N.

IORGA
Profesor la Universitatea din Bucureşti

HIRTII
DIN •

ARHIVA MĂNĂSTIRII HUREZULUI

P R E C U M Ş l DIN A

PROTOPOPIEÎ ARGEŞULUI, DIN A BOIERILOR BRlNGOVENl

31 ALTOR NEAMURI
GĂSITE ÎN CASELE PROPRIETĂŢII DIN BRÎNCOVENl

Şl PUBLICATE

CU O INTRODUCERE, NOTE Şl I N D I C E

BUCUREŞTI

Atelierele grafice SOCEC & Comp., Societate anonima

1907.
 N. I O R G A
P r o f e s o r l a U n i v e r s i t a t e a din Bucureşti

HÎRTII

ARHIVA MĂNĂSTIRII HUREZULUI

PBECUM ŞI D I N A

PROTOPOPIEI ARGEŞULUI, DIN A BOIERILOR BRlNGOVENl

$1 ALTOR NEAMURI
GĂSITE ÎN CASELE PROPRIETĂŢII DIN BRÎNCOYENl
Şt PUBLICATE

CU O I N T R O D U C E R E , N O T E Şl I N D I C E

BUCUREŞTI
Atelierele grafice SOCEC & Comp., Societate anonima

1907.

BCU Cluj-Napoca
 Шв32
FORMEAZĂ VOLUMUL XIV DIN „STUDII $1 DOCUMENTE CU PRIVIRE LI ISTORIA HONIIIILQR"
 STUDii ŞI DOCUMENTE

CU PRIVIRE LA ISTORIA ROMÎMLOR

XIV.
 Mănăstirea Hurezului: dezvoltarea şi viata eî.

i.

întemeiarea mănăstirii.
în marginea codrilor Vilceî, într'o minunată vale, îm­
podobită cu toate podoabele firii, se întemeiase încă din
vechi timpuri un sat care purta, ca şi rîul ce curge prin
el, numele paserii al cărei bocet se aude noaptea din
adîncul acelor păduri străvechi: Huhurezii, prin prescur­
tare, Hurezii sau Ureziî'. Din sus de sat, într'o poiană
dintre copacii bătrînî, era şi un schit, al cărui ctitor a
r ă m a s necunoscut, pe cînd meşteri plătiţi de un Domn a u
durat în vecinătatea lui o ctitorie nouă, cu care nici
într'un chip nu s'ar putea asămăna cea d'intăiu.
Acel Domn ziditor de biserici — nimenea altul n'a purtat
aşa de mult grija lăcaşurilor de închinare creştinească —
era, încă de pe vremea cînd se afla numai în rîndurile
boierilor, şi stâpinul satului şi moşiei Hurezului. Constantin
Brîncoveanu, cel mai m a r e domn de pămînt din toată
ţara, cumpărase Hurezii de la Stana, văduva lui Dima,
căpetenia breslei blănarilor sau Chiurcibaşa, şi de la fiul
lor Mateiu, care stătea în satul oltenesc Drăgoieştiî; familia
avea stăpinire aici încă de pe la 1660-70, de supt V o d ă

1
„ H u h u r e z i " s e z i c e î n t r ' u n a c t d o m n e s c d e la 1486; A r c h . Stat.,
Hurezi, I, 1. — Traducere.
2
A c e s t v o l u m , p . 328. A c t u l de vînzare (29 D e c e m b r e 7 1 9 3 =
1684) î n A r c h . S t a t . , Hurezi, I, 13.

7992. V o i . X I V .
II MĂNĂSTIREA H U R E Z U L U I : DEZVOLTAREA Ş I VIAŢA EÎ

Radu Leon. Ajungind urmaş al unchiului său Şerban

Cantacuzino în Scaunul Domniei muntene, Brîccoveanul
nu uita, în milele pe care le împărţia, şi acest schit al
Sfintuluî Ioan Botezătorul, unde se aila ca egumen un om
evlavios, cinstit şi de ispravă, u r m a ş al vechilor ctitori,
Ioan : printr'o carte domnească din 10 Mart 1689 el ierta
de dijmârit acest „sfănt şi dumniziescu schitu ce să chiiamă
Hurezii, otu sudu Vâlcea . . . , fiindu... săracu şi la multă
lipsă, fără nicî-o hrană, de nicî-o parte" \ iar, peste cîteva
luni, la 23 Iunie, el ii dădea un privilegiu de sare din Oc­
2
nele gospod .
Dar Brîncoveanu hrânia un gind mare cu privire la această
strălucită singurătate de munte a Hurezului: aici voia să-şî
facă mănăstirea lui de om bogat, priceput în frumuseţa
clădirilor, de mîndru şi pompos Domn de ţară, care avea
dorinţa de a întemeia o dinastie, cu cei patru voinici fe­
ciori cari-i crescuseră. Deci, îndată ce trecură cele d'intăiu
griji cu Turcii cari trebuiau cîştigaţî pentru a-1 întări, pe
dînsul, Domnul ales de boierime, cu Nemţii, cari voiau
să-şî aşeze cvartirul fără cheltuială în bielşugul şesului
dunărean, cu boieri ca Bălâceanu, ginerele lui Şerban-Vodă,
cari căutau să-I iea locul, în numele intereselor creştineşti,
Constantin-Vodă cel nou trimese peste Olt pe vărul său
primar Pîrvu, fiul lui Drăghici Cantacuzino, pentru ca,
alăturea şi în înţelegere cu Ioan egumenul, care, vre-un
şcolar al vestitului Mitropolit Antim, — e altul de cît bătrînul
de la schit —•, să se apuce de lucrul mănăstirii ce trebuia să
se iea la întrecere cu vechea zidire argeşeană a bătrînu-
luî Voevod Neagoe. încă de la 1690, ei începuseră lucrul,
care merse fără întrerupere, dar fără grabă, întrebuinţînd
meşteri buni, ale căror nume ni s'au păstrat — Istratie lem­
narul, Vucaşin Carageâ pietrarul, Manea vătaful de zidari —
şi materiale alese, de o trăinicie deosebită. Se ridică astfel
din temelie, pe un loc din jos de schitul altor vremuri, o
m a r e zidire în chip de cruce, cu două rîndurî de firide, cu

1 2
A r c h . S t a t . , Hurezi, VI, 1. P . 3 , n ° 1.
 MĂNĂSTIREA H U R E Z U L U I : DEZVOLTAREA ŞI VIAŢA El III

fereştile încadrate în sculpturi, cu discuri săpate asemenea

cu cele de la Argeş, cu uşa înflorită şi două frumose turnuri
sprintene; de jur împrejurul eî, se întrupau ziduri de
locuinţă, bogate în stîlpî măiestru lucraţi, în pridvoare
1
de priveală şi odihnă, în scări meşteşugit desfăşurate .
Pentru fiecare din fiii domneşti în sfirşit, erau să se ridice
schituri pe numele lor.
Moartea, întîmplată la 169'i, vara, a lui Pirvu nu opri
în loc clădirea. îndată se numi ca ispravnic al lucrărilor
de la Hurez alt boier tînăr, Armaşul Cernica Ştirbei, că­
ruia i se zicea, după o moşie moştenită de la mamâ-sa, şi
Izvoranul. Acesta avu insă şi alte sarcini, cu trecerea
Turcilor şi urmărirea hoţilor. Dar în 1693, vara, biserica
mănăstirii de la Hurez era dusă acum aşa de departe,
după trei ani de lucru, încît Domnul, care veni peste Olt
a n u m e pentru aceasta, putu să facă serbătoarea sfinţirii,
2
pentru care veni însuşi Mitropolitul ţeriî, Teodosie .

Piatra de de-asupra uşii cu privazurile înflorite poartă

întăiu, în limbă veche, rîndurl din Psalmi care vorbesc de
neodihna acelui ce vrea să facă lăcaş lui Dumnezeu pană
în clipa cînd îşi vede cucernica dorinţă îndeplinită. A ş a
s'a muncit cu gîndul, „încă din tinereaţele sale", Constantin-
Vodă, ctitorul, care a aflat in sfirşit la Hurez loc potrivit
pentru o clădire ca aceia, pe care de mult încă o avea în
minte. Data încheierii păreţilor şi bolţilor e însemnată:
Iunie 1692, şi se dă un singur nume de ispravnic, al lui
:i
P i r v u Cantacuzino .
îndată se începu zugrăveala acestei biserici a Sfinţilor
împăraţi Constantin şi Elena, zugrăveală care, din feri­
cire, s'a păstrat neatinsă pană astăzi, şi e una din como­
rile de artă ale ţeriî. Meşterii greci Constantin şi Ioan,
meşterii romîni Andrei, Stan, Neagoe, Ioachim făcură în

1
I o r g a , Sate şi mănăstiri, p . 310 şi urm.
2
Cronica lui R a d u G r e c e a n u , ed. Ştefan Grecianu, Bucureşti,
3906, p p . 2 7 , 5 6 - 7 .
3
Inscripţii din bisericile României, I, B u c u r e ş t i , 1905, p p . 1 8 5 - 6 .
IV MANĂSTIEKA HOHEZULUl: DEZVOLTAREA ŞI VIAŢA EÎ

curs de vre-o doî ani de zile, nu numai sutele de sfinţi ce

acopăr păreţiî, ci şi, într'un strălucit rînd de portrete asă-
mănătoare, în scumpele veşminte de brocard de aur cu
flori, „toată dunga bătrînă şi blagorodnă" a neamului brîn-
covenesc, începînd cu Datco din Brîncovenî, de la înce­
putul veacului al XVI-lea, precum şi a neamului băsără-
besc şi cantacuzinesc, de la vechiul„Laiot Basarab" şi de
la Postelnicul Constantin Cantacuzino, sfetnicul lui Mateî-
V o d ă : Brîncoveanu şi Doamna Marica stăteau în fruntea
unui frumos alaiu de patru fii domneşti şi şepte Domniţe,
în această tovărăşie de cinste, se făcu loc, în sfîrşit, şi
părintelui arhimandrit Ioan egumenul, pentru rîvna şi oste­
1
nelile lui . Pisania zugrăvită în dorul celei săpate spune
2
că la 30 Septembre 1694 pictura toată era mîntuită .
Tot odată, alţi doi zugravi, amîndoî Romînî, Preda şi
Marin, luau asupră-şî paraclisul din mijlocul chiliilor, în­
chinat Naşterii Maicii Domnului, şi la 1697 şi aici păreţiî
3
erau acoperiţi cu chipurile sfinte pe care le cere datoria .
Brîncoveanu, care dăduse pe la Hurez şi în 1694, dar nu
mal venise de atunci, putu să se bucure de isprava de­
plină cînd se abătu din nou pe la ctitoria lui la 18 Sep­
4
tembre din anul acesta, 1697 .
Din partea ei, Doamna Marica înnâlţă bolniţa, biserica
în care trebuia să se facă slujba de îngropare a călugărilor.
Aceasta fu mîntuită din cărămidă la 20 Septembre 1696,.
iar Preda, zugravul pe care-1 cunoaştem acuma, şi Ni-
cola, tovarăşul său de neam şi de meşteşug, zugrăviră
aici pană la sfîrşitul lunii lui Maiu 1699, fără altă supra-
5
veghiare acum decît a egumenului Ioan .
Şi astăzi dăinuieşte, din schiturile ce erau să fie făcute
de fiii domneşti, de şi în ruină, acela „de peste rîu" al
Sf. Ştefan, zidit de învăţatul şi blîndul beizadea Ştefan;
lucrul s'a mîntuit la ele numai ceva mal târziu, în 17031
în sfîrşit Ioan însuşi, cu cheltuiala lui, nu cu a mănăstirii,

1 2 3
Ibid., pp 186-9. lbid., pp. 185-6. Ibid., p p . 183-4. * Gre-
5 6
c e a n u , p p . 60, 6 5 , 8 3 . Inscripţii, pp. 192-3. Inscripţia la Ghe-
 MĂNĂSTIREA H U R E Z U L U I : DEZVOLTAREA Ş l VIAŢA EÎ V

se apuca să adauge la ctitoria domnească, înnălţînd un al

treilea schit, pe lîngă cel vechiu al Botezătorului şi cel
nou al Sf. Ştefan, — schitul Sfinţilor Apostoli, care trebuia
să înlocuiască prinoasele osebite ale lui Constantin, Matei
şi Radu, celelalte beizadele, dintre care unul purta un n u m e
de evanghelist, iar cellalt nu-şl avea patronul în calendar;
„cu ajutorul" Domniei el mîntui şi acest lăcaş în 1698, iar
1
zugrăveala fu săvîrşită la 6 Iulie I 7 0 0 .
în 1702, Ioan închină această ctitorie a lui către m a r e a
mănăstire domnească prin actul ce u r m e a z ă :
S f i n t e i şi d u m n e z ă e ş t i î m ă n ă s t i r i c e s ă c h i i a m ă H u r e z i i , u n d e să
prăznuescu sfinţii şi întocma cu Apostolii marii înpăraţî Sfeatăî

n a d i e a l R î m n i c u l u î , Visite canonice, B u c u r e ş t i , 1892, p . 4 0 : r Acest

•sfînt ş i d u m n e z e i e s c s c h i t f ă c u t u - s ' a u î n t r u p o m e n i r e a vîrhovniculuî
den mucenici Sfântul Ştefan, cu cheltuiala prea-luminatuiuî Ştefan
Brăncoveanu, fiiul prea-blănduluî Domn şi oblăduitoriu a toată
•ţara U n g r o v l a h i a Io C o n s t a n t i n B ă s ă r a b V o e v o d , î n t r u a lui Dum­
n e z e u cinste, m u c e n i c u l u i slavă, părinţilor linişte, e r t a r e păcatelor,
c e r e s c u l u i l ă c a ş c â ş t i g a r e . A n u l 7211 [ 1 7 0 3 ] , ş i i s p r a v n i c fiind Ioan
arhimandrit."
1
Inscripţia l a G h e n a d i e , l.c, p p . 3 9 - 4 0 : 1. „ P r e c u m c e r b u l setos
d e i z v o r d o r e ş t e şi, a i l ă n d a p ă r e c e , b ă n d s e v e s e l e ş t e , — într' a c e s t
c h i p d o r i n d şi s u f l e t u l m e u ca să zidesc acest mic lăcaş marelui
Dumnezeu, întru cinstea şi slava acestor p r e a - v e s t i ţ î şi marilor
a p o s t o l i P e t r u ş i P a v e l n u m i ţ i , v o i e ş i a j u t o r a v â n d d e la c e l p r e a -
înnălţat Ioan Constantin B[rîncoveanu] Voevod, carele au rădi­
cat c e a m a r e sfântă mănăstire Sfântului Constantin întru proslă­
vire, — primeşte acum d a r , c e r e s c u l e î m p ă r a t , şi a c e s t d u m n e z e e s c
lăcaş, ce e rădicat cu toată nevoinţa de mine, smeritul e g u m e n şi
a r h i m a n d r i t al a c e l m ă n ă s t i r i : c a r e a e î n n ă l ţ a t ă d e cel ce m a l sus
în v e r s u r i luminat se arată. L u n a A v g u s t 1 zi, a n u l 7206 [ 1 6 9 8 ] . "
2. „ V a l u r i multe rădică furtuna pre Marea; mal vărtos gândul
omului întru lucru ce are; nu atăta grijă şi frică î n c e p u t u l u i , cît
i i . a î m u l t ă g r i j ă şi p r i m e j d i e s f î r ş i t u l u î , — î n t r ' a c e s t c h i p fiind într'
ace grijă şi eu smeritul Ioan, mult m'am nevoit până această
sfîntă b i s e r i c ă o a m i s p r ă v i t , şi p r e u r m ă cu înfrumuseţare o am
z u g r ă v i t , î n t r u s l a v a lui D u m n e z e u şi î n t r u p o h v a l a Sfinţilor A p o s t o l i ,
şi s'a săvîrşit la I u l i e 6, leat 7208 [1700]." — P e n t r u schitul Sf.
Ş t e f a n , a c e s t v o l u m , p . 3 0 ; A r c h . S t a t . , Hurezi, I, 17 ( C h i r i i i s p r a v ­
nic; 1706); 5 8 ( I l a r i o n ; 1745).
VI MĂNĂSTIREA H U R E Z U L U I : DEZVOLTAREA ŞI VIAŢA £Î

C o s t a n t i n şi maică-sa E l e n a , şi la cinstită m a n a Mării Sale Dom­

nului n o s t r u Io Costandinu Basarabii Voevodîi, marele ctitorii al
a c e ş t i ! sfinte lavre Hurezii, şi tuturoru iubiţilor coconiloru Mă­
rii Sale şi a totu blagocestivu neamulu ce să va trage alu
Mării Sale şi tuturoru prea-cuvioşilorii întru Hristos fraţi egu­
meni, carii milostivulu Dumnezeu şi s f ă n t u l u marele înpăratu
C o s t a n d i n u î n u u r m a n o a s t r ă îî v a a l e a g e , d e p e o r ă n d u i a l ă , u n u l u
depre altulu a fi stăpănitorfî] aceştil sfinte c a s e şi t u t u r o r u fra­
ţiloru căţî să voru. afla l ă c u i t o r i într'acastă sfântă mănăstire, ca
să fie schitulu Sfinţiloru A p o s t o l i sfintei mănăstiri d e ajutorii şi
M ă r i i S a l e D o m n u l u i n o s t r u şi a totu c i n s t i t ă neamfl alu Mării S a l e
veafinică p o m e n i r e , — c a r e i a s t e ziditu şi f ă c u t ă d e n t e m e l i e c u toată
n e v o i n ţ a şi c u o s e r d i e d i n t r u t o t u sufletulu d e m i n e , s m e r i t u l u I o a n u
arhiemandritulu, carele amu fostu de Domnulii mieii orânduită
n ă s t a v n i c u la f a c e r e a a c e ş t i ! sfinte c a s e . Şi, v ă z ă n d u eii c ă a c e a s t e a
ale l u m i ! toate ca o u m b r ă să m u t ă , şi n e a v ă n d u în u r m ă p e ni-
minî, drepţii aceaia m ' a m u îndemnaţii, ca să n u Qmu d e totu în
u r m ă u i t a ţ i şi c a s ă n u r ă m ă n e m u c a p o m u l u celii f ă r [ ă ] d e roadă,
î n s ă , l u ă n d u şi v o e şi a j u t o r i i d e l a D o m n u l m i e u şi c t i t o r u l u n o s t r u
ce m a l s u s să n u m e a ş t e , d e l - a m u făcuţii cu mare bucurie păn[ăj
I - a m u i s p r ă v i t ă . D e r e p t i i a c e a i a l - a m u şi î n c h i n a ţ i i sfintei mănăstiri
şi M ă r i i Sale şi a totu blagocestivu neamu, cine să v a trage de
M ă r i i a S a să a i b ă a s t ă p â n i şi a c h i v e r n i s i sfânta m ă n ă s t i r e , p r e c u m u
s'au zişii. I a r u c i n s t i ţ i l o r u c t i t o r i le f â g ă d u e s c u dela Dumnezău po­
m e n i r e nesăvărşită, iară altă s u p ă r a r e m ă r o g u să n u aibu, pentru
că putinţa acestui schitu iaste mică. Ce încă mă rogu cu numele
D o m n u l u i , b l a g o c e s t i v î şi d e H r i s t o s i u b i t o r i ctitori, şi Presfinţiilor
Vostre întru Duhulii Sfăntu iubiţi năstavnicî, care d e p r e noi veţi
veni, căndii aţi v e d e a că r ă m ă n e a c e s t a schitişoru la v r e o l i p s ă
de cevaşu, au a să strica ceva, a u denii zidii a u denii acoperişu,
a u d e n i i c e s ' a r s t r i c a ş i i - a r u l i p s i , c u m i l ă v ă r o g u c a s ă fiţi c u
d o i n ţ ă (sic) a ajuta să să d i r e a g ă , — c ă o r i c i n e v a d i r e a g e şi va
m i l u i , c u m i n e î n t r u p o m e n i r e v a fi, ş i v ă v e ţ i c h i e m a n o i c t i t o r i ;
ori cu v r e o lipsă de călugăraşl, ori cu a l e g e r e a frăţească, să rân­
d u i ţ i f r a ţ i c a s ă fie d e s l u j b a sfintei b e s e a r e c l : una ca să nu fie
pomenirea ctitoriloru neuitată, alta: să n u stea acelu locşoru, fiindu
a p r o a p e d e sfânta c a s ă , la s i n g u r ă t a t e , — c ă d e m u l ţ i i folosii sufle-
t e s c u a m i i s o c o t i ţ i i c ă v a fi f r a ţ i l o r u ş i s f i n t e i c a s e c u c i n s t e . l a r i i
c i n e s ă v a b r o d i î n t r ' a l t u fealii a lăsa s a u c e v a a strica, d e n i i cătu
d e p e p u t i n ţ a l u i a m i i r â n d u i ţ i i n o i a f a c e r u g ă şi p o m e n i r e ctito­
riloru şi fraţiloru î n t r ' a c e a s f â n t ă bisearică.... c e c i n e v a p ă z i şi va
î n t ă r i şi v a m i l u i şi v a a j u t a şi cu dragoste vorii căuta milă şi
ajutorii,—atunce v o r u l u a d e l a S f i n ţ i i A p o s t o l i . Ş i Ia a c a s t ă d a n i e a
nostră fost-au a r h i e r e i şi p ă r i n ţ i e g u m e n i ş i m a r i b o i a r î , c a r i ! î ş i
 MĂNĂSTIREA HUREZULUI : DEZVOLTAREA ŞI VIAŢA EI VII

v o r u iscăli n u m e l e m a î j o s u . Ş i noî, p e n t r u m a i m u l t a î n c r e d i n ţ a r e ,
m i a m p u s u p e c e a t i i a şi i s c ă l i t u r a m a î j o s u , c a s ă s ă crează.
O c t [ o m v r i e ] 4 d n i , l e a t 7 2 1 0 [17C2].

Ioană arhimandriţii
1
alu sfinţii mănăstirii HurfeJzulfuJ .

încă de la 20 Mart 1695, Ioan cel de la schitul vechiu

lăsa pe acesta în seama beizadelei Constantin, care rămînea
să ieie în privinţa luî orice hotârîre va crede de cuviinţa:
mai tirziu i se îngădui să-1 şi închine către mănăstirea pă­
rintelui său. Aceasta se făcea în chip definitiv de Ioan în­
suşi, în aceiaşi zi de lună chiar, din anul următor. Ioan
avea însă voie să păstreze locul de egumen, după moartea
sa, pentru nepoţii ce avea, Iosif ieromonahul şi călugărul
Daniil, urmaşi şi ei ai necunoscutului şi neînsemnatului în­
2
temeietor .
Astfel, din schitul luî Ioan Botezătorul, din mănăstirea
cu biserica ei şi bolniţa, din schitul Sf. Ştefan şi din al
Sf. Apostoli se alcătuia complexul de sfinte lăcaşuri al
3
Horezuluî .
Trebuie să se adauge că încă de la început Hurezul şi-a
a v u t mănăstirile sau bisericile filiale, metoaşele. Cel maî
însemnat e Polovraciul, clădit în veacul al XVII-lea de
boieri din neamul Pîrîienilor, cari aveau şi în veacul al
XVIII-lea pămînturî pe acolo, precum laBerbeştî. La 21 De­
cembre 1703, rudele răposatului Mitropolit Ştefan, ocroti-
1
A r c h . S t a t . , Hurezi, I, 14.
2
„ E u I o a n u m o n a h u d e la s c h i t u l u m i e u c a r e i a s t e p e r ă u l u U r e -
zilorii, u n d e i a s t e h r a m u l u m a r e l u i şi c i n s t i t u l u i p r o r o c i i I o a n u P r e -
d e t i c u , şi a c e s t a s c h i t u f o s t - a u f ă c u ţ i i d e m o ş i i m e i , şi, rămăindu
în u r m ă p r e s a m a mia, l-amu c ă u t a ţ i i şi l-amu adaosu din stra-
daniia mia, iaru acumu, ajungîndu-ne vreme de slăbiciune, amu
s o c o t i t ă d i n t r u t o t u g î n d u l u m i e i i d e 1-amCi î n c h i n a t ă s f i n t e i şi d u m -
nezeeştil mănăstiri de la Urezi... şi părintelui Ioanu arhiman­
d r i t u l u i . " A r c h . S t a t , Hurezî.lX, 1,3. — Ş i l a 1717 ş i l a 18 F e b r u a r
7 2 3 2 ( 1 7 2 4 ) e r a l a s c h i t u n i s p r a v n i c I o a n (ibid., n° 1; X X X V , 16).
I s e d a i i 100 d e v e d r e d e v i n d i n vinăriciul domnesc la 9 Iulie
1714 (ibid., L V , 5).
3
î n c h i n a r e a a c e s t o r l ă c a ş u r i , în a c e s t v o l u m , p . 7 ; p p . 33-4, n ° 29.
VIII MĂNĂSTIREA H U R E Z U L U I : DEZVOLTAREA ŞI VIAŢA EI

torul lucrului literar şi tipografiei pentru cărţile bisericeşti

în limba noastră, supuneau celei mai nouă şi mai frumoase
1
din mănăstirile domneşti biserica din satul lor, Rămeştiî,
de unde se ridicase, ca fecior de „moştean", din rîndurile
2
moşneneştî sărăcite, şi Ştefan .
Ca să asigure buna gospodărie a mănăstirii, împiedecînd
certele pentru alegerea egumenului, amestecul prea puter­
nic al boierilor din neamul ctitorilor, tirania vre unui Domn
din alte neamuri, irosirea averilor din partea cîrmuitorilor
de pe vremuri ai mănăstirii, Constantin-Vodă întrebuinţa
mijlocul cel mare de asigurare a unei fundaţii bisericeşti.
Dar el nu închina Hurezul la Patriarchia din Constanti-
nopol, al cărei păstor, acum mazil, Iacov dăruise noului
3
lăcaş moaştele mucenicului Procopie , ci dădu egumenu­
lui mijloacele trebuitoare pentru a face din mănăstire o
stavropighie patriarhală, cum mal erau cîteva pe aiurea,
dar nu se afla încă nicî-una în cuprinsul amînduror ţe-
liror romaneşti. Prin gramată patriarhală din Februar 1702,
Hurezul era declarat „slobod" de orice amestec biseri­
cesc ierarchic şi de orice înrîurire din partea mirenească.
Mitropolitul Ţeriî-Romăneştî, care, înţelegîndu-se cu ctitorii,
numia şi schimba pe egumeni, în orice Ţinut, şi chiar în
Oltenia, după judecata, placul sau interesul lui, n'avea ce
să caute aici; episcopul de Rîmnic era un oaspete, primit
cu cinste, ce e dreptul, ca un arhiereu, poftit totdeauna la
hram, bine hrănit şi dăruit, dar nu un supraveghetor cu

' Şi N e m ţ i i , î n v r e m e a ocupaţiei, laudă foarte mult frumuseţa

c l ă d i r i i , d e şi e a n u c o r e s p u n d e a o b i ş n u i n ţ e i şi g u s t u l u i lor, V . D o -
b r e s c u , Istoria Bisericii din Oltenia, B u c u r e ş t i , 1906, p p . 169 ş i
urm., 207.
2
„Ştefană monahu, fecorulu lui C h i r i c ă d i n u R ă m e ş t î , împreună
cu v ă r u - m e u lonu Logofătu, nepoţii răposatului părintelui Ştefanii,
c a r e l e a u fostu Mitropolitu a toată U g r o v l a h i i a . . . F i i n d u Sfiinţiia
S a părintele Stefanu Mitropolitulu moşteanu din satulu Rămeştii."
A r c h . S t a t . , Hurezi, I, 15. O scutire domnească pentru Rămeştî
(ibld., X L I , 1). E g u m e n u l capătă şi oieritul şi dijmâritul în sat
(ibid., L V , 4).
3
Inscripţii, I, p . 1 9 1 , n ° 2 1 .
 MĂNĂSTIREA HUREZULUI : DEZVOLTAREA ŞI VIAŢA EÎ IX

dreptul de a cerceta şi porunci; la hirotonii poate fi pof­

tit orice arhiereu. Boierii n'au de lucru aice, şi acelaşi
lucru se înţelege, fireşte, şi despre Domn, cînd el n'ar fi din
sînge brîncovenesc. Călugării îşi aleg egumenul ce vreau,
„cu ştirea şi au socoteala" acelui sau acelor cari înfăţi­
şează atunci neamul întemeietorului. Patriarchia însăşi
n'are să trimeată nici căpetenie, nici încasatori, nici soco­
titori ai veniturilor; ca să se vădească legătura dintre
dînsa şi noua stavropighie munteană, aceasta va trimete
numai un dar anual, care nu stă măcar în bani, ci în
ceară, 30 de ocă, „întru semn de supunere, după obiceiul
l u
stavropighiilor .

II.
Brîncoveanu înzestra cu dărnicia şi gustul său cunos­
cut frumoasa-î fundaţie. Clopotele le aduse de pe la alte
mănăstiri, sau le turnă în ţară, prin meşterii călugări ce
se pricepeau la aceasta, ori, în sfîrşit, le comanda la Viena,
ca acela pe care i-1 lucra Mihaî Zehender de acolo. Sfeş­
nicele, discurile, ripidele, chivotele, potirele, linguriţele fură
făcute la Braşov, unde Domnul muntean îşi avea argin­
tarii şi lucrătorii de metal pe cari-î cunoştem bine. P a n ă
şi unul din prapure, purtînd o inscripţie latină, arată că
a fost zugrăvit, în uîeiu, peste graniţă. Numai perdelele,
2
dverele fură lucrate de femeile din cămările D o a m n e i .
Mai multe rîndurî de cărţi bisericeşti şi altele — căci se
vorbeşte mai tîrziu de biblioteca de la Hurez, — toate pece­
3
tluite cu pecetea domnească, fură date 'n seama lui Ioan .
El dădu Hurezului mijloace de întreţinere foarte însem-

1
A c e s t v o l u m , p . 5 şi u r m . ; a l t ă c o p i e , în A r c h . Stat., Hurezi,
X L I , 3.
2
Inscripţii, I, p . 183 ş i urm.
3
L a 27 A p r i l 7 2 5 5 ( 1 7 4 7 ) , C l i m e n t , e p i s c o p u l d e R î m n i c , j u d e c ă
u n p r o c e s al e g u m e n u l u i Dionisie împotriva luî popa Ion de la
H u r e z i din sat, c a r e luase p e n t r u sine cărţile date de ctitor, „din
c a r e a u foştii r u p t u şi p e c e a t e a c t i t o r u l u i , M ă r i e i S a l e C o s t a n d i n u -
V o d ă B r ă n c o v e a n u l u * ; A r c h . S t a t . , Hurezi, I, 6 4 .
X MĂNĂSTIBEA H U R E Z U L U I : DEZVOLTAREA ŞI V I A Ţ A El

nate, căci nu voia ca mănăstirea lui să fie mai pre jos

ca îngrijire şi fel de viaţă al călugărilor adăpostiţi în ea
decît alte ctitorii domneşti mai vechi, cărora atîtea gene­
raţii de Voevozî, boierî şi negustori, de monahi trăiţi şi
strinşî în ele, li făcuseră danii, ce se păstraseră măcar
în parte. L a 11 Maiu 1691, cînd clădirea era abia începută
el îi dăruia satul Hurezii chiar, cu Rumîniî, cari se lup­
1
tară îndărătnic pînă dovediră că sînt r ă s c u m p ă r a ţ i .
La 16 Decembre 1691 apoi, Brîncoveanu dăruieşte mă­
năstirii sale marele sat Baia-de-fier, — „de trier", zice docu­
mentul —, pe care, iarăşi, îl avea prin cumpărătură, de la
2
„Chiurciubăşoaie" ; egumenul Ioan făcu aici şi o biserică de
3
piatră . în aceiaşi lună, la 22, se adauge dania moşiei Puţuri
O moară la Gioroc, foasta moşie a Buiceştilor, e întărită
de Domnul ctitor la 20 Maiu 169.3 \ şi, peste cîteva zile,
la 11 Iunie, mănăstirea capătă şi 300 de stînjenî în moşia în­
6
tinsă a Şirineseî . Tot la 1693 se dăruieşte moşia Belciu-
gatul, cu Cojeştiî-de-sus şi cei de jos, şi la 1695 se scrie
7
şi hrisovul de danie . La 8 Septembre, locuitorii din Runcu,
în Vîlcea, primesc porunca de a se supune oamenilor egu­
menului, căruia i se dă unul din frumoasele hrisoave, pe
pergament supţire, cu care Brîncoveanu obişnuia a face
1
„ S f â n t a şi d u m n e z e i a s c a m ă n ă s t i r e c e să c h i a m ă Sfeti C o n s t a n t i n ,
u n d e iaste h r a m u l iaru alu Sfinţiloru slăviţiloru tocmai cu Apos­
tolii şi d e D u m n e z e u c u n u n a ţ i m a r i l o r u î n p ă r a ţ î C o n s t a n d i n f i şi E l e n a ,
care acumii dentru mică osteneală a noastră întru slava Domnului
n o s t r u Isus H r i s t o s d e n t e m e l i i a el să î n n a l ţ ă . . . Iară, d u p ă c e n e - a u
miluiţii D u m n e z e u cu Domniia şi s t ă p â n i r e ţ ă r ă î aceştiia, şi den­
tru dumnezeesculu năstavu cugetat-amu întru inima noastră a zidi
şi a înălţa s f â n t ă m ă n ă s t i r e p r e locul satului Hurezii, găsindu-se
locu ca a c e l a b u n u şi S c a u n i i d e m ă n ă s t i r e , şi, c u ajutoriulvi lui D u m ­
n e z e i i î n c e p ă n d u t e m e i u l d e z i d i r e a m ă n ă s t i r i i , ş. a.". A r c h . S t a t . , Hu­
rezi, J, 12.
2
A r c h . S t a t . , Hurezi, X I X , 32.
3
A c e s t v o l u m , p . 30.
1
A r c h . S t a t . , Hurezi, III şi III b i s , 69.
6
Ibid., n o . 74.
6
Ibid., X X I I I , 9 ; a c e s t v o l u m , p . 3 , n o . 2. Cf. p p . 5 4 - 5 ( 4 9 ) .
7
A r c h . S t a t . , Hurezi, p p . 9-10 ( 6 ) ; R a d u G r e c e a n u , p p . 3 2 6 - 7 .
 MĂNĂSTIREA HUREZULUI : DEZVOLTAREA Ş I VIAŢA EI XI

daniile sale către ctitoria-I iubită '. Privilegiul pentru Foleştî,

2
FometeştI, Vînjoiu, Negreşti e tot din 1696 . Jdegla, Ro­
tunda, Ciuperceniî, Cimbrova, Popeştii sînt date încă din
1694-5. La 1 -iu Iunie 1696, Hurezul dobîndeşte „satul Anini-
şulu, undesănt ocnele de la Ghitioarâ (Jitioara), şi cu zecuiala
sării de la ocnele de acolo"; cînd, in 1705, se hotărî închi­
derea ocnelor de la Sărariul şi Ghitioarâ, de unde sco­
tea 6-700 bolovani de sare pe an, mănăstirea fu des­
păgubită prin asigurarea unul n u m ă r de bolovani, doi
3
la sută, din ocnele Slăniculul şi Telegel . La 1707,
Ioan izbuteşte a căpăta ca Domnul sâ-I dea pentru Bel-
ciugatul şi Cojeştil, unde erau turme, cirezi, stupi, lanuri,
4
Craioviţa , chiar în margenea Craioveî, aşa încît era la
indămînă egumenului cînd venia pentru alacerî la Scau­
nul Băniei, şi adauge şi Bratovoieştiî. Mănăstirea avînd pâ-
mînturî la Rărneşti, Domnul hotărăşte în privinţa lor la
5
20 Septembre 1713 . La 1715, un hrisov întăreşte ogoare
6
la U l m e t . în MăldâreştI, moşie căpătată de la Mihalcea, fiul
lui Socol iuzbaşa, dă întărirea urmaşul Brîrieoveanuluî, Şte­
7
fan-Vodă Cantacuzino . Prin schimb, pentru Sălcuţa, vîn-
dută lui Gheorghiţă Pitarul Socoteanu, se căpăta o parte
din satul Recea.
Polovraciul, de şi închinat Hurezului, avea însă moşiile
8
sale deosebite .
De la Constantin Buzescu, „Cepturoianul", se luaseră,
1
A r c h . S t a t . , Hurezi, X I V , n o . 5.
2
D o b r e s c u , o. c , p p . 247 — 8.
3
A r c h . S t a t . , Hurezi, X X V , 7, 9; a c e s t v o l u m , p p . 9—10, n o . V I ;
d u p ă H u r m u z a k i , V I , p . 269, n o . 182, P o b r e s c u , p p . 247-8.
4
A c e s t v o l u m , p p . 11-2, n o . 7; o r i g i n a l u l î n A r c h . S t a t . , Hurezi,
X V , 22; cf. n o . 2 i .
5
Ibid., I, 20.
6
Ibid., i, 23.
7
Ibid., n , 3 ; a c e s t v o l u m , p . 14, n o . 9.
8
L a 1786: B e r b e ş t i î , J i g a , B u d o i u l , parte din Tereujanî, parte
din Obislav, din Vălsăneştî şi Şasa, Carpeni, Polovracî, Corşorî,
Şipote, Purcelenî, Pojogenî, Cîrligenl, v i n ă r i c i u la Negoieştî, M o -
goşanî; acest volum, p . 204 ş i u r m . , n o . 7 ; p . 131, n o . 133. V . ş i
H u r m u z a k i , V I , p . 274 şi u r m . , a n . 1719; D o b r e s c u , p p . 247-8.
XII MĂNĂSTIREA HUREZULUI: DEZVOLTAREA şt VIAŢA EI

încă din 1695, 100 de stînjenî în hotarul Cernăteştilor şi

Străjeştilor'. Mal tîrziu se făcură o sumă de cumpărături:
astfel, în 1698-9 Dumitrana Buicescu dăruieşte jumătate
2
din Bîrzotenî ; în 1754, Şchiaiul din Argeş, foastă a vesti­
tului ambiţios şi candidat de Domnie Diicul Buicescul, e
:i
luată de la Constantin Fălcoianu . La 1760 ale Hurezului
mai erau Bîrzoteniî, Fometeştiî, Racoviţa, Bratovoeştiî,
dealul Marmurei, Pătrojaniî, Căzăneştiî, Pădureniî, Uşureii,
4
Sîrbiî, Genuneniî şi Stoicenir, tot moşii mai mici .

Afară de aceste moşii, păduri şi vil, Hurezul s'a bucu­

rat de la început de o sumă de privilegii aducătoare de
venituri însemnate. Orăşenii din Rîmnic, cari dădeau 200
de vedre de vin ca vinăriciu din viile lor la schitul de
maice al Ostrovului din Olt, lîngă Călimâneştî, răspundeau
5
altă sută către mănăstirea brîncoveneascâ .
încă de la 1697, Hurezul avea de la ctitorul său
vii la Piteşti, în „gura lzvoranilor" şi la „Rămnicul-de-
s
susu, în dealulu Troianului" . E a ridica vinăriciul de Ia o
7 8
s u m ă de dealuri vîlcene: Şuteşti , Nemoiu , Troian, Găr-
deştî, Creţenî, Zlătăreî, Cacaleţî, întărite de Domnie la
9
1691 , pe lîngă drepturile de vinăriciu pe însăşi moşia mă­
10
năstirească, la Puţuri şi la Gioroc . Către sfirşitul veacului,
11
Hurezul avea şi doi munţi: Bălescul şi Bărcheciul .

1
A r c h . Stat., Hurezi, XIV, 6. V . ş i X X X I , 50 ( p e n t r u loc la
Stoieneştî).
2
D o b r e s c u , p p . 247-8.
3
A r c h . S t a t . , Hurezi, X V I I , 12. Cf. D o b r e s c u , o. c, p . 147.
* A c e s t v o l u m , p p . 87-8, n o . 92; p p . 1 3 3 - 4 , 1 4 2 - 3 , n o . 147; p p . 155-6,
n . 159. D a n i e d e l a M ă r i a O t e t e l i ş a n u , pp. I24-5, n o . 125. Cf. ş i p .
9 7 . P e n t r u R ă m e ş t î ş i R o m a n i , p p . 7 4 - 5 ; D o b r e s c u , p . 147.
5
A c e s t v o l u m , p p . 4 - 5 , n ° 4.
6
A c e s t v o l u m . p . 4, n . 3 ; A r c h . S t a t . , Hurezi, XXXV, ;.
7
V . ş i ibid., XXXVI, 10.
8
Ibid., X X X V ; V I I I , 50.
3
Ibid., LV, 1.
1 0
H u r m u z a k i , V I , p . 2 7 5 ; a c e s t v o l u m , passim: m a î a l e s , p . 109,
no. 111; p p 1 3 0 - 1 , n o . 1 3 2 ; cf. D o b r e s c u , p p . 247-8.
1 1
A c e s t v o l u m , p p . 1 6 6 - 7 , n o . 1 7 6 ; p p . 109-70, n o . 181.
 MĂNĂSTIREA HUREZULUI : DEZVOLTAREA ŞI VIAŢA E l XIII

Călugării stâpîniau treizeci de sălaşurî de Ţigani '. în Cra-

2
iova ei ridicaseră un han, care li aducea m u l t . Ţineau
scutelnicî cu pecetluituri domneşti: un meşter, un croitor,
3
un cîrciumar, trei pescari şi alţi şepte . Chiar la Tîrgovişte
ei căpătaseră, din 1712, ocrotind o biserică, pivniţă, case şi
4
cinci prăjini de loc delîngâ d î n s a : biserica era înnălţată de
vechi ctitori, dar dreasă de un Pascali Vornicul şi închi­
nată de fiul acestuia, plecat la studii în Veneţia ca A n -
dronachi şi ajuns călugărul Atanasie de la Atos. Abagiul
Cărstea vindea, la 1728, „pivniţa sa de aicea din Cra-
iova, şi cu loculu cătu ţine curtea înprejuru, şi să facă şi
5
o casă cu prăvălie la uliţa cea mare, iar cu cheltuiala s a " .
La Ocnele-Marî, Hurezul căpătase de la Constantin-Vodă,
în 1698, „o casă cu pimniţa de piatră de suptu casă" şi
6
alte locuri ale neamului Sudureştilor .
La 6 Februar 1709, Brîncoveanu însuşi îi dăduse dreptul
de a culege o parte din vămile cele mari oltene: cea de la
7
Bistreţ, cea de la Cerneţî şi cea de la Diiu , îi erau asigu­
rate. Tot aşa anume venituri din tîrgurile Craioveî:
„ A l u o a d e la b ă l c u l c e s ă f a c e la C r a i o v a d e la S ă n t ă M ă r i i a M a r e
p a n ă l a S ă m t ă M ă r i i a M i c ă , d e la t o ţ i n e g u ţ ă t o r i i căţî voru tinde
p r ă v ă l i i , ori c u ce felu de n e g o a ţ e : î n s ă d e la c e i d e n i i h a n u s ă iâ

1
D o b r e s c u , p p . 247-8.
2
Acest volum, pp. 196-7, n o . 103; p . 133, n o . 135.
3
Ibid., p p . 13, 3 4 , 127.
4
A r c h . S t a t . , Hurezi, XXVII. Biserica e a Sf. N i c o l a e , „foarte
v e a c h i e , d e d e m u l t u , d e m a l n u să ştiia d e cine era făcută. Deci
răposatulu Pascali V o r n e c u l u , fiindu V o r n e c u - M a r e alu Tîrgovişteî,
şi v ă z ă n d u a c e a b i s e r i c ă î n v e c h i t ă ş i s t r i c a t ă " , e t c . Ibid., XXVIII,
1 8 ; cf. n o . 1 9 ; X X I X , 2 1 . V . ş i D o b r e s c u , l. c.
s A r c h . S t a t . , Hurezi, L V I , 1, 2 ; v . ş i n o . 3 .
0
Ibid., I V , 2 9 . L a 12 l a n u a r 7 2 5 0 (1742), M i h a î R a c o v i ţ ă d ă un
privilegiu pentru „hanul dinţi Craiova, cu hodăile ceale boltite şi
cu bisearica, hramulu A d o r m i r e a Prea-sfinteî Născătoarei' de D u m ­
n e z e i i , şi c u c a s e l e , c u p i v n i ţ a , cu grajdiulii şi c u p r ă v ă l i i l e băl-
c u l u î . [ S u p t G e r m a n i ] , e î a i i foştii l u a t u a c e s t u h a n u a l u m ă n ă s t i r i i , ,
în c h i p t i d e c e t a t e , d e a i i l ă c u i ţ i i î n t r ' ă n s u l i i " , s e c h e s t r î n d şi v e n i t u l
p r ă v ă l i i l o r ( A r c h . S t a t . , Hurezi, I V , 20).
1
Ibid., L V , 3 (15 D e c e m b r e 1692).
XIV MĂNĂSTIREA HUREZULUI" : DEZVOLTAREA Ş l V I A Ţ A EI

d e prăvălie po u g h î 1, ş i d e l a c e l de-afară d e n i i h a n i i să iâ po
talerii 1; a ş i j d e r e a s ă a i b ă a m a i l u o a s f â n t a m ă n ă s t i r e d e Ia t o a t e
b u ţ i l e c u v i n ă c ă t e să vorii v i n d e în v r e a m e a a c e s t u i bălcu, v a m a ,
d e b u t e c ă t e tl. 1,şi cămănărit, bani vad. 1, ş i s ă i a ş i d e l a c a r ă l e
de peaşte vaamă: de caru căte tl. 1 şi peaşte ocă 6; iar c e ară
•avea d e v â n z a r e sfânta m ă n ă s t i r e în v r e a m e a aceaia a bulculuî,
ori dobitoace, ori alte bucate, să a i b ă a le vinde fără de nicî-o
v a m ă , şi să n'aibă nicl-o s u p ă r a r e d e s p r e p â r c ă l a b i i C r a i o v e î , şi
vinurile mănăstirii, ce va a v e a de vânzare, să fie n e o p r i t e a să
v i n d e a c o l o în p i m n i ţ a h a n u l u i p e s t e t o t u h a n u l i i , şi s ă a i b ă bună
pace de c ă m ă n ă r i t u de s p r e cămănariî Craioveî. P e n t r u că, acelu
h a n u d e la C r a i o v a f ă c ă n d u - s ă cu multă cheltuială a mănăstirii...,
p e n t r u f o l o s u l u n e g u ţ ă t o r i l o r u şi a l u s ă r a c i l o r ă . .., a m u s o c o t i t ă . . .
1
ca s ă a i b ă şi s f â n t a m ă n ă s t i r e a c e s t a ajutoriu ."

Mihaî-Vodă Racoviţă adăugia şi venitul „scauneloru de

1 2
carne ce voru fi a c o l o . . . , vamă de scaunu căte t 1 " .
Hurezul maî avea drept şi la o parte din suma ce
ridica Domnia asupra tirguluî de sâptămînă ce se ţinea
3
la Craiova în fiecare Vinere , şi a n u m e în trei zile de
Vineri între 15 August şi 8 Septembre, cu îndatorirea de
a da pe an 200 de lei la Mănăstirea dintr'un lemn. Şi o
treime din pescuitul de trei zile, ^ce se da numai vame­
şilor", fu cedată mănăstirii.
Venitul întreg era, la 1723-4, pe un an şi trei luni de
671 de lei şi jumătate, din cari 78, şi, maî tărziu ceva,
4
102, erau prinşi de lefile părinţilor , iar 30 de plata egu­
menului '".

III.
Egumenul cel d'intăiu al Hurezului domnesc, loan, a
fost un om cu însuşiri deosebite. A v e a bună cunoştinţă de
•carte şi-î plăcea să alcătuiască pisanii în care amesteca şi

1
Ibid., I V , 1. O r d i n B a n u l u i , p î r c ă l a b i l o r . Confirmare la 20 O c -
t o m b r e 7 2 2 3 - 1 7 1 4 ( n ° 2 ) . A l u i N i c o l a e - V o d ă , l a 7 M a r t 7 2 2 4 = 1716
<n° 3).
2
Ibid., I V , 6.
3
H u r m u z a k i , V I , p p . 271-3, 281.
4
A c e s t v o l u m , p p . 29-30, n o . 2 6 ; p p . 30, 39.
5
Ibid., p . 30.
 MĂNĂSTIREA HUREZULUI : DEZVOLTAREA Şt VIAŢA EI XV

cadenţă de versuri; şi epitaful rimat ce se ceteşte pe mor­

mântul lui i se datoreşte lui de sigur:
Valurî multe rădică furtuna pe Mare,
1
Mal vîrtos gândul omului întru lucrul ce are ....

Se bucura, pentru vrednicia şi evlavia lui, pentru viaţa

lui sfîntă, de o deosebită iubire din partea lui Vodă
Brincoveanu, care nu se mulţămia a trimete la Hurezi
cărţi de danie sau porunci, ca oriunde aiurea, ci-şi făcea
o plăcere să îndrepte către egumenul său, pe coli mari de
hîrtie, pecetluite cu pecetea octogonală, întrebuinţata numai
pentru legăturile lui personale, lungi răvaşe prieteneşti.
2
Iată unul dintre dînsele , care n'a fost dat la lumină
pană acuma, şi a cărui însemnătate nu vine numai din
faptul că a fost dictat de un Domn, ci şi din acela că în
străvezia lui formă frumoasă ne lasă a înţelege ce era cu
adevărat acest Domn în gîndul şi inima lui.
„Io Costandinu Voevod bojiiu milostiiti gospodarii
zemle vlahiscoe.
„Sfinţii Tale părinte Ioane, egumene de la Hurezi, sănătate.
Carte ce ai trimis, au venit la Domnia Mea, şi, ce scrii, a m u
înţeleşii, pentru moşiia BelcugatfuluJ, curau că, fiindu-vă peste
mână, n'aveţî nicî-un folosii, ci te rogi ca să facemu schimbu
cu moşiia Craioviţa, să o dâmu acaia mănăstirii, şi noi să ţi-
nemu Belcigatulu. De acasta, cătu că v ă iaste peste mănă,
adevăraţii aşa iaste, iar, numai atăta, că Craioviţa nu să
potriveaşte cu Belciugatulu, căci Belciugatulu iaste o moşie
stearpă, iaru Craioviţa iaste moşie cu rumănî, cu viişoară,
cu mori în Jiiu, — numai morile cătu venitu aducii! însă,
pentru multă rugăciune a Sfinţii Tale, şi pentru căci
iaste Craioviţa şi aprope de hanulu ce ai făcuţii, iată
că-ţî facemu înu voe şi priimim să fie Craioviţa a mă­
năstirii şi Belciugata a noastră. Numai la Belciugata amu
datu şi noi moşie, şi au datu şi Vorniculu Apostolii: nu
ştimu, dinii Belciugata aii dintr'aitu hotarti, — ca să fie2ho-

1
Inscripţii, I, p p . 189-90.
2
A r c h . S t a t . , Hurezi, X V , 20.
XVI MĂNĂSTIREA HUREZULUI : DEZVOLTAREA ŞI VIAŢA EI

tar[ă], Belciugata i Cojăştiî. Ci Sfinţia Ta caută toate scri­

sorile ce voru fi, şi a moşii Belcugata, şi Cojăştilorii, şi să
ni le trimiţi, şi atunce vom căuta şi noi scrisorile Craio-
viţiî, de ţi le voiu trimite; şi-ţi voru face şi carte pe Craio­
viţa curau că s'au schimbaţii cu Belciugata. Căci că în
hrisovulu celu m a r e alu mănăstirii iaste scrisă şi Belciu­
gata. Ci atunce trebuiaşte şi din hrisovu ocolită Belciugata,
şi să să arate că s'au făcuţii schimbu, şi atunci vomii po­
runci şi părucalabulul de la Craioviţa ca să ştie că săntti
daţi pe seama mănăstirii. Pentru unu Meculu de la Ocne,
ce l-al pusu Sfinţia Ta ispravnicii la vie la Troianu, cumu
că nu să poate odihni de Ocnarî, iată că de iznoavă le-amu
poruncitti să-î dea pace, că voru păţi nevoe. Păstrăvulu
ce ne-al trimişii Sfinţiia T a de totu fealulii, m'ati adusîi, şi-ţî
mulţumimti. De ne-ai fi trimişii lit. 2 , 3 de caşu de bivoliţă
proasupete, şi Sfinţiia Ta şi Bistriceanul, arii fi făcuţii bine.
Ci iaste rău că le mâncaţi totu voi cu ţiganii. Insă, de
n'aţl ştiuţii estimpu, ne veţi trimite, de v a fi sănătate, la
anulu. De venirea Sfinţii Tale de Paşti, ca să te ertămii,
de acasta, pentru că (nu) ai veniţii la Crăciunii [de acasta;
şters], să fii ertatu de Paşti, şi-ţî vei căuta de lucrulii ce
vei avea. Pentru Carageâ, ca să ţi-lii dămu şi estimpu, îi
vom porunci de va veni, că şi aicea n'are nicî-un lucru.
Acasta, şi fii sănătoşii.
Fevruarie 20 dni, 1' 7215 [1717].
Sfinţii Tale părintelui Ioanii egumenulii de la Hurezi, cu
!
sănătate să să dea ."

După căderea şi peirea Brîncoveanuluî, şi alţi stăpînitorl

al Ţeriî-RomăneştI au avut pentru el o deosebită consi­
deraţie, şi iată cum scria bătrînuluî arhimandrit şi egumen
mal tînărul frate al lui Nicolae Mavrocordat, Ioan-Vodă,
care cîrmuia ţara după prinderea de Nemţi a celui d'intăiu
Domn „fanariot" al Principatului:

1
P e c e t e octogonală, roşie. Notă: „Cartea dela V o d ă p e n t r u schim­
barea Belciugatulu! cu Craioviţa".
r •

MĂNĂSTIREA H U R E Z U L U I : DEZVOLTAREA Ş I VIAŢA EÎ XVII

„ l o l o a n Voivodu, bojiiu rnilostiiu gospodarii zemle vla-

hiscoie".
f Sfinţii Tale, părinte Ioane, arhimandritul şi egumenul
de la mănăstirea Ureziî, sănătate şi spăsenie de la D u m ­
nezeu îţi poftimu. Cartea Sfinţii Tale ce ne-aî trimis, ne-au
venit, şi, ce ne scrii, am înţeleşii. Pentru moşiile şi viile ce
are mănăstirea dencoaCje] de Oltu, care s'au luatu pe
seaama domnească, de care te rogu Sfiinţiia Ta ca să
facemu milă să le dămu iaru pe seaama mănăstirii, ca
să v ă puteţi chivernisi, ajungăndu mănăstirea la multă slă-
băCune, — de acasta, părinte, iată că, şi după rugăcunea
Sfinţii Tale, iar, mai multu, pentru voia Mării Sale Doamniî,
le-amu lăsatu să fie iar pe seaama mănăstirii, şi moşiile
şi viile ce aveţi dencoace de Oltu, şi să le luaţi de acumu
nainte totu venitulu, pecum le-aţi luatu şi mai nainte.
Numai vei şti Sfiinţiia Ta că aşa s'au aşezaţii ca să daţi
pe anu la Domnie, pentru acealea pentru toate, taleri 300,
l
însă la Sfeti Dimitrie t' 150 şi la Sfetiî Gheorghe iaru t 150,
care acestea de acumu, de Sfetiî Dimitrie, să-î trimită Sfin-
ţiia T a acumu, să-î aducă aici la Domnie. Şi, trimiţăndu
Sfinţiia Ta banii, să ne trimiţi şi zapisulu Sfinţii Tale, cu
alaaltu soboru alu mănăstirii, de acastă aşăzare şi legă­
tură ce s'au făcuţii, să daţi pe anu, şi noi încă vorau tri­
mite Sfinţii Tale cartea noastră de stăpânirea acestor
moşii şi vii ce aveţi dencoace de Oltu, ca să le stăpâniţi,
şi să le luaţi totu venitulu de acumu nainte cu pace şi
fără de nicî-o opreală. Iaru, pentru alte bucate ce s'au
mai luaţii, afară den moşii şi denu vii, de aeeaiea ne vei
erta Sfinţiia Ta, că nu să potu, dacă au apucaţii de s'au
datu şi s'au chieltuitu. Au tribuitu să te fii deşteptatu
Sfinţiia Ta mai nainte, să ne fii făcuţii ştire, iar nu tocma
acumu, după ce s'au chieltuitu. Iar de acumu, cumu zi-
cemu, vă veţi lua venitulu moşiilorti ce veţi avea. Arjasta
acumu, şi fii Sfinţiia T a sănătos. Noemvrie 7 dni. — Câtu
pentru aâasta, să nu bănueştî Sfinţiia Ta, căc pentru multe
1
păsuri şi nevoi ale ţărăî s'au făcu tu. L 7227 [1718—8].
f Sfinţii Sale părintelui loanu, arhimandritulu şi egu-

7992. V o i . X I V . II
XVIII MĂNĂSTIREA HUREZtJLUf : DEZVOLTARE A ŞI VIAŢA Et

men de la sfânta mănăstire Hurezii, cu sănătate să să

1
dea ."

Brîncoveanu avuse grija să arate şi printr'o carte dom­

nească deosebită, asemenea cu care nu mai cunosc altele,
cît a fost de mulţămit de loan ca egumen al ctitoriei la
care ţinea atîta. La 15 lanuar 1705, el vorbia astfel despre
alesul călugăr:
„Lucrând ti pană la unu locti ceale ce trebuescu sfintei
mănăstiri, a m u socotiţii de amîi alesu pe Sfinţia Sa şi l-amu
pusu egumenu şi năstanicu la acastă sfântă mănăstire încă
la anulu d e l a [Hristos] 7200 [1691-2], şi de atunce, de căndu
s'au aşăzatu egumenu şi purtători de grijă, nimicii lucrulu
în slabii n'au lăsaţii, ce cu toată nevoinţa s'au aflaţii de au
isprăviţii şi lucrurile toate căte au fostu pre lăngă mănăs­
tire neisprăvite, şi au făcutu împrejurulu sfintei mănăstiri
schituri, precumu să şi vădu de faţă, şi alte metoaşă penu
căteva locuri, şi, nu numai atâta, ce şi multe moşii au cum­
p ă r a t ă sfintei mănăstiri denu venitulu mănăstirii, precumu
arată totu anume înu hrisovulu Domnii Meale, aceastea
toate; de la văleatu 7290, de căndu a m u pusu pe Sfinţiia Sa
egumenu, pană acumu, la văleatu 7213 [1704-5], au osteniţii
şi cătii au pututu, au munciţii cu nevoinţă de le-au făcutu
şi, le-au adaosu sfintei m ă n ă s t i r i . . . Ilu mărturisimu cu
acastă carte a noastră de vreadnicti şi dreptu sfintei mă­
năstiri, şi de toate căte aii foştii venituri şi cheltueli şi
bucate ale sfintei mănăstiri, au adus la Domnia M[ea] ca-
2
tastifu, ce ş'ati datu seama păn[ă] în zioa de a s t ă z i . "

Ioan a fost şi el printre aceia cari aşteptau de la stă-

pînirea „creştină" a Nemţilor din Ardeal o mai bună cîr-
muire, pe lingă respectarea tuturor datinelor terii şi pri­
vilegiilor, de clasă, de corporaţie sau personale. Ca Oltean,
ca om luminat, ca prieten al celui mai mare dintre ultimii
Domni de ţară, el trebuia să aibă astfel de sentimente şi

1
Pecete octogonală de ceară roşie, cu iw IWHI» RU>f8»Ai> H rcApk
3 ( M A H Rrtaj(HCK«H. A r c h . S t a t . , Hurezi, X X V I I , 2 5 . ' Ibid., I, 1 6 .
 MĂNĂSTIREA H U R E Z U L U I : DEZVOLTAREA Ş [ VIAŢA EÎ XIX

s ă fie, decî, împotriva stăpînitoruluî grec pe care-1 trime­

sese împăratul păgîn. La 19 Iulie 1718, cînd se cere Gu­
vernului austriac anexarea celor cinci judeţe de peste Olt,
între iscălituri găsim şi pe a egumenului de la Hurez \
în cursul acestei nouă stăpînirî, care nu se dovedi însă
de loc mulţămitoare, se ţinu în frumoasele încăperi ale
mănăstirii, la 29 Novembre 1719, un mic sobor pentru în­
dreptarea împrejurărilor în care trăia Biserica olteană. Se
adunară, pentru a dezbate punctele ce trebuiau presintate
^cinstitei Administraţii", episcopul Damaschin, egumenii de
Bistriţa, Arnota şi Govora, cari obişnuiau şi cu alte pri­
lejuri să vie la fratele lor în ierarhie, egumenul Ioan. Se
ceru ca episcopul de Rîmnic să nu fie supus Mitropolitului
sîrbesc din Belgrad, între altele şi pentru aceia că, pur-
tînd marele titlu răsăritean de Mitropolit al Amasieî, Rîm-
niceanul nu e mai pe jos de Belgrădean, care a fost pe
timpuri ascultător de Ohrida, unde-î stătea Patriarhul.
Episcopul să fie adevăratul stâpîn al mănăstirilor sale: el
să dea catastişele de averea egumenilor, el să li iea
socoteala la Crăciun, el, cu soborul lui, să-î judece; el
să hotărească dacă se va clădi o biserică sau mănăs­
tire, el să aibă dreptul de a numi pe egumeni; boierii să
nu se amestece nici ei la ctitoriile lor; dacă e bine a face
la Craiova o şcoală de latineşte pentru mireni, Vlădica
să-şl aibă la Rîmnic seminariul său romanesc. Egumenii
îşi făceau, de alminterea, şi el partea: străinii să nu se
pună în fruntea mănăstirilor; singuri ieromonahii să poată
fi ridicaţi la această treaptă; episcopul să se mulţâmească,
dacă vine la hram, cu ce-I dă egumenul; un clisiarh să
poarte grija bănească a mănăstirii; călugării să nu aibă
2
voie a ieşi din cuprinsul e i . O rară manifestare de soli­
daritate şi conştiinţă, care rămîne legată de numele H u ­
rezului.
î n curind însă mănăstirea începu să dea îndărăt. Ca
m ă s u r ă de stingherire şi răzbunare, „Domnul turcesc" de
1 3
Hurmuzaki, V I , p . 237. Ibid.,p. 339-41.
XX MĂNĂSTIREA. HUREZULUI: DEZVOLTAREA ŞI VIAŢA EÎ

peste Olt opri toate veniturile mănăstirilor oltene şi abia,

după stăruinţele călduroase ale Doamnei Marica Brînco-
veanu, îngăduită în sfîrşit a se întoarce în ţară, unele din
moşii, care nu fuseseră încă vindute pentru nevoile ţeriî, fură
date înnapoî lui Ioan arhimandritul'. Dacă noul Guvern
2
scuti şi această mănăstire de olac şi de podvoade , el făcu
din hanul de la Craiova o cetăţuie şi aşeză căsărmî pe
cîteva din cele mai bune moşii oltene ale Hurezului: Fo-
3
meteştiî, Giorocul, Craioviţa . Ca să ţie lăcaşul în bună
stare, ca să poată plăti lefile călugărilor, Ioan trebui să
vîndă, să zălogească, să împrumute.
Se crezu atunci, şi de ctitori şî de administraţie, că
egumenul e prea bătrîn şi nu poate purta grija averii
mănăstireşti. Prin mandatariul ei obţinut, Gheorghe din
Trapezunt, Doamna Marica se plînse mai tărziu că zes­
trea Hurezului, care vine aproape numai de la răposatul
ei soţ, se părăduieşte. Ioan, ţinut în loc de podagră, —
„nu pociu să calcu pe pământ cu picioarele", scrie el,
„nici pociu să măncu, ci alţii m ă poartă şi-mi dau de
4
m ă n c a r e " , împiedecat de a merge la Sibiiu, locul de unde
porniau hotârîrile şi unde el trimetea numai, curtenin-
du-se, obişnuitele „butişoare" de vin de Şuteşti, nu putu
să lupte cu aceia cari voiau să-1 dea în lături pentru
a jăfui acolo unde el pierduse numai, de nevoie şi din
neputinţa de a face altfel. Un călugăr sîrb, Ilarion, care-şî
avea rostul de bogăţie la Vidin, făgăduia în dreapta
şi în stînga pentru a se face proigumen, locţiitor al egu­
menului bătrîn, bolnav şi ajuns deci nedestoinic. Pentru
fiecare din fruntaşii călugărilor, el avea cîte o făgăduială
prin c a r e l putea momi. Lui Climent îi făgăduise isprăv-
nicia, administraţia moşiilor şi zeciuiala veniturilor lor
pentru dînsul, ca plată; celuilalt Climent, de la schitul
Sf. Ştefan, şindilirea pe socoteala sa a lăcaşului; lui Da-
niil de la vechiul schit al lui Ioan Botezătorul a-î clădi

1 2 3
Maî sus, p p . X V I I - V H I . A c e s t v o l u m , p . 17, n ° 13. Hurmu-
z a k i , V I , l. c. * A c e s t v o l u m , p . 2 0 , n " Ui.
 MĂNĂSTIREA H U R E Z U L U I : DEZVOLTAREA ŞI VIAŢA EÎ XXI

două chilii de piatră; mai mult i se făgăduise învăţatului

popă Lavrintie clisiarhul, care a fost mult timp îndrep­
tător de stil, „diortositor", şi corector al cărţilor ce ieşiră
de supt teascurile rîmnicene: acesta, care avea grija bise­
ricii de la bolniţă, era să aibă o bolniţă nouă şi o „cetate"
de piatră, pe lîngă un cal şi un „săracliu" de postav ar­
delenesc şal; Misail afla că poate să capete un cal şi o
păreche de nădragi de postav; Ştefan cel bătrîn era ispitit
cu un z ă b u n ; pană şi pîrcălabuluî de sat din Hurezi, Sima,
l
i se punea în vedere un frumos conteş de postav .
Daruri de altă natură, cu mult mai însemnate, fură fă­
cute de el Nemţilor celor mari. Aceştia se făcură a vedea
într'o recomandaţie a lui Ioan pentru Ilarion (Novembre)
demisia celui d'întăiu în folosul cestui de-al doilea. Ast­
fel, în Decembre 1724, Ilarion era cerut ca proigumen
2
de contele Konigsegg . încă de la 12 ale acestei luni, el
3
intra în socotirea veniturilor mănăstireşti . în Ianuar 1725
era vorba chiar să se înlăture cu totul moşneagul Ioan şi
4
să se numească Ilarion ca singur şi desăvîrşit e g u m e n . îl
vedem stăruind pentru ca viile mănăstirii să nu fie supuse
la vinăriciu pentru Stat şi ca privilegiile trecute ale Dom­
5
nilor să fie întărite de stăpînii cei noi ai terii . La un
capăt se ajunse totuşi: in această lună Ianuar 1735, Şiri-
6
neasa fu căpătată din nou .

1
A c e s t v o l u m , p p . 33-4, n° 29.
La 1708 e r a u călugării Ştefan, Nicodim, Silivestru, Savatie, Do-
softeiu, Mardarie, Ioan, Spiridon, Dionisie ierodiaconul, Ilarion,
M e r c u r i e ( A r c h . Stat., Hurezi, I, 19). La 1717, Ştefan, Mitrofan
cliseriul, Pahomie, Misail ierodiaconul, Chirii, Mihail, Nicodim,
Rafail.
î n I u n i e 1735 m a i e r a î n m ă n ă s t i r e i e r o m o n a h u l N i c o d i m ( a i c i , p . 2 4 ;
p . 39, n ° 2 1 ) . M a î a f l ă m în a c e s t a n p e i e r o d i a c o n u l losif; la P o l o -
vracî administra arhimandritul I s a i a ( p . 22, n ° 18). M a l era şi un
s c h i m n i c , î n 1726 m ă c a r ( p . 3 9 ) . A t u n c i l a s c h i t e r a D a n i i l , ş i maî
găsim pe un „popă" Filip (ibid.).
2 3
D o b r e s c u , p p . 3 1 , 32-4, 62, 78. A c e s t v o l u m , p . 30. 'Dobrescu,
p . 160, n ° 3 4 . L u î Ioan i se dă cîte ceva pentru nevoile casei.
5 6
D o b r e s c u , p p . 39-40. Ibid., p . 108.
XXII MĂNĂSTIREA HUREZULUI: DEZVOLTAREA ŞI VIAŢA El

In acelaşi timp însă, Ilarion urmă cu împrumuturile,

mergînd chiar aşa de departe, încît zălogia luî Iota ne­
gustorul din Rîmnic, pentru una şi alta, lucrurile din casă
ale mănăstirii, şi chiar candelele de argint, frumoasele can­
dele de argint cu flori lucrate din ciocan pe care le făcu­
seră în Ardeal meşterii plătiţi de Brîncoveanu. Ilarion
dădea şi din turmele mănăstirii pentru a lua de la jupînul
Chiriac din Craiova bîtloage de horilcă, de rachiu, care se
vede că era trebuitor pentru ţinerea sănătăţii şi mulţă-
1
mirilsale . U n ceasornic, linguri de argint, şervete de Ve­
2
neţia, covoare avură aceiaşi s o a r t ă . O călătorie la Viena îl
3
dădu dreptul să mal încarce cheltuielile . P a n ă şi egumenul
4
de la Bistriţa fu adus să dea bani pe datorie vecinului s ă u .
Tot pentru mulţămirea interesului său, Ilarion înlocuise p e
vechii scutelnicî buni de lucru al mănăstirii prin oameni cu
cari el avea legături şi cărora li dădea îmbrăcăminte, şi chiar
6
leafă . Pe slugile mănăstirii cele vechi le bătea, le „fârîma
pe uliţă"". Deci se auziră în Novembre 1725şi mal puternic
plîngerile luî Trapezuntios în numele văduvei ctitorului \
Ilarion trebui să fie izgonit, dar, de oare ce omul era isteţ şi bo­
gat, se ceru multă luptă pentru a se ajunge la o învoială
cn dînsul, care recunoştea toate datoriile şi zălogirile, dar
afirma că şi mănăstirea e împovărată faţă de dînsul. La
10 Februar 1726, Nicolae de Porta, Levantinul care e
aşa de amestecat în afacerile olteneşti pe aceste timpuri
8
a u s t r i a c e , era la Hurez, unde lua socoteala lui Ioan
pentru cheltuielile făcute de el şi veniturile ce strînsese de
9
la Iunie 1723 pană la 28 Septembre al anului u r m ă t o r . în
F e b r u a r lucra la descurcarea situaţiei şi arhimandritul Mi-

1 2 3
A c e s t v o l u m , p . 39. Ibid., p . 42. Ibid., p . 3 8 , n ° 32.
5
* Ibid., p. 42-3, 44-5. Jbid*., p p . 42-3.
6
Ibid., p . 39.
7
Dobrescu, p. 167; acest volum, passim.
8
V e z î I o r g a , Documente geografice, extras din .Buletinul So­
c i e t ă ţ i i G e o g r a f i c e " p e 1900. M ă n ă s t i r e a s e j u d e c a s e c u el pentru
s a t u l P o d b a n i ţ a î n 1724 ( a c e s t v o l u m , p p . 1 8 - 9 , n ° 14).
6
Ibid., pp. 29-30, n ° 29.
 MĂNĂSTIEEA H U R E Z U L U I : DEZVOLTAREA ŞI VIAŢA EI XXIII

1
haiti Cîrtiţa . încă de la 17 F e b r u a r Administraţia hotăria
împotriva lui Ilarion şi pentru venerabilul arhimandrit,
2
căruia i se recunoştea dreptatea .
Iată chiar actul ce porni de la dînsa în această zi:
Dat-amu cartea noastră Sfinţii S a l e părintelui ioană arhiman-
d r i t u l u şi e g u m e n u l u sfintei mănăstiri Hurezii, unde să cinsteaşte
şi s ă p r ă z n u i a ş t e h r a m u l u Sfinţiloru î n p ă r a ţ l şi î n t o c m a c u Apostolii
C o s t a n d i n u şi Elena, p e n t r u că, a j u n g ă n d u la la s l ă b i c i u n e a bătră-
n e a ţ e l o r u şi la n e p u t i n ţ ă , pentru boala c e a r e , a u fostu făcutu o
s c r i s o a r e la Măriia S a g h e n ă r a l u l u c o m a n d a n t u şi m a l m a r e l e n o s t r u
derecforă grafu de Chcneseg, trimiţăndu p ă Sfinţiia S a părintele
Ilarion a r h i m a n d r i t u l ] c a s ă fie c u n o s c u t u M ă r i i S a l e , c ă n d u 1-aru
t r i m i t e c u nescal t r e b l a l e mănăstirii, şi a c e a c a r t e poate că d e n
greşală a tălcuit-o răposatulu părintele episcopulu Damaschinu
î n t r ' a l t u chipu, ş i M ă r i i a S a mal susu numitulu ghenărală, după
tălcuirea acel m a l susu zise cărţi, au fostu datu carte părintelui
I o a n u , c a s ă fie p ă r i n t e l u i I o a n ă u n ă a j u t o r i ă l a m ă n ă s t i r e pană l a
v r e a m e a morţii lui, şi a t u n c e a , d e să v a c u n o a ş t e d e o m ă b l ă n d ă , s t ă -
t ă t o r i ă , b i s e r i c e s c u , f e r i t o r i ă , d r e p t ă şi b u n ă c h i v e r n i s i t o r i ă , atuncea
i s ă v a a d u c e d e c r e t ă d e la î n n ă l ţ a t a C u r t e , şi v a r ă m â n e a în l o c u i a
p ă r i n t e l u i I o a n ă e g u m e n ă d e s ă v â r ş i t ă . Şi, v i i n d ă c u a c e a c a r t e Sfinţiia
Sa întru Hristos răposatulu părintele chiră Damaschină, episcopulă
R ă m n e c u l u l , i - a ă f o s t ă d a t ă c a r t e a S f i n ţ i i S a l e ş i 1-aă a ş ă z a t ă s ă f i e
e g u m e n ă d e s ă v â r ş i t ă , iar n u ajutoriă, d u p ă c u m ă scrie în c a r t e a M ă r i i
Sale d e r e c t o r i u l u l , şi a ş a c u a c e l a g ă n d ă a ă r ă m a s ă e l ă e g u m e n ă
la m ă n ă s t i r e a H u r e z i i . Şi, î n ţ e l e g ă n d ă p ă r i n t e l e I o a n ă a r h [ i m a n d r i t u l ă ]
şi e g u m e n u l ă d e l a m ă n ă s t i r e a H u r e z i i cumă că n u iaste scosă
denă egumenie, ce numai pentru slăbiciunea Sfinţii S a l e i s'aă
fostă d a t ă p e părintele Ilarionă ajutoriă, şi v ă z ă n d ă că părintele
Ilarionă a ă f ă c u t ă şi face m u l t ă cheltuială, pe multe lucruri fără
s o c o t e a l ă , şi a ă şi î n d a t o r a t ă s f â n t a m ă n ă s t i r e , n u s ' a ă s u f e r i t ă , c i
a ă dată jalbă, fiindă încă părintele m a i susă zisuepiscopă viă, pen­
t r u a c e s t a l u c r u , la d e r e c t o r a t ă , şi a ă d a t ă j a l b ă şi a i c e a , la C h e s a -
r i e a s c a A d m i n i s t r a ţ i e , t o t ă p e n t r u a c e s t a l u c r u , şi a c u m a î n ă u r m ă
a ă v e n i t ă a i c e a la C r a i o v a , î n p r e u n ă şi c u p ă r i n t e l e I l a r i o n ă , d e a u
s t ă t u t ă d e faţă înnainte noastră. Şi, l u î n d u - s e s e a a m a d e venitulă
mănăstirii de anulă celă m a î d e n a i n t e pană n u v e n i s e părintele
I l a r i o n ă la m ă n ă s t i r e , c a r e a ă l u a t ă şi a ă c h e l t u i t ă p ă r i n t e l e I o a n ă
a r h [ i m a n d r i t u l ă ] şi e g u m e n u l ă , s'aă găsită venitulă mănăstirii lei
1
1359 p , ş i c h e l t u i a l a c a r e a ă c h e l t u i t ă l a b i s e a r i c a d e p i i a t r ă , ş i p ă
c a s e l e d e l a B a e , ş i p ă c â r c i u m a d e l a F o m e t e ş t î , şi p e a l t e chel-

1
Ibid., p p . 31-2, n ° 2 7 . ' Dobrescu, p . 43.
XXIV MÂNĂSTIREA H U B E Z O L U l : DEZVOLTAREA. ŞI VIAŢA EÎ

t u e l i la p r a z n i c ! , şi p ă s l o m n u l ă d e l a T r o i a n u , şi p e a l t e cheltuelî
a l e m ă n ă s t i r i i , c a r e s â n t ă s t ă t ă t o a r e d e să v ă d i i , şi c u s i m b r i i a p ă -
r i n ţ i l o r ă c ă l u g ă r i , şi c u s i m b r i i a S f i n ţ i i S a l e p ă r i n t e l u i I o a n u arhi-
m a n d r i t u l u şi e g u m e n u l u , d e 7 a n i c a r e n u ş'au fostu luat-o, şi î n c ă
a u m a î r ă m a s u necheltuiţi, ca să m a l dea părintele Ioanu m a î susu
1
n u m i t u l u m ă n ă s t i r i i l e î 11 p , d u p ă c u m u arată foaia totu anume,
şi d e v e n i t ă şi d e c h e l t u i a l ă , c a r e s'au i s c ă l i t ă d e noi, şi a m u d a t - o
la p ă r i n t e l e I o a n ă . Şi, l u ă n d ă s e a a m a şi p ă r i n t e l u i Ilarionă arhi-
mandritulă, s'au găsită venitulă mănăstirii, în n o a o l u n i c a t ă au
1
fostă într'acea isprăvnicie, d e l e i 6 5 3 p , 18, ş i , s o c o t i n d u ş i chel­
1
tuiala cată a ă cheltuită, s'aă găsită c ă a ă c h e l t u i t ă l e i 1061 p , ş i
n i c l - u n ă felă de lucru la mănăstire n u s ' a ă f ă c u t ă , ci a ă rămas
m ă n ă s t i r e a d a t o a r e ca să m a î dea părintelui Ilarionă cu pricinile
după v i n u r i şi d u p ă alte venituri, după cumă arată foaia totă
a n u m e , leî 407 p ' , 49. C a r e , s t r ă n g ă n d u - s e a c e l b a n i c u p r i c i n i , şi
î n p l i n i n d ă şi ceialalţl, să să facă a c e a s u m ă , să nu-I d e a în măna
p ă r i n t e l u i I l a r i o n ă , ci, î n p r e u n ă , p ă r i n t e l e I l a r i o n ă şi c u o m u l ă p ă ­
rintelui Ioană a r h i m a n d r i t u l ă , să m e a r g ă să scoată întăl 8 candele
de argintă de unde săntă puse zălogă. Dupe aceaia, pă unde să
v o r ă fi m a î f ă c u t ă a l t e d a t o r i i , s ă s ă d e a t u t u i o r ă s ă s ă p l ă t e a s c ă , ş i ,
d e vor mai r ă m â n e a nescaî banî dentr'aceia, să-i iâ p ă r i n t e l e Ila­
r i o n ă a r h [ i m a n d r i t u l ă ] , c a s ă - î fie a î l u i . I a r , d e n u s ă v o r ă ajunge
acel bani, să să plinească suma datorii, la cine va maî rămânea
d a t o r i e , s ă a i b ă a r ă s p u n d e şi a p l ă t i t u t u i o r ă d a t o r n i c i l o r ă părin­
tele Ilarionă, iară la m ă n ă s t i r e a Hurezii să nu caute datornicii
n i m i c a , m ă c a r s ă fie ş i i s c ă l i t u r a o b ş t i i m ă n ă s t i r i i d e l a H u r e z i în
n e s c a î z a p i s e , la n e s c a î datornici, cu nicî-un zapisă să n u poată
a c e i d a t o r n i c i a c ă u t a c a s ă i â d e la s f â n t a m ă n ă s t i r e H u r e z i i , f ă r ă
de cată toţi datorniciî să c a u t e la p ă r i n t e l e Ilarionă, că pentru
a c e a i a i s'aă ţ i n u t ă în s e a a m a cheltuiala ce aă cheltuită, aă cu
c a l e , a ă f ă r ă c a l e , c h e l t u i n d u şi v e n i t u l ă m ă n ă s t i r i i , ş i , m a î t r e c ă n d ă
şi acastă s u m ă c a r e iaste să i să m a î d e a ca să d e a , p e la dator­
nici, fiindăcă, ca u n ă i s p r a v n e c ă ce a ă fostă, n e g ă s i n d ă mănăstirea
d a t o a r e nimica, iar aşa să o lase fără d e datorie. Şi, fiindăcă, în
cartea Mării Sale mal marelui d e r e c t o r ă mai susă numită, scrie ca
s ă fie t o t ă c u m ă a ă f o s t ă o r â n d u i t ă a j u t o r i ă p ă r i n t e l u i I o a n ă a r h [ i -
m a n d r i t u l u ] , noi dentr'acea isprăvnicie n u l-amu lepădat, fără d e cătă
a m ă z i s ă s ă fie t o t ă c u m ă a ă f o s t ă orânduită, ajutoriă părintelui
I o a n ă , şi, Sfinţiia Sa p ă r i n t e l e I i a r i o n ă n e p o f t i n d ă , a ă d a t ă o scri­
s o a r e la n o i , î n t r u c a r e a r a t ă c u m ă că, d e a r ă fi ş t i u t ă dentăiaşă
d a t ă c ă n ' a ă f o s t ă a ş ă z a t ă e g u m e n ă d e s ă v â r ş i t ă , n ' a r ă fi p r i i m i t ă ca
s ă fie c a u n ă a j u t o r i ă , n i c i a c u m a n u p r i i m e a ş t e c a s ă fie c a ună
ajutoră părintelui ioană arh[imandritulă], egumenulu, dupre cumă
scrisoarea părintelui Ilarionă arată. Pentru aceaia, dupe dreapte
 MĂNĂSTIBBA H U R E Z U b U Î : DEZVOLTAREA Şt VIAŢA E Î XXV

l u c r u r i c e s'au a f l a t u , ş i d u p ă l u a t u l u s e m i î , c u n o s c ă n d u c ă p ă r i n ­
tele Ioanu arhimandritulu denu egumenie n ' a u fostă s c o s ă , ci cu
g r e ş a l ă s'aă fostă a ş ă z a t ă p ă r i n t e l e I l a r i o n ă , d e Sfinţiia S a m a î s u s ă
n u m i t u l ă răposatulă episcopulă, fără de ştirea nimănui, egumenă
desăvârşită, noi încă d a m ă acastă carte a noastră părintelui Ioană
arh[imandritulă] şi e g u m e n u l ă sfintei m ă n ă s t i r i H u r e z i i ca să fie
c u m ă a ă fostă şi iaste d e a t ă ţ e a ani, să c h i v e r n i s e a s c ă s f â n t a m ă ­
n ă s t i r e d e t o a t e l u c r u r i l e , p e c u m ă a ă c h i v e r n i s i t ă şi p a n ă a c u m a ,
dupe cumă c a r t e a m a î m a r e l u i d e r e c t o r ă h o t ă r ă ş t e şi p o r u n c e a ş t e ,
şi m a î m u l t ă p r i c i n ă la m i j l o c ă î n t r e p ă r i n t e l e I o a n ă arhfimandritulă]
şi î n t r e p ă r i n t e l e I l a r i o n ă şi î n t r e alalţî c ă l u g ă r i dela mănăstirea
H u r e z i i s ă n u m a î fie. I a r pentru alte pricini ce aă maî arătată
părintele Ioană a r h i m a n d r i t u l u şi c u ceialalţî c ă l u g ă r i d e la H u ­
rezi, şi p e n t r u cărţile ce aă arătată părintele Ilarionă că iaste
făcută a r h i m a n d r i t ă , şi pentru alte înpotrivirî ce aă maî fostă
între dănşiî, fiindă şi u n i i ş i a l ţ i i parte bisericască, amu lăsată
pană va veni Sfinţiia Sa părintele Vlădica Beligrădeanulă şi cu
e p i s c o p u l ă ce să v a face aicea arhiereu, de voră căuta acealea
toate, d e le v o r ă îndrepta. Aşăjderea şi p e n t r u mitele, ce v a fi
dată părintele Ilarionă, m ă c a r ă o r i c e , la u n i i la alţii, d e n ă b u c a t e l e
m ă n ă s t i r i i H u r e z i i , să a i b ă a le î n t o a r c e a c e i a c a r e le-aă l u a t ă , toate,
i a r ă l a m ă n ă s t i r e l a H u r e z i ; i a r ă , c e v a fi d a t ă d e n t r ' a l ă s ă ă , a c e a l e a
s ă le iâ p ă r i n t e l e I l a r i o n ă . I a r ă p e n t r u m i t r a şi a l t e h a i n e a l e pă­
r i n t e l u i I l a r i o n ă , c e v a fi a v u t ă c ă n d ă v a fi v e n i t ă l a m ă n ă s t i r e , ş i
n u v o r ă fi f ă c u t e c u b a n i i m ă n ă s t i r i i , s ă i s ă d e a t o a t e l a dănsulă,
i a r ă m a n t i i a şi a l t e l e c a r e s ' a ă f ă c u t ă c u b a n i m ă n ă s t i r i i , s ă r ă m ă e
i a r ă la m ă n ă s t i r e . D a t u - s ' a ă în Craiova, Fevruarie 17 z i l e , 1' 7 2 3 4
[1726]. Gheorghie Cantacuzino, Gligorie Băleanulă, Radulă Go-
lesculu, Ilie Ştirbeai, Staico B e n g e s c u l ă . — D e n ă porunca Chesari-
1
c e ş t i l A d m i n i s t r a ţ i e i : N. d e Porta .

Ilie Ştirbei, care, şi în calitate de ctitor, avea grija deo­

sebită a acestor, gîlcevurl, mîntuind lămurirea socotelilor,
hotăria ca Ilarion „să nu mal aibă nicî-un feliu deameas-
tec cu mănăstirea Hurezii, nici să nu să maî apropie de
2
mănăstire, pană cînd va fi v i u " ; pentru osteneala sa
aşa de puţin folositoare Hurezului, el era dăruit însă cu
s
un c a l , primind, în acelaşi timp, încă în cursul anului, tot
4
ceia ce i se maî putea cuveni .

1
Ibid., XLT, 4.
2
A c e s t v o l u m , p . 4 0 , n ° 3 3 ; cf. p . 3 4 ş i u r m . , n ° 3 0 ; p . 27 şi u r m .
3
Ibid., p . 2 9 , n ° 2 5 ; p . 2 7 , n» 24. * Ibid., p . 32, n° 28.
XXVI MĂNĂSTIREA HUREZULUI: DEZVOLTAREA ŞI VIAŢA EI

Ioan nu rămase mult timp singurul socotitor al mă­

năstirii pe care el o înnâlţase şi al cărei cel d'intăiu gos­
podar fusese. Anii îl împovărau foarte greu. „Se mută
către Dumnezeu" la 15 Iunie 1726, şi rămăşiţele lui fură
astrucate în biserica cea mare, la dreapta, unde se aşeză,
sus de la pămînt, o piatră cu pomenirea lui în stihuri ne­
1
iscusite :
Ş i fu ş i trecu,
2
C a c î n d ş i n u fu .

Cel mal vrednic urmaş al său ar fi fost, de sigur, cli-

siarul Lavrentie, care fusese crescut de Ioan, se învăţase
la carte şi la slujbă în chilia răposatului egumen, îi fu­
sese adecă, precum se spunea atunci, chiliaş. E r a şi el
ieromonah, „popă", se pricepea la tot felul de lucrări lite­
rare, şi era şi unul dintre călugării mai cu stare, căci îl
3
vedem cumpărînd la 1732 moşie pentru fraţii s ă i . Dar el
fu lăsat la o parte, şi in curînd îşi află rostul aiurea, la
Episcopie, unde ajunse „dascăl", învăţătorul copiilor ce
veniau la şcoala Vlădicăî, precum şi al viitorilor preoţi:
în acelaşi timp, i se dădea acolo şi sarcina tipăriturilor
4
rîmnicene .
După chiar sfatul lui Ioan, Dionisie, egumenul de la
Polovracî, luă isprăvnicia, regenţa la Hurez, lăsînd în
locul său, la mănăstioara de unde venia, pe Climent. E r a
Romîn, de şi îşi zicea, pentru a se dovedi şi el cărturar,
„lliev", căci era fiul lui Ilie. încă de la 11 Iulie 1726 i se
5
dădea întărirea din partea Administraţiei î m p ă r ă t e ş t i : el
6
mersese s'o iea la Sibiiu c h i a r .
1
Inscripţii, I, p p . 189-90.
- Cf. D o b r e s c u , p p . 1 8 2 - 3 , n ° 6 5 .
3
A r c h . S t a t . , Hurezi, 1, 4 4 . M a r t u r î sînt călugării Misail, Iosif
şi V i s a r i o n . *
4
A c e s t v o l u m , p p . 5 9 - 6 0 , n ° 5 4 . C f . p . 60, n o t a 1. L a 1736 e l era
î n c ă l a H u r e z , c u M i s a i l ş i I s i d o r ; a c e s t v o l u m , p . 56, n ° 5 0 . C a m
p e a t u n c i , e c l e s i a r h e r a I o s i f ; ibid., p p . 56-8, n° 51.
5
Acest v o l u m , p . 49 (3).
La 6 Iulie 7234 (1726), „ D i o n i s i e , egumen al sfintei mănăstiri
Hurezii", dă zapis Căpitanului Orosu Gabrulu, pentru o vie.
 -
MĂNĂSTIREA HUREZULUI. DEZVOLTAREA ŞI VIAŢA EÎ XXVII'

Dionisie I-iu găsi mănăstirea, după plata despăgubirilor

către Ilarion şi după ce încurcături vor mal fi fost în u l ­
timele luni din viaţa lui Ioan, în starea cea maî rea ce
se poate închipui. Pîrînd pe acela care ticăloşise gospo­
dăria Hurezului, el spunea cu durere, chiar de la început,,
că aproape nu vede nicî-un mijloc de îndreptare: „Să mal
îndatorăm mănăstirea, nu avem cum o maî îndatora, că
iaste vindută şi petrecută; că dobitoace puţine au r ă m a s
din toate fealiurile* \ în Iunie 1731, Dionisie îşi punea is­
2
călitura supt un memoriu către Guvernul austriac .
în v a r a anului 1734, acest egumen, bătrîn şi el, nu m a l
era în viaţă.
Urmaşul său, al treilea ocîrmuitor al Hurezului — în-
1
naintea luî oblăduieşte un an şi jumătate proigumenul Iosif ,
purta acelaşi nume. E r a fiul luîFota Bălăcescu Căpitanul,care
fusese omul de casă al unuia dintre boierii cu trecere supt
3
Austriac!, Ilie Otetelişanul , şi iscălise cererea de anexare
4
a Olteniei către AustriacI . Călugăr dintre Hurezenî el în­
suşi, al doilea Dionisie fusese numit la 15 Iunie 1734
egumen al Strehail, mănăstire veche, foarte veche, dar
de mal puţină însemnătate, cu toată că, numai cu cîteva
zeci de ani în urmă, fusese şi Scaun al unei episcopii trecă­
toare. La 25 Mart 1735, Dionisie era strămutat la mănăstirea
6
de unde pornise . Peste cîteva săptămînî, el se încumeta
chiar a se face Vlădică la Rîmnic, şi a v u nu maî puţin
6
decît treizeci şi şepte de voturi la această alegere din 1735 ,
ca şi egumenul de Cozia, Ghenadie, poetul.
„Deci, cu voia lui D u m n e z e u şi c u porunca stăpănitorilorfi, răn-
d u i n d u - m ă p e m i n e a fi n a s t a v n i c u în loculii părintelui Ioanu la
acasta sfântă m ă n ă s t i r e " ( A r c h . Stat., Hurezi).
1
D o b r e s c u , p p . 1 8 2 - 4 ; cf. a c e s t v o l u m , p p . 4 3 - 5 .
2
A c e s t v o l u m , p . 4 2 . Cf. n ° 3 5 , p p . 4 1 - 3 ; a p a r l î n g ă e l următorii
călugări: Misail ieromonahul, Iosif ierodiaconul şi A n t o n i e mo­
n a h u l , — acesta, din ceî noi.
3
H u r m u z a k i , V I , p . 4 2 0 . Cf. a c e s t v o l u m , p . 4 9 (3).
4
O j a l b ă a l u i F o t a , î n A r c h . S t a t , Hurezi, V , 29.
5 6
H u r m u z a k i , V I , p . 237. A c e s t v o l u m , p p . 5 1 - 3 , n"= 4 6 - 7 .
1
Dobrescu, pp. 116, 3 2 8 ; p . 3 3 2 , n ° 175.
XXVIII MĂNĂSTIREA H U R E Z U L U I : DEZVOLTAREA ŞI VIAŢA EI

Dionisie Bălăcescu se dovedi om energic. în Iulie 1735, el

•cuteza a se plînge împotriva secretariuluî de g u v e r n Ro-
land, care încălcase la Craioviţa; la 1738, pentru un me­
moriu, el intra în conflict cu Guvernul, împreună cu epis­
1
copul său, de alminterea .
în războiul ce se deschise în curînd între Austriac! şi
Turci, aducînd u r m a r e a fericită a întoarcerii judeţelor ol­
tene la Principatul muntean, Dionisie trebuie să se fi dat —
ca toată lumea — de partea Domnului de peste Olt, care
ruga cu căldură pe Romînil ajunşi supt stăpînire străină
2
a se strădui pentru cît mai răpedea înlăturare a e i . La
8 Iunie 1738, o ceată de haiduci şi de plăiaşl, supt Căpi­
tanul Duca, venit de peste Olt, năvăli asupra Hurezu­
lui, făcînd pradă m a r e şi lăsînd în u r m a lor mănăsti­
rea în flăcări: egumenul socoti că i-au ars şepte care
c u boi, o căruţă cu cai, 25.000 de bucăţi de şindilă de
stejar, de „gorun", 3.000 altele de şindrilă, mai proastă,
de brad, 24 de mese şi scaune, 36 de uşi, paturile, lavi­
ţele, dulapurile, hîrdaiele, putinele, vedrele, parii din gră­
dină, uneltele din casele Ţiganilor şi, nu mal puţin, 12
3
buţl m a r i .
Mulţi ani de zile el stătu în fruntea Hurezului, care se
afla, după pacea din Belgrad (1739), iarăşi subt stăpînire
drept-credincioasă. E r a preţuit de coborîtorul ctitorului, de
noul Constantin Brîncoveanu, care-î dădea, în 1746, sar­
cina de a îngriji dregerea bisericii sale vîlcene de la Sur-
patele, clădită de egumenul Ioan cu cheltuiala luî Vodă-
4
Brîncoveanu, la 1706 . Gospodăria hurezeană în mare
parte el a adus-o iarăşi la înflorire, în păstoria ^luî înde­
lungată.
Totuşi, în Septembre 1747, pentru pricini pe care nu
le cunoaştem, i se impuse şi lui Dionisie ca şi, odată, luî

1
A r c h . S t a t . Hurezi, X L I , 6. — L a 1 7 3 1 , 21 I u l i e petiţie a luî
„Ionicht, Q u a r d i a n a u s s H u r e z z " (Ibid., LII, n°71).
2
Ibid., X L I , 6.
3
A c e s t v o l u m , p . 5 1 ; p . 5 8 , n ° 5 1 . * Cf. ibid., pp. 66-7, n ° 63, şi
Inscripţii, I, p p . 1 8 2 - 3 .
 MĂNĂSTIREA H U R E Z U L U I : DEZVOLTAREA Ş I VIAŢA EÎ XXIX

1
Ioan, u n p r o i g u m e n : Ghenadie , şi pană la începutul anului
2
următor proigumenia o avea un Iosif .
Dar la 1-iu Septembre din acelaşi an 1748 apare şi
Dionisie ca egumen, împodobit şi cu titlul de archiman-
3
drit, ca înnaintaşul său Ioan . în 1749, el trimetea pe Iosit
4
cu nişte bani la fostul episcop de Rîmnic C l i m e n t : proi-
gumenul, deci, era la poruncile egumenului, care se ajuta
5
mai mult cu d î n s u l . îndată însă, chiar la 1754, de pildă,
u
nu se mai vorbeşte decît de Dionisie .

Bălăcescu avea sufletul războinic şi mîndru al unui

boier. Legăturile sale cu ierarchiî rîmnicenî sînt acelea ce
se potrivesc cu naşterea sa. Cu episcopul Grigorie, fiu al
lui Gheorghiţă Socoteanu, care făcuse, în vremea lui, afa­
ceri cu mănăstirea, el corespundea prieteneşte, cum se vede
din aceasta scrisoare, alcătuită într'un timp cind Vlădica
avea mari năcazuri pe care nu le cunoaştem, şi se află
7
intr'o primejdie necunoscuta altfel :
Grigorie, milostiiu bojiiu episcopii Răim[niculuî].
P r e a - c u v i o a s e a r h i m a n d r i t ] ş i i [ g u m e n ] alia s f i n t e i ş i d u m n e z ă e ş t î
mănăstiri Hurezii, chirii Dionisie, dela milostivulu D u m n e z ă u p o h -
t i m u C u v i i n ţ e i T a l e î n t r e a g ă s ă n ă t a t e şi s u f l e t e a s c ă s p ă s e n i e , i a r d e
la S m e r e n i a N o a s t r ă îţi t r i m i t e m m o l i t v ă şi b l a g o s l o v e n i e şi p ă r i n ­
tească sărutare. P e n t r u noi, v r ă n d u Cuviinţa S a a şti, d i n mila lui
D u m n e z ă u n e a f l ă m u s ă n ă t o ş i , a ş t e p t ă n d u şi n ă d ă j d u i n d u d i n u zi î n
zi m â n t u i r e a n o a s t r ă şi v e d e m u c ă î n c ă pană a c u m u n u n e - a i i î n -
t i m p i n a t u zioa aceaia, care, c â n d u v a fi, nu o putemu a şti, fără
n u m a i n e aflămu nădâjduindu a o câştiga, c â n d u v a fi m i l a lui

1
A c e s t v o l u m , p p . 72-3, n ° 69.
2
Ibid, p . 7 2 , n ° 6 8 . L a 9 I a n u a r 1749 îî f a c e o m ă r t u r i s i r e pen­
t r u satul Băltenî „Ion, c u m n a t u l p r o e g u m [ e ] n u " . Ş i la 11 S e p t e m ­
b r e 1 7 4 8 e r a î n a c e a s t ă f u n c ţ i e I o s i f ; A r c h . S t a t . , Hurezi, X, n°4-5.
V. a p o i acest v o l u m , p p . 75-6.
3
A c e s t v o l u m , p p . 74-5, n° 72.
4
Ibid., p p . 76-7, n° 76.
5
L a I753. m ă n ă s t i r e a a v e a p e Misail c l i s i a r h şi p e călugării:
Ierothel, Ştefan, Dionisie, Calinic, Visarion, Antonie, T e o d o s i e ; A r c h .
S t a t . , Hurezi, X X , 11. L a 1757, şi A t a n a s i e ; a c e s t v o l u m , p . 85.
6
Ibid., p . 84 şi u r m .
7
A r c h . S t a t , Hurezi, V I I I , 12.
XXX MĂNĂSTIREA H U R E Z U L U I : DEZVOLTAREA ŞI VIAŢA KÎ

D u m n e z ă u . C u v i i n ţ a V o a s t r ă b i n e a r i i fi, p r e c u m î i p a n ă a c u m u aţi
făcut, d e c a r e v ă săntu foarte mulţămitu, şi a c u m u încă să maî
-scrieţi din p r e u n ă c u boiariî, c u preoţii, c u n e g u ţ ă t o r i i , cu rugă­
c i u n e la M ă r i a S a V o d ă şi la b o i a r î d e o b ş t e şi, osebit, la d u m n e a ­
l u i S p ă t h a r î , c a s ă f i m u p l ă t i ţ i p ă c ă t u a u foştii p a n ă a c u m u , ş i s ă
n e d e a e r t ă c i u n e şi sloboziie c a să n e v e n i m u la locuiţi n o s t r u şi,
d ă n d u - v ă chezaşî cu toţii p e n t r u noi, că d e a c u m u înnainte n u v o r u
m a î fi c e a l e c e a i i f o s t u p a n ă a c u m u d e s p r e p a r t e a n o a s t r ă , c i v o m ă
fi c u t o t u l u ş î t o t u a l u M ă r i e i S a l e c r e d i n c o s u ş i c u d r e p t a t e , ş i a ş a
s o c o t i m u c ă n e v a slobozi. P e a r e l e c e m i - a î t r i m i s , m i le-aii a d u s ,
ş i f o a r t e îţi m u l ţ u m e s c u d e d r a g o s t e şi d e n e u i t a r e . A ş a l e - a m u p r i -
imitu cu b u c u r i e , p r e c u m u a u priimitu Ierimiia zmochinele luî Avi-
Bielehii în r o b i i a V a v i l o n u l u î , şi m ' a m u mângâiaţii foarte. Preacu­
vioase a r h i m a n d r i t e , roagă p e D u m n e z e u cu căldură ca să m ă v ă z u
î n c ă o d a t ă m ă n t u i t u d i n i i s c ă r b a a c e a s t a , ş i , d e v a fi v o i a l u î D u m ­
n e z e u , şi v e i pofti, v e l c u n o a ş t e în c e c h i p u t e iubescu. Celui ce
î n ţ e l e a g e , îi i a s t e î n d e s t u l u a t ă t u s p r e î n ţ e l e g e r e . I a r ă Dumnezăulii
p ă c i i ş i a l u m ă n g ă e r i î t o a t e s ă l e î n p a c e . Ş i p r e t o ţ i s ă ne măngăe
c u m ă n g ă i a r e d u h o v n i c e a s c ă ; ş i fie C u v i i n ţ a T a blagoslovită. Av-
' . [ g u s t ] 2 3 d n i , 1755.

Alu Cuviinţei Tale părinte sufletescu.

Grigorie piscopulu RăimfniculuîJ.

Prea-cuviosuluî arhimandrit] şi ig[umen] al sfintei mănăstiri

•Hurezii, c h i r u Dionisie, c u b l a g o s l o v e n i e să să dea. L a Hurezii.

Grigore se numără şi printre ctitorii Hurezului, căci el

îî dădea, la 4 Maiu 1773, „o sileşte aicea, în oraşulu Răi-
mniculuî..., dinu uliţa cia de spre Sfanţul Dimitrie în joşii,
•alăturia cu podgrădiia bisearicil..., cu capulu dinu josu în
loculii nepotului nostru, Postelnicului Radu"
Mănăstirea avu iarăşi ur. proigumen în 1768, pe Ştefan,
viitorul egumen de Bistriţa, aproape de izbucnirea răz­
boiului între Ruşi şi Turci. în cele nouă luni cît avu acesta
grija mănăstirii, cîţlva din Turcii ce umblau prin ţară, cum-
părînd de înnainte mierea, fu găsit ucis în satul Rîmeştil.
Omoritorul nu se descoperi, şi mănăstirea intra la răspundere.
^Ştefan, chemat la Rîmnic pentru a se îndreptăţi, fugi
^noaptea, dar Dionisie trecu acum ca platnic în locul lui, şi

1
A r c h . S t a t , Hurezi, XXXIV, 1.
 MĂNĂSTIREA. H U R E Z U L U I : DEZVOLTAREA Ş l VIAŢA EI XXXI

el stătu la închisoare maî multe săptămînî, pănă-1 scoase

1
în sfîrşit Vodă Grigore G h i c a .
Puţin timp după aceasta, pe la 1770, simţindu-se foarte
îngreuiat de bătrîneţă, Dionisie îşi dictează cea d'intăiu diata.
Orînduieşte slujba de îngropare ce i se va face, cu Vlădica
Grigore, fostul episcop de Rîmnic şi Mitropolit, rugat
a n u m e „să vie să îngroape ticăloasele o a s e ' , cu alt proin
episcop rîmnicean, Climent, care se adăpostia de mulţi ani
la Sărăcineştî, din sus, pe Olt, cu egumenii olteni, cari
vor primi cîte doi ughî, cu o sută de preoţi, plătiţi cu cîte
zece parale; se vor da bani săracilor, se va face „griu de
pomenire", praznic cu păsări, peşte proaspăt şi peşte sărat;
se vor da sărindare la Episcopie, la Cozia şi la altele din
mănăstirile de peste Olt, la Polovracî, la satele mănăstirii,
la Baia-de-fier, la Foleşti, „unde sînt îngropate oasele pă­
2
rinţilor miei", la Bălăceşti, unde-î zace unul din fraţi . El
strînsese de cu vreme tot ce era de nevoie: nu numai
ughiî şi banii de a r a m ă , dar şi ceara, făcliile, vasele de
4
pămînt, buţile cu vin, vitele ce aveau să fie tăiate .
Dar Dionisie maî trăi încă o samă de ani. La 3 Ianuar
1774, el lăsa mănăstirii biserica din Foleşti şi unele pămîn-
turî din moştenirea părintească de acolo, care s'au fost
zălogit, fără ştirea lui, de fraţi, şi, care se pot „dezloji" acum,
precum şi partea ce-I vine în Bălăceşti, satul de baştină,
„unde au pusu neanea Costandinu casăle". Cu privire la
trecutul său călugăresc, început din cea maî fragedă vrîstă
4
aici la Hurez, el mărturiseşte astfel :
Dinu m i c ă v ă r s t ă v i i n d u aicea, la acastă sfântă m ă n ă s t i r e H u r e z i ,
si l u î n d u c i n u l u c ă l u g ă r i e i , a m u p o s l u ş i t ă sfinţi m ă n ă s t i r i d e s â n t ă
44 d e a n i . . . C ă n d u m ' a m c ă l u g ă r i t ă , a m u î n p ă r ţ i t ă c u fraţii mieî,
t o a t e m o ş i i l e , şi, p a r t e c e m i i-aă venită, le-aamă dat-o totă loră,
şi eî a ă vândută....

1
A c e s t v o l u m , p p . 114-6.
2
O d a t ă , el p o m e n e ş t e p e „ t i c ă l o a s a de c u m n a t ă ce a m " (Arch
S t a t . , Hurezi, L I I , n ° 100).
3
A c e s t v o l u m , p . 8 0 şi u r m . . n ° LXXXIV.

* A r c h . S t a t . , Hurezi, V , 63.
XXXII MĂNĂSTIREA H U R E Z U L U I : DEZVOLTAREA ŞI VIAŢA EI

Un nou testament, puţin deosebit de cel d'intăiu, urmează

l
la i-iu Septembre 1776 . Cel din urmă, de la 12 Mart
1783, e scris asupra morţii chiar, „aşteptindu-şî sfirşitul":
2
egumenul avea aproape optzeci de a n i . Dionisie arată
cît a muncit pentru mănăstire, care-î era mai mult decît
casa părintească: cum a răscumpărat moşiile vîndute, a
adaus altele, a făcut hotărnicii, a clădit case de locuit, a
înnălţat o biserică de piatră, a pus în mai multe locuri
acoperişul la lăcaşurile de închinare ce erau în sama luî,
a şindilit de trei ori biserica cea mare. Cu toate dajdile
neobişnuite ce a trebuit să răspundă, supt Domni răi sau
în ceasuri grele: 1.500 de lei pe vremea proigumenului
Iosif, 1000 de lei „împrumutul" din 1768-9,1176 de lei lui
Ştefan-Vodă Racoviţă, el lasă, cu bucurie în suflet, soco­
teli netede. De şi mănăstirea n'are moşii multe, nici bălţi,
nici „Ţigani în bir", ci „puţin vinericiu" numai, a putut să
se descurce. Ceia ce mal are, lasă la mănăstire, dar nu trebuie
să se caute nimic pe la călugării ocrotiţi de dînsul, căci
tot ce rămîne pe urma luî, e dat la iveală. „Dumnezeu
ştie", zice el, „cumu amu ţinutu, şi, ce a m u avuţii, amu
pierduţii totu, pentru dansa, ca să o ţiu şi să o păzăscu
după cinstea ei".
Prin ultimul său testament, Dionisie sfătuia să i se dea
un u r m a ş dintre călugării mănăstirii, sau şi din „alţi fraţi",
încă din Maiu 1778, grijile gospodăriei erau lăsate în sama
unui Gherasim, care lua şi titlul de egumen. Dar el se în­
curca în datorii grele, arendă pe mulţi ani moşiile, zălogi
tot aşa munţii, şi, chemat spre răspundere, la Bucureşti,
se strecură de acolo, aşa încît el trebui să fie înlocuit fă­
ţiş, „publicîndu-să între norod cum că părintele Ghera­
3
sim aii lipsit din dregătoriia sa" . Pentru a se dezbate cu
creditorii, rămase astfel, în 1782, iconomul Hurezului, R a .
fail ieromonahul, care încă din 1760 era omul de încre-

1
A c e s t v o l u m , p . 9 4 , n ° 100.
2
Ibid., p . 113 ş i u r m . , n ° 116.
8 e
A c e a s t ă c a r t e , p p . 9 5 , 110-1, 1 1 2 - 3 , n ' 1 1 3 - 4 ; p . 166, n ° 176.
 MĂNĂSTIREA H U R E Z U L U I I DEZVOLTAREA Şl VIAŢA EI XXXIII/

dere a lui Dionisie \ .După moartea acestuia, Rafail ră­

mase • deplin egumen, — egumen slab fără întîmplărî în
timpurile sale.
însă chiar în 1789,-Decembre, un: proigumen îngrijia de
2
toate la H u r e z : al doilea Iosif . Se începuse războiul în­
tre Germani şi Turci, şi mănăstirea rămăsese pustie de că­
lugări; Serascherul, comandantul general turcesc, se a-
şeză cu toată, urdia lui în încăperile şi pe pămînturile
Hurezului,—visită de o lună; cu totul ruinătoare. Pe lîngă .
pagubă, Turcii nu cruţară ctitoriei brîncoveneştî nici pro­
fanarea: caii fură puşi în bisericile schiturilor, unde cîn-
3
tările ieromonahilor t ă c u r ă . Dar îndată Rafail se întoarse
4
cu paşaport nemţesc pentru a face iarăşi rînduială .
Gospodăriase ticăloşise acum cu totul: între averile şi drep­
turile pierdute, se însemnau în 1790 moşiile Oteeştî, Săl-
cuţa, Belciugaţul-Cojeştî, dîrsta şi moara din. Slăviteştî, via
de la Şuteşti, cu vinul acela bun, potrivit pentru daruri
la oamenii mari, v a m a de la Bistriţa, de la Cerneţî şi
5
Vidin, mila de s a r e . Pierderile se îngrămâdiau, ca şi pri­
mejdiile şi duşmăniile pentru pămînturile păstrate încă:
Dincâ Brăiloiul voia numai decît să aibă, nu numai în
arendă dar şi de veci, Craioviţa, pentru care oferia,
6
din ale lui, Izvoarele sau Deveselul . La încheiarea pă­
cii, „meşterii de lemn şi fier" ai Nemţilor, cari făcuseră
oarecare „meremet" la hanul din Craiova, aveau pretenţia

1
Cf. ibid., p . 96, n ° 102; p p . , 103-4, n ° 1 0 7 ; p p . 104-7. Cf. p. 90,
n " 9 3 ; p p . 1 0 7 - 8 , n» 1 1 0 ; p . 119, n " 120.
2
Ibid., p p . 1 2 6 - 7 , n " 129.
s
Ibid., p.<130, n ° 131. P e n t r u moşiile p ă s t r a t e , v. p . 97, ri° 1 0 4 /
L a 1792, e p u s l a închisoare '„egumenaşul" de la P o l o v r a c I , pen­
t r u p ă c a t e c a ş i a l e l u î G h e r a s i m ; ibid., p p . 1 3 8 - 4 0 . L a 1750 e r a e -
gumen a c o l o D i o n i s i e ; ibid, p p . 2 0 1 - 2 , n " 1. L a 1760, M i h a i l ; ibid.,
l e
p . 2 0 2 , n " 3 . L a 1797, C o z m a , la 1788, I o s i f ; ibid., p p . ,206-7, n 8-9.
Pentru averea mănăstirii la 1779, ibid-., pp. 2 0 2 - 3 , n " 4 ; cf. Hur-
m u z a k i , V I , p . 2 7 6 , a n . 1719.
4 , e
A c e s t v o l u m , p p . 125-6, n 26-8.
5
Ibid., p . 136, n ° 140.
6
Inscripfii, 1, p p ( 9 2 - 3 ; cf. p . 18.':', n " 3 8 7 .

T992. V o i . X I V III
XXXIV MĂNĂSTIREA HUREZULUI : DEZVOLTAREA ŞI VIAŢA Kl

l
să rămîie în el ca răsplată . P e vremea luî Rafail, Hu­
rezul pierdu, în sfîrşit, şi via de la Tîrgovişte, şi, cînd e-
gumenul se plînse mai dîrz la episcopie, el primi de la
2
Filaret, viitorul Mitropolit, o înfruntare ca aceasta .
„în dooă, treî r â n d u r i al scrisu cu atingere, şi foarte ne-amii
s c â r b i t a a s u p r ă - ţ î ; ci-ţl d e s c h i d e ochii a n u te a t i n g e de cinstea
o m u l u i ; l a s ă m u n e b ă g a r e a în s e a m ă c a r e o a r ă ţ i şi c ă t r e n o i . P e n ­
t r u c a r e r ă m ă n e a l t ă d a t ă a o î n v ă ţ a c u f a p t a a-ţî c u n o a ş t e starea
şi a-ţî s i m ţ i p u t e r e a şi h o t a r ă l e , p â n ă u n d e s ă cade a te întinde.
I a r a c u m u iată îţi p o r u n c i m u , m a î m u l t ă s u p ă r a r e p e n t r u a c a s t a să
n u î n d r ă z n e ş t i a f a c e p a n ă Ia o v r e m e d e p a c e , c ă c i p o a t e o c h i u l u
n o s t r u v e d e m a î d e p a r t e , şi s o c o t i m u ceva şi maî de folosii sf.
mănăstiri decătu însuşi Cuv[iinţa-Ta]; că într'altti chipu să ştii
că vei cădea supţii vină, n u m a i pentru o b r ă z n i c i e şi nesupunere,
n e c u n o s c ă n d u - ţ i s t a r e a şi p u t e r e a p a n ă u n d e s ă c a d e s ă o î n t i n z u . "

Rafail muri puţină vreme după încheiarea războiului:

urmaşul său Pahomie fusese egumen Ia Polovracî, unde
3 4
îl găsim la 1786 . P e la 1790, oricum, măcar în Ianuar 1792 ,
acesta avea grija mănăstirii. în Domnia luî Alexandru-Vodă
Moruzi, al doilea Domn după încheiarea păcii, Pahomie
drese bolniţa şi o zugrăvi din nou, ajungînd astfel al doilea
5
ctitor al e i .
Nici el însă, vre-un călugăr bătrîn şi dînsul, n'avu zile
multe. Prin Mart 1/95, întîlnim ca egumen desăvîrşit pe
Ghermano. Acesta e un prieten al marelui episcop de
Argeş, Iosif, care era, încă din vremea cînd stătea la
Rîmnic pe lîngă Filaret, ca protosinghel, unul dintre co­
respondenţii obişnuiţi şi dintre îngrijitorii de afaceri aî
6
Hurezului .
Ghermano trimetea noului episcop din Scaunul arge-
şean, ridicat iarăşi, „caşuri neagre şi castane" şi neguţă
1
A r c h . S t a t . , Hurezi, I V , 30.
2
Ibid., X X V I I I , 49.
3
A c e s t v o l u m , p p . 2 0 4 - 6 , n " 7, m a i s u s , p . x x x i r , n o t a 3 .
* A c e s t v o l u m , p . 134, n ° 137.
5
Inscripţii, I, p p . 1 9 2 - 3 .
6
V . s c r i s o a r e a l u î d i n 29 Ianuar în Arch. Stat., Hurezi, LI^
n°111.
 MĂNĂSTIREA H U R E Z U L U I ! DEZVOLTAREA ŞI VIAŢA E l XXXV

1
cu el pentru un schimb de proprietăţi . Ga şi Iosif, şi
egumenul din Hurez era un om cu cunoştinţî deosebite,
şi în 1820 îl vedem împrutînd vecinului său Bistriţeanul
2
Iliada . Un călugăr împrumuta de la dînsul pe Hesiod
şi Gheorghe Sincelul. Din moştenirea de cărţi a lui cerea
Iosif „Filonichia ce au avut un Aftanasie Moldoveanul cu
3
răposatul stareţul Paisie [de Neamţ] la Sfetagora" . îl gă­
4
sim încă la 1805-6 .
Nu putem hotărî cînd a lăsat, ajungînd la bătrîneţe (ori­
6
cum înnainte de 1822), locul lui Ioanichie din 1825 , al
cărui urmaş e Dorofteiu, care se întîlneşte la 1828 şi 1829.
Acesta se apuca de mari reparaţii la mănăstire, precum
se vede din această scrisoare a lui, scrisă cu litere mari,
trase energic, după datina maî veche":
„ E u î n s ă , d i n g ă t i r e a c e a m u g ă s i t ă d e p ă r i n t e l e b ă t r î n u , ş i n d i l ă fă-
c u m u ; a m u şi c u m p ă r a u ! c u e , a m u p u s ă l e m n a r î d e ş i n d i l e s c u ; l u c r u
s ' a u d e s c h i s ă d e s t u l ă , c ă la d o l i i a d e la h o g a c u c u h n i e i s ' a ă fostă
p u t r e z i t ă c ă ţ v a d i n c ă p r i o r i , d i n p r e u n ă şi c u l e g ă t u r i l e . . . Casele
d o m n e ş t î a ă fostă î n v ă l i t e c u ş i n d r i l ă d e g o r u n ă , b ă t u t ă solzi d u p ă
meşteşugulă c a r e a m ă v o r b i t ă c u d u m . boiar[iî], şi, d a c a m ' a r ă în­
g ă d u i v r e a m e a , iarăşi a s e m e n e a a ş ă face gătire a se acoperi. D a r ă
a m s ă f a c ă c e r c a r e şi p e n t r u o l a n e , c a să chibzuescă cumă ară
v e n i m a î b i n e , ş i p u ţ i n ă , ş i s ă ţ i e ş i v r e a m e d e a n i m a l m u l ţ i ; ma­
c a r a c ă şi a c a s t a c e a ă a j u n s ă d e a s ă î n v ă l i , a m ă g ă s i t ă î n s e m n a t ă
c ă t r e a c e d e 60 d e a n i . M ' a m ă d u s ă ş i p e l a cîte va dină moşiile
d u p ă a f a r ă , şi m a l a l e s p e la t o a t e l e - a ă a j u n s b ă t r ă n e a ţ e l e , c ă c i n i c i
c a s e , n i c î p ă t u l e n ' a m ă g ă s i t ă a n u c e a r e p r e î n n o i r e ; a p o î , la s c h i ­
turile din p r e j u r ă , iarăşi m a î d e a r î n d ă le t r e b u i a ş t e m e r e m e t ă ....

La coperiş lucrau Evrei încă din 1827 "'.

Mănăstirea avea pe acest timp, ca izvoare de venit —

1
A c e s t v o l u m , p p . 152-3, n ° 155.
2 Ibid., p . 168, n ° 179.
3
A c e s t v o l u m , p p . 1 7 2 - 3 , n ° 185. E p r o i g u m e n un Ioanichie în
Septembre 1829 (ibid., p . 168, n ° 180).
4
Ibid., p p . 1 6 0 - 1 , n ° 168.
5 n
A c e s t v o l u m , p . 152, n ° 1 5 5 ; p p . 1 6 8 - 9 , n 170.
6
A r c h . S t a t . , Hurezi, X X I X , 37.
' Acest v o l u m , p . 170, n ° 182. P e n t r u D o r o f t e i ă , mal vezi pp.
174-5, n ° 188.
XXXVI MĂNĂSTIREA HUREZULUI DEZVOLTAREA Şl V I A Ţ A EI

după o însemnare din 1824—-, următoarele moşii: Ciuperceniî, -,

Popeştii, Giorocul, Qstroveniî din Dolj, Stoiceniî, Cureluşa
Şcheiî, Viişoara,. Runcul, Şuşarnîy .Căzăneştiî, Baia-de-rfier, .
descurcată dintr'un.iproces cu „Bâieşiî'S care se desfăşura
2
la 1819-20 \ Foleştiî -, Nedeia, -Şirineasa,;. Băheniî, Ghi-
tioara, Fometeştij, pe lingă, locuri de sunat, ca. la Raco-
:

viţa, drepturi, de vinăriciu ~şi monopolul de circiume. La

un loc, toate aceste stăpînirî şi privilegii, îi aduceau _pe
3
an însemnata s u m ă de 25.440.de l e i . Hanul din Craiova
i-1 scosese Constantin Brâiloiu de la < anumiţi i usurpatorl,
4
„oameni de alt neam, - scîrnavi" .
Ctitoria brîncGvenească : era . ' a s t f e l u n u l din cele mai
bine înzestrate dintre lăcaşurile de rugăciune ale Principa­
tului muntean. Dar, dacă, în alte -vremuri,ila jnceput'chiar,
ea nu putuse ajunge un harnic sobor de călugări învă­
ţaţi şi harnici, un centru de cultură; aceasta era. acum,
în răpedea decădere a mănăstirilor, şi maî cu neputinţă..
De pe la 1822 înnainte măcar, mănăstirea era locul unde
se trimeteau pentru a fi ţinuţi supt pază bună, în cuve­
nitul tratament de molitve^ nebunii cari săvirşiseră fapte
de omor grozave, sau fiii de > boieri cari nu voiau să as­
culte de mai marii lor, ori, în sfirşit, odrasle cu mintea slaba
3
ale neamurilor mari, care se ruşinau de a-i înfăţişa lumii .
Astfel a stat aici ani de zile, fără a se putea ridica din
întunerecul în care era cufundat de la început, un frate
al Voevozilor Bibescu şi Ştirbei, Damiara .Bibescu, care
în rasa lui de călugăr nu era în stare să ducă viaţa. obiş­
nuită la mănăstire, aşa încît, de la o vreme, mamă-sa, Ca-
tinca Bibeasca, şi-1 aduse acasă, unde i se mîntui viaţa în
6
curînd .
încă din 1833, urmaşul lui Dorofteiu, reparatorul cel har
1
Ibid., p p . 1 6 7 - 8 , n - r e l e 1 7 7 - 8 . Ş i l a 1794.
1 n ,
C u p r i v i r e la c a r e m a î v e z î ibid., p . 6 7 , n 6 4 ; p . 1 9 3 , n ° 1.
• Ibid., p . 170, n " 1 8 2 :
* Ibid., p p . 175-6, n ° 189.
6
Ibid., p . 170 ş i urm.
6
Ibid., p . 179 ş i urm.
 MĂNĂSTIREA H U B E Z U L U Î : DEZVOLTAREA ŞI VIAŢA E l XX-XV1I

1
nic al Hurezului, era alt bun gospodar, pe cafe4 vedem
amestecat în tot felul de afaceri. — lua în arendă şi 'cite
o moşie de la Vlădica de -Rimnic, răspunzîndu-î pe an
1 ;
peste '35.000 de lei ,—'Hrisant, t o t Romîn şi el, căci,-—potri­
vit cu vechiul privilegiu patriarhal de stavropighie, Greci
nu s'au oploşit la Hurez nicî-odată, nici măcar ca nişte
călugări de rînd, necum ca «gumenîV Hrisant-, ca şiinnain-
taşul său, stătea în strînse legături cu cei din urmă Brîn-
covenî din vechea iinie, şi încă la 1834 soţia lui Grigore
Banul îi scria din Ardeal, cerîrcdu-î a îngriji de moşiile ei,
a-î saluta ginerele, Gheorghe' Bibescu; şi pe fratele acestuia,
Barbu- Ştirbei, cari se aflau în Curţile, astăzi dărîmate
fără urmă, de la Brîncovenî pe' Olt, lîngă frumoasa- mă­
năstire veche. în acelaşi timp, ea-î dădea de ştire că un
ministru frances mare, pe care în Sibiiu toţi l-au primit
cu „mese", se găteşte a trece în* Oltenia şi vrea să vadă
şi Hurezul, unde, prin urmare, trebuia să fie primit de
2
dînsul „după cuviinţă" .

IV.
Un n u m ă r destul de mic de călugări trăiau, în mănăs­
tire: monahi de rînd, ieromonahi* călugări-preoţl. — se
doria ca aceştia să fie cit m a i m u l ţ i i s p r a v n i c i p e , la
schituri; egumenul sau năstavnicul, <împodobit,uneori cu
titlul de arhimandrit, căpătat de la episcopul Ţinutului,,
avea lîngă el un eclesiarh;, cînd < era .bătrîn, bolnav sau
lipsia, trebile erau purtate d e , u n proigumen, locţiitor al
său, iar nu egumen „desăvîrşit".
Călugării îşi căutau de slujbe, x a r e trebuiau să fie să-
1
Ibid., p . 1 8 1 , n " 196.
2
. l î i v a ' . îvac <î>pc/. /ztlzţog izo'u.ă |j.'£'(aXoc, OY]Xao7] [UvÎGxpo? itj? <S>pdv-
x £ a c TcpcuTO?, 6 OKOIOZ n p o AX'.ţwv r^zpuiv -fjXţls â i x o xyjv K ( u a x a v x i v o 6 ~ o X i v ,
xal oXoi o l xov Eotuaav x p a : T £ C ' . a : |i£ S ' . î i s v b o.vt'l'.oţ p.o(J Xx:p|i.îtai*/]?
8 t i jj.sXexă v â iXEpiavfjaŢj X7]v Miy.pâv UXayîav y.ai oxt (J.S/.EI v a eX^-j; y.al
XO XoUp££i: TXpsTXÎi XoLTXOV V a XOV 0£)(/j"{jXS y.aO(«C XOV 7Xp£TX£i* }J.£ £IIX£V
oxi oh v â £X )v- y.a\ 6 « v s ' i i o ţ
f
[j.aC6 x o o (2 A p r i l 1834).
2
A r c h . Stat., Hurezi, X L I , 14.
XXXVIII MĂNĂSTIREA H D R E Z U L U l : DEZVOLTAREA Şl VIAŢA Ef

vîrşite cu o deosebită îngrijire în această stavropighie;

unii dintre eî maî erau trimeşî pentru cercetări sau supra­
vegheri pe la mănăstiri, deşi aceasta era maî mult grija
diaconilor sau a logofeţilor. întîmpinăm odată între pă­
rinţii hurezenî pe un legător de cărţi, dar călugări cărtu­
rari, scriitori, alcătuitori de cărţi nu se ridică din mijlocul
lor, dacă lăsăm la o parte pe neobişnuitul Lavrentie, care
trecu, de alminterea, peste citva timp la episcopia de
Rîmnic. Aici, în jurul ierarhilor, se strînsese, încetul cu în­
cetul, pe atunci lucrul literar, care fugise din mănăstiri
Părinţilor li se dădea o simbrie, cel puţin în cele d'in­
l
tăiu timpuri . Simbrie aveau şi feciorii şi alţi mireni,
afară de scutelnicl şi de robi, cari lucrau şi slujiau mă­
2
năstirii . „Lucrul viilor" cerea şi acela bani, -— dar numai
acela, celelalte munci la ţară făcîndu-se. precum se va
arăta îndată, fără cheltuială bănească. Cînd şi cînd, era
ceva de dres la biserica cea mare, la schituri, la chilii.
Cîte unui ocrotitor sau ajutător i se făceau daruri. Feţelor
bisericeşti maî alese, ca şi boierilor de prin vecinătate —
astfel Socotenilor: lui Gheorghiţâ, luî Radu, luî Grigo-
3
r a ş c o , li se trimeteau, ca şi în cele d'intăiu timpuri, cti­
torului domnesc însuşi, care nu uita să-şî ceară peşcheşul,
dacă el zăbovia, „botiţa" de păstrăvi, casca vale, caşuri
4
negre, vin de Şuteşti . Chiriarhul, Caimacamul Craioveî,
5
supt Nemţi „ghinăralul", primiau şi pocloane în b a n i . Un
prilej de petrecere bucuroasă şi unul de cheltuieli deose­
bite, era ziua hramului, la 21 Maiu, cînd se prăznuiesc
Sfinţii împăraţi, „cei asemenea cu Apostolii". Se făcea
atunci slujba cea mare, şi pe u r m ă se întindeau afară
sau, cînd era v r e m e de ploaie, în marea trapezărie cu
stîlpil frumoşi, mesele lungi ale praznicului, la care epis­
copul de Rîmnic lua cel d'intăiu loc. Se cumpărau pentru

1
A c e s t v o l u m , p . 17, n° 12; p . 2 4 , n " 22.
2
Ibid., p . 39.
* A r c h . S t a t . , Hurezi, LII.
4
A c e s t v o l u m , p . 2 8 ; p . 29, n ° 25.
5
V . ş i a c e s t v o l u m , p . 8 9 ; p p . 174-5, n " 188.
 MĂNĂSTIREA HUREZULUI : DEZVOLTAREA ŞI VIAŢA EÎ XXXIX

acest ospăţ jimblă, peşte „bun, gras", orez, stafide, unt-

de-lemn scump, cafea. La plecare, Vlădica ducea plata luî
1
de 10 lei . Pomeni se mal făceau şi în cursul anului
pentru boierii şi jupănesele îngropaţi aici: dacă nu-î fusese
dat ctitorului însuşi să se odihnească în pacea măreaţă a
prinosului său, dacă nici Doamna'^Marica nu fu adusă de
cei maî de aproape ai săi în acest loc sfînt, unde ar fi
dorit să i se astruce rămăşiţele, dacă feciorii Brîncovea-
^nulul, tăiaţi odată cu tatăl lor bătrînul, zăceau fără nume
într'uncolţ deŢarigrad,— Hurezul adăpostia supt lespezile
sale oasele Smaragdeî, fiicei luî Constantin-Vodă, ale An-
cuţel, soţia luî Nicolae Roset, adusă din Braşov aici, la
ctitoria părintească, ale nurorii Domniţei Smaragda, Măria
2
Bengescu, soţia luî loan Băleanu' , ale Spătarului Radu
;i
Golescu şi ale soţiei luî, Măria , ale vătafului de aprozi loan
Măldărescu şi ale soţiei luî, Stanca, de la cari mănăstirea
4
avea o vie la Troian . în sfîrşit ale tuturor egumenilor.

0 parte din moşii, cele maî multe, le ţinea mănăstirea

însăşi. De şi năstavnicil de pe vremuri avuse grijă a că­
păta cărţile domneşti de întărire şi-şî plătiseră boierii ho­
tărnici, totuşi călugării aveau destul de lucru cu boierinaşiî
sau chiar boierii mari, mînaţî de lăcomie, din vecinătate.
La 1729 egumenul se plînge într'un „memorial" că la Fo-
leştî încalcă oamenii Vornicului Constantin Poienarul:
„Iaru acumu părcălabulu dumnealui pe bietulu călugăraşu
ce au foştii ispravnicii acolo, l-au înjuraţii, şi au săriţii
toţii cu parulii, să-lu ucigă. şi, dă nu arii fi foştii unii isprav­
nicii alu Cămării, 1-aru fi şi ucişii""'.
Locuitorii cari nu erau moşneni, „moşteanî", ori răscum-

1
A c e s t v o l u m . p . 28.
2
Inscripţii, I, p . 189.
3
S c r i s o a r e a f e t e î l u î , A n i ţ a , c a r e s e m ă r i t ă c u u n Ş t i r b e i . 1736,
A r c h . S t a t . , Hurezi, L V H I , 12, 14. P e n t r u o d a n i e a O i e t e l i ş a n i l o r ,
v . p . 148, n" 152. D a n i a c ă l u g ă r i ţ e i F i l o f t e i a (1759), p . 8 6 , n» 89.
4
Inscripţii, I, p . 189.
5
A r c h . S t a t . , Hurezi, X V I I I , 5.
 XL MĂNĂSTIREA H U R E Z U L U I : DEZVOLTAREA ŞI VIAŢA EI

paraţi sau iertaţi, deci toţi „locuitorii cei ce să hrănesc pe

1
moşii streine — foaste ale lor însă —, erau datori, după
2
„obiceiul pămmtuluî": „a clăcui şi a plăti d i j m a " . Bani
nu se schimbau deci, ci se dădea muncă şi roade ale
cîmpuluî. Munca „de clacă" era la 1748, înnaintea refor-
• melor din a doua jumătate a veacuhiî al XVIII-lea, de
,,'cîte trei zile de om" pe an, pentru cei ce n'aveau sălaş
• p e părnîntul mănăstiresc şi nu lucrau brazdă dată de is­
pravnicul egumenului, ci aveau numai dreptul la pădure
3
şi'fînaţ . La' 1760 ca şi la 1795 se socotia şi aici claca de
' 12 zile pentru sătenii obişnuiţi'. Dar se putea învoi Ru-
mînul şi cu mai puţin; învoiala de la 1795 la Baia-de-fier,
unde oamenii erau deosebit de dirjî, se cuprinde în aceste
cuvinte: „omul caznic să clacuiască că-te patru zile pă anu
5
"şi să plătească căte unu zlotu de vatră" . Cine voia să-şi
răscumpere claca, putea s'o facă plătind pentru toată casa
lui numai- 90 de bani pe un an î n t r e g i ; mai tărziu şi în
alte locuri, chiar un leu, un zlot întreg ''.

Dijma, „den zece una" sau madeaua — cu noul cuvînt

turcesc — se lua din toate, dar, pentru că nu se prea făcea
grîu, din porumb intăiu şi din fin, din cînepă pe urmă, pe lîngă
8
care abia se pomeniau, aşa de tărziu ca in 1795, ,jşi altele" .
"Cu privire la dijmuitul porumbului, nu era vorbă, dar dijma
finului n'o răspundeau oamenii bucuros, ca unii-ce aveau
de hrănit multe vite, bogăţia lor de căpetenie. Pentru
această dijmă se răsculau ei, „săriau cu ciomagul" şi bă­
teau, nu numai pe Ţiganii mănăstireşti, puşi să strîngă
căpiţele de la fiecare, dar şi pe slujitorii domneşti, de Scaun,

1
A c e s t v o l u m , p . 127, n° 129.
2
Ibid,, p . 154.
3
Ibid., p . 74, n° 72.
4 u
Ibid., p . 88, n 9 2 ; p . 154.
5
Ibid., p.'154.
6
Ibid., p p . 6 5 - 6 , n " 6 2 ; a n . 1749.
7
Ibid., p . 88, n° 92.
8
Ibid., p . 70 şi u r m . , n " 6 8 ; p . 1 5 4 ; cf. p . (49.
 MĂNĂSTIREA" H U R E Z U L U I : DEZVOLTAREA Ş I VIAŢA EÎ XLI

chiar atunci rind aveau un stegar,' un sub-ofiţerîn fruntea

l o r V Atunci egumenul făcea jalbă la Graiova, şi ca urmare
!
firească ieşia că răzvrătiţii erau, după legea de atunci, da­
tina, „certaţi cu bătaia V Atunci ei se împăcau cu părinţii,
pentru ca peste puţin să se „scoale cu ciomagul" iarăşi
şi iarăşi să sufere legiuita „certare cu bătaia".

Şi pentrudreptuLla pădure erau destule certe. Sătenii aveau

dreptul de a-şî lua „lemne de focu pentru trebuinţa casă-
• iloru loru", afară de „lăturaşii ce nu sînt.sălăcaşî", cari nu
se împărtăşiau la culegerea lemnelor. Mănăstirea avea dese
3
ori: a s e ^ l i n g e însă împotriva acelor „hoţi de Rumînî"
cari rupeau, şi pomi roditori, îşi făceau, şi garduri,şi vin­
4
deau chiar lemne din pădurilereî .
Prin unele părţi, ca lă Baia, mănăstirea lua un număr
din capetele de vită sau de turmă, născute în cursul anului:
la sfirşitul veacului al XVIIl-lea se ridicau acolo, ca fă-
5
tăciunî, „cîte două vite pe doi ani" sleite un taler pe a n ,
încă de prin 1789 însă, sătenii se plîngeau c ă „obiceiurile
ce au fostu s'ar fi stricat la toate moşiile mănăstireşti i
6
. boiereşti" şi veniturile mănăstireşti se strîngeau. tot cu
mai multă judecată şi mai deasă „certare".

Cîteva din moşii erau date în arendă. Mai ales Craio-

viţa, pentru apropiarea ei de Scaunul oltean, era foarte
căutată. î n 1779 ea era dată unui negustor hagiu din Craiova,
şi aducea 50 de lei pe an Mai târziu, o ţinură episcopia
de Rimnic şi Constantin Brăiloiu. Numai la [829, Hure­
8
zul o luă în lucru .
1
Ibid., p p . 125, 150.
2
Ibid., p . 146, n ° 1 5 0 ; p . 160, n» 167.
3
P p . 139-40, n " 144.
4
P . 157, n " 1 6 1 .
5
Ibid., p p . 1 6 7 - 8 , n ° 178.
6
Ibid., p . 127, n ° 129.
7
Ibid., p p . 96-7, n" 103.
8
P . 176. L a I783, a r e n d a e r a d e 6 0 d e l e î (p'. 118, n " t 1 9 ) . V . şi
ibid., p . 137, n ° 1 4 2 ; p . 139, n ° 1 4 3 ; p . 1 4 1 , n ° 146 ş i a l t e l e .
XLII MĂNĂSTIREA H U R E Z U L U I : DEZVOLTAREA ŞI VIAŢA EÎ

încă de la început, era făcută oprirea de a se vinde de

către săteni pe moşiile mănăstireşti orice băutură „beţivă":
1
„vinu, rachiu sau miedu", în c i r c i u m e ; vinovaţilor li se
2
tăiau cepurile de la buţî, fără altă judecată . Vechea da­
tină prevedea: cînd n'are mănăstirea vin şi rachiu, vînd
3
sătenii, dar plătind havaetul . Deci egumenul îşi avea
4
cîrciumaril la Troian, la Foleştî, la G i o r o c ; în 1725 erau
douăzeci şi cinci de toţi. Ispravnicii şi alţi dregători n'aveau
îngăduire să stea mal multă v r e m e în gazdă, cum li era
5
voia, pe la circiume de acestea ale mănăstirii . Preoţii,
6
diaconii nici eî nu puteau face vînzare de vin la săteni .
r
Dar ţeranil nu se supuneau bucuros acestei îngustări a
drepturilor lor: circiume se ţineau pe ascuns fără vre-o
grijă de havaet. La 1797 erau la Polovracî nu mal puţin
de unsprezece, şi mănăstirea trebui să se învoiască a se
7
păstra măcar trei din ele .
1
Hurezul avea întinse şi î n s e m n a t e drepturi de vină-
8
riciu în deosebitele „popoare" de vieri din dealurile ce-'
fusese închinate în această privinţă de Domnie, în anii înte­
9
meierii. Se lua, după obiceiu, „den zeace v e a d r e o v a d r ă " ,
î n bani se Tăcea la 1782 socoteala de doî bani la vadră
pe lingă cari se maî ridica, iarăşi după cea maî veche
datină, şi „ploconul de nume" pentru Domn, pe lîngăpăr-
părul, al cărui nume vine de la perperul, hiperpirul
bizantin, pe care-1 băteau cu stema lor şi Romînii din
10
veacurile al XlV-lea şi al XV-lea . Mănăstirea avea
vinăriceril săi, dar obişnuit se întrebuinţau tot vinăriceriî

1
î n t ă r i r e s u p t N e m ţ i l a 12 I u n i e 1 7 3 6 ; A r c h . S t a t . , Hurezi, I, 5 3 .
2
Ibid., p p . 149, 1 5 1 ; p . 160, n ° 167; p . 2 0 7 , n» 9.
3
Ibid., p . 154.
4
Ibid., p p . 25, 3 5 ; p . I37, n ° 1 4 1 .
5
Ibid., p p . 1 0 3 - 4 , n ° 107.
6
P p . 235-6, n" 42.
7
Ibid., p p . 206-7. V. şi p p . 150-1 ( F o l e ş t î j .
s
Pentru n u m e l e l o r , p p . 147-8, n ° 151.
9
Ibid., p . 5 8 , n ° 52.
1 0
bid., p . 109, n " 111.
 MĂNĂSTIREA HUREZULUI I DEZVOLTAREA ŞI V I A Ţ A E l XLIII

domneşti, cari mergeau întovărăşiţi de logofeţii mănăstirii,

şi aceştia-şî luau partea lor. Atunci din patru-cincî bani
de vadră, ceva mai mult de jumătate o strîngea „omul mă­
năstirii", înţelegîndu-se în el şi părpărul, iar ploconul şi
restul din bani erau domneşti '. După rînduiala lui Ale­
xandru Moruzi, la sfîrşitul veacului al XVIII-lea, vinăriceriî
egumenului mergeau, cînd erau singuri, „cu cotul domnesc";
mănăstirea nu plătia „zecimală nici cheltuială", dar din
produsul vinăriciulul se ridica ajutorul pe care lăcaşurile
de închinare trebuiau să-1 dea Cutiei milelor, fiind de acum
înnainte cruţate de împovărătoarele împrumuturi de odi­
2
nioară, pe care le cerea o Vistierie săcătuită sau l a c o m ă .

Suhaturî ţinea puţine Hurezul, şi numai pentru vitele

sale, căci nu arendă locuri de finaţ; se pomeneşte în 1726
3
suhatul de la Jdegla . Mănăstirea avea multe păduri oprite,
în care nu se puteau păşuna turmele, vitele sau porcii fără
o învoială, care, pentru aceştia din urmă, ce căutau prin
codrii de stejar jir şi ghindă, se chema jirovnicie. Nu
rare ori însă ţeranii îşi strecurau rîmătoriî în pădurile de
4
la BratovoieştI şi Gioroc fără a plăti acest drept . Nu ştim
să se fi arendat pădurile către negustorii de porci din Sibiiu,
cari obişnuiau a-şî trece în Oltenia, pentru îngrăşat, porcii
5
slabi, cumpăraţi ieften de la s ă t e n i . Şi mănăstirea-şi tri­
6
metea rimătorii ei în jos spre Dunăre, „Ia baltă" .
Munţii ce avea Hurezul, nu-î ţinea pentru gospodăria sa,
ci, măcar de la o vreme, îi arendă la negustori de ol,
gelepi de peste Dunăre, dar mai ales la „Ungureni" din
Ardeal, cari-şl făceau casării pe pămîntul străin, căci era
lege ca „nimeni din sudiţî să nu cumpere aici, în pămîntul

1
P p . 90-1, n° 95.
2
P . 5 8 , n ° 5 2 ; p p . 109-10, n ° 111-2.
3
lbid., p p . 144, 164, 2 0 8 . Cf. p . 4 9 , n ° 4 3 ; p . 9 2 , n ° 9 8 ; p . 112,
n ° 1 1 3 ; p . 147.
4
lbid., p . 3 1 . Cf. ibid., p . 9 7 , n ° 1 0 4 ; p . 145.
5
P . 93, n° 99.
6
V . v o i . X I I d i n Studii şi documente, passim.
 XLIV MĂNĂSTIREA H U R E Z U L U I : DEZVOLTAREA ŞI V I A Ţ A EI

:
i ţeriî, lucruri ^mişcătoare" '. Pentru o căşârie ca aceasta, pe
; • ^muntele Băreheciu, Ardeleanul Mihăilă Nastea plătia la 1*780
un anact de 40 de lei şi 20 de. ocă de- brînză pe ă n . 2

3
Muntele-Bălescu avea o ^prinsoare" de 22 de galbeflî .
Vite şi oî, capre, rîmătorî ţinea mănăstirea numai pentru
' trebuinţele ei; doar la începutul veacului al" XlX-lea ve­
dem un egumen vînztnd berbeci la Sibiiu prin oameni din
4
R ă ş i n a r i . Dar, încă de mult, ea desfăcea miere la cumpă­
rători de peste Dunăre: veniau mai ales" Turci, cari făceau
multe năcazuri. în 1744 vedem pe egumenul Dionisie ju-
decindu-se cu un Nicola Budea din Rîmeştî, care minţise
spunîhd că nu e om al Turcilor şi nu vine cu „bani tur-
. ceşti" „ s ă d e a bani pâ miere", căci ştia pe „Sfinţiia Sa
fiindu de alte dâţî nâcăjitu de Turci şi nefiindu-î voia ,să
5
aibă a face tărgu cu T u r c i " .
. Nu trebuie să se uite în sfîrşit chiriile de la prăvălii:
'din Craiova, Tirgovişte, Ocnele-Marî, chirii care pană tîr-
2iu se culegeau; încă; nici embaticul, bezmenul pentru casele
; ce se făceau pe locul mănăstirii din aceste oraşe, bezmen
care se socotia încă, la 1828-9, ca un prinos de ceară, plă-
6
tindu-se atunci cîte '10-15 taleri de ocă . U n , timp,)Hure­
zul ţinu- şi baie publică la Craiova, în hanul său de acolo,
cu cazane, pietre şi toate „tacîmurile" de nevoie, chiar pe
7
Podul cel Mare, strada principala a o r a ş u l u i .
Drepturile la bîlciurile şi tîrgurile de săptămînă din
Craiova se pierduseră cu timpul. Dar la 1805 era vorba
să se întemeieze din nou tîrgul de ţară de la Fometeştî,
8
pe pămîntul mănăstirii .
*
* *
1
Jbid., p . 137, n ° 1 4 1 .
u
- Ibid., p p . 166-7, n 176.
3
P . 96, n» 102.
'•'Ibid., p . 178, n " 1 8 3 .
5
A r c h . S t a t . , Hurezi, L 59.
6
A c e s t v o l u m , p . 175, n ° 1 8 9 ; p . 176.
7
Ibid., p p . 175-6, n» I89.
8 l e
Ibid., p p . 160-1, n ° 1 6 8 ; p . 162, n 170-1.
 MĂNĂSTIREA HUREZULUI : DEZVOLTAREA ŞI VIAŢA EI XLV

Să adăugim că din capul locului moşiile şi bucatele mă­

1
năstirii erau scutite de vinâriciu, de vierit şi dijmărit .
*

Aceste venituri la un loc făceau o adevărată bogăţie.

Prin ea ni s'a păstrat Hurezul într'o aşa de bună stare.
Păcat numai că trecuse ceasul cînd din înţeleaptă între­
buinţare a acestor bani s'ar fi putut crea încă un centru
in viaţa de cultură a ţării şi a neamului! Frumuseţa Hure­
2
zului a rămas însă totaeauna stearpă .

1
P . 14, n ° 10.
' B u c ă ţ i l e n o t a t e c u * sînt d i n c o n d i c a H u r e z u l u i , g ă s i t ă tot la
B r î n c o v e n î şi p ă s t r a t e t o t la d. C. B a s a r a b B r î n c o v e a n u .
 ACTE PRIVITOARE LA MĂNĂSTIREA HUREZ.

7992. Voi. XIV

1
 I.

Privilegiu de sare dat de Constantin-Vodă

Brincoveanu schitului Hurez.
Milostiiu bojiiu Io Costandinu Voevodu i gospodină zemli
vlahiscoî davat gospodstvami siiu povelenie gospodstvami
sfântului şi dumnezăescului schitu ce să chiiamă Hurezii,
unde iaste hramulu lui Sti. Ioanu Cărstetelu, otu sudu Vălcea,
şi părintelui Ioan egumenulu şi tuturor călugăriloru căţî voru
fi lăcuitori laacestu sfăntu lăcaşu, ca să fie sfanţului schitu
milă de la Domnia Mea 50 de bolovani de sare dela Ocna
cea mare, să aibă a luarea sfântulu schitu acastă sare
deplinii în toţi anii de la gura Ocneî, ca să fie de treaba
sfanţului schitu. Pentru că, fiindu acestti schitu la unu locu
cu nevoe, şi departe la munte, şi neavăndu nicî-un (HHMWH)
venitu de nicî-o parte, Domnia Mea m'amu milostivită de
l-amu miluiţii cu acastă sare ca să fie de treaba sfântului
schitu şi călugăriloru de hrană şi de 'nbrâcăminte, iar
Domnii Meale şi părinţiloru Domnii Meale veacnică pome­
nire. Aşijderea poruncescu Domnia Mea şi voao cămăra-
şiloru dela Velu Ocnă, de vreame ce veţi vedea acastă carte
a Domnii Meale, iaru voi încă să aveţi a darea acastă sare
la sfântulu schitu, la vreame căndu iau ş'alţî merticaşî, să
o rădice, să o ducă la schitu şi să o vănză, câtă le va pri­
sosi den câtu le va fi de treaba casei, la ce vadu le va fi
voia, fără vamă şi fără nicî-o cheltuiala. Că aşa iaste po­
runca Domnii Meale. H CAMA ptq r o c n o A C T K a i U H . Iunie 23
dni, lt. 7197 (1689).
[Monogramă cu roşu. Pecete octogonală cu chinovar. Is­
călitura: „Io Costandinu Voevoda".]
4 ACTE P R I V I T O A R E LA MĂNĂSTIREA HUREZ

II.

Danie de moşie de la acelaşi către acelaşi.

11 Iunie 7201 (1693). Costandin-Vodă dă Hurezului moşia
„Şirineasa pre Luncavâţu, stînjinî 300". Boieri: — Ban, Ale­
xandru Vornic, Diicul Logofăt, Mihail Cantacuzino Spă­
tar, Matei Ciorogîrleanul Vistiernic, Dumitraşco Caramanliul
Postelnic, Cornea Brăiloiu Paharnic, Mihaleea Cîndescul
Stolnic, Şerban Cantacuzino Comis, Costandin Ciorogîr-
leanu Sluger, — Pitar. Şerban vtori Logofăt. Scrie „Radul
sin Radul Şufarul ot Tîrgovişte". Şerban vtori Logofăt.

III.

Danie de vie de la acelaşi către acelaşi.

* 4 Ianuar 7205 (1697). Costandin-Vodă întăreşte Hu­
rezului „nişte vii în dealuhi Pileştiloru. în gura Izvoraniloru,
însă răzoare 2 1 , cu livade, cu pomeţii, pană în drumu, şi cu un
ciricu de delniţă în cîmpu", — cumpărate dela un negustor.

IV.

Privilegiu de scutire a unor oameni ai mănăstirii.

Milostiiu bojiiii lo Costandinu Voevodu i gospodinu zemle
vlahiscoe davat gospodstvami siiii povealeniiu gospodstvami
părintelui Ioan, ca să fie volnicii cu acastâ carte a Domnii
Meale să aibă a-şî ţinearea la schitulu lui, la Hurezi, den susu
de Bistriţă], 4 oameni carii săntu fără de birii şi fără de gâl­
ceava; însă a n u m e : Stoica i Iftenic i Stancul i Patru, bratti
moşului Ioanii, ca să fie de treaba şi ajutorulii schitului,
iar de cătrâ Domnia Mea voru fi înu pace şiertaţî de biru
slujitorescu şi de biru mărunţii de ţară, de miiare cu cară,
de găleată cu fânu, de podvoade, de mertice, de conace şi
de cai de olacu, de zahareale, de cară de oaste şi de biruiţi
oştii şi de biruiţi lefilorti, de birulu vacilorii şi alu oilorti,
de poclonulu Hanului şi alu Sultanului, de haracu, de
I
ACTE PRIVITOARE LA MĂNĂSTIREA HUREZ 5

Velu Seaamă şi de Seaama a doao şi a treia, şi de alalalte

de toate dăjdile şi orănduialele, căte voru fi peste anu
în ţara Domnii Meale, de nicî-unulu nimicii valu sau
băntuială să n'aibâ. Pentru că, fiindu acestu părinte la
acelu schitu singurii şi fără de oameni, şi fără de nicî
unu ajutoriu, Domnia Mea m'amu milostivim de l-amu
miluiţii cu aceşti 4 oameni ce scrie mai susti, ca să poată
fi de ajutoriulu şi de posluşaniia schitului. Drept aeeaia vă
poruncescu Domnia Mea şi voao tuturoru slugiloru Domnii
Meale, verîcariî cu ce slujbă şi cu ce orănduialâ veţi
umbla într'acea parte de loc, şi, dacă veţi vedea acastă
carte a Domnii Meale, iaru voi toţi să aveţi a vă ferire
de aceşti oameni ce sănttt mai susti zişi, — nimeni de nimicii
să nu-î băntuiască; că cine să va ispiti a le face vre un
valii peste cartea Domnii Meale, unii ca aceia bine să ştie
că rea scârbă şi mare certare voru petreace de cătră
Domniia Mea. Că aşa iaste porunca Domnii Meale. GAAM
r o c n o A C T K a A\H. Octomvrie 3 dni, leat 7209 [1700].

[Monogramă cu roşu. Pecete octogonală cu chinovar. Is­

călitura Domnului.]
|Pe V°; contemporan:] A schitului Sf. loan Predeticî.

V.

Calinic, cu mila lui Dumnezeu arhiepiscop al Ţarigra-

duluî, Noului Răm şi a toată lumea patriaarhu.
Căţî oameni sănt iubitori de pravoslavie şi iubitori de
Hristos aii pururea în inimile sale cu ajutoriul lui Dum­
nezeu v . . >ste sporitoare spre lăcaşurile lui Dumnezeu,
întru acesta chip ca cum ar fi pătrunşi cu dragoste dum­
nezeiască, cu mare poftă şi cu deşteptată inimă arătân-
du-şî a lor dragoste dumnezeiască ce au cătră sfintele
lăcaşuri ale lui Dumnezeu, şi, prin mijlocirea acelora cătră
Dumnezeu, să silescti cu toată inima a să osteni spre
acealia, unii din temelie zidind şi închinând lui Dumnezeu
case dumnezeeştî întru slava şi veacnica lui laudă, alţii
silindu-se în multe chipuri pentru a aceloraş întărire şi ne-
o ACTE PRIVITOARE LA MĂNĂSTIREA HUREZ

răsipire a strănsoriî. Pentru acasta, având poftă ca să mai

adaogă într'ânsele mai multă putinţă, prin carea putinţă
şi ajutor să poată sta pururea neclătite şi să se păzească
nepărâsite, — pentru că lucrurile carele sânt mai de jos şi
mai slabe, dregăndu-se şi întărindu-se de cei ce sănt mai
înnalţî şi mai putincoşî, să întârescu şi să păzescu neclătite
şi nemişcate,—aleargă la cinstea patrierşască şi cu ajuto­
rinţa aceştiia întăreseu cum să cade sfintele lăcaşuri ale lui
Dumnezeu, întărindu-le cu cărţi patrierşeştî, adecă ale
Scaunului nostru apostolesc şi a toată lumea. Carele cu
adevărat cu chip drept şi foarte după leage nu lasă a nu
ajuta aceale lucruri ce să fac întru numele lui Dumnezeu.
Care lucruri, învrednicindu-se acestui har, cu numele pa-
trierşescu şi stauropighişescu pot scăpa de tot fealiul de
băntuiale. Căci că aceale lucruri protivnice ce să întâmplă
la unii oameni, să oprescu din biruinţa celui mai mare,
carele are putinţă să facă dreptate şi răsplătire. Precum
iaste pronia şi chiverniseala a Scaunului celui a toată lumea,
fiindu dată de de mult, bine şi cu socoteala acasta volnicie
şi dregătorie prăvilnicască, înpreunâ cu altele multe, la
mărirea şi cinstea patrierşască, să facă pritutindinea stau-
ropighiî şi să dea volnicie cinstitelor mănăstiri la cei ce
trebuescîi. Prin carea cinstitele iăcaşuri ale bunelor fapte,
câştigând întărire şi întemeiare, să sporescu fără de nicî-o
cădeare, înpreunâ cu faptele bune, pană la sfârşitul veacilor.
Pentru aceia dar şi prea-luminatul şi blagocestivul Domnu
şi prea-înnălţat stăpănitor Io Costandin Basarab, Voe-
vod a toata Ugrovlahia, prea-iubitul fiiu al Smereniei
Noastre, carele iaste mărturisit că iaste mai înnalt decât
toţi cu inţelepcunea şi cu întregimea minţii şi cu eurata
viiaţă, şi înpodobit cu tot fealiul de fapte, şi cu bunătatea
ce are din fire, — pornindu-se de dumnezeiască îndemnare,
ca cela ce iaste foarte cuvios spre lucruri dumnezeeştî,
şi ţiindu-se pururea de poftă dumnezeiască, precum măr-
turisescu faptele ceale bune şi lui Dumnezeu plăcute, ca­
rele au făcut Măriia Sa pretutindenea, — au zidit din temei ie
sfânta şi cinstita mănăstire întru numele sfinţilor marilor
 ACTE PRIVITOARE LA MĂNĂSTIREA HUREZ

înpăraţi şi întocma cu Apostolii Constandin şi Elenii,

carea să chiamă Hurezi, în judeţul Vălciî, carea să află
în Ţara-Rumăneascâ, — avănd şi paraclis într'ănsa, întru
numele Naşterii prea-sfinteî Născătoare de Dumnezeu, iar
din afară şi bolniţă întru numele Adormire! Născătoarei
de Dumnezeu, iar înprejur şi schituri, unul în numele
Naşterii Sfanţului Ioanu Predetecu, iar altul întru nu­
mele Sfinţilor Apostoli, iar al treilea întru numele în­
tâiului mucenicii arhidiiaconuluî Ştefan, iar, afară de
aceastia, şi metof în chipu de mânâstioară, întru cinstea
Adormirii Născătoarei de Dumnezeu, carele să chiamă
Polovrac. Şi o aii înpodobit bine şi făr de nicî-o lipsă,
şi, înfrumşiţăndu-o cu cinstite podoabe, cu ehieltuialâ nu
puţină, dintru a sa aveare, o au săvârşit, şi s'au făcut ctitor
întru slava lui Dumnezeu, pentru a sa spăsenie sufle­
tească şi pentru veacnica pomenire a lui şi a părinţilor lui,
şi a tuturor pravoslavnicilor creştini, închinând la dânsa
lucruri stăpanitoare şi umblătoare căte sănt de treabă
spre întărirea sfintei mănăstiri şi spre chiverniseala pă­
rinţilor ce să vor osteni şi vor petreace într'ănsa. Şi, gă­
tind toate căte sănt de treabă de săvârşit dumnezeeştilor
besearicî ce să zidescu noao din temelie, mai pre urmă
au socotit, ca ispravnicul cel înţelept de carele scrie la
sfănta Evanghelie, să facă chiverniseala şi pentru în­
tărirea ei, ca să poată sta pururea, alegănd să o supue
la biruinţa patrierşascâ şi să o numere în rând cu sta-
vropighiile patrierşeştî. Deci au cerşut de la noi să se dea
ei nume htauropighişescii, pentru mai bună a ei stare şi
1
întărire, prin mijlocul cărţii noastre sighiliod , patrierşească.
Pentru care lucru, noi, cu bună vreare priimind poftirea
Măriei Sale, de vreame ce sâ uită spre bun gând şi plă­
cut lui Dumnezeu, scriem şi adevărâm cu tot săborul
nostru, după cinstea mărireî patrierşeştî, şi înpreună şi
cu prea-sfinţiţiî şi prea-cinstiţiî arhiereii ce să află înpre-
jurul nostru, întru Duhul Sfanţii iubiţii noştri fraţi şi

1
li-pX^tcooT,? = pecemtătl.
8 ACTE PRIVITOARE LA MĂNĂSTIREA HUREZ

înpreună slujitori, ca cea mai sus pomenită sfânta mă­

năstire ce să află în Ţara-Rumănească, în judeţul Vălciî,
carea iaste hramul sfinţilor înpâraţî şi întocma cu a-
postoliî Constandin şi Elenii, ce să numeşte Hurezi, — c u
toate ceale ce sănt închinate la dansa, stătătoare şi um­
blătoare, şi cu ceale ce s'au zis mai sus, adecă cu pa­
raclisul ei, cu bolniţa şi cu schiturile, însă şi cu metoful
ei, ce iaste în chip de mânăstirioară, carele să chiamă
Polovrac, de acum înnainte şi pană la sfârşitul lumii să
fie şi să se numească şi de toţi să fie cunoscută patrier-
şască stauropighie, în n u m ă r şi în rănd cu alte stauro-
pighiî patrierşeştî; de toţi slobodă, nesupusă, făr de dajde,
necercată, nebăntuită şi neasupritâ de nici-un feliii de obraz,
atăta besericescu, căt şi mirenescu. Şi să se pomenească
într'ănsa numele patriarhului celui după pravila la toate
sfintele slujbe după obicaiu. Şi nicî-unul să poată vre o-
dată, din toate obrazele, atăta besericeştî, căt şi mireneştî,
veri boiariti, veri din cei supuşi, veri arhiereul ţărăî, nici
cu un feliu de pricină să fie volnic a călca acastă sfăntă
mănăstire, sau să îngreuiaze pre părinţii ce străduescu în-
tr'ănsa, sau să-î bântuiascâ, aii să clătească, au să calce
volniciia aceştiî sf. mănăstiri; ci să fie slobodă. Nici să fie
datoare a da cevaş cuiva, făr decăt să dea la a noastră
Mare Besearică a lui Hristos de an cară ocă 30, în­
tru semnii de supunere, după obicaiul stauropighiilor. A-
şijderea şi părinţii carii lăcuescu într'ănsa să petreacă în­
tru volnicîe şi odihnă, mântuiţi de tot feliul de silă şi de
volnicie, de tot omul şî obrazul, trăind înpreună cu pace
şi cu dragoste frăţească, întru cuviinţa şi bună tocmire,
după canoanele vieţii călugăreşti. Şi, aleagerea igumenuluî
lor, să aleagă şi să pue din sobor pre carele să va socoti
că iaste vreadnic, cu ştirea şi cu socoteala luminatului
ctitorului ei şi a moştenitorilor ce să vor trage după
Măriia Sa. Iar, cănd va fi vre o treabă de hirotoniseală
între dânşii, să fie volnici a chiema ori pre carele arhiereu
vor vrea, ca să slujască într'ănsa cu paza poruncilor din
pravilă, şi să săvărşască hirotoniile lor făr nicî-o inpro-
 ACTE PRIVITOARE LA MĂNĂSTIREA HUREZ 9

tivire şi opreală. Iar cine să va ispiti vre odată ca să

strice volniciia aceştiî mănăstiri, şi, nebăgănd în seamă
acastă patrierşască cinste şi poruncă a sâboruluî, va găndi
să facă înprotiva acestora ce s'au zis, şi va băntui acastă
mănăstire, şi va vrea a lua cevaş de la dansa cu lăcomie
şi cu sila, — ori de ce feliu de dregătorie om va fi, — să fie afu­
risit de Domnul Dumnezeu atotţiitoriul, şi blestemat, şi
neertat, şi nedezlegat după moartea lui în veacî. Şi partea
lui să fie cu vănzătoriul Iuda, şi procopseală să nu v a z ă
în viiaţa lui, şi să fie supt blestemul părinţilor şi al să-
boarălor.
Şi pentru mai adevărul şi întărirea s'au făcut şi acastă
1
patrierşască şi săbornicască sighiliodă coajnicâ (sic!) carte,
şi s'au dat la acastă stauropighişască mănăstire.
La anul de la Spăseniia Lumii 1702, mesiţa Fevrua-
rie, indiction 10.
t Calinic cu mila lui Dumnezeu arhiepiscop al Ţarigra-
duluî. Noului Răm, şi a toată lumea patriarh.
t Mitropolitul Chesarieî Chipriian.
ţ Mitropolitul Eraclieî Neofit.
f Mitropolitul Chiziculuî Chirii.
f Mitropolitul Nicomidieî Parthenii.
j Mitropolitul Halchidoniî Gavriil.
| Mitropolitul Rodului Constandie.
f Mitropolitul Hiuluî Ghenadie.
t Mitropolitul Derculuî Nicodim.
Ţ Arhiepiscopul Priconisului Mitrofan.
i
[Copie de Anton Ivireanul, se pare .\

VI.
Noul privilegiu de sare al mănăstirii.
* Bucureşti, 20 Decembre 7214 (1705). Costandin-Vodă.
Dăduse Hurezului „jumătate de moşie de la Sărariul, Jitioara,
1
Pe pergament?
2
* î n c â d e l a 8 S e p t e m b r e 7210 (1701), s e f ă c e a h o t ă r n i c i a m o ş i e i
Foleştil-de-jos, a Hurezului.
10 ACTE PRIVITOARE LA MĂNĂSTIREA HOREZ

unde era ocna de sare, şi, din sarea ce se scotea din ocne,
luoa dijma pămîntuluî; care la unu omu luoa sfinta mănăs­
tire mai multu dedt 600, 700 de bolovani de sare, pentru
treaba şi folosul mănăstirii. Iară, cînd au fost acum, am
socotită Domnia Mea, înpreună cu toţi cinstiţii dregătorii
Domnii Mele, cum că, fiindu ocne multe şi se scotea sare
multă, carea nepulîndu-se vinde cu preţu bunu, venitulu
ţării şi al Domniei venia Ia scădere,—pentru aceasta Domnia
Mea am socotitu de s'au închisu ocna de la Sărariul şi
de la Jitioară." V a lua deci Hurezul „de la ocna Slănicul
şi de la Telega, din toată sarea ce să va scoate de acolo
pre seama Domniei, dintr'o sută de bolovani de sare doi
bolovani, şi să fie volnic părintele egumenul ca să pue
omul lui acolo la ocne, să iâ toată sarea sfintei mănăstiri
ce-î va face din toată sarea ce va eşi de acolo, cumu s'au
zisu mai susu . .. Ori de vor fi ocnele pre seama dom­
nească, sau de s'ar vinde, să aibă a darea cămâraşiî carii
vor fi acolo această sare, -să şi-o ridice mănăstirea, să o
vinză unde ar putea. Iară, de ar vrea Domniia au cei ce
ar cumpăra ocnele, să nu dea sarea, să aibă a darea bani,
precum să va vinde şi cea domnească." Blestem pentru
călcătorii privilegiului: să fie cu Iuda, cu Arie „şi cu toţi
necredincioşii Jidovi carii au răsticnitu pre Domnul Dum­
nezeul nostru, şi, intru ale loru viaţă. Domnul Dumnezeu
să-î iâ coroana Domniei după capul lui, şi îngerii din Scaunu
cu ocară gramnică să-1 izgonească, cît nicî-odată în viaţa
lui să nu o mai dobîndească,—daca de cea mare milă i-au
fost de ia silă, şi în pripă să se prăpădească, cît nici locul
unde i-au fost, să nu se găsească. Boieri —- Ban, Stroe Le-
urdeanul Vornic, Şerban Logofăt, Mihaî Cantacuzino Spă­
tar, Şerban Bujoreanul Vistiernic, Costandin Ştirbei Clucer,
T o m a Cantacuzino Postelnic. Ştefan Cantacuzino Paharnic,
Şerban Stolnic, Gheorghe Castriotul Comis, lorga Sluger,
Costandin Corbeanu Pitar. Scrie:. „Isar Logofeţelul de Bu­
cureşti". „Radu Cantacuzino, ftori Logofăt, procitu."
 ACTE PRIVITOARE LA MĂNĂSTIREA HUREZ 11

VIL

Constantin- Vodă Brincoveanu către egumenul loan

de Hurez, despre un schimb de moşii cu dinsul.
* Io Costandin Voevod, cu mila lui Dumnezeu Domn
Ţării-Rumăneştî.
Sfinţii Tale, părinte loan egumenul ot Hurezu, sănâtatr.
Cartea Sfinţii Tale ce ne aî trimis, ne au venit, şi, ce ne
aî scris, am înţeles pentru salul Craioviţa, ce ne aî fost
rugat Sfinţia Ta, în trecutele zile, ca să facem schimbu, să-1
dăm sfintei mănăstiri, şi să luăm şi moşia de la Belciugata
şi cu Cojeşti. Şi noi a m priimit rugăciunea Sfinţii Taie,
şi acum Sfinţia Ta nt-aî trimis toate scrisorile ale acestor
moşii, înpreunâ şi cu cartea noastră ce am făcut de danie,
le-au adus şi am văzut. De care lucru iată că acum a m
scris şi pîrcălabuluî de acolo de la Craioviţa, de-î facem în
ştire ca să ştie ca acel sat l-am dat mănăstirii, şi poruncim
ca cele ce sint ale noastre bucate acolo, să le rădice toate
şi să le ducă la Brincovenî. Şi de acum înnainte satul acela
îl va stăpini sfinta mănăstire, şi să fie de bine! Carte de
stăpinire încă am făcut: acum de ceasta dată mai pe uşoru,
iar, cînd vei veni Sfinţia Ta aici, ne vei aduce şi hrisovul
cel mare, de vom scoate den hrisov moşia Belciugata şi
Cojeşti, şi atuncea vom face şi carte cu temei. Iar acum
deocamdată îţi facem aceasta pentru stăpînirea satului, ce-1
veţi ţinea cu pace. Noi de la acel sat, de la Craioviţa, a v e m
mult venit, şi nimic nu se potriveşte Belciugata şi Cojeşti
cu Craioviţa; că Craioviţa are şi Rumînî, are şi mori, de
numai de la morile acelea ne venia cîte 300 de obroace
de piine pe an, iar aci la Belciugata nu este nicî-un venit,
nimic. Numai, rugîndu-te Sfinţia Ta, şi neputînd ca să-ţi
trecem rugăciunea, mai vîrtos pentru sfînta mănăstire, fiind
moşiile acestea depărtate şi peste mină, şi satul acela este
mai aproape,— n'am avut ce face, ci iată că vă l-am dat.
Măcar că Sfinţia Ta vei vedea den scrisorile Craioviţi (cari
iată că ţi le trimesem), cînd am cumpărat moşia aceia,
foarte cu puţin preţ o am luat; dar n'au pogorit den alt
12 ACTE PRIVITOARE LA MĂNĂSTIREA HUREZ

făr decît au fost o pricină; iar, de n'ar fi fost pricina aceia,

o am fi cumpărat scumpă. Ce pe atunce moşiile aşa se
vindea, şi, cum zicem, fiind şi o pricină, de aceia o am
luat eftenă.
Ne mai scrii Sfinţia Ta că la Belciugata ai cîteva oî
şi de alte vite, de boi, de vaci şi stupi, pîine ; de
care zici Sfinţia Ta ca să-ţi dăm Sfinţii Tale, de acolo-
altele, şi acestea să le oprim noi aici. Ce, de aceasta,
părinte, nu putem: vei trimite Sfinţia Ta de le va ri­
dica de aici, şi le va duce dincolo. Numai, pentru pîine,
pentru ovăz, pentru stupi,—vei şti Sfinţia Ta, că, trimiţind
noi omul nostru acolo ca să vază ce este, ne spuse că
numai 100 de obroace de grîu au găsit, şi 28 de obroace
de ovăs, — că pîinea şi ovâsul iată că l-am luoat, şi am po­
runcit pîrcâlabuluî de la Craioviţa, ca den pîinea noastră
ce avem acolo, să dea Sfinţii Tale 100 obroace de grîu
şi 30 obroace de meiu în loc de ovăsu, — că ovâsu acolo
n'avem.
De stupi, iarăşi ne spuse că mai mult decît 27 d e
stupi n'au găsit; atîte numai au fost. Ce şi stupi încă
i-am luoat; şi am scris ceasta carte la Minai Vornicul, la
Brîncovenî, ca să poruncească la Sopot să-ţi dea Sfinţiiî
Tale de acolo 27 de mătci de stupi,—că Socetui (sic) este
aproape de Craioviţa. Ce vei trimite Sfinţia Ta de-i va
luoa, iar, alalte vite ce sînt, le vei ridica Sfinţia Ta de le
vor aduce acoleâ.
1
Pentru cartea ce ai scris la dumnealui Stolnicu , nefiind
dumnealui aici, i-o a m trimis unde este: ce vom vedea ce
răspuns va da. Banii ce ai trimis Sfinţia Ta pentru sta-
vropighie, încă i-au adusu. Şi, într'acea dată întîmplîndu-se
de era nişte călăraşi gata să meargă la Ţarigrad, i-am
trimis la Aga, şi va purta grije de-î va da la v r e m e ; şi
bine ai făcut Sfinţia T a de i-aî trimis. Aceasta, şi fii să­
nătos. Martie 10, 7215 [1707].

1
C o n s t a n t i n C a n t a c u z i n o , u n c h i u l şi s f ă t u i t o r u l cel m a i ascultat
al Domnului.
 ACTE PRIVITOARE LA MĂNĂSTIREA HUREZ 13

VIII.

Constantin-Vodă Brincoveanu leagă la vinăriciu

pentru Hurez pe locuitorii din Rîmnic.
Milostiiu bojiiu Io Costandin Voevod i gospodină pisah
gospodstva mi slugilor Domnii Meale vinăricearilor ot sud
Vâlcea. Câtră acasta vă facu Domnia Mea în ştire că
aici naintea Domnii Meale la Divan jâluiră slujitori i
popii i oroşani de acolo den Râmnic, zicând cum că
le-am fost dat Domnia Mea milă ca să dea vinăricu
vinu la mănăstirea Ostrovul, vead[rej 200, şi să dea la
schitul de la Urezi veadfre] 100; şi a m fost făcut Domnie
Mea şi hrisoavele la aceale mănăstiri, ca să iâ acel vină­
ricu, şi de atunci pană acum au fost tot dat ei vinăriciul
la aceale mănăstiri, precum am făcut Domnia Mea milă.
Iar, căndu au fostu astă toamnă, s'au fost sculat Dragul
Căuşul de au dat el vinu, veadre 100, la schitul de la
Urezi, neâvăndu nicî-o poruncă. De care lucru iată că v ă
poruncescu Domnia Mea voao vinăricearilor, verîcari v ă
veţi întâmpla a umbla cu slujba vinăriciuluî acolo, într'acel
judeţu, să căutaţi să le daţi bună pace oroşanilor de aceaste
300 de veadre de vinu, să se dea unde săntu rânduite,
precum le scrie hrisoavele şi le iaste obiceaiul. Iar afară
dintr'acealea, ce le-ar mai face, să-î apucaţi să vă plătească
tot ce-ar face, pană la unu banu. Că orîcariî din voi s'ar
întămpla a umbla cu slujba vinăriciuluî de acum înnainte,
şi le-aţi mai strica obiceaiul,—bine să ştiţi că veţi petreace
rea scârba şi mare certare de câtră Domnia Mea. Pentru
câ aşa iaste porunca Domnii Meale. TOAHKO rucay rocnoA-
cTKd A\H [ = aceasta am scris Domnia Mea]. Fevruarie 8
dni, leat 7221 [1713].
[Monogramă cu roşu. Pecete octogonală.] Procit vtori
Logofăt.
0
[V :] A schitului Sti. loan Pred[e]tic, pentru vinăriCu.
14 ACTlî P B 1 V I T 0 A E E LA MĂNĂSTIREA HUREZ

X.
Privilegiu al lui Ştefan Cantacuzino către mănăstire.
25 Octombre 7224(1715). Ştefan-Vodă Cantacuzino întă­
reşte Hurezului moşia Măldâreştilor (Vîlcea), partea lui Mi-
halcea Măldărescu, fiul lui Socol iuzbaşa din Măldăreştî.

XI.
Scutirea de ddjdii a mănăstirii supt Nicolae
Mavrocordat.
Milostiiu bojiiu Io Nicolae Alixandru Voevodu i gos-
podin davat gospodstvami siiu povelenie gospodstvami
sfântului şi dumnezeescului schitu ce să chiamă Hu­
rezii, otu sudu Vălcea, că să fie toate bucatele ce va
a v e a sfăntulu schilu in pace şi ertate de dijmăritu, de
vinăricu, de oiritu, de nicî-unele nimicu valu sau băntu-
ială să n'aibă. Pentru că, fiindu acestu schitu săracii şi
fără de nicî-o hrană, neavăndu nicî-unu venit de spre
nicî-o parte, răposatulu Costandinu-Vodă l-au ertatu ca
să aibă bună pace de dijmăritu, de vinericu, de oiritu.
Şi au avuţii pace pană acumu, în zilele Domnii Meale, pe-
-cumu amu văzutu Domnia Mea şi cartea lui Costandinu-
Vodă la măna călugăraşilor de la acestu sfanţii schitu.
Drepţii aceaia şi Domnia Mea încă a m u întăritu şi a m u
datu aCastă carte a Domnii Mele sfanţului schitu, ca sâ-î
fie toate bucatele în pace şi ertate de dijmăritu, de vină­
ricu, de oeritu.
Aşijderea poruncescu Domnia Mea şi voao, dijmariloru,
oiariloru, vinericeariloru, cărei veţi fi cu aceaste slujbe
într'acea parte de locu, daca veţi vedea acastă carte a
Domnii Mele, iaru voi toţi să aveţi a vă ferirea de buca­
tele schitului Hurezii. Nimeni nicî-unu valu să nu-i faceţi,
că cine s'aru ispiti a-î face vre un valii peste cartea
Domnii Meale, unii ca aceia bine să ştie că rea scârbă
şi certare voru petreace de cătră Domnia Mea. Că aşa
f

ACTE PRIVITOARE LA MĂNĂSTIREA HUREZ 15

iaste porunca Domnii Meale. N HC. ca<v\ pe<i r o c n o A C T K d i W H .

Iulie 20 dni, 7224 [1716].
[Monogramă cu roşu. Pecete octogonală cu vulturul li­
ber, supt coroană, ce are, de-o parte şi de alta, luna şi
soarele; vulturul e incunjurat cu o jerbie de frunze; ini-
iale i. N . M . K. 1716. Iscăleşte „Io Nicolae Voevoda". —
„Procit vtori Logofăt".]

XI.

Socoteală de vinăriciu; 1716-7.

[Foaia întâia:]
Plas[a] Barbuluî Bărsăscul v[el] obforoace] 360.
Oboroace 80.
Oteşanî, adus întăî mali [== mici] oboroace 29. Ci" v
obforoace] 20.
Ipac adus Oteşani in sat Neamtilor v' ob. 25.
Ipac au adus Măldăreştiî grâu i orz mal. ob. 18, C
v ob. 12.
1 1
Adusul c" v ob. 57 i orz v ob. 22.
n 1
Ob. 80. Ureziî şi Foleştiî întăî mal. ob. 36, c v ob.
1
24 p .
1
Ipac adus Ureziî mal. ob. 7 p , Neamţu [—Neamtilor].
A u adus Dumitraşco păr[călabul| şi un răvaş de scădenie
a dum. Barbul Sărd. [Brăiloiul]. [Zice] că au fost dat maî
1
nainte la catane la Urez grău şi porumbu v ob. 20.
l 1
Adusul c" v ob. 52, orz v ob. 28.
Ob. 80. Râmeştiî i Urşani, Vaî-de-eî.
1 1
Adus Râmeştiî întăî mal. ob. 27, c" v ob. 18 p .
l
Ipac adus Râmeştiî la Neamţu peste tot v ob. 15 p".
l
Adus şi Vaî-de-eî la Neamţ! peste tot v ob. 20.
11 1 1
Adusul c v ob. 58, i orz v ob. 22.
[Foaia a doua:]
Ob. 120.
Costeştiî au adus întăî 8 mal. ob., mal. ob. 99 p', c" v.
ob. 68.
16 ACTE PRIVITOARE LA MĂNĂSTIREA HUREZ

1
Ipac adus Costeştil în sat Neamţilor peste tot v ob. 23.
1 1
Adusul C" v ob. 91, i orz v ob. 29.
1 1
O tot datul v ob. 258, i ost. [ = r â m î n ] v ob. 102.
1
Ot siiu [ = d e acoloj să vie lajicniţ[ă] grâu v ob. 94, şi
să dea Pârvuluî Căzânescul pentru grăul ce au dat mai
1
mult din plas[a] luî la jicnită v ob. 8.
1 1
Ghen. 25 dni a m soc[o]tit tot datul, v ob. 423 p . Afară
dă Tit[i]reacî.
[Foaia a treia:]
1
Plas[a] Părvuluî Căzânescul i Şerban Stoenescul , v.
ob. 445.
Au adus P ă r v u l Căzânescul i Şerban Stoenescul îm­
1
preună cu alte sate, întâi cu mal. ob.: mal. ob. 560 p .
Ot plasa acasta a lor.
1
CI" v ob. 374.
1
A u adus şi în sat Neamţilor grâu i porumbu, v ob. 44
n 1
Tot datul: c v ob. 418.
Zice P ă r v u l că au dat şi igumenul Titerecanul la dum.
1
Barbul Sărd. grâu v ob. 15.
Să aducă Părvul răvaş de s a m ă pe acest grău.
Zice Părvul Câzănescul că are Titerecanul şi un ră­
l
vaş de scâdenie al dum. Barbul Sărd[ariu], de v ob. 10.
Să aducă şi acest răvaş.
A u adus şi ot Govora un r ă v a ş de scădenie a dum.
1
Barbul Sărd., de v ob. 10.
A u adus şi alt răvaş de scădenie, iar al dum. Barbul
l
Sărd., de v ob. 10.
[Foaia a patra:]
Rămăşiţa de cară din plasa Părvuluî Căzânescul i
Şărban Stoenescul i Barbul Bărsâsculu, precum scrie în
jos satele a n u m e :
Ghen. 24 dni, 7225 [1717].
1
Stoeneştiî v ob. 50.
1
Cacova v ob. 6.
1 1
Mihâeştiî, Bărseştiî v ob. 24 p .

1
V. capitolele următoare.
 ACTE PRIVITOARE LA MĂNĂSTIREA HUREZ 17

1 1
Burbăteştiî v ob. 7 p .
1
Glodul Govoriî v ob. 40.
1
Bojoreani v ob. 15.
Răvaşăle de scădenie, împreună şi cu datul Titireca-
1
nuluî, £" v ob. 35.
1
Tot adusul peste tot, şi cu răvaşăle împreună, C" v
ob. 453.
1
Treace maî mult dat v ob. 8, să şi-1 iâ din plasă Bar-
buluî Bărsăscul.

XII.
[C. 1720.]
Foiţă pentru ce au rămas mănăstirea Hurezii
datoare.
1 1
La Măriia Sa ghinărariul Ş r a m , t 100.
1
La jupanul Dinu de la Râmnic, t 130.
1
La AH Turcul, t 81, bani 40.
1
La Ghiorghiţă Socoteanul, t 20.
1
La popa Climent t 10.
1
Simbriia părinţilor, t 140.
2 1
La Costandin Obedeanul , t 80.
1
La popa Ştefan t 12.
1
La logofătul Dumitraşco, t 2.
1
Cin t 575, banî 40.

XIII.

Rîmnic, 7 Iulie 1723. Ilg zu Konigsegg dă o patentă

nemţească pentru „mănăstirea şi satul, de olacu şi de
podvoade".

1
Generalul S c h r a m m , şeful Administraţiei oltene.
2
Fiul lui Patru, soţul Stăncăî şi clăditorul bisericii Obedeanu
din Craiova. V. voi. VIII, Prefaţă, şi Inscripţii din bisericile Ro­
mâniei, II.

7992. Voi. XIV. 2

18 ACTE PRIVITOARE LA MĂNĂSTIREA HUREZ

XIV.

* N. de Porta către egumenul Ioan de Hurez

despre moşia Podbaniţa.

Cu scrisoarea aceasta n'avui a scrie Sfinţii Tale alt,

fără cît fac ştire Sfinţii Tale că încă de an mi-au fost dat
Măria Sa gheneralul comendant şi mai marele nostru director
grofu de Chinecsec [Konigsegg] satu Podbaniţa, şi, avînd Ion
Logofătul Podbăniceanul heleşteu la Podbaniţa, şi mal
din susul lui au făcut şi Va[rjlam căpitanul alt heleşteu,
— care eu, socotind că iaste loc de Podbaniţa, şi mal
fiind mai în sus loc de heleşteu, m'am apucat şi eu încă
de an de a m săpat şanţ şi am adus bolovani de i-am pus
acolo. Şi, cînd am mers de am căutat locul acel de he­
leşteu, au fost şi logofătul Ion Podbăniceanul şi Mihnea
neguţătorul, şi au fost şi pârcălabul Stan, al Sfinţii Tale,
şi nimeni nu mi-au spus că al şi Sfinţia T a j u m ă t a t e
moşie. Ci tocma acum, vorbind cu dumnealui consiliarul
1
Băleanul pentru heleşteu, şi fiind şi dumnealui Vornecul
2
Constantin Obedeanu acolo la vorba, mi au spus că ju­
mătate de moşie este a sfintei mănăstiri. La care mă rog
Sfinţii Tale să mâ erţî căci că n'am ştiut că ai şi Sfinţia
Ta. Că, de aş fi ştiut, aş fi întrebat pe Sfinţiia Ta,
şi cu ştirea Sfinţii Tale aş fi făcut. Dar, fiind acel loc
tocma Ungă sat, a m socotit că este loc de Podbaniţa, şi
cu aceia am făcut. Iar acum, înţelegînd că este şi a sfintei
mănăstiri jumătate, făcui ştire Sfinţii Tale. La care să nu
fie cu părere rea Sf. Tale, căci nicî-o pagubă mănăstirii nu
să face, şi, după aceia, şi eu încă voi rămînea dator a sluji
Sfinţii Tale şi sfintei mănăstiri, cu toate cele ce ne v a fi
pen putinţă. De aceasta înştinţez pe Sfinţia Ta, ca pe un
părinte ce ştiu că-mi eşti. Să nu fie Sfinţii Tale cu părere

1
Grigore.
3
Secretariu al Guvernului. V. pentru el ale m e l e „Documente
geografice" (extras din „Buletinul societăţii geografice" p e 1899)»
p. 18 şi urm.
I

ACTE PRIVITOARE LA MĂNĂSTIREA HUREZ 19

rea. Aceasta, şi iar Domnul Dumnezeu să fie pururea

cu Sfinţia Ta.
Craiova, August 3, anul 7232 [1724].
Al Sfinţii Tale ca un fiu sufletesc şi gata spre slujbă:
N. de Porta, secretar.
Şi aceasta să nu socoteşti Sfinţia T a că este la Craio-
viţă au într'alt loc, ci este lingă saţ, unde este o bahnă
cu rogoz şi cu noroiu; care de nicî-o treabă nu este acel
loc, ca să se facă vre o pagubă.

XV.
Concept de scrisoare a egumenului către
un innalt dregător din Sibiiu.
Cu acastă plecată scrisoare facemu ştire Măriei Tale că
iată că, viindu Sfinţiia Sa părintele episcopulu aici la Sibiî,
a m u fi veniţii şi noi cu Sfinţiia Sa de amu fi văzutu pe
Măriia Sa ghinărariul şi pe Mânia Ta, că dorimu.
Daru, fiindu vreame de iarnă, şi noi cu multă slăbicune
a podagreî, nu putumu veni. Ci, neputându veni noi, iată
că trimetu cestu frate al nostru până la Măriia Ta, şi m ă
curtenescu Măriei Tale şi cu o butişoară de vinu de Şu­
teşti, şi cu acestu frate, ca să fie Măriei Tale cunoscuţii, ca,
căndii îlu vomti trimite cu trebî ale mănăstire! la Măriia
Ta, să fie Măriei Tale cunoscută. Şi să avemu de la
Măriia Ta ertăcune câcî nu putumu veni. Şi mila lui
Dumnezeu să păzească pe Măriia Ta cu multă sănătate
şi spăsenie sufletească.
Noemvrie 24 dni, leat 7233 [1724].
0
[V :] Izvodulu cărţii ce amu trimişii la Măriia Sa Ruj.
(sic).
XVI.
Altă scrisoare asemenea.
Dup[ă] tituluş.
Cu acastă plecată scrisoare cercetăm ca să ştim de
bună viiaţa Măriei Tale, de care dorim să o auzim şi să
20 ACTE PRIVITOARE LA MĂNĂSTIREA HUREZ

ne bucurăm, dănd mulţămită lui Dumnezău. De a mea

neputinţă şi slăbicune a boaleî podagreî, veî şti Măriiâ
T a că foarte m'au întărit, căt nu poc să calcu pe pă­
mânt cu picoarele, nici poC să-mî duc la gură să măneu,
ci alţii mă poartă şi-mi dau de mâncare. Şi, stându-mî
boala înpotrivă atâta de mult, n'am putut veni, că
dorem ca să vedem pe Măriia Sa ghinărariul şi pe Mă­
riiâ Ta. Dar, de vreame ce nu iaste putinţă la noi, n'avem
ce face: lăudat să fie numele lui Dumnezeu! Ci veî şti
Măriia Ta că, fiind eu atâta de slab, şi cunoscând că în
scurtă vreame îmi voi da datoriia firească, am făcut sfat
cu Sfinţiia Sa părintele episcopul şi cu tot soborul sfin­
tei mănăstiri, şi am trimis pe acest frate al nostru Ilarion
arhimandritul, care iaste pe aicea, din mănăstirea noastră,
pohtindu-1 cu toţii de obştea ca să fie egumen în u r m a
mea. Ci mă rog Măriei Tale să i să facă ispravă de la
Măriia Sa ghinărariul, mai marele nostru drector, fiind
şi Sfinţiia Sa părintele episcopul acolea, şi Măriia Sa Ba­
nul, — să fie cu ştirea tuturor, ca să i să dea carte de stă­
pânire, şi, când va veni, să fie aşezat de Măriia Ta cu
temei ca acesta. Că vezi, Măriia Ta, că este o casă nu­
mită: ci trebuiaşte să rămăe aşezâ[mă]nt bun, sâ nu fie
pricină în urma noastră. Ci iar mă rog Măriei Tale ca să
să isprăvească acest lucru.
Noemvrie 29 dni, leat 7233 [1724].
Al cinst. [rupt.] [Concept.]
[V°:] Izvodul ce au venit de la Sibiî.

XVII.

Socoteli de vinăriciu din 1725.

Mart 15, lt. 7233 [1725]. Eşit-au butea de la Şerban^vea-
1
dre 72, oca po bani 4, fac t 21, safi de plată, afară den
drojdii.
Mart 29 dni, lt. 7233 [1725]. Eşit-au butea de [la] Cernea,
veadre 84, oc[a] pe bani 4, safi de plata, afară din drojdii;
1
fac t 23, bani 280.
 ACTE PRIVITOARE LA MĂNĂSTIREA HUREZ 21

Aprilie 3 dni, 7233 [1725]. Eşit-au butea dă la P a t r u de la

1
Foleştî ,veadre 72, oca pe banî 4, safi de plată, fac t 21, banî 80.
Aprilie 7 dni, lt. 7233 [1725]. Eşit-au de la Butucea, afară
din drojdii, safi de plată, veadre 72, oca po bani 5, fac
1
t 27, banî 15. ~
Aprilie 21 dni, lt. 7233 [1725]. Eşit-au butea de l a Ş e r b a n ,
safi, de plată, afară din altele, v j a d r e _ 5 4 , oca po banî
1
5, fac t 21, bani 9.
Aprilie 30 dni, lt. 7233 [1725]. Eşit-au butea de la Ion
cărcumariul de la Neagra, veadre_72; dintr'aceaştea scoţînd
alte darale, au r ă m a s safi de plată veadre 66, oca po bani
1
4, fac t 19, banî 110.
Mai 25 dni, 7233 [1725]. Eşit-au butea de la Cernea,
1
veadre 80, oca po banî 5, safi de plată, fac 24 t .
Iunie 16 dni, lt. 7233 [1725]. Eşit-au butea de la Butucea,
1
veadre 72, safi de plată, oca po banî 5, fac t 27.
April 20 dni, lt. 7233 [1725]. Eşit-au butea de la Neacşa
l
de la Baia, veadre 60, safi de plată, oca po banî 4, fac t 18.
Iunie 15 dni, lt. 7233 [1725]. Eşit-au butea iar de la Neacşa,
1
de la Baia, veadre 60, safi de plată, oca po banî 4, fac t 18
Iunie 25 dni, lt. 7233 [1725|. Eşit-au butea de la Şerban
1
veadre 60, safi de plată, oca po banî 5, fac t 22 p . 1

Iulie 1 dni, lt. 7233 [1725]. Eşit-au butea de la Cernea,

1
veadre 54, safi de plată, oca po banî 5, fac t 22, banî 33.
Luat şi din vinurile părintelui Ioan, cănd au venit egu­
1
men, t' 7, banî 40, cin t 274.
Iulie 30 dni, lt. 7233 [1725]. Vinurile care s'au vândut
la cărCumă căte 5 banî, cum arată în j o s :
Dumitru Butucea, 1 bute de veadre 66, oca po banî
1
5, safi de plată, fac t 24, banî 100.
Şi din butea care au vândut de la popa Daniil, luat
1
dobândă t 5.
Şi din 3 butoae care au vândut Butucea, oc[a] căte bani
1
6, veadre 70, fac t 31.
1
Şi iar au mai luat de la Butucea de pe rachiu t 3.
Şi iar au mai luat de la Butucea de pe un butoi de
1 1
vin, t 4 p .
22 ACTH PRIVITOARE LA MĂNĂSTIREA HUREZ

Cernea au văndut 1 de vin Cu pelin, veadre 54, oca po

1
bani 5 ; fac t 24, bani 20.
Iar văndut Cernea 1 bute de vin, veadre 80, oca po
1
banî 6, safi de plată fac t 36.
Iar Cernea, 1 bute de vin, veadre 55, oca po banî 6,
1
safi de plată fac t 25.
Iar Cernea un butoi, veadre 23, oca cate banî 6, fac
1
t 10, bani 50.
Iar au mai văndut 6 butoae, butoiul de cate 9 veadre,
1
care fac t 24.
1
Iar luat de la Cernea t 17, dobînda unii buţî.
Luat de la Şerban, de 1 bute de vinii, veadre 81, oca
1
po bani 6, fac t' 36 p .
1
Luat de la Şerban, pe 2 butoae de vin, p 9.
1
Luat de la Şerban, de pe 4 butoae, t 5, bani 53.
Luat de la Şerban dobânda de pe 3 buţi de vin ce au
1 1
văndut, t 24, cin t 179, 1 zlot.

XVIII.
Adeverinţă a egumenului Ilarion pentru un împrumut.
Scrisoarea noastră la măna dumnealui jupanului Ioţeî,
ca să-î fie de bună credinţă, precum să să ştie că ne-am
1
rugat de dumnealui de ne-au făcut bine cu t 100, pentru
lucrul 'viilor, de acum pană la Săntă-Măriia Mică, şi la zi
să a v e m a-î darea dumnealui banii, şi osteneala banilor, 1
bute de vin de veadre 60. Şi, pentru mai adevărata cre­
dinţă, am pus peceatea mănăstirii şi iscăliturile noastre
ca să să crează. Iar, de ar mai treace din zi, să umble cu
osteneală zeace a doi. Mart 2 dni, lt. 7233 [1725J.
[Pecete neagră cu Sfinţii „Cofstandinj" şi „El[ena]'\ ve­
derea mănăstirii şi: „Peceatiia sfintei mănăstiri Ureziî".]
Ilarion arhimandrit Hurez.
Lavrentie ermonah clis[ia]rî.
Isaia (?) arhimandrit P[olovragî]. Climentu ermonah.
Ştefan ermonah. Visarion ermonah.
Misail ermonah. Iosif ierodiacon.
 ACTE PRIVITOARE LA MĂNĂSTIREA HUREZ 23

XIX.

Alta pentru acelaşi scop.

Dat-am scrisoarea nostră la m ă n a Sfinţii Sale părin­
telui chir Dositheü eclisiarhul al sfintei episcopii ca să fie
de bună credinţă, precum să să ştie că ne-aü făcut bine
l
de ne-aü dat t 20, însă bani cu osteneeală la lucru viilor
de la Şuteşti, la prăvil. (sic); şi să a v e m a-i da banii
Sfinţii Sale la Uspenie, făr dă nici-o pricină; iar, nedănd
banii la zi, şi s'ar face vr'o cheltuială saü vr'o zecuială,
să fie toată de la noi. Şi, pentru mai adevărată credinţă,
m ' a m iscălit mai jos, ca să să crează. Mai 15 dni, leat 7233
[1725].
Ilarion arhimandrit Ur[e]z.
u
[V :] Zapisul jupanului Ioţei la lei 100.

XX.
A treia cu acelaşi cuprins.
Scrisoarea noastră la măna dumnealui Logofăt Bra­
1
ţului precum să să ştie că ne-am rugat cie dumnealui
l
de ne-aü făcut bine cu t 40, însă bani pe miare, şi, la
toamnă, să avem a-i darea miiarea; însă ce s'ar găsi; cu
mulţumită. Şi, pentru credinţa, am iscălit.
Iunie 15 dni, leat 7233 [1725].
Ilarion arhimandrit Hurez.
Ştefan iermonah.
[Visarion ermonah].
Lavrentie iermonah.
Climentü ermonah.
Misail ieromonah.
XXI.
A patra cu acelaşi cuprins.
Scrisoarea noastră la măna dumnealui jupanului Stan,
precum să să ştie că ne-am rugat de dumnealui de ne-
1
Nepotul episcopului de Rîmnic Damaschin (Dobrescu, Istoria
Bisericii romíné din Oltenia, p . 56).
24 ACTE PRIVITOARE LA MĂNĂSTIREA HUREZ

1 l
au făcut bine cu t 100 pe lună, căte t 3, şi i-am pus
zălog candele de argint. Ci să a v e m a-î darea baniî cu
mulţumită. Şi, pentru mal adevărata credinţă, ni-am iscălit.
Iunie 24 dni, 1' 7233 [1725].
Ilarion arhimandrit Hurez.
Isaia (?) arhimandrit P[olovragî].
Ştefan ermonah.
Lavrentie iermonah.
Nicodim ermonah.
Visarion iermonah.
Misail ermonah.
Să să ştie c'am dat 8 candele de argintu, care candele
le 'u fostu pus zălog de Ilarion arhimandritul ot mănă­
1
stirea Urezil; însă aceale 8 candele au tras oca 2 p . Şi
am scris, să să crează.
Eu Stan băcanul.
S'au luat baniî toţi, t' 108, de la dumnealui consileriul
Ilie Ştirbeai.
0
[V :] Şi, căndu s'au dat aceşti bani, au fostu în treaba
sfintei mănăstiri la BeC.

XXII.

Socoteală de vinuri a mănăstirii pe anul 1725.

Şi a u luat şi din vinurile ce era pe seama părintelui

l
Ioan, de să vindea ca să dea simbriia părinţilor, t 7,
bani 40.
1
Şi au luat de la rudariul, din vinul cel nou, t 6.
Şi au luat de la Neacşa de la Fometeştî, din vinul cel
1
nou t 5, şi au dat şi pentru nişte făn de la Paraschiva,
1
t 2, bani 44.
Şi au luat de la Ghinea, de la cărâmă, de la Troian, de
1
pe vin, t 10.
Şi au luat de la Neagoe, de la cărCumă, dă la Troian, din
1 1
2 buţl ce au vândut mai nainte, t 24 p .
 ACTE PRIVITOARE LA MĂNĂSTIREA HUREZ 25

Şi din butea care s'au vândut pe u r m . . . [rupt] [Tro]-

ian din vin nou c-au dat.
Să să ştie şi pe unde au dat vin cu buţile, cum arată
în j o s :
Dat-au la părintele Bistriceanul 2 buţî de vin de Şu­
d
teşti, vin dă vărfu ( K K P ^ S K ) , cu struguri, v 110.
Dat-au o bute de vin roşu cu pelin, de la Troian, la un
neguţtoru, dobânda unoru bani ce au fost el datorii mai
d
nainte, de v 50.
1
Şi au luat de la Jdegla de pe stănl t 7, şi i-au dat
1
Drăghicî dă pe suhatul unor vaci, t 3.
1
Care fac t 10.
1
. . . luat de la popa Hrize, pe 1 clae, t 3, bani 44.
. . . t e s c o v i n ă de la T r o i a n . . . [mărjturisit Ion rachiia-
1
riul de [Cămpujlungu, câ i-au dat t 7.
Şi au luat de la Ion cărcumariul de la Baia, dă pe
1
vin, t 2.
1
Şi au dat la popa Iosif, nepotul piscupului , 2 cai; şi
unul au fost dă dar, iar unul au fost de schimbu; ce s'au
trimis schimbul, şi să să dea calul mănăstirii, că iaste la
popa Iosif.
Alt cal l-au dat popeî Ivan de la F ă g ă r a ş mită, ci să
să prinză în suma banilor, în datorii, să să mai uşureaze
mănăstirea.
Foiţă pentru buţile de vinii care le-aii vândut cărfimarii
mănăstirii Hurezii de la Sfeatăiî Constantin pană în toamnă,
care le-aii vândut şi le-au măsurat, şi au dat banii în
măna lu Ilarion, precum mărturisescu ei cu sufletele lor,
şi mărturiseaşte chelariul mănăstirii, care le-au scos din
pimniţă, şi le-au dat scrisă toate anume, cum arată în
j o s ; Iunie 30 dni, leat 7233 [1725].
Văndut-au Şărban cărfimariul 1 bute-de vin ce au fost
în pimniţă la el, iar nu s'au scos din mănăstire, şi au
d 1
eşit la măsurătoare v 67, oc[ă] 3, c ă t e . . ., fac t 25,
bani 100.
1
V. Dobrescu, l. c.
26 ACTE PRIVITOARE LA MĂNĂSTIREA HUREZ

Si iar au văndut Şărban [1 bute de vin ce au fost în]

pimniţă, de la el, iar nu s'au [scos din mănăstire], şi au
eşit la măsurătoare_yjL^.;-4ac V 36, bani 60.
Şi iar văndut Şărban. 2. butoae de vin, butoiul căte ^ 1
d 1
IO, făcu v 20, căte bani 6, fac t 9.
Şi iar au văndut Şărban 4 butoae, butoiul c ă t e j ^ 3,
d 1
fac v 12, căte bani 6, fac t 5, bani 53.
Dat-au Şărban şi de pe_3__buţl ce au fost văndut, vinu
omenescu: 1 de la popa Daniil şi altă bute de la jupanul
Stoica, alta de la popa Staţie din CosteştI, şi s'au văndut
1
în pimniţa mănăstirii, dat t 26, bani 60.
Şi au dat Şărban şi de pe rachiu, pe ocă 7, căte bani
1
44, dat t 2, bani 44. "
d
Şi au văndut Gernea 1 bute de vin cu pelin, de„v 54,
1
oc[a] po bani 60, dat t 24, bani 20.
Şi iar au văndut Cernea 1 bute de vin, de_ifi-80, oc[a]
1
po bani 6, dat t 36.
d
Şi iar au văndut Cernea 1 bute de vin, de v 55, oc[a]
1
po bani 6, dat t 25.
d
Şi iar au văndut Cernea 1 butoi de vin de v _23, oc[ă]
1
60, oc[a] pe banî 60, dat t 10, bani 50.
[Şi iar au] văndut Cernea 60 butoae de vin, b u t o i u l . . . ,
d
fac v 54, căte banî 60, d a t . . . 40.
1
. . . Cernea, dobăndă din vinul p o p e ! . . . , t 18, bani 20.

Şi au văndut Butucea 1 bute de vin d e j r i . 6 6 , oc[aJ

1
po bani 5, şi au dat t 24, banî 100.
Şi au dat Butucea dobăndă din vinul de la popa Da­
1
niil, t 5.
d
Si au văndut Butucea 3 butoae, oc[a] căte bani 6,_y
1
70, dat t 31.
d
Şi iar au mal văndut Butucea 1 butoi de v h \ _ v 9,
1
căte bani 6, dat t 4.
1
Şi iar au mal dat Butucea dă pe rachiu t 3.
 ACTE PRIVITOARE LA MĂNĂSTIREA HUREZ 27

XXIII.
[C. 1726.]
Foiţă pentru banii care au jurat Ilarion care au
fost egumenă la Hurezu că nu aii luată, şi ne-au
apucată judecătorii de i-amu datu noi:
2 lei de la vinurile ceale noao.
1 p ' de la Jdegla şi de la Craiova.
1 leii de pe heleşteu.
1 leu, bani 50, de o clae de fănu.
2 lei de pe vaci de la Puţuri.
1
11 lei p de la Neacşa de la Baia.
1
22 p lei de pe o bute de vinu.
2 lei de la Ionu de la Baia.
3 lei de pe tescovine.
cin lei 46, zlotu 1.

XXIV.
[C. 1726].
Foiţă pentru ceale ce s'au rânduită de la cinstita
Administraţie să întoarcă părintele Ilarion la mă­
năstire la Hurezi, după ce au lipsită dinu egumenie,
— precumu i s'au dată poruncă de la consilearî.
Unu calu negru ce au datu pope! Iosifu, nepotulu pă­
rintelui Damaschinu episcopulu.
Iaru unu calu vânâtu, ce l-au datu iaru popei Iosifu,
nepotulu părintelui.
Un calu galbinu, ce l-au datu popei Ivanu de la epis­
copie.
Unu casornicu.
1 lingură de argintii.
I covoru.
1 sfeaşnicu mare de alamă.

XXV.
[1726.]
Seaama ce au datu părintele Ilarion arhimandritul
de tot venitul mănăstirii Hurezii, de chelt[u]iala cată au făcut
28 ACTE PRIVITOARE LA MĂNĂSTIREA HUREZ

şi de venit, cătu au fostu ispravnic acolo, cum arată în

jos a n u m e tot venitul şi toată cheltuiala; Fevruarie 16,
T 7234 [1726]. Craiova.
l
395 p lei, bani 118, au dat o foae ce au luat dupe vi­
nuri şi dupe rachiu.
258 lei au dat altă foae dupe venitul ce au luat de la
oi, şi de la poenariul, şi după vaci, şi de la sunaturi, şi
de la altele.
cin lei 653 p\18.
Aceşti bani au dat seaama că i-au luat toţi gata, afară
den ce au tăgăduit că n'au luat de la unii cărciumarî şi
de la alte venituri ale casei, dupe cum arată foia de acealea
tot a n u m e ; care acei bani iaste să să caute şi să să scoată,
să să dea la mănăstire.
Dentr'aceştî bani i să ţin în seaamă Sfinţii Sale lei 25,
care i-au dat la părintele Ioan de au cheltuit în casă, cănd
n'au fost Sfinţiia Sa acasă, cu doaoă foi.
Dat-au seaama că au cheltuit şi la lucrul viilor de la
Troian, lei 147.
Dat-au seaama că au cheltuit şi la lucrul viilor de la
Şuteşti, lei 70.
Dat-au seaama că au dat şi la părintele cliseariul, de
au cheltuit în case, cănd n'au fost Sfinţiia Sa acasă, lei 45.
Dat-au seaama că au cheltuit pe sare şi pe alte tre­
buinţe ale casei, cu o foae a lui Şărban cărciumariul, lei 7.
Dat-au seaama că au dat şi unui călugăr de s'au plătit
de bir cănd au fost mirean, leu 1 pol.
Dat-au şi catastif tot acuma ce au cheltuit în trebile
casei şi pentru îmbrăcămintea Sfinţii Sale, peste tot: lei 611.
1
Care face cheltuiţi lei 960 p .
1
Scoţindu-se ce au fost venitul, lei 653 p , 18;
R ă m ă n să i să mal dea de la mănăstire lei 252 p',49.
Aii dat seaama că aii dat şi părintelui episcopului la
praznic, dar, lei 10.
Cheltuit-ati şi la Craiova acum pe urmă, c'un potcap şi
cu nădragii ce s'au făcut, lei 27.
Dat-au seaama că au dat episcopului lei 30 poclon.
 ACTE PRIVITOARE LA MĂNĂSTIREA HUREZ 29

Dat-au seaama că au dat şi poclon Mării Sale ghină-

raluluî, de lei 51.
Şi pentru neşte peşte de la Bistriceanul.leî 7 şi simbriia
luî, lei 30.
Care să fac peste tot să i să dea de la mănăstire,
1
dupe ce să vor scoate bani cei cu pricină, lei 407 p , banî
49, însă: lei patru sute şapte şi jumătate, banî patruzeci
şi noaoă.
Aceşti bani scoţindu-se . . . cu pricinile dupe vinurile şi
dupe alte venituri ale casăî, care au tăgăduit părintele
Ilarion arhimandritul că nu i-atî luat, dupre cum arată
foia de pricini tot anume, — să i să inplinească aceşti banî
ce scriu mai sus, şi părintele Ilarion să plâteaască toate
datoriile cate s'au făcut de când au venit în mănăstire,
şi să scoată şi candilele de unde s'au pus zălog, ca să nu
rămăe mănăstirea datoare nimic, — dupe cum au şi găsit-o,
ca toţi datornicii să-şl caute toţi bani la părintele Ilarion.
Şi părintele Ioan arhimandritul şi egumenul mânăs-
tirel Hurezul, pentru osteneaala părintelui Ilarion, să-I dea
şi un cal.
Şi să dea părintele Ioan arhimandrit şi simbriile părin­
ţilor călugări de la mănăstirea Hurezii, de acel an ce au
fost părintele Ilarion, toţ bani deplin, după cum au dat şi
în celalalt trecut an.
Părintele Ilarion să aibă a lua un cal de la popa Iosif,
care i l-au dat şi nu i s'au ţinut î n s e a a m ă , şi alt cal, iar
de la popa Iosif, şi un cal de la popa Ivan, şi să-I dea la
mănăstirea Hurezii.
Den porunca chesariceştil Administraţion.
N. de Porta.
[Pecete.]
XXVI.
Samă de unu ană şi trei luni ce au dată părintele
Ioană arhimandritu şi egumenulu Hurezului.
l
671 p lei au datu sama părintele Ioanu arhimandritu
şi egumenul Horezâî (sic) că au fostu venitulu într'u
30 ACTE PRIVITOARE LA MĂNĂSTIREA HUREZ

a n ă , de la leat 7232 [1723-4] pană iară la Săptemvrie 28 dni,

leată 7233 [1724]; care bani i-au luată Sfinţăia Sa.
326 leî au datu sama iaru părintele Ioană, că au luatu
de la Săptemvrie 28 dni pană la Dichemvrie 12 dni, toţii
într'acestu anii, pană aii veniţii părintele Ilarionu.
92 lei iaru aii luatu părintele Ioanii pă neşte ramatori
şi pă 2 buţî dă vinii:
n 1
c t 1359 p'.

Dăntr'acestea aii datu samă că au cheltuită la tre­

buinţa praznicului şi la alte cheltuiale, dă mâncare şi de
1 1
nbrâcâminte şi de lucrulu casai, t 365 p .
Datu sama că au cheltuită şi pă bisearica dă pieatră
ce a ă făcut-o la Baia, şi pă casăle de acolo, şi pă cărcuma
de la Fometeşti şi alte lucruri ce le-a aă făcută cu banî, L
1
t 471 p'.
Dată sama că a ă dată şi părinţiloră sămbriia dă acesta
1
a n ă , t 78.
Dată sama că au cheltuită şi la slomnul de l a T r o i a n ă ,
1
t 40.
Dată sama că a ă cheltuită îşi pă lucrulu viiloră de la
Troiană şi de la Şuteşti, leî 188.
A ă dată sama că aă luată şi Sfinţăia Sa părintele
Ioană sămbriia dă 7 anî, de ună a n ă câte leî 30; care
facă leî 210.
A u dată sama că a ă datu şi la hotărniciia care iaste
1
locuia schitului Sfeti Ste ană, t 2 5 :
n 1
c t 1348.
1
Mai r ă m â n ă necheltuiţi leî 11 p .
Craiova, Fevruarie 10 dni, leat 7234 [1726].
Den porunca chesariceştil Administratei.
7Y. de Porta.

[Pecete peste hîrtie, cu vulturul şi „Sigillum Caes. Re-

giae Administrationis Valachiae Austr."]
 ACTE PRIVITOARE LA MĂNĂSTIREA HUREZ 31

XXVII.

Foiţă pentru toate pricinile ce sănt după vinuri şi

de alte venituri ale mănăstirii Hurezii, şi au tăgăduit
Sfinţiia Sa părinteleIlarionarhimandrit,că (au) le-au luat;
care s'au rânduit Mihaî arhimandritul Cârtiţa, ca să-î scoată
toţi de unde sânt şi să-î dea în mana Sfinţii Sale pă­
rintelui Ioan arhimandrit pecum arată în jos a n u m e ;
Fevruarie 10 dni, leat 7234 [1726].
f Eşit-au butea de la Cernea, veadre 80, ocao po bani
4, sa fi de plată, fac lei 24.
Eşit-au butea de la Şerban Ungureanu, vead. 60, ocao
1
po bani 5, safl de plată, tac lei 22 p .
Eşit-au butea de la Cernea, vead. 24, ocao po banî 5,
1
safl de plată t 22, 33 banî.
f Luat-ati de la Butucea dobănda după butea care au
1
văndut-o popeî Daniil, t 5.
1
Luat iar de la Butucea, după rachiu, t 3, 40 [bani].
Luat de la Cernea, dobănda unei buţî ce s'au vândut,
1
a popeî lui Staţie, t 17.
Luat-au de la Şărban cărciumariul dobănda după trei
1
buţî, t 24.
Luat-au şi den vinurile părintelui Ioan, cănd au venit
1
egumen, t 7, 60 [bani].
1
Luat-au şi den vinurile ceaste noao, t 60.
Luat-au şi de la Neacşa, de la Fometeştî, iar den vinul
1
cest nou, t 5.
Luat-au şi după 2 buţî de vinii ce le-au vândut Neagoe
1
ot Troian, t 24.
Iar de la Neagoe de la Troian, după o bute ce au vân­
1
dut acum, t 12.
Luat-ati de la Jdegla, după suhat, t' 3.
Luat-au de la Troian după o bute de vin ce a u văn­
1
dut-o Ghinea t 4.
Luat-ati de la popa Hrizea, după o clae de făn, 1, zlot 1.
1
Luat-au după tescovine de la Troian, t 7.
32 ACTE PRIVITOARE LA MĂNĂSTIREA HUREZ

Luat-au de la Ion eărciumariul de la Baia-de-fier leî 2 :

n
C leî 190.
Den porunca chesariceştiî Administratei.
N. de Porta.

XXVIII.

Prea-cuvioase Sfiinţiia T a părinte chir loan arhiman-

drite, egumenul de la sfănta mănăstire Hurezii, de la
Dumnezeu sănătate trupească şi spăsenie sufletească pof­
tim Sfinţii Tale. Pricina alta nu iaste fără de căt pentru
bani ce au rămas Sfinţii T a să dai Sfinţii Sale părinte­
lui Ilarion arhimandritul, dupe cum scrie în cartea Admi­
nistraţiei şi'n foile de socoteală ce aţi avut judecată şi
socoteala înnaintea noastră. Ci Sfinţiia Sa să cauţi să
trimiţi acei bani denpreună cu cartea Administraţiei cea
de judecată cu un om al Sfinţii Tale, care vei avea mai
de ispravă, să vie aicea, că iată că şi părintele Ilarion
au tr mis să vie toţi datornicii aicea, de la căţî s'au luat
bani, şi să ne scrii Sfinţiia T a într'adăvăr ce d[at]orii sânt,
ca să ştimu, şi cu acei banî ce-î vei trimite Sfinţiia T a ,
viind datornicii aicea înnaintea cinstitului dumnealui con-
siliiariuluî Ştirbeai, că la dumnealui s'au rănduit acest
lucru al isprăvi, să vor da bani datornicilor, şi să vor
lua zăloagele mănăstire! şi zapisăle de la mâinile dator­
nicilor, ca să nu r ă m ă e mănăstirea datoare. Ci, precum
n'au găsit-o datoare, aşa iarăşi să nu rămăe datoare.
Aşijdcrea pentru bani dupe neşte buţî de vinu care aţi
zis că au luat părintele Elarion bani de la neşte cârfiu-
marî, şi părintele Elarion ziqe că nu i-au luat, şi iaste în­
cărcat cu acei banî, să trimiţi Sfinţiia Ta acei cârfiumarî
aicea ca să stea de faţă, şi, de nu va putea mărturisi pă­
rintele Elarion că n'au luat acei banî, îi va da părintele
Elarion. Iar, dacă va mărturisi că nu i-au luat, vom apuca
pe căroumarl de vor da bani. Ci Sfinţiia T a să nu faci
într'alt chip, ca să să isprăvească şi să să aşază acest
 ACTE PRIVITOARE LA MĂNĂSTIREA HUREZ 33

lucru dupe cum s'au hotărât judecata. Acasta,' şi flî

Sfinţiia T a sănătos.
Aprilie 14 dni, 1* 7234 [1726].
De bine voitori Sfinţii T a l e :
Gheorghie Cantacuzind.
GfrJ. Băleanul. Ştirbeai.
N. de Porta.
0
[V :] Prea-cuviosuluî Sfinţii Sale părintelui chir Ioan
arhimandritul, egumenulu dela sfânta mănăstire Hurezii,
cu multă sănătate să să dea, la Hurezi.
Cartea de la Măriia Sa Banul care au venit pentru
bani.
[Pecete pe hîrtie.]

XXIX.
[C. April 1726.J
Foiţă pentru ceale ce au făgăduită părintele Ila-
rionu părinţiloru de-aicea şi altora posluşnicî, numai să
stăm ii cu toţii să-lu facemu egumenii, precurmi arată în
josu.
Popeî lui Climentu i-au făgăduiţii că-lu va face isprav­
nicii peste toate moşiile, şi-i va da zăCuială din toate, şi
va fi cinstiţii mai multă decâtii toţi.
Popeî Climentu de la Sfeatăi Ştefanii i-au făgăduiţii că-î
va şindili schitulu peste totu cu şindile şi cu cue de la elti.
Popeî Daniilu de la schitu de [la] Sfeatăi Ioan i-au fă­
găduiţii că-î va face 2 chilii de piiatră cu cheltuială de la
dănsulu.
Popeî lui Lavrentie de la bolniţă i-au făgăduiţii că-î va
cumpăra o vie la bolniţă, şi v a face înprejurulu bolniţeî
cetate de piatră, şi-i va da unii cală, şi unii saracliu de şaî,
şi boi 2.
Popeî lui Misailu i-au făgăduită u n ă cală şi o păreache
de nădragi dă postavă.
Popeî lui Ştefan celui tânără i-aă făgăduită un sarachiă
de postavă.

7992. V o i . X I V . 3
34 ACTE PRIVITOARE LA MĂNĂSTIREA HUREZ

Pârcălabului Simeî i-au făgăduitu unu conteşti de

postavu.
Popeî Ştefanii celui bătrânii i-au făgăduitu unu zăbunu,
şi i l-au şi făcuţii toţii atuncea.
Şi aceaste făgăduiale zicea că nu le va dâ din mănăs­
1
tire, ce are el bani la B u d i m în Ţ a r a Sârbească şi va
trimite de-î va aduce şi ne va dâ cui ce aii făgăduitu.
Să să ştie slugile mănăstireî care au fostu de la curte,
de dumnealui Consileariul Ilie, fără de sămbrie, căndti au
veniţii aicea la mănăstire ca să slujască mănăstirii fără
de simbrie, ca să slujască mănăstirii, — cumu arată în
joşii :
Pâtraşco, Dumitraşco, Dima, Matei, Ion Croitoriul, Du­
mitru Cărcumariul, Niţa, Mihaî meşterul, Vintilă, Vasiiie,
3 păscarî. Cin oameni 13.
0
V[ :] Foaia carea au făgăduitu părinţiloru unele altele,
să-lu facă egumenii.

XXX.

Foiţă dă totu venitulu ce zice părintele Ilarion ar­

himandritul că au luat dentr'ale mănăstirii Hurezii,
căt aii fost acolo ispravnic, şi mai mult d'intr'atăt zice că
n'aii luat, şi, pe ce aii făgăduit că i-au luat, am arătat m a l
jos aicea, cum arată mai jos a n u m e ; Aprilie 28 dni, leat
7234 [1726].
Luat-ati după berbeci, lei 9, 88.
Luat-ati de la Jdegla lei 4.
Luat-ati de la Craioviţa lei 6.
Luat-ati de pe peaşte ot heleşteu lei 5.
Luat-ati dupe 2 cai lei 20.
Luat-ati dupe un tu lei 6.
Luat iar pe 2 cal, ot Hamza, lei 14.
Luat-ati dupe oi stearpe lei 8.

i Vidin.
 ACTE PRIVITOARE LA MĂNĂSTIREA HUREZ 35

Luat dupe munţi, suhatu, lei 2.

Luat pă miţe lei 1.
Luat ot Ghinea cărcumariul ot Troian lei 8.
Luat ot popa Hrizea dupe făn lei 3,33.
Luat pe o iapă şi pe unu calu, ot popa Clementie, ce
i-au vândut el, lei 18,72.
Luatu dupâ 6 vaci, ot Antonie dichiul, ce le-au vândut
el, lei 10.
Luat dupe 1 bute cu vin ot Vălcăneştî lei 8,90.
Luat dupe tescovine de la Troian lei 5.
Luat de la dumnealui Consilieriul Băleanul lei 10.
Luat de la dumnealui Matei Poenariul lei 8.
2 lei i-au adus Drăghicî de la Jdegla, dupe suhat de
loamnă.
cin lei 258.

însămnănd în jos şi bani după vinii, de unde ce s'au

luat tot anume.
Mart 15 dni, leat 7233 [1725].
Eşit-au butea de la Şărban Ungureanul veadre 72, ocao
1
po bani 4, fac t 21.
Mart -J) dni.
Eşit-au butea de la Cernea veadre 84, oca po bani 4,
1
fac t 25, 14.
Aprilie 3 dni. Eşit-au de la Patru, de la Foleştî, veadre
1
72, ocao po bani 4, fac lei 21 p .
Aprilie 7 dni. Eşit-au butea de la Butucea, veadre 72,
1
ocao po bani 5, fac t 7, 15.
Aprilie 21 dni. Eşit-au butea de la Şărban, veadre 54,
1
ocao po bani 5, fac t 21, 9.
Aprilie 30 dni. Eşit-au butea de la Ion de la Neagra,
veadre 72, scoţînd drojdiele şi altele, au rămas de plată
1
veadre 66, ocao po bani 4, fac t 19, 110.
2 buţî de vinu ce au fost vândut Neacşa la Bae, au
1
dat bani, safi t 16, şi au băut sătulii nişte vinii, şi s'aii
1 1 1
luat oi în preţuiţi banilor, de t 5, şi neşte burie, drept t 3 p .
Mai 25 dni. Eşit-au butea de la Cernea, cea cu pelin, cu
36 ACTE PRIVITOARE LA MĂNĂSTIREA HUREZ

drojdii cu tot, veadre 8 8 ; scoţind drojdiile, au rămas de

plată veadre 78, ocao po bani 4, fac lei 25.
Iulie 10 dni. Eşit-au butea de la Butucea, cu drojdii cu
tot, veadre 72, scoţînd drojdiile, au r ă m a s de plată veadre
l
62, po bani 5, fac t 18, 100.
Eşit-au butea iar de la Butucea, veadre 66, ocao po bani
1
5, fac t 24, 100.
3 butoae ce au vândut iar Butucea, au eşit veadre 70,
1
po bani 6, fac t 31.
1
Iar s'au mai luat de la Butucea după rachiu t 4.
1 1
Mai luat de la Butucea, după un butoi de vin, t 4 p -
De la Cernea, după o bute de vin cu pelin, veadre 54,
1
ocao po bani 6, fac t 24, 20.
Iar au mai vândut Cernea o bute de vin, veadre 80.
1
ocao po bani 6, fac t 36.
Iar au mai vândut Cernea un butoi de vin, veadre 23,
1
ocao po bani 6, fac t 10, 50.
Iar au mai vândut Cernea 3 butoae de vin, butoiul de
1
căte veadre 9, fac veadre 27: au dat t 12.
Luat de Şărban Ungurean după o bute de vin de vea­
l 1
dre 8 1 , oca po bani 6, fac t 35 p .
l
Iar de la Şărban Ungurean, după rachiu t' 2 p .
1
Iar de la Şărban Ungurean, după 2 butoae de vin, t 9.
1
Iar de la Şărban Ungurean, după 2 butoae, t 5, bani 53.
1 1
cin t 395 p , 18.

Cu ce s'aii mm încărcat părintele Ilarion in urmă.

Luat-au de la Butucea dobânda unii buţî t' 4, 60.

1
Luat-au de la Cernea dobânda de la o bute de vin, t 13.
1
Luat-au de la Şărban dobânda de la 3 buţî, t 20, 30.
1
Lua-au după vinurile ceale noao t 4.
1
Luat-au de la Neacşa de la Fometeştî t 5.
Luat-au de la Neagoe cărcumarul de la Troian, l' 8.
n 1
Cî lei 54 p , 24.
Ci" cup. lei 780, 42.
 ACTE PRIVITOARE LA MĂNĂSTIREA HUREZ 37

XXXI.

Aicea însemnăm ce tăgăduiaşte părintele Ilarion că

n'au luat din vinurile mănăstirii şi dintr'alte venituri.
1 1
P t zice părintele Ilarion că n'au luat din dobânda
1
după vinul de la Butucea, ce au luat numai t' 4 p .
1
4 t , bez bani 30, zice părintele Ilarion că n'au luat din
1
dobânda de la Şărban, ce au luat numai t 20 i bani 30.
1
4 t zice că n'au luat den dobânda de la Cernea, ce au
l
luat numai t 13.
2 t* zice că n'au luat după vinurile ceale noao, ce au
1
luat numai t 4.
16 t' zice că n'au luat de la Neagoe de la Troian, ce
1
au luat numai t 8.
4 lei zice că n'au luat de la Ghinea de la Troian, ce
1
au luat numai t 8.
1
3 t zice că n'au luat după vinurile părintelui Ioan de
la Bae şi de la Fometeştî.
1
2 t zice n'au luat de Ion de la Bae, ci zice că au luat
den rămăşiţa Sfinţii Sale.
1 1
1 p t zice că n'au luat de la Jdegla şi de Ia Craioviţa,
1
ce au luat numai t 12.
1
I t zice că n'au luat dupe heieşteu, ci au luat numai
taleri 5.
1 t', bani 8, zice că n'au luat dupe o clae de făn, ce
1
zice că au luat numai t 3, 33.
1
2 t zice că n'au luat după vaci, ce au luat numai
taleri 10.
l
3 t zice că n'au luat după tescovinele de la Troian, ci
1
zice că au luat numai t 5.
2 buţî de vin de la Bae, ot Neacşa, au făcut una căte
lei 18; fac amăndoao buţile 35, 36; arhimandritul Ilarion
zice că au luat bani gata lei 16 i după oî, pentru vinul
ce au băut săteaniî, lei 5, şi după nişte butoae dentr'aceale
1
2 buţî lei 3 p .
n 1
(c lei 24 p .)
1
I oste [ = arămas] la Neacş a dentr'aceale doao buţî, lei 11 p .
38 ACTE PRIVITOARE LA MĂNĂSTIREA HUREZ

1
Butea de la Butucea face t 27: dentr'aceaia zice părin­
1 1
tele Ilarion că au luat numai t 18 p , 33.
l
La Butucea au fost după rachiu t 7. Dintr'aceştea zice
l
părintele Ilarion că au luat t 4, i oste la Butucea dentr'a-
1
cest rachiu t 3, bani 40.
6 buţî de vin de la Şărban Ungureanul, de veadre 60.
zice părintele Ilarion că iaste încărcat cu dansa, de n'aii
luat nimic din lei 22 p', ce iaste pusă acea bute la socoteală.
Cin cu pricini lei 9, bez bani 9.
Mai încurcăndu-să părintele Ilarion arhimandritul afară
1
den bani ce scrie în foia şi 'n cartea de judecată den t 190
ce scrie în foae cu pricinile cu tot, au zis Sfinţiia Sa că aii
1
luat bani gata den dobânda vinurilor lei 54 p , 30; rămâne
ca să-î mai dea de la mănăstire părintelui Ilarion, ca să
plătească toate datoriile mănăstirii; însă cu aceşti t' 90
1
ce sănt cu pricini cu tot, t 353, bani 19; scoţindu-să aceşti
lei 9, bez bani 90, rămâne să i să dea gata dă la mănăs­
tire lei 263, 28.
1. Ştirbeai.
Aceşti lei 263 şi bani 28 i-au dat părintele cliseariul
Lavrentie şi cu părintele Climent şi cu părintele Visarion
ot Hurezi la dum. Vel Comisariu ca să să plătească da­
toriile mănăstirii, ce le-au făcut Ilarion arhimandritul, şi
să să iâ zapisele şi zăloagele după cum scrie foaia lor ce
iaste la Vel Comisariu. ,. , „ r 0

1. Ştirbeai.
XXXII.
Să să ştie datorita ce să află făcută de Ilarion
egumenul de cănd s'au pus egumen păn acum într'un
an, anume cum arată în jos.
1
La jupanul Iota din Râmnic, t 100.
1
La părintele Bistriceanul, t 26.
La jupanul Stan băcanul, unde s'au pus şi candele de
1
argint zălog, şi cu dobânda lor, t 115.
1
La cliseariul de la Bistriţa, t 10.
1
La vătaful Braţul t 40.
 ACTE PRIVITOARE LA MĂNĂSTIREA HUREZ 39

1
La jupan Gligorie, la Sibiî, t 12.
1
La popa Iosif legătoriul de cărţi t 12.
La popa Daniil de la schit, pe o bute de vin c-a.ii văn-
1
dut-o la cărcumă, t 23.
La popa Filip t' 8, bani 50.
1 1
La jupanul Dan t 16 p .
La Iota, de pe tărguiale, t' 8.
1
La Radul băcanul t 6.
1
La Ion croitoriul, pe târguiala, t 13.
1
La jupan Cărstea din Craiova t 10.
De la jupanul Chiriiac de la Craiova am luat 2 bătloage
de horelcă pe berbeci să dea la primăvară, ci mănăstirii
nu-i trebue acea horelcă, şi această horelcă face ughî 70.
1
Şi iar la jupanul Chiriiac, de pe tărguiale, t 20.
La Antonie dichiul o bute de vin, nu i s'au plătit, şi
vinul 1-a vândut la cărcumă la Troian, şi au luat baniî.
1
La schimnicul, t 10.
Şi sămbriile părinţilor de cest an, ce au fost să le dea,
1
fac t 102, şi nu s'au dat.
1
1 clae de făn şi p , ce au luat de la popa Climent, şi de
1
la Paraschivul t 7.
Şi sămbriile fecorilor ce au slujit de cest an nu s'au dat,
ci le caută acum la mănăstire, 47.
Şi mănăstirea au avut 10 slugi, daţi de dumnealui Vis-
tiiariul Ilie cu poruncă de la Scaunu, ca să slujască mănăs­
tire! făr de sămbrie, iar el, deaca au venit cu egumenie,
i-au gonit pe aceia, şi au adus alţii de peste Olt şi de peste
Jăî, făgăduindu-le sămbriî şi îmbrăcăminte, şi mănăstiri!
nu-î trebue slugi ca aceia, că au avut mănăstirea
slugi.
10 zloţi am dat în măna popeî Nicodim, de i-au dus la
egumenul, de s'au plătit de o catană ce venisă pentru oerit.
1
Face pană aici tote datoriile: lei 696 p , bani 60.
Un cal ce 1-aîi dat lui popeî Iosif, nepotul episcopului,
pentru părinţi, treapâd, când i-au dus de i-au bătut în pis-
cupie, şi un galbin de auru, iar de treapâd, ce l-au dat
popa Climent iar popeî Iosif.
40 ACTE PRIVITOARE LA MĂNĂSTIREA HUREZ

Un cal vânăt, ce l-au dat iar popeî Iosif, ce au venit cu

el egumenul.
Un cal galbin l-au dat popeî Ioan de la episcupie, căci
îî făcea scrisori mincinoase pe la unii şi pe la alţii.
Un cal negru l-au dat lui Costandin Catana din Craiova.
0 vacă cu viţel au dat-o popeî Tomel căce i-au căntat
la masă.
2 buţl de vin de Şuteşti le-au dat Bistriceanu, şi nu ştim
niminea pentru ce le-au dat.
1 bute de vin roş cu pelin au dat datoriia unor bani ce
au fost el datori la jupan Dumitru Moldoveanul.
A u luat de la părintele Ioan înprumut zloţi 10, şi pă­
rintele Ioan i-au rânduit la popa Isaiia, la schit, şi, neputănd
veni popa Isaiia, au dat acastă scrisoare cum că nu i-au
dat nicî-un ban.
Şi la jupanul Cărstea au luat t 10.
1

U n răvăşel cu ce sănt Ia el.

Foaie de datorie pe unde ce iaste.

XXXIII.
Ilie Ştirbei către egumenul Ioan cu privire la
înţelegerea cu fostul egumen Ilarion.
Cinstite şi al mieii bun părinte sufletescu, Sfinţiia Ta
părinte Ione arhimandrit şi egumen de la sfânta m ă n ă s ­
tire Hurezii, cu multă evlavie m ă închin Sfinţii Tale şi
sărut cinstită măna Sfinţii Tale. Cu aceaste puţinteale rân­
duri dă scrisoare, n'am a scrie Sfinţii Tale, fără cât mai
mult vei înţăleage dă la Sfinţiia Sa părintele cliseariul şi
dă la părintele Clement şi dă la părintele — (alb), dă toate
lucrurile ce s'ati făcut şi s'au aşăzat dă spre părintele Ila­
rion arhimandritul, nici dă acum înnainte să nu mai aibă
nicî-un felî de ameastec cu mănăstirea Hurezii, nici să nu
să mai apropie de mănăstire pană cănd va fi el viu; pen­
tru că s'au mântuit sfânta mănăstire dă aceaste lucruri, şi
s'ati spălat dă câtă pricină aii fost, şi de acum nainte iaste
măntuită sfânta mănăstire dă părintele Ilarion arhimandrit.
 ACTE PRIVITOARE LA MĂNĂSTIREA HUREZ 41

Şi cu acasta r ă m ă n al Sfinţii Tale. Craiova, Maî 2 dni,

leat 7234 [1726].
Al Sfinţii Tale fiiu sufletesc şi gata slugă
/. Ştirbeai.
[Adresa:] Cinstitului şi aluî nostru părinte sufletescu,
Sfinţii Sale chir Ion, arhimandritului şi egumenului dă la
sfănta mănăstire Hurezii, cu multă evlavie să să dea.
Ciecrul (Clucerul) Ilie.
[Pecete pe ceară roşie octogonală, cu păun, cu crucea şi
litere neînţelese.]

XXXIV.

Poruncă de plată a lui Ilie Ştirbei, din banii lui

Ilarion.

Dumneata Vel Comisariu, din banii ce săntu la dum­

neata, să dai la părintele Ilarion arhimandritul lei doao-
zecî şi patru, ca să plătească datorii, ce maî săntu, şi ră­
vaşul va ii dumitale de seaamă.
Craiova, Maî 11 dni 7234 [1726].
Al dum.: Ifliji Ştirbeai.

XXXV.

Jalba Hurezului către Banul Gheorghe Cantacuzino

în afacerea cu Ilarion.

Luminate Măriia Ta Gheorghie Cantacozino, al chesa-

riceştiî Măriri şi al Austriceştiî Valahii Barr şi al nostru
milostiv, şi dumneavoastră prea-cinstiţî consiliiarî, cu plecată
metanie mă închin Măriei Tale şi dumneavoastră.
Cu acest plecat memoriial înştiinţăm pe Măriia Ta şi
pe dumneavoastră că, viindu-mî răspunsul într'o foiţă
care am fost dat la dumnealui Consiliiariul Ilie- Ştirbeai
pentru ce ar fi ale mănăstirii la Sfinţiia Sa părintele Ha-
42 ACTE PRIVITOARE LA MĂNĂSTIREA HURKZ

rion, să le dea iar la mănăstire, precum scrie în foiţa

mea, care a m dat la dumnealor, şi, iar, pentru ce sănt ale
vSfinţieî Sale rămase la mănăstirea Hurezii, să să dea la
Sfinţiia Sa, afară din daruri ce au dăruit Sfinţiia Sa pă­
rintelui Ioan şi părintele Ioan ce au dăruit părintelui Ila-
rion, să fie bine dăruite; iar ce treace din daruri ale mă­
năstirii Hurezii, să le întoarcă părintele Ilarion iar la
mănăstire, şi ale părintelui Ilarion la mănăstire iar să le
întoarcă mănăstirea lui. Iar, pentru banii ce au scris un
memoriial Sfinţiia Sa la Măriia T a şi la dumnealor cin­
stiţii Consiliiarî, care bani zice Sfinţiia Sa că i-au dat la
Beci, şi zice cum că ar fi banii Sfinţiei Sale, — de aceaia
ştim cu adevărat că acei bani i-au luat de la Stan băca­
1
nul, care şi zapisul Sfinţiei Sale iaste la noi ; care au tost
dat la Stan Băcanul, de iaste iscălit şi Sfinţiia Sa şi pă­
rintele Ioan şi toţi părinţii din mănăstire; şi, pentru acei
bani ce s'au dat la Beci. s'au pus 8 candeale zălog ; şi au
dat mănăstire aceşti bani, şi aceşti bani, taleri 100, s'au-
luat de la Măriia Sa ghinârariul Şram, galbeni de aur ş
caragroşî, şi pană acum încă nu s'au dat, şi Măriia Sa
ştie foarte bine. Ci ne rugăm Măriei Tale şi dumnea­
voastră, că noi, să mai îndatorăm mănăstirea, nu avem cum
o r n a i îndatora, că iaste vândută şi petrecută; că dobitoace
puţine au r ă m a s din toate fealiurile. Ci de acasta ne ru­
găm Măriei Tale şi dumneavoastră, că poate capetele să
ni să iâ; iar noi n'avem ce să mai dăm Sfinţiei Sale, că
destul au luat. Ci cum va fi socoteala Măriei Tale şi a
dumneavoastră, că noi nu avem ce să mai vindem, să
dăm Sfinţiei Sale.
Şi iar jăluim înainte Măriei Tale şi înaintea dumnea­
voastră cinstiţi Consiliiarî că au adus slugile mănăstirii
cu treapăd, şi pierii toate lucrurile mănăstirii de pe unde
au fost trimişi, şi, cănd zice Sf. Sa cuvânt cu dreptate,
Sf. [Sa] să pune cu cumagul de-I bate, şi-î fârămâ pe uliţă;
ci de acasta ne rugăm Măriei Tale şi dumneavoastră. Ci

i V. maî sus.
I

ACTE I'JJIVJTOABB LA MĂNĂSTIREA HUIÎEZ 43

stăpânul, căt de prost, şi să-şî vază slugă bătăndu-o, au

puţină durearea ar avea atunci, că-î cade spre necinste şi
spre ocară cinstei lui? Că eu, Măriia Ta, şi dumneata,
şi alt dumneavoastră, nu eu săngur mi am luat acasta
cinste, ci mi au dat-o mai marele drectoru, care are po­
runcă de la Preasfinţitul înpărat, şi eu, ca un mai mic alu
tuturora, mă chiem că sănt o slugă mai mică; ci eu cu mica
mea priceapere gândesc că să-î baţi Măriia Ta şi dum.
cinstiţii consiliiarî, iar nu Sf. Sa pe uliţî, — care au văzut
şi boiari bătăndu-î. Ci de aceastea jăluim Măriei Tale şi
dum. să să facă dreptate.
Ci cu acasta ne rugămMării Tale şi dumneavoastră, şi
noi cinstim judecata Mării Tale şi a dumneavoastră, ci
numai ne rugăm, că nu mai avem ce să mai vindem, ci,
cum a m zis, poate capetele să ni să iâ, iar noi nu mai
a v e m bani să-î mai dăm, că au rămas mănăstirea da­
toare taleri 575, bani 40, tot cu zapise, şi banii cu do­
bândă. De acasta înştiinţăm pe Măriia Ta şi pe dumnea­
voastră. Şi milă lui Dumnezău să păzească viiaţa Măriei
Tale şi a dumneavoastră.
A v g u s t 31 dni, leat 7234 [1726].
Ai Mării Tale şi aî dumneavoastră plecaţi:
Dionisie igumeri Hurezi.
Misail ierfojmoanah.
Iosifu ierodiiacon.
Antonie monah.
Şi aceşti bani ce scriu, tot din datoriia Sfinţiei Sale pă­
rintelui Ilarion sănt,—deiaste şi acum mănăstirea datoare.
Iar, de nu să poate într'alt fealî, jăluim Măriei Tale şi
dumneavoastră, cinstiţi Consiliiarî, precum sănt ale Sfinţiei
Sale toate necăzute şi nestrămutate, nici mănăstirea să nu
să păgubească— iată că iaste la Sfinţiia Sa un casornic de
50 de lei, şi, măcar că zice că covorul nu iaste, iar noi
ştim că iaste; ci va da sama înnaintea lui Dumnezău.
Iar scoarţa, căt de puţin, tot face 2 lei; şi sănt la Sf. Sa 2
linguri de argint, care preţul lor fac căte lei 2 p \ şi, mă-
44 ACTE PRIVITOARE LA MĂNĂSTIREA HUREZ

car că zice Sf. [Sa] că nu le-au luat el, dar tot trebue să
le pue la loc, că din isprăvniciia Sf. [Sale] nu sânt. Şi, cai,
2 cai, ce au dăruit popeî lui losifu, buni. şi altul popeî lui
Ivan, precum ale Sf. [Sale] sărit toate cu preţ, ne rugăm
Măriei Tale şi dumneavoastră, să fie şi ale mănăstirii cu
1
preţ, care le-au dăruit Sf. [Sa]. Şi 10 t , care le-au dat popeî
lui Iosif, şi I bute devin, care iaste la părintele Bistriceanul,
rt
de v 50, taleri 1.0, 2 potronicl, după cum să vinde acum
1
vinul, v' căte bani 60. [şters: vezi Măriia Ta şi dumnea­
voastră ce face, că sănteţl înţelepţi.] Ci aceastea le-au luat
Sf. [Sa] din mănăstire, ci să săsâcotească acea&tea toate,
şi, de va mai treace ceva mal mult, va da mănăstirea,
iar, de va r ă m ă n e a la Sf. [Sa], să întoarcă mănăstirii. De
aceastea cădem cu toţii cu rugăcune la Măriia Ta şi la
dumneavoastră, să să facă mănăstirii dreptate, şi sănt la
Sf. [Sa] şi 3 şărveturîde Vineţiia, cu horgote, ale mănăs­
tirii. — care şi acealea încă face unul căte un ort.
Şi, pentru neuitarea, am dus aminte că luî toate, cănd
au luat egumeniia, i s'au pus la socoteala, căte aii zis că
au dat, cănd au fost cu Sf. [Sa] părintele episcopul.

XXXVI.
Memoriu al mănăstirii în afacerea cu Ilarion.

Cinstite şi al nostru părinte sufletescu, Sfinţiia Ta chir

Ione, arhimandrite şi egumene de la sfânta şi dumneză-
iasca mănăstirea Hurezii, cu multă evlavie mă închin Sfinţii
Tale. Cu aceaste puţinteale rânduri de scrisoare n'am a
scrie Sfinţii Tale făr căt pentru candele opt, care au fo-t
puse la jupan Stan băcanul, le-am luat eu şi le-am cântărit:
au tras 2 p' ocă, căte opt candele, şi am dat eu lu Stan
1
t sută una şi opt, şi am luat scrisoarea de la el, şi s'au
mântuit. Ci Sfinţiia Ta să trimiţi om al mănăstirii, să i le
dau pecetluite, şi sâ-i dai zapisul lui Stan băcanul. Şi, pentru
bani care i-ara dat pentru cărcumaril mănăstirii, că iată că
a m trimis şi cest călăraş; ci Sfinţiia Ta porunceşte să scoată
bani de pe unde vor fi, pentru că călăraşul nu va veni
 ACTE PRIVITOARE LA MĂNĂSTIREA HUREZ 45

pană cănd vor da toţi bani: fără ei să nu vie. Şi, cu acasta

sfârşind, rămâi
Al Sfinţii Tale fiiu sufletesc şi gata slugă.
Ilie Ştirbeai.
Mai 18 dni, leat 7234 [1726].
Aceşti bani i-am dat eu de la mine, ci Sfinţiia [Ta] să
fii nevoitori pentru aceşti bani, să mi-î trimiţi.
[Adresa:] Cinstit şi al nostru părinte sufletescu Sfinţii
Sale chir Ioan arhimandrit şi egumen de la mănăstirea
Hurezii, cu multă evlavie să să dea.
[Pecete octogonală, cu o coroană şi iniţiale şterse, pe
ceară roşie.]

XXXVII.
Ilie Ştirbei către egumenul Ioan, inafacerea lui Ilarion.
[C. 1730.]
Şi iar jăluim Măriei Tale şi dumneavostră, cinstiţi Con-
siliiarî, de vreame ce toate ale Sfinţiei Sale părintelui Ila­
rion sănt bune, ne rugăm Măriei Tale şi dumneavoastră,
de v r e a m e ce zice că acei bani nu s'au pus în socoteală,
şi zice că au fost ai Sfinţiei Sale, — noi ştim că au venit
dumnealui Laţco Scoreaî, şi au spus că, după ce au tre­
cut el Oltul, şi a m vorbit eu cu dumnealui, şi mi-au spus
p[rea] bine că n'au avut el bani, ci s'au înprumutat la dum­
nealui, şi au pus zălog, şi i-au dat bani de cheltuială. Ci,
de nu-ţî crede ale noastre, poate să să întreabe şi pe dum­
nealui. Şi au plecat "de la mănăstire să meargă pe la moşie,
1
şi au fost luat de la Iota dă la Râmnic t 100, ca să lucrează
viia; ci au dat puţintel şi la vie, şi au mai rămas, şi au
mai luat şi din finurî, şi au venit pe la dumnealui, şi i-au
dat banii, şi ş'au luat zăloagele; şi iată şi oamenii care au
fost cu el, că sănt de faţă. Ci Măriia Ta şi dumneavoastră
sunteţi judecători, să vedeţi că, de ar fi a v u t bani, nu ş'ar
fi pus ale Sfinţiei Sale zălog, ci ar fi cheltuit de ai lui.
Iar, de nu să poate într'alt fealî, jăluim Măriei Tale şi
dumneavoastră, cinstiţi Consiliiarî, precum sănt ale Sfinţie
46 ACTE PRIVITOARE LA MĂNĂSTIREA HUREZ

Sale toate nestătute şi nestrămutate, nicî mănăstirea să

nu să păgubească. Iată că iaste la Sfinţiia Sa un casornic
l
de t 50, şi, măcar că zice că covorul nu iaste la Sfinţiia
Sa, iar noî ştim că iaste; ci va da seama înnaintea lui
Dumnezău. Iar scoarţa, căt de puţin, tot face t' 2. Şi sănt
la Sfinţiia Sa 2 linguri de argint, care preţul lor fac cate
1
t 2 p' una. Şi, măcar că zice Sfinţiia Sa că nu le-au luat
el, dar tot trebue să le pue la loc, că din isprăvniciia Sfin­
1
ţiei Sale nu sănt. Şi amăndoao fac preţul t 5. Şi 2 cai ce
au dăruit popii lui Iosif, buni, ce pentru unul s'au dat un
cal, iar unul iaste şi acum la popa Iosif, ci tot va f i . . . şi
acela ca 15 lei, şi altul la popa Ivan, şi acela va fi iar t' 15.
Şi au mai dat popeî lui Iosif t' 10, tot din mănăstire, şi la
părintele Bistriceanul 1 bute de vin, care au spus Sfinţiia
Sa că au fost de vd. 56, şi, după cum au văndut-o, vd.
l
câte bani 60, fac t 24, bani 100. Ci aceastea s'au dat tot
din mănăstire; ci să să socotească aceastea toate, şi, de va
mai treace ceva mai mult, va da mănăstirea, iar, de va
rămănea la Sfinţiia Sa ceva mai mult, va întoarce mănăs­
tirii; că noî tot plătim datoriile Sfinţiei Sale, şi nu să mai
poate curaţi mănăstirea de Sfinţiia S a ; ci tot zice că are
la mănăstire. Şi au adus şi slugile mănăstirii de pe la pos-
iuşaniile mănăstirii, cu treapăd, şi nu-ş caută cu judecata,
ci-î tot bate pe uliţă. Ci ne rugăm Măriei Tale şi dumnea­
voastră de aceastea de toate să facă dreptate mănăstirii.

XXXVIII.
Socoteală de vinăriciu a Hurezului.
[C. 1730.)
„Dealul Creţeaniî."
Nume, c a : Stoica Creţan, Dicul Andreescu, Ilinca Săraca,
Cărstina mătuşa, Radu al Stanei, Preda Creţan, Preda
Butescu, Stana ot Gimbaşî, diaconu Ion al Tudoreî, Mihaî
săn Licsandru Creţan, diaconu Radul săn Lixandru, Preda
al Măriei, diaconu Tudoru, Diicul părcălabu, P ă r v u 01-
teanu, Ion Sărbu ot Strezăştî, diaconu Dragomiru, popa
r

ACTE PRIVITOARE I,A MĂNĂSTIREA HUREZ 47

Ion ot Strezăştî, popa Ion cel mare ot Strezăştî, Licsan-

dru săn Duminecă, dat numele în dealu Gărdeştilor: Mi­
na' viiariu, Dumitru ot Drăgăşanî, Mihalca Padină, Sărea
zet Mateî Măt[ă]sariu, diaconu Marin Măt[ă]sariu, Par-
tenie călugăru, diacon Costandin, popa Veniamin, popa
Stancu, diaconu Nicola, popa Papa Gîolescu, diaconu La-
zăru, Stancu Panduru, Marco săn Măican, Patru Catana,
Sora Săraca, Dumitru Gaşparu, popa B a r b u ot Băteşanî,
Marin Postesc u, Dumitru Sărbu ot Piatra.

XXXIX.
[C. 1730.]
Socoteală de vinăriciu a Hurezului.
Dealul Nemoiul.
lona Mirceî ot Colibaş, popa Radu ot Stăneştî, Preda
Izvoranu, Oprea Săraca, diaconu Mateî Izvoranu, au dat
numele în deal[ul] Suteştiloru; Barbu habagiu ot Craiova,
Cărstea habagiu, Licsandru ot Ioneştî, Calea Săraca, La-
zăru săn Calotă, Sărea Merişăscu, Sărea săn P ă r v u Iz­
voranu, popa Gheorghie Izvoranu, Oanca Popescu, Stan
săn Clement călugăru, Calotă săn Mărinaş, Ion Catana,
Dumitru Nichiforescu, Dumitru Merişăscu, Stan Hulubii,
Marin Negulescu, Irimiia Amărăscu, popa Stoică, Dan ot
Cămpti-Mare, Filipu Catana, Gîura Negulescu, Zahariia
Tofilescu, diacon Mateî,. Bunea pârcălab, Preda croitoriul,
Mateî unchiaşu, Preda Săraca Ilinca Săraca, ot Gărdeşti,
Ion zlătărelul, popa Radu săn popa Florea, Marin viiariu.
Samfira Vladuluî.
[în faţă sume de vedre, „po bani 5 " şi „po ban. 4"
vadra. Total: taleri 183 şi jumătate, 32 de bani.]
Iscălesc P[re]d[a] Roşianu, Mateî Dobricanu.
Dintr'aceştî bani arată părintele egumen că au luat
din (sic) dm. Fota Vlăd[oianu] 250.
1
Mai rămân să să dea părintelui, noi, t 149,25.
De aceşti s'au făcut r ă v a ş is[călit] la copil din casă;
48 ACTE PRIVITOARE LA MĂNĂSTIREA HUREZ

pentru ce vor mal fi d a t . . . (?), să-î dea pace, şi să iă

banii de la zaraful Petrişor.

XL.
Socoteală a Hurezului.
[C. 1730.]
Să să ştie căţi bani au luotu Mareş de pe u r m a popeî,
De la popa Iane, de la Mihul vătaful, de la Sfentăcul,
de la Gligorie Rudean[u], de la Dumitru Jibleanul, de la
Dumitru Copal, de la Iane Maţuche, de pe nişşte vin al
maicăl, de la Logofătul Chera... La un văcărit.
Să să ştie ce de vase s'au găsit de casă: tipsii 10,
săhane 2, căldări mari 3, mic 3, oale de a r a m ă 2, tin­
giri 3, cu capace, săhănele miC 2, tigăl de a r a m ă 2,
icoane 2, Maica Precista, o icoană Sfeatăî Nicolae, o frigare
de ferii, puşcî.

XLI.

Scrisoare către arhimandritul Ghenadie,

pentru schitul Trivale.
[C. 1730.]
Cinstite şi al mieu mai mare, părinte Sfinţia Ta părinte
arhimandrite chiriu chir Ghenadie, cu plăcăciune săruta
cinstită măna Sfinţii Tale.
Cu plecată scrisoare înştiinţez pe Sfinţia Ta pentru o
bisearicuţă de aica de la oraş Piteştii, ce este în g u r a
Văi Trivăliî, s'au întâmplat de s'au răpus sfântul antimis,
şi bieţii de mahalagii şi preoţii s'aii nevoită şi au strănsu
bani să cumpere altul, şi veniră la mine, şi eu, avăn-
du-te pă Sf[inţia Ta] ca pe un tată, mă rog ca să fii Sf[in-
ţia Ta] mănă de ajutori, să-1 iâ mai eftin, şi vei avea şi
Sf[inţia Ta] mare pomană, — căci este o bisearică foarte
săracă.
[Frumoasă scrisoare; lipseşte a doua pagină.]
 ACTE PRIVITOARE LA MĂNĂSTIREA HUREZ 49

XLII.

Socoteală de miere şi unt a Hurezului.

[C. 1730.]
S'au datu miere vedre 87, oe[ă] 10, lit[re] 1.
t 264 cc[ă], lit[re] 1 dă untu.
1
t Cantariu 1 oc[ă] 16, iac t 19, bani 90.
Scoţindu-să darao, au rămas untu safi oc[ă] 3.138.
S'au făcut cântare 71, oc[ă] 14.
1
Fac t 1034.

XLIII.

Privilegiu german pentru vinăriciul Hurezului.

Sibiiu, 11 August 1731

P e m a r g i n e : „Adecă priimitu-s'au cu cartea aceasta
toate dealurile de vii ai mănăstirii Hurezului în osăbită
scutirea înpărăteştiî Măriri, ca să aibă toţi aceia carii au
vii într'aceale dealuri, au de acum înnainte ar vrea să
facă, să-şî dea vinericul după rănduiala şi obiceaiul ţării,
şi după cărţile domneşti ai sfintei mân[ă]stirî. într'alt
chipu să nu fie. Şi să-1 ducă la locu."

XLIV.

Sinet al unui sătean din Hurez către mănăstire.

3 Februar 1732. „Radulă, ficorulu jupanului Stanu de la

Urezu", mărturiseşte o datorie de „zloţi fi. nemţăştiî" către
„dumnealui judeţulu Radulu", cu dobîndă „zeacea a doi"
şi zălog „unu cazanu şi o tavă de rachiu". Iscăleşte: „eu
Radulu platnică, sinu Stoicăî cupjeţu] otu Hurezi". Mar-
tur: „Patru Simeî, juratu".

1
* î n c ă d e l a 14 I u n i e 1728 î n t î l n i m c a e g u m e n p e Dionisie.

7992. V o i . X I V 4
50 AC1E PRIVITOARE LA MĂNĂSTIREA HUREZ

XLV.

Administraţia cere egumenului de Hurez a-şi

presinta documentele.

Prea-cuviioase Sfinţiia Ta egumene Hurezeane,

Fiindcă au venitu poruncă de la prea-înnălţata Curte
înpârătească ca să aducă mănăstirile docomenturile, hri-
sovele şi scrisori toate ce voru fi avăndu de la răposaţi
Voevozî, de danii,— pentru moşii, vii, Ţigani şi Rumânii
şi pentru alte mile ce voru fi avutu, ca să dea să să facă
în limba letinească, — pentru care Sfinţiia Ta. văzind po­
runca acasta, numai de căt să străngî tote aceale scri­
sori ce săntu numite mai susu şi să pui ca să să rân­
duiască foarte cu socoteala bună, — care după care voru
fi să să aleagă, şi rumâneştî, au sârbeşti, cumu voru fi,
şi câtu mai în grabă, au cu Sfinţiia Ta să le aduci, au
pe unu omu de ispravă alu Sfinfţii Tale] să le tnmeţiaicî,
1
dăndu-le la jupanul Antonie Episu , să-şî iâ cfitanţie de
căte cărţi îi va da, şi dumnealui le va face în limba leti­
nească. Dupe cumu iaste porunca înnălţateî Curţi Inpă-
răteştî şi a Măriei Sale mai marelui nostru derectoru
grofii de Valesu, — care acasta Sfin[ţiia Ta] căt mai curând
sâ isprăveşti.
Craiova, Iulie 20 dni, 1733.
De bine voitori ai Sfîn[ţii Tale]:
Salhausen.
G. Vlasto.
J. W. D. Vogll.
Şt. Prăşcoveamilu.
ryo.j p ea-cuviosuluî Sfinţfii] Sale părintelui Dionisie
r

igumenulu sfintei mănăstiri Hurezii, cu sănătate să să dea.

[Pecete rotundă, mai mică, cu vulturul şi legenda: „Si­
giliu m Caesareae Regiae Adm in ist. Valach. Austr."]

i Acest secretarii! e şi altfel cunoscut. V An. Ac. Rom.,

X X V I I I , p p . 510-1.
 ACTE PRIVITOARE LA MĂNĂSTIREA HUREZ 51

XLVI.
Patentă pentru numirea egumenului Dionisie
de Strehaia.
Posteaquam monasterium Estrahaja, resignante qui ei-
dem antea praefuit igumeno, in vacantiam devenisset, e
re visum fuit eidem alium rursus antistitem ad gerendum
idem munus capacem, necnon necessariis pro tali igumeno
qualitatibus apprime praeditum praeficere, cumque mihi
a commissione ad assumendam in conformitate resolutio-
num Suae Sacratissimae Maiestatis [deputata] pro igumeno
eiusdem monasterii electionem primo loco reverendus do­
minus Dionysius Balacescul ieromonachus ex Hurez prae-
sentatus, ac singulariter recommendatus fuisset, de cuius
capacitate, vitae morumque probitate, necnon in oeconomicis
bona experientia specialia ad me testimonia pervenerunt,
absque quod ullum contra eum impedimentum canonicum
occurrisset, eum omnino esse censui cui ex potestate ea-
tenus mihi ab altissime fata Sua Sacratissima Maiestate
benignissime concessa igumenatum toties f[ati] monasterii
Estrehaja conferrem. Quocirca praesentes eidem extra-
dendas feci, vigore q u a r u m ipsum qua actualem et le-
gitimum saepememorati monasterii igumenum confirmo,
constituo et declaro, omnibus et singulis, quorum interest,
aut quocunque modo interesse poterit, authoritate suprema
directoriali iubendo ut eum Reverendum dominum Diony-
sium Balacescul pro igumeno, cui consequenter a mo-
nachis in monasterio [ha]bitantibus, necnon ad hoc per­
tinenţi bus hominibus ac subditis, qua praeposito suo con-
g r u u s honor, respectus et obedientia praestanda erit, in-
stallatione eiusdem rite peracta agnoscant atque habeant.
Ubi interea ipsi quoque Reverendo domino Dionysio Ba­
lacescul annectitur ut officium hocce sibi concreditum pro
bono et emolumento monasterii ita gerere altque admi­
nistrare conetur et intendat ut et coram Deo et homini­
bus respondere desuper semper possit, quemadmodum
ipse quidem rationes respectu oeconomiae suae, una cum
52 ACTE PRIVITOARE LA MĂNĂSTIREA HUREZ

eclesiarcha monasterii simul subscriptas, quotannis Cae-

sareo-Regiae Administration! exhibebit. A qua videlicet
iile in saecularibus habere se sciat. Datum Cibinii in
Transylvania, die 15-ta lunii, anno salutis 1734.
Sacrae Caesareae Regiaeque Catholicae Maiestatis intimus
Status et Belli Consiliarius, Camerarius, generalis artille-
riae et unius legionis pedestris tribunus, in Transylvania
et Valdchia Austriaca generalis commendans, necnon in
posteriore hac provincia supremus director. [Iscălitură şi
pecete ca în n-1 următor.]

XLVII.
Patentă pentru numirea egumenului Dionisie de
Hurez.
Posteaquam monasterium Hurez, demortuo qui eidem
antea praefuit igumeno, in vacantiam devenisset, e re
visum fuit eidem alium rursus antistitem ad gerendum
idem munus capacem, necnon necessariis pro tali igumeno
qualitatibus apprime praeditum praeficere, cumque mihi
acommissione a d a s s u m e n d a m in conformitate resolutionum
Suae Sacratissimae Maiestatis deputata pro igumeno va-
cantis eiusdem monasterii electionem primo loco reve-
rendus dominus Dyonisius, actualis igumenus strehaiensis,
praesentatus ac recommendatus fuisset, de cuius capaci­
tate, vitae morumque probitate, necnon in oeconomicis
bona experientia specialia ad me testimonia, etiam a Cae­
sarea Regia Administratione, pervenerunt, absque quod
ullum contra eum impedimentum canonicum occurrisset,
eum omnino esse [censui], cui ex potestate eatenus mihi
ab altissime fata Sua Sacratissima Maiestate benignissime
concessa igumenatum toties fati monasterii Hurez confe-
rendum. Quocirca praesentes eidem [extrad]endas feci,
vigore quarum ipsum qua actualem et legitimum saepe-
memorati monasterii igumenum confirmo, constituo et
declaro, omnibus et singulis, quorum interest, aut quo-
cunque modo interesse poterit, authoritate suprema direc-
 ACTE PRIVITOARE LA MĂNĂSTIREA HUREZ 53

torali iubendo ut eum Reverendum dominum Dyonisium pro

igumeno, cui consequenter a monachis in monasterio habi-
tantibus, necnon ad hoc pertinentibus hominibus ac subditis,
qua praeposito suo congruus honor, respectus et obedientia
praestanda erit, installatione eiusdem peracta, agnoscant
atque habeant. Ubi interea ipsi [quoque] Reverendo domino
commissio annectitur ut officium hocce sibi concreditum pro
bono et emolumento monasterii ita gereret [atque adminis­
trare conetur ut] et coram Deo et hominibus respondere desu-
per semper possit, quemadmodum ipse quidem rationes res-
pectu oeconomiae suae, una cum ecclesiarcha monasterii
simul subscriptas quotannis Caesareo-Regiae Administra-
qua videlicet in saecularibus dependentiam suam post
suprem um directoratum habere se sciat. Datum Cibinii in
ta
Transylvania, die 2 5 Marţii 735.
Sacrae Caesareae Regiaeque Catholicae Maiestatis ac-
tualis intimus Status et Belli Consiliarius, Camerarius,
generalis artilleriae praefectus, unius legionis pedestris
colonellus, generalis in Transylvania et Valachia Cisalu-
îana commendans, huius item supremus director.
M. V. Becker. . F. G. Wallis.
[Pecete peste hîrtie a Administraţiei oltene: „Sigillium
Caesareae superioris directionis Valachiae Austriacae".]

XLVIII.

Memorial către administraţia olteană pentru moşia

Craioviţa a Hurezului.
Prea-cinstită chesaro-crăiască Administraţie,
Cu plecatü memorialü jăluesc prea-cinstiteî chesariceştiî
Administraţii, dupe cum şi la Divanü dinü gură amü datü
jalbă, pentru moşiia Craioviţa, fiindü că pă unde iaste
bună o ţine dumnealui secretarii Rolantü, o coseşte, o
a r ă şi o mănâncă cu vitele dumnealui, iarü satul mă­
năstirii n'are unde să cosească şi să are, ca să fie pentru
folosulü sfintei mănăstiri, — că, pe unde aü rămas de
54 ACTE PRIVITOARE LA MĂNĂSTIREA HUREZ

dumnealui, o mancă dobitoacele oraşului. Ci mă rogu prea­

cinstitei chesariceştiî Administraţii ca să aibă dreptu, de
are dumnealui vre o datorie la sfânta mănăstire, să scoată
zapisă şi să-I plătească, iar, de nu, să-mi dea pace, să-mi
stăpănescu moşiia. Şi cu toate plecăciunea rămăiu
AI prea-cinst. chesaro-crăeştiî Administraţii plecaţii:
Dionisie igfujmfenj Hurezeanu.
Prea-cinstiteî chesaro-crăeştiî Administraţii cu toată ple-
căfiunea să să închine.
| D u m n e a l u î secretariul au răspunsă că n'are la mă­
năstire nicî-o datorie, nici face moşiei nicî-o pagubă cu
acela maeru, că nişte dobitoce ce a ă ţinută acolo, le-aă
vândut, de n'are cu ce călca moşiia au a paşte iarba. Ci
încă aă făcută folosu moşiei, că s'au curată pădure şi
crăngl; ci pofteaşte să i să plătească cheltuiala căci au
curată acolo, şi pentru maeră, şi va fi moşiia slobodă de
dumnealui. Craiova, Iulie 4 dni, 1735.
Salhausen, CollofnelJ. G. B. Vlasto. J. W. D. Vogll
Ştefan Prăşcoveanu.

XLIX.

7 Decembre 1735—27 Ianuar 1736.

Preţuirea lucrurilor făcute la Şirineasa de Udrea

Zătreanu, după ce o luase de la Hurez.

* Casa, împreună cu pimniţa de piatră boltită, cu doă

vărzăril şi un beciă, însă casele sînt trei, casă cu focu,
cu o cămară şi cu unu foişoru şi cu o horă, şi păreţi! ca­
sei în stălpî de lemn, şi zidit între stîlpî, şi învâlită cu
şindrilă de stejar, în solzi, cu piroane de fieră, 800 zloţi.
1 jecniţă de lemn în curte, şindrilită, 40.
1 pâtulu m a r e de porumb, şindrilită, 50.
Curtea casei, cu bolovani, cu o poartă m a r e şindrilită,
şi cu alte doă porţi, mal mici, iar şindrilite, 100.
1 moară şindrilită, cu o roată veche, slabă, 50.
f

ACTE PRIVITOARE LA MĂNĂSTIREA HUREZ 55

1 dîrstă şindilită, veche, slabă, 30.

1 pioă maî veche, 20.
1 pioă noă, 50.
Iar pentru grajdu şi o cuhnie din curtea caselor, fiind
veche şi făcute cu lemne de cele veichî, care au fost
rămasu de la mănăstire, nu s'au pusu la preţu.
[Claia de fin cîte 3 Ieî. Mănuşa de cînepâ, căte 2 banî;
vadra de vin din vii date pe rod, cîte 20 de banî; tretina
morii „cîte banî 300, după obiceiul ţării", „tretina unii
d î r s t ă . . . : dîrsta umblă numai iarna" (150 de banî pe a n ) ;
„tretina unei pioă" (150 de banî pe an).

L.
învoială bănească a Ilincăi, văduvă de negustor
din Hurez, cu egumenul Dionisie.
Adecă eu Uinca care am iost soţie Stoicăî neguţătora-
şuluî de la Hurezi, înpreună cu fiii miei, a n u m e Radul i
Costandin, i cu featele meale, dat-am zapisul mieu la cins­
tită măna Sfinţii Sale părintelui Dionisie Bălăc[e]scul ig[u]-
m[enul] Hurezanul, precum să să ştie că, avănd eu un
cazan cu 2 ţăvî, care l-au fost pus fiiul mieu Radul zălog
la dumnealui judeţul Radul de la Ocnă, drept ilorinţ nem-
ţăştî doaozăci şi patru, şi, viind fiiul mieii Radul la Sfinţiia
Sa răposatul igumen Dionisie, de au luat bani aceştiia şi
i-aii dat judeţului Radu!, înpreună cu dobănda lor, şi încă
aii mai luat 12 zloţi cu zapisul care aii fost la judeţul
Radulu, şi cu zapisul care au dat fiiu-mieu Radul, s'au făcut
peste tot zloţi 36, deci eii la anul cu leat 1736 am dat
un memoriial la prea-cinstita Administraţie pentru acest
cazan, cum ca să priimească Sfinţiia Sa banii şi să-mi dea
cazanul. Chesaricasca Administraţie au poruncit la Sfinţiia
Sa ca să-mi iâ bani şi să-mi dea cazanul. Aşijderea şi 'ntru
(sic) o bivoliţă a mea, ce au fost în bivolii sfintei mănăstiri,
iar au fost jăluit la chesaricasca Administraţie, şi prea­
cinstita Administraţie porunceaşte ca să mi dea bivoliţa
cu prâsila ei, şi eu să-î dau ernatecul şi paza păstoriuluî.
56 ACTE PRIVITOARE LA MĂNĂSTIREA HUREZ

Deci eu acuma, la luna lui Mal 2 zile 1736, am venit la

sfânta mănăstire, şi sf. părintele igumen au scos cazanul şi
cu 2 ţăvî, şi, fiindcă au fost toartele de hier, s'au cântărit
cu tăvi cu tot, şi au eşit peste tot oc[ă] 28 p', şi Sfinţiia Sa
mi au cerut bani, şi să-mî iau cazanul, fiindcă n'au plătit
nici acei bani. Deci eu, neavănd banii, m ' a m rugat de
Sfinţiia Sa ca să-mî priimeaască cazanul drept acei bani.
Aşijderea şi pentru bivoliţă, n'am găsit; care iar i-am aşăzat
cu Sfinţiia Sa, ca să-mî dea o vacă cu lapte, şi să aibă a
stăpâni Sfinţiia Sa acastă bivoliţă cu bună pace de cătră
mine şi de cătră fecoriî miei. Deci de acum nainte, de
ne-aam mai scula noi, au eu, au fecoriî mei, cu vre o pri­
cină pentru acest cazan sau pentru acastă bivoliţă, să nu
să creaază, pentru că eu de a mea bună voe m'am în-
păcat şi m'am aşăzat cu Sfinţiia Sa ca să stăpânească
aceste zise mai sus, de cătră mine şi de cătră fecorul mieu
cu bună pace, iar eu sau copii miei, de să vor mai scula
cu vre o pricină, să strice acest aşăzâmănt, să să globeaascâ
cu florinţî 100. Şi, când am făcut acest zapis, fost-au mulţi
oameni mărturii, cari mai jos să vor iscăli. Şi, pentru mai
adevărată credinţă, am iscălit şi am pus deagetul în loc
de peceate, ca să să creaază. Hurezi, Mai 2, 1736.
Eu Ilinca, care am fost soţie Stoicăî, înpreună cu toţi
copii miei, platnică.
Lavrentie ieromonah, martur.
Misail ieromonah, m a r t u r .
Eu Ion croitoru, martur.
Isidor monah, martur.
0
[V :] Zapisul Ilincăî pentru cazan, bivoliţă ce am luat
de la iâ.

LI.

Foae de pagube şi jafurile ce au făcută haiducii

şi plăiaşii la sfânta mănăstire Hurezii, precumu arată
a n u m e ; Iunie 8 d., 1738.
1 cazan mare, 8 tingiri de mijlocii, 4 căldări, 8 tipsii
 ACTE PRIVITOARE LA MĂNĂSTIREA HUREZ 57

de aramă, 6 tipsii de cositorii, 11 tăere de cositorii, 4

taere de aramă, 3 scatulce pline de rosolti, 19 ocă de
cară, 25 de sape, 8 topoară, 43 de seacerî, 4 pârechl de
fiiară de plugii, 4 sfeaşnice de acuae, 15 hirâstrae de
plugii, 4 sfeaşnice de afiuae, 15 hirăstrae de care tae
la vie, 1 sfreadelu mare de roate, 1 ghinu (sic), 1 lanţî
mare de carii; I lanţî de hărteu, 2 cântare mici, 1 cân­
tar! mare, ocă 225; 18 lacăte, 4 părechî de pirostrii, 2
vătrae, 2 sfreadele mari şi 4 mici, 2 părechî de păritare
de postavu, 7 părechî de peritare de lănă, 220 ocâ de
lănă, 8 ocâ de cânepă trasă, 4 cergi mari de lănâ, 13 saci
iaru de lănă. 2 hănteae cumpărate cu florfinţî] 360; 1 că­
ruţă mai mică, cumpărată cu florfinţî] 80, cu hamurile, cu
frânele şi cu toate dichisele lor; 48 de piei de bou, 63 de
piei de vacă, fiindcă au muritu de boală; 8 piei de bivolii
argăsite, 36 ocă de său, 2 cai cu şalele şi cu toate dichi-
săle, bune; 22 oi mari, 30 de miei şi 10 ezî, 128 stupi.
Ceale ce le-aii arsu in focii. 7 cară de boî, le-aii luatu
fierulu ce aii fostu la iale, şi le-aii arsu în focu; 1 carii
de caî ferecatu, 25.000 de şindrilă de stejari, pe carea amu
daţii, cu adusii cu toţii, florinţî 75; şi 3.000 de şindrilă
de bradu, cumpărală cu florfinţî] 3 3 ; 24 mease di pinii
casă şi cu scaunele loru; 36 de uşi cu încuetorile loru şi
cu brâncile şi alte legături, toţii de hieru; paturile, lavi-
ţăle, dulapurile şi sobele şi alte dichise di pin toate casăle,
de au rămas numai zidurile sfărâmate; i2 buţî şi 5 pu­
tini m a r i ; şi toate hârdaele şi veadrele şi alte vasă de lemnu
ce au fostu în mănăstire, le-au arsti.
2 grădini noao, cu pari despicaţi, de stejari, şi casăle
tuturora Ţiganilorii, şialealtorii oameni din prejurulu mă­
năstirii ; încă şi pe la casăle mănăstirii den afară aii arsu
coperişulu.
Aicea însămnează bucatele de mâncare câte au fostu în mă­
năstire şi aii mă[n]catu totu fără de socoteală. 580 obforoace]
de grăti, 103 ob. de porumbu, 40 ob. de fasole, 35 ob. de
mazăre, 15 ob. de bobii, 3 buţi de prune uscate, 28 ob.
de capă, 20 funii de usturoi, 2 putini cu varză, 140 ocă
58 ACTE P B I V 1 T 0 A B E LA MĂNĂSTIREA HUREZ

de brânză, 20 ocă de untu de vacă, 2 berbeniţă de miiare:

1 bute de miiare au mâncat-o, cu cară cu totu; 30 v|e]d[re]
de rachiu, 28 v[e]d[re] de oţetu, 2.900 v[e]dr[e] de vinu, 45
clăi de fănu — claia ca de căte 15 cotige.
Aici însemnază osebitu ce au măncatu haiducii Căpita­
nului Ducăî de la mănăstire şi de la o moşie a mănăstirii.
75 de ramatori, 100 ob. d e g r ă u , 120 v[e]dr[e]de vinu, 45
ocă de brănză, 1 berbeniţă de miiare.
Aceaste jafuri ce scrie mai susu şi bucatele şi vinulu şi
fănulu n'au făcutu stricăciune numai cătu, au şezutu în
mănăstire, ce au dusu şi pe la casele loru, şi, cătu au fostu
fugiţi pe munţi, totu din mănăstire au căratu. Aşijderea şi
la fănuri ş'au adusu dobitoace de ale loru, şi cătu au mai
câştigată de jafuri, de s'au ernatu totu cu fănulu mănăstirii,
cu ştirea hotnoguluî Oneî şi a vătafului Hrizeî.—într'acesta
chipu ştimă pentru pustiirea şi prada mănăstirii, şi măr-
turisimu în consenţiia sufleteloru noastre, noi toţi călugării
dinu siănta mănăstire.
Iosifă, ec[lisiarhul] Hurez[uluî].
0
fV :] Foae de prada mănăstirii Hurezii.

LII.

Poruncă a Caimacamului Craiooei pentru a se plăti

vinăriciul către Hurez.

Voao tuturor săteanilor din satul sfintei mănăstiri Hu­

rezii, Şirineasa, şi altor megiiaşî de acolo de pe 'nprejur,
carii aţi făcut vii acum de curănd pe moşia mănăstirii de
acolea, — cu acasta vă să porunceaşte să căutaţi de acum
nainte sa vă daţi vinericul de vinul ce veţi face, la această
sfântă mănăstire, den zeace veadre o vadră, după obi-
ceaiul ţărăî. Căci aşa s'a socotit a fi cu direptate, de vreame
ce acea moşie iaste a sfintei mănăstiri danie şi milă dom­
nească cu hrisoave, să să iâ şi vinericul, iar pe sama mă­
năstirii.
 ACTE PRIVITOARE LA MĂNĂSTIREA HUREZ 59

Pentru aceaia vă să porunceşte şi dumneavoastră boia-

rilor carii veţi umbla cu slujba vinericuluî într'acea plasă
a Oltului, să a vet a vă feri de acest vineric: nimic în pri­
cină să nu vă puneţ; că aşa iaste porunca noastră. Acasta
vă să porunceaşte 1738, Septemvrie 27 d., leat 7247; Craiova.
Matei B...cul Vel Ban.

LIII.

Mediuş, 1-iu Februar 1739. Asigurare pentru egumenul

de Hurez.

LIV.
[C. 1740.]
Lavreniie dascălul din Hurez către egumenul Dio-
nisie, pentru un proces al moşiei Recea.

Cinstite părinte arhimandrite, cu plecată metanie sărut

cinstită măna Sffinţii Tale]. Cinstita scrisoarea Sf[inţii Tale]
cu plecăciune o am luat, şi cc-mî scrii Sfţinţiia Ta] a m văzut,
şi a m văzut şi porunca dum[nea]luî Vel B a n pentru pricina
moşiei Reacea cu boiarii SoCoteanî şi cu fata popeî Ioan din
Reacea, şi-mi zici Sf[inţia Ta] să mergu eu la Craiova, să în-
dreptez pricina. Dar, părinte arhfimandrite], pe mine mă pui
să îndreptez mii de pricini ale popeî Ioan din Reacea, care
niminea n'au putut să le îndreptează, fără numai ştreangul.
Şi iarăşi zici Sf[inţia Ta] ca, de nu voi puftea] mearge la
Craiova, să-ţi scriu Sffinţii Tale] pricina. Eu, părinte, întru
adevăr nicî-o pricină de ale popeî Ioan din Reacea nu ştiu:
nimica, nimic. Iar, pentru Sălcuţa, cănd au dat-o părintele
Ioan lui Gheorghiţă Pitariul Socoteanul, ştiu că eram chi-
liiaş la părintele igumen Ioan, şi întăî au vorbit ei pe
taină, cum ar face să nu mai iasă la judecată, fiindcă
dumnealui Pitariul Gheorghiţă nu avea nicî-o scrisoare pe
Sălcuţa, numai o diiată a lui Aga Staţie, întru care diată
scriict şi Jdigla. Apoi părintele Ioan au făcut mijlocire ca
şi cu diaconul Dancul cu Păscăeşti, şi s'ati făcut aşa la
 60 ACTE PBIVITOABE LA MĂNĂSTIREA HUREZ

Divan, şi, după voia părintelui loan igumenul, au dat ju­

decata să întoarcă Pitariul Socoteanul banii de pe Sălcuţa,
şi m'au pus de i-am făcut şi zapis boiariuluî Socoteanului.
Apoi păn în seară au trimis părintele Dositheî şi cu Staico
Bengescul, cănd era deputaţi, pe Badea Părăianul şi pe
Minai Cârtiţă Ia părintele igumen, să nu iâ bani pentru
Sălcuţa păn va găsi moşie alta potrivă cu Sălcuţa.
într'acea vreame era şi popa loan din Reacea închis în
puşcărie în Craiova, şi l-am văzut viind la părintele ig[u]m[en]
şi cerând banii Sălcuţiî, să dea el moşie în Reacea. Apoî
nu ştiu: dat-au, n'au dat, nu ştiu; luat-au părintele loan
bani, n'au luat, nu ştiu; pentru că am lipsit şi eu de lângă
părintele, şi am venit la mănăstire, şi pe părintele l-am
lăsat în Craiova numai cu Pâtraşco. Atuncea, ce vor fi
mai făcut ei cu popa loan, nu ştiu, părinte arhimandrit;
dar toate pricinile popeî loan, le-au îndreptat dumnealui
loan Băleanul, cănd era limitareus mare, că numai pentru
aceaia şi pentru Rovine îl luase părintele loan. Ci cine
cum vor avea scrisori de pe la vânzători, şi scrisori de
îndreptare de la Băleanul, aşa vor avea şi parte,— că toate
pricinile popeî, lui loan Băleanul au fost îndreptătoriu. Ci
eu, părinte, nu numai la dumnealui Vel Ban să mergu,
ci şi la Măriia Sa Vodă, tot aşa voi să spui, — că mai mult
nu ştiu. De acasta înştiinţai pe Sffinţia Ta]. Şi rămăî al
Sfpnţii Tale] cu totul plecat
1
Lavrentie ieromonah, dascălul ot episcopie Râmnicului -
0
[V :] întru cinstită măna Sfinţiei Sale părintelui nostru
chir Dionisie arhfimandrit] i ig[u]m[en] al sfintei mănăstiri
Hurezii, cu plecată metanie.
De la dascălul Laurentie, pentru pricina cu Socoteaniî şi
cu fata popeî lui Ion din Reacea, pentru Sălcuţa şi Reacea.
[Pecete neagră, pentagonală, - s e p a r e cu literele A A I e.|
1
E cunoscutul Lavrentie Dimitrievicî „diorthositoriul". El re-
v i s u i e ş t e Antologhiul d i n 1745, Evanghelia d i n 17'46, Apostolul din
1 7 4 7 - 8 , Catavasieriul d i n 1 7 4 7 - 8 , Molitoenicul şi Liturghia d i n 1747,
Cazaniile din 1748, Bucoavna d i n 1749. E l a t i p ă r i t d u p ă Catava-
s i e r i u c e l e d ' i n t ă i u v e r s u r i d e s t e a şi c e a d'intăiu „oraţie-.
I

ACTE PRIVITOARE LA MĂNĂSTIREA HUREZ 61

LV.
Foaie de ispăşit.
[C. 1740-50.]
Foiţă de ispăşitol de porumbi Cacovaniluru care a u
măncatu ramatori logofătului Ion [ot] Stoeneştî, cumu găsitu
cu frica luî Dumuneziu, cumu amu găsitu la driputate:
amu găsitu la Dimitraşicu stricăCune fr. 20, şi la Mihaî, cu la
Safira, iară fărdelă 20. Şi, penutru credinuţa, amu escălitu.
Nt/.6Xow? &î6îdvc.
Eii popa Gherghe.
E u Prida pârcălabii.
E u Stanu slujătoru.
Preda Untaru.
LVI.
Zapis al lui, Nicolae Ştirbeiii pentru o datorie
către el a Hurezului.
Socotitu-m'amu cu Sfinţiia Sa părintele a r h i m a n d r i t u l ]
chirii Dionisie Hurezanulii pentru unu zapisu cu galbeni
olan[de]zî şaizeci tocmai, şi zloţi vechi noaozecî tocmai; care
galbenî socotindu-se, s'au făcutu florinţî nemţeşti doao sute
patruzeci şi noao. Deci dintr'aceşti bani rni-au datu Sfinţiia
Sa părintele Hurezanulu zloţi şaizeci, şi au ţinuţii samă
părintele episcopii pentru o datorie fl. nemţeşti sută una
şi şaizeci, şi amu plătitu şi şase sărindare ce au făcutu
acolo Ia sfănta mănăstire Hurezulu taicăî socru-mieu şi
[maicăî] soacră-mea tl. şaizeci, [şi ti.] optzeci tocmai au
mai rămaşii să mai dea părintele Dionisie arfhimandritul]
epitropuluî, [florinţî] nemfţeştî] patruzeci şi cinci tocmai; şi
luat-amu şi aceşti bani toţi deplinii în măna mea. Care ne-
putăndu-să da zapisfele, penjtru socoteala ce am cu . . . Ci
pentru încredinţarea amu datu acastă scrisoa"e, întărindu-o
cu iscălitura ca s[â să] crează.
luni 27 dn., 7249 [1741]. Nicolae ŞtfirbetJ.
1
[Pe V°: contemporan:] Nicolae Ştirbeai .
1
E Nicolae p o l c o v n i c u l , c a r e a ţ i n u t p e A n i ţ a luî R a d u G o l e s c u ,
S p ă t a r u l . V . I l i e N i c o l e s c u , în Literatură şi artă romînă, V I I , p . 178.
62 ACTE PRIVITOARE LA MĂNĂSTIREA HUREZ

LVII.
Poruncă de vinăriciu a Banului.
Dumneavoastră vinericearilor ot sud Vălcea. Către acasta
vă facem în ştire pentru că aici jălui Sfinţiia Sa părintele
egumenul Hurezanul cum că sănt nişte dealuri ce le zic Pitolo-
şanî, Măgureanî i Spărleanî i A mârăştî, între Şuteşti, între
Creţeanî şi 'ntre Zlătărei, care plaiuri tot de dealurile aceaste
mari să ţin şi să numescu, al cărora vinericî il iâ mă­
năstirea, iar de la aceale numite mai sus dealuri aţi fi luat
dumneavoastră vinericiu estimpu; pentru care înţăleasăm
că şi la vreamea Neamţilor au fost pricină pentru aceale
dealuri, dar, cercetându-se lucru, au rămas iar pă seama
mănăstirii şi acel vinericiu, precum şi an toamnă, fîindu
vinericeari pă acolea, s'au fost întinsu de au luat vinericiu
de la unii oameni dintr'aceale dealuri. Şi, dănd jalbă la
Măriia Sa Costandin-Vodă, au poruncit de au întorsu în-
napoî, lăsând asupra mănăstirii, pentru că milele mănăsti­
rilor, care sănt date de Domni cu hrisoave, să întârescu»
iar nu să strică. Acum dar, de vreame ce iaste lucru
într'acest chip, nici dum. nu trebue să strămutaţi, nici să
nu puneţi la catastiful vinăriciuluî acel vinericiu, ci să-l lă­
saţi la mănăstire, fiind milă domnească,—că nu trebue lucru
cu gălcavă. Şi, pentru acasta, aşa să urmaţi dumneavoastră,
pentru că şi Domniia nu priimeaşte să să strice milele
mănăstirilor. Acasta scriem. Noemvrie 16 dn., 7250 [1741].
Matei Vel Ban.

LVIII.
[C. 1742.]
Socoteală de bir.
lud. lud.
sluj. biruri bune.
Satul . . deştî. . . 28.1018
Satul . . [Cerjnăteştî 43.[1]649
. . . logî . . . . 4. 202
Satul Rîm[niculu] . 2. 102
 ACTE PRIVITOARE LA MĂNĂSTIREA HUREZ 03

lud. lud.
sluj. biruri bune.
şiî 64. 2666
Satulu Gr[o]şiî 12. 783
Satulu Sa 1.42. 1309
Satulu P r 3. 204
Satul C . . . culu 16. 834
Satulu M . . na 29. 1269
v
Satulu G ca 1. 29
S . . . Iu 8. 376
2 93
Satulu V 14
Satulu L • . 86
Satulu Hu 66
Satulu Cep. 463
Satulu Saracifneştii] 2264
1417
Satulu Obăr[şia] . . . 934

LIX.
[C. 1742».]
Socoteală de bani daţi pe capre.
1
1, 1 t iar la tabaci.
1
10 t pă tufa oraşului.
1
8 t pă capre cincizecu.
1
32 t pă capre de la Stoica Sturzeanu.
1
10 t pă capre ot Savin de la Nucşoară.
84 bani Ion ot tara.
102 bani popa Stancul ot Nucşoară, pă o capră.
12 t' Minea ot Nucşoară, pă capre 12.
1
6, 10 t Costandin ot —, pă 8 capre.
1
4, 90 t Ioana, pă 5 capre.
1
29 t la Radul Boîdu, pă cap. 30.
1 1
9 p t la v a m a pieiloru, la Dragosu.

1
P o a t e s ă fie ş i o î n s e m n a r e a p r o t o p o p u l u i d e Piteşti.
64 ACTE PRIVITOARE LA MĂNĂSTIREA HUREZ

1
6 t la cojocari, pă 6 capre.
1
5, 15 t Ştefanei, pâ 5 capre.
1
30 t a m u datu Standului de au dat Radului butariulu.
1
5 t la Iarca Moroe.
[Pe altă pagină socoteală de bani împărţiţi Ia oameni
pe miere, cu data de 7 A u g u s t 7250 [1742].]

LX.
Privilegiu al lui Constantin-Vodă Mavrocordat
pentru Hurez.
Milostiiu bojiiu lo Costandin Necolae Voevod i gospo-
dinu davat gospodstva mi siiu povelenie gospodstva mi egu­
menului den mănăstirea Hurez, chir Dionisie arhimandritul,
ca să ştie cu acastâ carte a Domnii Mele să stăpăneaască
toate satele după moşiile mănăstiri, şi egumenul să pue
pârcălab pe care va socoti a fi om mai de ispravă, şi oa­
meni ce vor fi şăzătorî pe moşiile mănăstiri să aibă a
lucra 12 zile într'un an la arătură, la coasă, la secire, şi
să-şî dea dijma moşii din toate bucatele, după obiceaî. Şi
nimini să nu fie volnic, au din boerî, au din slujbaşi, au
din săteni, a pune vin au rachiu pe moşiile mănăstirii
să să vănzâ, fără numai egumenul. Şi nimini să nu fie
volnici a cosi, a ara, au unbla cu vitele pe moşiile mă­
năstiri pană nu-şî va lua voe de la egumen. Şi oameni ce
vor fi şăzătorî pe alte moşii, şi vor fi călcând moşiile mă­
năstiri, să aibă voe egumenul şi isprăvnicei lorii (sic) să
le oprească, au să să aşeaze cu egumenul, au cu ispravni­
cul, şi, aşăzăndu-se, să pască, şi pe Rumăni de baştină ai
mănăstiri să-î stăpăneaască ca şi mai nainte. Iar carele nu
să va suferi, va eşi la Divan. La bălţile carele vor fi pe
moşiile mănăstiri, să nu fie volnic a să amesteca, au din
vameşi, au din căpitani, ci egumenul să aibă a-şl lua în-
treiala peştelui după obiceaî. Drept aceia poruncim Dom-
niia Mea şi dumneavoastră ispravnicilor i căpitanilor i
vameşilor, văzând cartea Domnii Mele, toţi să vă arătaţi
cu supunere şi să urmaţi la toate poruncile Domnii Mele
ce scriu mai sus. într'alt chip să nu fie. Că aşa iaste po-
 ACTE PRIVITOARE LA MĂNĂSTIREA HUREZ 65

runca Domnii Mele. H HCAM p t i S r o c n © A C T K a MU. A v g u s t

29 d . , leat 7252 [1744].
[Monogramă cu roş; pecete octogonală cu chinovar:
ambele steme.]
Proct. Vel Logofăt.
Scrisă dă T o m a Logofăt.

LXI.

Aici însămneaază mălaiu ce s'au mâncat la lucru de

primăvară. S'au măncat oemulf"sic) căt s'au găsit la moară:
ocă 190.
S'au mai măcinat şi din porunbî de dijmă, ocă 270.
S'ati măncat şi cu cai astă toamnă şi la lucru vii de
primăvară, ocă 285 de dijmă.
S'au măncat şi la viia de la Alămăneşti.
Mai 25 d., leat 7253 [1745].
La sapa vii dupe lăstar, rumănî de clacă, liude 58.
Ţigani, liude 130.
Şi am luat mălai de la moară, de la vătaşî, ocă 100.
La pleavila viii la Goleşti mai luat mălai de la moră
ot Vătăştşă (sic), ocă 80.

LXII.

Poruncă a Caimacamilor Craioveî către săteni pentru

ca ei să-şi plătească datoria către Hurez.

Noi Caimacamii Scaunului Craioveî.

Ţie, părcălabe Floreo i voao, săteaniloru de la Marmure,
vă facemu în ştire că aici ne spuse Şfinţiia Sa părintele
chiru Dionisie arhimandritulu, egumenulu sfintei mănăstiri
Hurezului, cum că, pentru claca ce iaste să faceţi la lucru­
rile sfintei mănăstiri, dupe cumu iaste hotărătu de la Mă-
riia Sa Vodă prin luminată cartea Mării Sale, v'aţî aşă-
zatu cu Şfinţiia Sa să daţi de casă căte bani 90 la unu
anu, şi voi aţi datu numai căte bani 60, iar câte bani 30

7992. V o i . X I V . 5

*
66 ACTE PRIVITOARE LA MĂNĂSTIREA HUREZ

de casă i-aţî opritu, şi căci aţî treerat puţintelii grău alu

mănăstirii, de s'au făcutu 20 de ob., şi mălai, de s'au fă­
cuţii 70 de ob., îlu încărcaţi cu 96 de zile, şi pentru acea-
lea opriţi acei căte bani 30 de o casă. Pentru care iaste
mirare că cu 96 de zile s'arti fi treeratu bucate să să fie
făcutu 1000 de ob. de grăunţe, ci mai mulţii decătu 10
zile amu zisu părintelui egumenului să nu vă ţie înu
seamă, iaru voi să pliniţi la mănăstire de toată casa căte
unii zloţii pentru claca ce iaste hotărătă de la Domnie.
Că, de nu veţi plini căte unii zloţii de omti, de voe, vomu
trimite cu treapădu de veţi plini fără voe.
Octomvrie 28 dni, leat 7254 [1745].
Radulu Comăneanu. Costandin Strămbeanu. C. Obe-
deanulu. P a vel Vel: Vel Agă. lanacbi biv Vel Clucjar]
za Arie.
[Fără pecete.]
0
[V :] Pentru Marmurî, mo^iia Marmurile, moşiia mă-
n[ă]st[iril] Hurezii.

LXIII.

Constantin Brinooveanu Vel Clucer către egumenul

Dionisie, pentru afaceri ale mănăstirii.

t Cinstite prea-cuvioase Sfinţiia T a părinte ig[u]m[ene]

chir Dionisie arh[imandrite] al sfintei măn[ă]stir[i] Hurez,
dă la milostiv[ul| Dumnezeu rog Sfinfţieî] Tale săn[ă]tate
întreagă şi toate cele fericite ca să-ţi dăruiască. Scri­
soarea ce ai trimis Sfinţiia [Ta] dinpreună cu părintele
popa Ioan a m luat; cele ce-mi scrii Sfinţiia Ta, am v ă z u t ;
pentru hrisov, îmi spusă părintele ce 1-aî trimis Sfinţiia
Ta, că Rumânii aceaia ce s'ati judecat, i-auscos; iar, pentru
cele ce scrii Sfinţiia Ta, pentru acei Rumănî nimic să nu
te temi Sfinţ[ia] Ta. Pentru bisearica de la mănăstire dă
la Surpate, pecum că s'au isprăvit, am luat şi foaia, şi
foarte mulţămăsc Sfinţfieî] Tale de osteneală. Aşijderea şi
pentru şindila care au mai rămas să o dai Sfinţfia Ta] in
sama stariţiî ca să stea, — dor vom mai lucra căte cevaş la
 ACTE PRIVITOARE I,A MĂNĂSTIREA HUREZ 67

primăvară la mănăstire. Acasta, şi mila lui Dumnezeu

să fie cu Sfinţiia Ta. Iulie 6 d., 7254 [1746].
Al Sfinţiei Tale dă bine voitor
Costandin B[răncoveanul] Vel ClucferiuJ.
0
[V :] Cinstitului, prea-cuviosuluî Sfînţfii Sale] părintelui
igumen chir Dionisie arhimandritul], ig[u]m[enul] dă la
sfţănta] măn[âs]t[ire] Hur[e]z[ul], cu întreagă sănătate să
să dea.
[Pecete de ceară neagră, octogonală, cu flori şi două
inimi străpunse.]
LXIV.
Hotărire judecătorească intr'un proces al Hurezului
pentru moşia Foleşti.
* Iulie 11 zile.
Irimia i Iacov Dumbrăveştii cer de la igumenul Hure-
zeanul o parte din moşia Foleşti, sud Vîlcea.
Zic că, fiind a lor, le au împresurat-o mănăstirea de ani 40.
A r a t ă un zapis cu leat 7190 [1681-2], care scrie cu nu­
mele lui Tanasie, tatăl Irimii, dat la mina lu Dumitru Golii,
1
drept cu (t ?) 20 zălog.
Acest zapis este de ani 64, cu care nicî-o pîră nu putea
face în potriva mănăstirii, şi, încă văzîndu-se şi cu slovă
nouă, s'au cercetat şi s'au cunoscut că este mincinos.
Igumenul Hurezeanu, prin vechilul său, Ioan ieromonahul,
arată cărţi de stăpînire veche de ani 99.
Fiind pîra Irimii i a lu Iacov făr de cale, nu s'au ascultat
la judecată.
Hotărim să stăpinească mănăstirea cu pace.
Aceasta scriem. Anul 7254 [1746].
Grigorie Greceanu Vel Ban.
Trecută la condică de Voicu Logofătul.

LXV.
Catastihu pentru banii ce s'au înpărţitu pă untu i
pă miere, precurmi va arăta în josu a n u m e :
Noem. 25 d., 7255 [1746].
68 ACTE PRIVITOARE LA MĂNĂSTIREA HUREZ

1 d 1 1
Ion Burtelu ot Corbi t 10; v de miere t 1 p .
1 ocă de untu po bani 18. Ghiorghie snă Ion Burtelu
1 d 1
t 5 pă miere i pă untu, v t 1 p', ocă po bani 18.
d d 1
Radulti Stupariu ot Corbi miere v 12, v po bani t
1 1
1 p , t 3.
1
Oprea ot Corbi t 2, pă untu, ocă po bani 18.
1
Radulu cumna[tul] lui A m z a t 2, pă untu, ocă po bani 18.
în seama moşului Pahomie i a Neculiî ot Topana t' 20.
d 1
P ă miere v t 1 p'.
1 d 1 1
Ianache ot Poenăreî t 3, po v de miere t 1 p i pă untu
1 1
t 1 p.
1 d 1 1
Tudosie ot Corbi t 3, po v de miere t ,1 p , i pă untu
1 1
t 1 p.
1
Iordache snă Antonie ot Corbi luatu t 5 pă miere.
1
Dat Opreî ot Domneşti t 10 pă m i e r e . . .
1
Luat Oprea ot Domneşti t 25 pă miere.
Moşu Pahomie i Nicula ot Topan[a] au luatu pă sama
loru cu zapisu ban[i] pă miiarfej...
1
Barbul de la Goleşti au luat t 100 cu dobândă păn[ă]
la Ispasu, zeace a unul, de acolo nainte să înbrace pă
miiare.
Voico iiiacon[ul] i alţi popi i săteaniî de la Uda, popa
Radful, Costandin diiacon[ul], Şărbfan] diiaconful], Iane ati
1
luat pâ miiare t 184.
1
Dum. Com[i]s[ul] Ioniţ[ă]... au lu[a]tu pă miiare t 100.
1
Barbul Stegar[iul] iar au mai luat pă miiar[e] t 25 [şters].
1
Iaru mai luatu dum. Ioniţe Tigvfeanu] t 200.
1
Ion ot Do[mjneştî au luatu pă miere bani t' 60, ipac t 10.
1 J 1 l
Dat lui Tudosie ot Corbu t 1 0 . P ă miere, v po t 1 p .
1
Dat lui Stanu Untariu t 100. Cu dobândă zeca doi, şi,
câtă miere v a avea, să n'oo dea noao după ruptoarea miereî.
Ghen. 23 dni, 7255 [1747].
1
Dat Comisului Ioniţă Tigvean[u], bani pă miere, t 20.
1
. . . Datu lui Gherasimu t 20.
1
Datu Hristiî Căpitanii t 33.
1
Datu Părvuluî ot Rudenî t 60.
1
Datu lui Tudosie t 15.
f
ACTE PRIVITOARE LA MĂNĂSTIREA HUREZ 69

1
Datu luî Neagoe t 6.
1
Datu Badea Şerboî t 3.
l
Datfa Neacşulul Băiat t 2.
1
Datu Oprii Mertăţeî t 3.
1 1
Datu popii luî Ghenadie t 1 p , 20.
1
Datu Dimii ot Groapă bani pă miere t 3 [şters].
1
Datu judeţului Dumitru bani pă miere, t 2 . . .
1
Dat dumnealui Comisului Ioniţă Tigveanulu t 500.

LXVI.
Foiţa de bani s'au fost dat pe miere la Udeani, însă
pană la Sfeti Gheorghie, de leu oc[aj 1 de untu, şi cine v a
da bani la zi, cu ostenea[la] lor, s ă fie plătiţi, iar cine nu
va da, să rămăe bani pă miere, şi dintr'ănşiî au venit acum
şi au dat pecum arată a n u m e ; Iul. 6 dni, 7255 [1747].
1
Dat diiacon[ul] Şerbu bani, din cei de anu, t 10, capete,
din osteneală, t' 2.
1
Dat Pahomie, din bani ce au luoat pă miere t 11 din ca­
1
pete, i, din osteneală, t 2.
1
Dat pop[eîJ Radulu celu tănăru t 5 din capete i din
osteneală bani 100.
1
Dat diiacon[uluîj Costandinu bani t 1 capete i oste­
neală bani 21.
Eu popa R a d u ot Vodă.
E u Şerbu diiacon ot tam.
E u diiacon Costandin otam.
1
Cin t 27, capete.
1
Cin t 5, bani 1, din osteneală.

LXVII.

Cumpărătoarea capreloru.
Capre 34.
L* 7256 [1747—8].
1
Savulu otu Nucşoară capre 10, po t 10.
Ionu otu Nucşoară capră 1, po bani 84.
70 ACTE PBIVITOAKE LA MĂNĂSTIREA HUREZ

Popa Stanculu otu tamu capră I, po bani 102.

1
Milea capre 10, de datorie, po t 10.
Iar mai luatu capre 12, capra pe bani 100, — totu de
la Milea.
1
Costandinu capre 8, po t 60, banî 10.
Lazăru capre 4 de datorie.
1
Ioana capre 4, po t 2, banî 100.
1
Dumitru capre 5, po t 3, banî 90.
1
Radu Boldunu capre 30, po t 29, banî 16.
1
Sima capre 8, po t 60.
1
Dumitru Oobanu capre 3, po t 2, banî 100.
Capre 63.
V 7256 [ 1 7 4 7 - 8 ] .
1
Ionu otu Brădetu capre 22, po t 16,
1
Radu capre 9, po t 6, banî 90.
1
Stanu otu Brătiianu capre 20, po t 20.
Şărban Cosacu otu Brătiianî, capre 10.
Iordanu bratu ego, capre 3.
1
Iane capre 8, po t 60, banî 30.
1
Balea capre 13, po t 12.
1
Radu snă Dobre capre 9, po t 7, banî 50.
1
Fecoru Prediî, capră 1, po t 1, banî 9.
1
Busiiocu capre 3, po t 2.
1
Costandinu capre 11, po t 9, fără banî 20.
1
Ţintea capre 5, po t 3, banî 93.
1
Radu lui Şerbanu capre 8, po t 5, fără banî 8.
1
A m z a otu Corbi capre 17, po t 15.
1
Radu Boaşu capre 2, po t 1, banî 70.

LXVIII.

Foae de dijma porumbului, a fânului şi a cânepii,

şi actele ce s'au găsită pe partea mea de moşie dinu
Bălieani i dinu Bărbeşti ce să chiamă Valea-Mare,
la acesta antt 7256 [1747—8].
Din Bălteanî. Dijma fânului, precumu a m u aşezat cu
oamenii:
 ACTE PRIVITOARE LA MĂNĂSTIREA HUREZ 71

Clăi Bani
I Livadea de la Mărulu Vearde, pană în vărfu şi
pană în vii 90
1 Livadea di nu Mărulu Vearde la vale, pană la drumu 90
1 Livadea dinu drumu la vale, pană unde ne în-
părţimu cu ceialalţî moşteanî 90
1 Livadea unde cosiia diaconulu Necolae 120
1 Livadea din sălişte 120
I Livadea unde cosiia Stanciul Cojanu 34
1 Livadea de la frasinii pană unde ne împărţimîi
cu alţî moşteanî 65
1 Livadea dă la vie şi de la stupină 75
1 Livadea din văratice 75
2 Patru ginerele Stanciuluî, în G|ăva]ne 75
2 Ionu Dulea, iaru în Găvane —
1 Costandinu ginere Mihalceî, iaru în Găvane . . 55
1 Patru fecorul Mihalceî, iaru în G ă v a n e . . . . 36
4 Mihuţă, iaru în G ă v a n e 100
în Valea-Mare, iar dijmă de făină:
2 Livezile unde cosiia diaconulu Patru ot Dămţeanî 180
1 Livadea unde cosiia Andrei Cojanu 120
1 Livadea unde cosiia Slanciulu Cojanu 120
2 Livezi unde cosiia Mihalcea Cojanu 180
1 Livade unde cosiia iaru Andrei, în văratice,
dăspre Apusu. 90
1 Ionu otu Turceşti 45
1 Vladu ot Oteşanî 35
1 Dumitraşco ot Bălteanî 30
1 Livade de-asupra răpii 45
1 Livadea de la bordeae 45
1 Pătuljulu] înu vale 15
1
S u m a : clăi 32 t 16, bani 75
[V°:] Dijma porumbului şi de cănepă:
Porumbi Cănepă
feardele mănuşi

Andrei Cojanu 25 14
Pârvulu, fiul său . 10 4
72 ACTE PRIVITOARE LA MĂNĂSTIREA HUREZ

Porumbi Cânepă
feardele mănuşi

Radul fiiu-său 19 4
Neacşulu fiiu-său 10 4
Mihalcea Cojanu cu fiiu-său 27 6
Patru fiiu-său 13 6
Standul sănu ego — 6
Costanu zetu Mihalcea 4 6
Stanciulu Cojanu cu fiiu-său 30 10
Radul sinu ego — —
Patru zetu Stanciulu 10 4
Matei Spănulu 6 —
Ionu Dulea 6 —
Mihuţă — 2
în Valea-Mare:
Vladulu otu Teşanî 8 6
Ionu Panduru otu Turceşti 6 —
Dumitraşco otu Bălteanî 20 —
Costandinu, ginerele lui Dumitraşco . . 18
losifu proigumenu Hurezi . . . Suma 212 72

LXIX.
Sinet al unor săteni din Jiblea către proegumenul
Ghenadie de Hurez.
14 Septembre 7256 (1747). „Anghel pârcălab Călvun (?) şi
Costandin cumnat[u]-sâu, ot satul Jibleam, dat-am zapisful]
nostru al doilea răndu la mănfa] părintelui proegumenuluî
Ghenad[i]e, precum sâ să ştie că la anul 7253 [1744], Dechem­
vrie 20 dni, deci, având noi trebuinţa de bani pentru al nostră
tribuinţă, mergăndu în multe rânduri cu rugăcune ca să
ne dea, şi n'a putut a să curaţi, ci ne-au făcut bine cu
1
t 100, bani gata, zeace a u n u l . . . , şi noi i-am dat la ne-
guţ[i]toriia nostră, şi, tot aşteptând noi preţul vitelor de
atunci pănâ acum, s'au tămplat de am zăbovit cu datul
banilor. Pentru acasta acum apucăndu-ne să meargem la
oianul (sic) judecăţi, să plinim banii, şi, nea vând bani,
t
I

ACTE P B 1 V 1 T 0 A E E LA MĂNĂSTIREA HUREZ 73

ne-am rugat de Sfin[ţiia Sa] de a m mai pus zi de acum de

la Cărstov, S[ă]p[temvrie] 14, păn în treî săptămâni, să a v e m
a da bani cu dobânda lor, ce face neguţitoreşte zece unul,
iar, de nu s'ar da banii la zi, ce s'ar face vre o cheltuială
sau zecuială, să fie tot de la casa nostră.
A m scris eu popa Drăghiciu."

LXX.
Foiţă de miere ce s'au cumpărată pă bani, precumu
va arăta în josu a n u m e ; Oct. 8 dni, 1' 7256 [1747].
Badea Şerboiu, ocâ 7; popa Vasile ocă 10; la chirigii
d
ocă 8; Costandinu dinu Vata, v 1, ocă 3 ; Radul Stu-
1 d
pariuluî ocă 8 p ; iar la chirigii v 1; Ionu otu Ciuteştî
d
ocă 8; Ozun Aii ocă 6; Matei snă Marco v 1, oci 8;
Gheorghie Rumânulu ocă 7; Tudosie ocă 6; Neagoe dichiu
d
v 3, ocă 3.
Stupinile mănăstirii.
d
La stupina dinu Ferege v 21, ocă 7. Stupina dela Corbi,
d d
v 2, ocă 5. Stupina dela Radu Orbu v 1, ocă 7. Stupi­
d
nile de la Topo[lovăţ], v 10, ocă 2.

Foiţă de mierea care s'au luoatu pentru datorie, precumu

arată în josu a n u m e ; Oct. 8 dni, 7256 [1747].
d
La egumenul dela Fedeleşoi, v 2, ocă 8; Badea Şer-
d d
boiul v 2 ; Uiasca jupăneasa v 3 ; Părvulu otu Rudenî
d d 1 d
v 1, ocă p ' ; Ionu Donesculu v 3, ocă 4 p ; Tudosie v 1
d d
p"; Stanu Untariulu v 5, ocă 1; Oprea otu Domneşti v 8,
1 d
ocă 9 p ; Hristea Căpitanulu v 5 ; Ionu snă Costandinu
d d
v 1; Dumitru otu Viişoara v 1, ocă 10, litre 3 ; Ionu
Untar[iulu] ocă 3, litre 3 ; lordache snă călugăru otu
1
Corbi V 2.

LXXI.
Foiţa de datorie ce am luat... bani precum arată;
Oct. 25 dni, 7256 [1747].
1
Ion Burtel ot Corbi t 10, capete, dobândă t' 2.
74 ACTE PRIVITOARE LA MĂNĂSTIREA HUREZ

l
Oprea ot Corbi t 2, capete, dobândă bani 48.
1 1
Oprea ot Domneşti t 20 p , pă miere.
1
Oprea al Mustăţii t 31 capete i dobândă bani 90.
1
Ilie Mustăţea t 8,90 pe miere.
1
Călugărul de la Topana i Nicula t 36.
1
Da la Uda t 118.
1
De la Stan Untariul t 1.
1
De la Barbul Steg[ajr t 20.
1 1
De la Turcu, cin t 12 p .

LXXil.
Carte de la ispravnicii de Vîlcea pentru oprirea
vilelor unor locuitori de la moşia Hurezului.
Aicea la noi jălui Sfinţiia Sa părintele Dionisie a r h i m a n ­
drit], igumenulu Hurezanulu, pentru oamenii dinu satulu Rî-
meştiî şi Romanii, că şed cu casele pe moşiile loru, iaru cu
dobitoace loru (sic) mănâncă moşiia mănăstirii şi tae leam-
nele din pădurea mănăstirii fără nicî-o tocmeală. Pentru
acasta dămu voe mai susu numitului egumenii să-î oprească
a nu mai treace vitele loru pe moşiia mănăstirii, nici
leamne să nu-î lasă să mai tae, ci sâ-şî oprească moşiia.
Iaru care ar îndrăzni în silă a mai lâsa vitele pe moşiia
mănăstirii, să fie slobodu egumenulu să-î tragă, şi care aru
sta înpotrivă cu semeţie, să ne înştiinţază pe noi, şi-lu vomu
aduce cu treapădu. Acasta scriemu. Sept. 1 dni, 7257 [1748].
Atajj.AVTYJC . . . z. |IS: . . .
is[pravnicu] Vâlcea.
[Pe a doua foaie:]
Aicea înnaintea noastră jălui Sfinţiia Sa părintele Dioni­
sie arh[imandritu], igumenulu Hurezanulu, pentru oamenii
dinii satulu Rămeştiî i Romanii, curau că şăd numai cu
casele pe moşiile lorii, iaru dobitoacele lorii le pascu toţii pe
moşiia mănăstirii şi tae leamne de ce le trebue din pădurea
mănăstirii; pentru care aii avuţii obiceai mal nainte de
au lucraţii mănăstirii clacă căte 3 zile de omu, iar acurau
mănăncaţl (sic) moşiia în silă, şi nu veţi să daţi nicî-unu
 ACTE PRIVITOARE LA MĂNĂSTIREA HUREZ 75

ajutoriu. Pentru care iată vă poruncimu să căutaţi de

acumu înnainte să vă feriţi de moşiia mănăstirii, au să
lucraţi de omu căte 3 zile la ce vă va porunci egume-
nulu, iaru, neascultându, amu datu voe mai susu numitului
egumenii să vă oprească, ca nici dă cumu vitele voastre
să nu le lasă a mai treace în moşiia mănăstirii sau a mai
tăia leamnele, şi oricare dinii voi aru mai întră cu sc-
meţie şi fără tocmeală, după cumti iaste porunca Măriei
Sale lui Vodă, şi va mai jălui părintele egumenulu, să
ştie că-lu voiii aduce cu treapădu şi nu v a eşi de la în­
chisoare pană va plini ce iaste adetulu moşiei, şi [să] voru
pedepsi pentru neascultarea lorii. Acasta scriemti. Sept. 1
dni, 7257 [1748].
[V°:J. Poruncile domneşti de cercetări precumii scriu
eercând-o.

LXXIII.
Răvaş al lui Minai Rioşanu către Hurez pentru
nişte bani.
Părvule Căjane de la Bălteanî, sănătate. Pentru ban[i]
ce ne-aţî datu pe cartea dă hotărnicie pentru un codru dă
loc de la Bărbeştiî, ce au fost al părintelui Iosif proegu-
m[e]nuluî şi al popeî lui Ion, cu cetaşfiî] lui, un zlot aii
fost rău, ce mi l-au dat părintele proegumenul Iosif. Ci,
când vă veţi socotii, să-î ţii in seaamă.
Sep. 6 dni, 7257 [1748].
B u n voitorii
MfiJhfaiJ RfioJşfanuJ.

LXXIV.
Poruncă de a se plăti dijma către Hurez de către
oamenii din Bălteni şi Brăbeştî.
Ţie Andrei i Mihalco, Stanciule cu fecoril voştri, şi alţi
oameni din Bălteanî i din BârbeştI cari aţi venit la mine
de aţi spus pentru părintele proig[u]me[n] Iosif de la
Hurezi, şi acum, viind proig[u]m[enul] la mine, într'alt
chip aii spus, iar nu precum aţi zis voi, — pentru care
76 ACTE PRIVITOARE LA MĂNĂSTIREA HUREZ

iată că vă poruncim să căutaţi să vă daţi dijma de an,

de anţărţ şi de estimpu, şi, străngăndu-să dijma la un loc,
să vă aflaţi cu proig[ujm[enul] de faţă aici la mine,
la 16 zile ale lui Septemvrie. într'alt chip să nu fie. Acasta
scriem. Sept. 8 d., 7257 [1748].
Dela Vel Ocnă. [Iscălitură neînţeleasă.]

LXXV.
Danie către Hurez din partea proigumenului Iosif.
* 11 Mart 7257 (1749). Iosif proigumenul de Hurezi dă
mănăstirii partea sa din Băltenî. Iscălesc şi: „Ion cumnat
proegumenuluî, Antonie arhimandritul, egumenul Bistriţei,
Sandul biv Logofăt za Vistierie, ispravnicul Vîlciî, Ilarion
egumenul Arnoteî, Tudor Măldărescu". „Luînd eu cinul
c ă l u g ă r e s c . . . din copilărie, înpreună cu tată-mieu Ata-
nasie şi cu mumă-mea Damaschina, şi petrecînd părinţii
miei cei mai sus numiţi într'această sfîntă mănăstire pînă
1U
la sfîrşitul vieţii lor... . Acuma e egumen Dionisie.

LXXVI.
Climent, fost episcop de Rimnic, către egumenul de
Hurez, Dionisie, pentru primirea unor bani.
Prea-cuvioase arhfimandrite] i igumen al sfintei şi dum-
nezeeştiî mănăstiri Hurezii, chir Dionisie, al Smereniei
Noastre întru Duhul Sfăntu iubit fiiu sufletescu, de la
milostivul Dumnezeu îţi rugăm şi-ţi pohtim ca să-ţi
dăruiască tot fericitul bine amănduror bunătăţilor, iar de
la Smereniia Noastră molitvă şi blagoslovenie trimitem
Cuvinţiî Tale.
Scrisoarea ce ne-aî trimis prin Iosif proig[umenulu] ne-au
1
venit, înpreună, şi cu t 85, şi mi au dat proig[umenul] Iosif
1
şi de la părintele ep[iscop] chir Grigorie t 65, cu care s'ati
1
făcut t 100 şi cincîzăcî tocma. Pentru care foarte mul-
ţămim Cuvioşii Tale, că într'acastă dată scăpătasem de
1
C o n d i c a H u r e z u l u i c u p r i n d e a c t e d e la Damaschina.
 ACTE PRIVITOARE LA MĂNĂSTIREA HUREZ 77

chieltuială. Domnul Dumnezeu să te păzească, şi să te

învrednicascâ prin purtarea-ţî de grijă pe încetu să te
plăteşti şi de ceialalţî ce ai mai rămas. Ci, de vei lua
ceva din vinericul de estimpu, iar să ne mai trimeţî, şi,
după ce te veî plăti, îţi vom mai mulţămi. Şi cu acasta
fii Cuviinţa Ta blagoslovit. Noemvrie 8 d., 1* 7258 [1749].
Al Cuviinţiî Tale părinte sufletescu: C[liment] pfroinj
epfiscopj RăimnficuluiJ.
n
| V : j Prea-cuviosuluî a r h i m a n d r i t ] i igumen al sfintei
şi dumnezeeştiî mănăstiri Hurezii, chir Dionisie, cu mo­
litvă şi bJagoslovenie să să dea
[Pecete neagră cu mitra, cîrja şi „CI. Rm."l
t Dela preasfin[ţi]t[ulj părint[ele] ep[iscop], că ni-am dat
1
t 108 din datorie ce săntem; Noemvrie 28 dni, 7258 [1749].

LXXVII.
С. 1750.
Foiţa de bani ce s'aii daţii pe capre, cumti va însemna
1 1
in josu anume. ...Vama untului t 5. Datu la tabaci t 21.
1 1
Dată pă pădure la Albeşti t 5. Datu pă pădure la Fileştî t 5.
1 1
Datu Radului Cărnar[ulu] pe un foaie t 2 p . A m u datu
1
pă sare bani 90. A m u datu pe 2 chile de mâlaiu t 4 p'.
1
A m u datu Albului cobanu t 1, bani 30. A m u datu pă
1 1
putina de zahanâ t 2. Mai luoatu chilă de mâlaiu t 2.
1 1
Mai luoatu sare t 1 p . AmCi datu pe o vadră de miere
1 1
t 2 p'. Datu pe locu de zahanâ t 2. A m u [datu] la chi­
rigii. A m u datu lui unchiiaşu Iaru tăbacfulu]. A m u datu
1 1
Hristil Căp[itanulu], pă ghindă t 7 p . Mai datu lui Ionu
1
tabacii, t 1, bani 90. Amu datu şi şi pă tufă la oraşu
1
t 10. Capre 10, pă 10.
[Şi o însemnare de miere pe dos.]

L X X VIII.
[C. I750.J
Să ştie bani ce aii înbrăcat pă miere, pă iintă i pă
capre, cum arată a n u m e . .
78 ACTE PRIVITOARE LA MĂNĂSTIREA HUREZ

1 1
122 p t întăl.
1
200 t i-am mai dat Stanciuluî la untu.
1
39 t Ivan Văt[aful] i-am dat.
1
215 t am dat Miniî pă capre.
1
1.30 t am dat Stanculuî.
1
5.90 t am dat Stanculuî vameş.
l
21 t am dat la tabaci unt.
1
5 t dat la Albeşti pă pădure.
1
5 t la Fileştî, iar pă pădure.
1
2,90 t am datu pă un foaie.
90 bani la sare.
l 1
4 p t am dat pă 2 chile de mălai cobanilor.
1,30 t' Albului cobanu.
1
3 t pă o putina de zahanâ.
l
2.30 t iar pă o chilă de mălai.
2 t' pă locul zahanalii.
45 bani lui Iordache, unt.
45 bani dat lui Filip.
l
2 t dat lui Ivan Vât[aful].
1
2 t la chirigii mierii.
1
6 t la tabaci.
1 1
7 p t dat Hristiî Căp[ijt[anul] pă ghindă.
Capre.
Dat lui Ivan ot Şărboi pă capre, 14 capre, po bani 90.
Dat lui Ivan Vlăşcanul pe capre 15, capra po bani 90.
Iar dat Iui Ivanu Vlăşcanul pe capre 5, capra po banî 90.

LXXIX.
[C. 1750.]
Foiţa ds arătare viteloru ce pască pe moşia sfintei
mănăstiri pecumu să va arăta la vale pe a n u m e :
12 vite Dincă Poenariu.
8 porci Dumitru Pasăre.
2 boi la Nicolae Cărăuşu.
Buşe Pasăre, cu tote vitele lui.
Barbu Pasăre, cu toţi caii lui.
 ACTE PRIVITOARE LA MĂNĂSTIREA HUREZ 79

Patru Bratu, cu tote vitele luî.

Popa Gheorghe, cu toate vitele.
Diiaconu Costandinu Bubatu, cu tote vitele lui.
Dumitru Pasăre, cu toţi cai.
Tudoru Supţărelu, cu tote vitele luî.
Anghelu alu Dobriţăî, cu 6 capre.
Popa Nicolae, cu toţî cai luî.
U n a sută noozăcî şi cinci de znopî de grău de tomna,
la popa Gheorghe.

LXXX.

[Listă de bir preoţesc; c. 1750.]

Popa Ionu otu Cremu. Popa Barbu otu tamu. Popa
Stanculu otu tamu. Diiaconulu Dumitru otu tamu. Diia-
conul Mihaî otu tamu. Popa Măinia otu Ruda. Popa P a t r u
1 1
otu tamu t 5. Popa Radu ot Budeştî t 7. Popa Costan­
1 1
dinu otu Blidari t 6. Popa Tănasie otu Fedeleşu t —. Diia-
conuluî Costandinu otu tamu —. Diiaconulu — otu tamu —.
Diiaconulu Sandu otu Feţenî —. Popa Costandinu otu tamu—.
Popa Patru otu Bleî (sic) —. Diiaconulu Gheorghie otu
1
tamu. — Diiaconulu Condia —. Diiaconulu Dumitru t —.
1 1
Popa Bunia otu tamu t 6. Diiaconulu Dobrinu t —. Diia-
1
conul Ionu otu tamu —. Popa Dumitraşco t —.
1
[Nume rupte; în faţă: t 4, 60, 4, 30, 5, 4 p ' ; şi din
Milcou.]
1 1
. . . ot Căzăneştî, etc. [în faţă: t 2 p \ 2, 2, 3, 2, 1 p , 1.]
1 l
Cin t 168 p .

LXXXI.

[C. 1750.]
Foiţa de bani ce s'au dată pă capre, cumu arată în
josu a n u m e :
[Nume:] Radulu Cărnarulu. Datu pă p ă d u r e . . . P ă m e a r e . . .
1
Datu pă vadra de meare t 2, bani 30. Datu pă locu de
1 1
zahanâ t 2 . . . Mai datu la chirigi t 2.
80 ACTE PRIVITOARE LA MĂNĂSTIREA HUREZ

LXXXII.
[C. 1750.]
Socoteală de caş luat, în ocă, de la Milea ot Nucşor[ă],
de la Dumitru brat pope StanCul, de la Gherghe Vărtos,
de la Albu ot Nucşor[ă], de la Nicola Cerboreanu, de la
Mateî, nepotu lui Stan Vota.

LXXXIII.
[C. 1750.]
Foiţa de bute care o am măsuratu eu la Domneşti, vin
de cumpăt (sic).
rt A
La Oprea cărciumar.. ., v 93. A u eşitu drojdii, v 4.
d
I de pic[ăjtur[î] v 2.
d
A u rămas vin bun v 87.
1 bute de la Nitul Ţigan i dela Ciupoca, a părintelui, s'au
m ă s u r a t . . . Din ţancu b u t i i . . . .

LXXXIV.
[C. 1750.]
Diata arhimandritului Dionisie [pe Hurez].
1
t banî
30 „ Pă cară de făclii pentru îngropare.
150 „ Părintelui episcop, să slujască un sărindar la
gromnicî.
150 „ Părintelui proinu Mitfropolitu] chir Grigorie, pentru
osteneala.
3 ughî părintelui Vlădichi dela Sărăcineştî
3 „ pă sărindare.
3 „ la igumeni ce vor fii la pogrebanie, de igumen
căte 2 ughî.
25 „ La o sută de preoţi ce vor fi la pogrebanie, de
preot căte parale 10, sau căt să va socoti.

1
C l i m e n t , a d ă p o s t i t acolo. S c h i t u l a fost făcut î n c ă d i n 1688 d e
e p i s c o p u l d e R î m n i c , Ş t e f a n , şi î n z e s t r a t c u m o ş i e d e T ă n a s i e P ă u -
ş e s c u l . î n t r e c t i t o r i s e î n s e m n ă î n s ă şi e p i s c o p u l C l i m e n t (Istoricul
eparhiei Rimniculul Noul Severin, B u c u r e ş t i 1906, p . 391 ş i urm.).
 ACTE PRIVITOARE LA MĂNĂSTIREA HUREZ 81

1
t bani
15, 40 să să înparţă la săraci.
15 „ pă grău de pomenire.
5 „ pă pasări.
10 „ pă peşte proaspăt i sărat.
100 „ pomenirile preste an.
Sărindarele ce sănt orânduite.
1 la episcupie.
1 la Coziia.
1 la Tismana.
1 la Bistriţă.
1 la Govora.
1 la Arnota.
1 la Hurezi, la biserica cea mare.
1 la Bolniţă.
1 la Sfinţi Apostoli.
1 la S[fe]ti Ioanu.
1 la S[fe]ti Ştefanii.
1 la biserica din vale.
1 la aceste 3 schituri şi la biserica din vale, să să dea
1
căte t 8.
1 la Polovragî.
1 la Baia-de-hier.
1 la Teleştî, unde sănt îngropate oasăle părinţilor miei.
1 la Bălăceşti, unde sănt oasăle frăţăni-mieî.
1 la Bălăceşti-de-josu.
I mă rog Preasfinţi Tale, părinte proinii Mit[ropolitu], chirio
chir Grigorie, de mi să va întâmpla sfârşitul vieţii, şi, fiind
Preasfinţia] [Ta] aicea, mă rogu să ei osteneala să vii
să îngropi ticăloasă oasăle meale, şi să porţi grija pentru
sufletul mieu cu ceale ce las într'acastă foae ca să să
plinească, după cum mai sus arată; şi pentru osteneaala
Preasfinţii Tale vei avea darii şi milă de la milostivul
Dumnezeu în ziao (sic) judecăţii. Şi te rogu pă Prea-
sfinţiia Ta, de toate cele ce voi fi greşiţii, să le erţî, şi de
mine păcătosulti să fii Preasfinţia] Ta ertatu.
Iar, de nu va fi Preasfinţia Sa părintele aicea, te rog foarte

7992. V o i . X I V . 6
82 ACTE PRIVITOARE LA MĂNĂSTIREA HUREZ

să eî osteneaală: păcum m'am rugat de Preasfinţia Sa pă­

rintele, mă rog şi de Sfinţi [Ta] ea să eî osteneala să în-
parţî aceastea, ca milostivulu Dumnezeu să facă parte şi
Sfinţi [Tale], la vremea sfârşitului vieţii Sfinţi Tale, de un omu
harnică ca să chivernisască pristăvirea Sfinţi [Tale], pă­
cum vei chivernisi şi Sfanţi Ta a nostră; şi vei avea dar
dela milostivu Dumnezeu pentru acastâ osteneaală. Şi
te rog, frate, să mă erţî, şi de mine păcătosulu să fii ertatu,
că Cară amu oc[ă] —, şi făclii gata oc[â], — vite de tâiat,
am, ale meale vaci, câte vor trebui să să tae, vase de pă­
mânt am ale meale gata, o bute de vinu, doar voi fii
plătitu; să dea mănăstire şi grău. Numai pentru oste­
neaală Sfinţi T[ale] ce o vei face, mă rog; iar, de nu va da
măn[ăs]tirea, veţi cumpăra cu bani. Şi şi Sfinţia [Ta] vei
avea parte înpreună cu noi.
Dionisie arhfimandrit], ig[ume]n H[u]r[e]z[uluî], sin
Fota Câp[i]t[an] Băl[ă]cescu.
[Pecete roşie, ruptă.]

LXXXV.
[1749.]
Alegere de nume din catastihul pentru vinăriciu
al Hurezului.
Sud Dolj.
Catastif din dealurile din cari iâ şi sfânta mănăstire
Hurezul vinericî dupe cum arata în lăuntru a n u m e ; Oct.
30 dni, 7258 [1749].
Cacaleţiî.
Matei pârcălabul i Gavrilă cel mic, Gligorie Pitaru,
Gherghina vrăjătoarea, popa Staico, Dumitru mortasăpul,
Radul diiaconul, popa Patru, Oprea Bechiianul, Stoica Gîo-
rocanca, Filip diiaconul, Părvul Mărinescul, popa P a t r u ,
Stancu cel mic, Florea diiaconul, Nicola Belcin[e]scu, Iona
săraca, Ion sin Lupul, Nicola diiaconul, Radul diiaconul
ş. a. [Total: 1793 vedre.]
Gîorocul.
Costandin diiaconul, popa Costandin, Sandul diiaconul,
 ACTE PRIVITOARE LA MĂNĂSTIREA HUREZ 83

Matei diiaconul, lane Gioroceanu, Ştefan comisariu, Andrei

Morariu. [Total: 574 vedre.]
Puţurile.
Mitrofan călugărul, Mareş Vătaful, Arcadiia copil, Ivan
Boştinaru, Boţa, Gherghie, Grigorie Tutun, Petco, popa
Combin, Chiriţă pârcălabul, Radul er[monah] Golescul,
Vladul Balea, Stan sin Nanul, popa Nitul, Dobromir diiaco­
nul, Stanca lui Iacov, Andrei Vătaful, Marin diiaconul, popa
Spiridon, Muşa, Nanu unchiiaşul, Rado Cărstoţe, Matei
Cărstuţe, Ispas Morariu, Ion sin Fotei, Stepan, Calotă.
[Total: 3.744 vedre.]
Leoveaniî.
Stan pârcălabul, Badea Buzău, Ion Brânca, Stoian
Gavrilescul, Mihaî al Despeî, Părvul Minei, Stan croitoriu,
Radul Mărgăritescul, Stoica Băan, Ion Curcă, Patru Bură,
Tudosie deaconul, Iona săraca, văd[uva], Onofrie călugărul,
popa Patru, Părvul Blăjan, Ştefan sluga, Neacşu slugă,
Ion Munteanul, Preda Căcea, Stanciul G ă r j a n . . . 7.432 vea-
1
d[re], po bani 2, fac t 111 p \ 46.
Dumfitru] biv Vel ŞatfrafJ.

LXXXVI.

Pomelniculu Radului Fălcoianu, ce s'au dată la

sfânta mănăstire Urezi.

Vii.
Radul, Costandin, Dimitrache, Safta, Mihaî, Ianache,
Păuna, Rucsandra, Zoiţa, Matei, Ioniţă, Toma, Costandinu,
Ioniţă.
Morţi.
Vintilă, Matei, Elena, Mariia, Sultana, Toma, Hasan,
Ancuţa, Mariia, Scarlat, Costandinu, Ianache, Preda, Bar-
bulu, Dumitrana, Stanca, Vintilă, Ancuţa, Frusina, Ra-
dulu, Şărbanu, Ilinca, Safta, Zoiţa, Andriiana, Mihaî, Des-
84 ACTE PRIVITOARE LA MĂNĂSTIREA HUREZ

pina, Mariia, Costandinu, Caplea, Ancuţa, Zamfira, Gheor-

ghie, Gheorghie.
Iunie 5 dni, 1753.

Radulu bivu Velu Medelniceru.

LXXXVII.
9 April 1754.
Scrisoare a lui D. Codreanu către egumenul de
Hurez, despre moşia de la Baia-de-fier a mănăstirii.
„D. Codreanu, biv Vel A r m | a ş u ] " , către arhimandritul
şi egumen de Hurez, Dionisie.
„Am înţeles pentru un hrisov şi ocolniţa moşiei Baia-
de-fier, moşiia sfintei mănăstiri Hurezul, după luminată
cartea domnească ? şi după scrisoarea Sfinţii Tale ce mi i-aî
t

scris. Dintru 'ntăi am cercetat pentru aceale scrisori, şi, ce au

răspunsu dum. Vornicful] Toma Brăiloiu, a m dat răspunsu
Sfiinţii Tale mai nainte,— că cu greale jurămănturî să j u r ă
cum că aceale scrisori nu sănt în casa dum[isale], nici în
ştirea dumfisale] nu sănt. Aşijderea şi la Tănasie P ă r ă i a n u
a m trimesu de 1-amu^chiemat aici, ca să-î arăt porunca dom­
nească şi să facu cercetare pentru scrisorile ce ne porun-
ceaşte Măriia Sa Vodă. Şi, neputănd veni aici, au trimis
acastă scrisoare care o trimisăî să o vezi Sfinţiia Ta. Şi, in
ce felî să apucă Tănasie Părăianu, din scrisoarea dum[i-
sale| te vei înştiinţa Sfinţiia Ta mai pre largu."

LXXXVIII.

învoiala unui căldărar cu egumenul Dionisie

de Hurez.

încredinţăz cu acest adevărat zapis al mieii la cinstfită]

mâna sf. părintelui chir Dionisie a r h i m a n d r i t ] , ig[u]m[enul]
sfintei mănăstiri Hurezii, precum să se ştie că m'am aşăzat
şi m'am tocmit cu S[finţia Sa] de m'am apucat să dreg a r a m a
cătă va fi stricata pe bisearică, în mănăstire, şi aşa am
 ACTE PRIVITOARE LA MĂNĂSTIREA HUREZ 85

tocmit să cumpere S[finţia Sa] toată arama, şi să-ml dea

pentru lucru mieu, de oc[âJ căte parale 14, plata, iar
a r a m a ce iaste veche, şi o voi drege e u ; al doilea, să-mî
dea oc[a] căte parale 7, şi, din arama ce o voi topi, să-mî
ţie în samă lipsă de oc[ă], căte dramuri 50; şi, pentru mer-
tic, iar am aşâzat să-mî dea de zi de lucru căte 1 oc|ă]
făină şi vin la toc[mală], oc[ăj 4, şi legume ce să va afla.
Deci să am a purta grija ca să viu în scurtă vreame cu
tovaroşiî, şi să mă apuc să lucrez păn voi isprăvi; însă
L
lucru bun. Şi acum înnainte ne-au dat a r v u n ă t 50. Şi,
pentru credinţa dumfisale], [am] iscălit mai jos, ca să să
crează.
Mal 25 dni, 7265 [1757].
Nicola Caraplat.

Să să ştie că m'am socotit cu S[finţia Sa] părintele a r h i ­

mandritul] ig[u]m[enul] Hur[e]z[uluî], chir Dionisie, pentru
a r a m a ce am lucrat; şi, pe bisearicâ şi alte vasă ce am lucrat,
s'au făcut peste tot oc[ă] 146, şi me-au plătit de toată oc[a]
căte parale 14, de lucru, şi me-au ţinut în seamă scăzămănt,
deoc[ă] căte dramuri 8. Deci, isprăvind tot lucru, me-au
plătit tot pană la un ban, şi încă i-am r ă m a s dator oc[â] de
fier 34, şi oc[a] po bani 24. Care cu acest fier me-am fă­
cut meşteşug ce me-au trebuit, şi, neavănd bani să plă­
tesc acest fier, m'am rugat de Sjfinţia Sa] să mă aşteapte
păn la iarnă, şi atunci să am a plăti fieru, au cu bani, au
cu lucru. Iar eu, ce voi avea cu alţi meşteri ce am lucrat,
să-mî caut, şi să-şl caute cu mine. Şi, pentru credinţa,
m'am şi iscălit cu măna mea.
Sept. 5 dni, 7268 [1759].
Nicola Pani.

Şi am scris eu Atanasie ier[o]m[onah], cu zisa lui.

0
[V :] 1 tingire i 2 funduleaţe, şi alte măruntâî, au ve­
nit oc[ă] 10.
1 tingire, 2 ocă făr 50 dramuri.
1
R ă m a s asupra jupanului oc[ă] 15 p , făr scădeare aceaste
86 ACTE PRIVITOARE LA MĂNĂSTIREA HURRZ

15, şi i s'au mai dat 1 căldare i un fundă, oc[ă] 21 p , să 1

le topească.
Zapisul jup. Nicolae Câldărariul, pentru bisearică.
[Foaie adausă:]
Fiiarăle ce au luat Ion din casa Radului Ţigan[ul[ din
Bucureşti, cum arată în j o s ; Sept. 6 dni, 7266 [1757].
4 foarfeci, 1 foarfecă mai mare, 5 cocane mici, 4 cleaşte,
1 ţiţie, 1 maxildar, 2 cocane mari, 1 cauc cu coadă, 2
năcovale, 1 păreache de foi, 1 tipar de aramă, 1 fier de
tăvi lungu. Fiiarăle ce s'au făcut din fierul mănăstirii:
1 cocan mare, 2 cleaşte, 2 camacurî, 1 cotai, 1 maxildar,
1 copi, 1 şorăpru frănt.
Aceastea toate le-am luat eu.
Nicola.

LXXXIX.
Danie de vie către Hurez, a călugăriţei Filoftea.
11 Mart 7267(1759). „Filotiia mon[a]hi[a]" dă o vie: „ro-
zoare lucrate cinci şi unul părăsit..., cât ţine obraţul vii...,
cu pomul, cu slomnul şi cu tot cuprinsul..., alăturea cu viia
lui Petrică snă Radul judeţ". Face danie cu ştirea „rudelor
meale şi a vecinilor din prejur". Marturî: „Ioan Năsipeanu
judeţi ot Vel Ocne, Vlaicul b[ă]c[anul], martfur], Ianea
Sărbul mart[ur], eu Iane abagifu] mart[ur], Petre abagiu,
martur. Şi am scris eu pop[a] Defta del|a] besearica dom­
nească Vel Ocne cu învăţ[ătura] maicăî Folotieî. E u popa
Costandin adeverezu. Eu popa Dumitraşcu, martor."

XC.
[C. 1760.]
Foiţa de bani ce amu dată po miere, pă ruptoare,
cumu arată a n u m e :
10 vedre Necula Stoipana, i-amu datu t 2 5 ; 94 vedre Nea-
1

goe Burtea, po t кл; 6 ocâ, 1 litră popa Cărstea; 2 p vedre

1 1

diiaconulu Diiculu, vadra po кл.; Bucură otu Valea Bacului

 ACTE PRIVITOARE LA MĂNĂSTIREA HUREZ 87

vedre 2, oca 1; Măreşti... vedre 9, ocă 9 ; diiaconulu Badea

1
vedre 2 p , ocă 1 ; Patru Şătralu (?) ved. 9, ocă 9; jup. Vasile
vedre 4 ; chirigii ocă 9; popa Manulu ocă 8; diiaconulu Tudose
vedre 8; Marculu părcălfabulu] ved. 6, ocă 80; diiaconulu
Matei vedre 3, ocă 3 ; de la chirigii vadră 1, ocă 2 p ' ; unchea-
şuluî Stanu Uomăgesculu vedre 3, ocă 3 ; Dumitru otu
Richiţeanî ocă 2, litră 1 ; popa Dumitru otu — vedre 5,
ocă 5 ; diiaconulu! Stanu Ciripanu vedre 3, ocă 10; Gheor-
ghe Lăţcofu vadră 1; Andrei ot—vadră 2, ocă 2 ; Udrea ot
1
—vedre 4 ; chirigii ocă 2 p ' ; dascăl ulu Roşea vedre 13 p ;
1
la Dinulu vedre 2 p ; la căp[itanul] Hristea vedre 3 p ' ; la
diiaconul Duminecă vedre 13.

XCI.
[C. 1760.]
Listă de 30 Ţigani, în faţă cu însemnarea „zil[ej 5".
Nume: Vasile Zlăta[riu], Ion Toboş, Lisandru, Radu
Cârnar, Oprişu, Radju] Cucul, Stan Vlaicul, Vasile Bucă-
tar[iul], Dumitru Rusul, Tudor Colcă, Mitrea Mucles, Rad[u]
Cărlă, Neculae Buriu, Vasile Croitor[iu], Dima Matahală,
Gherghe Piticul, Dima Creţul, Badea, Tudor Cinpoca, Stan
Glomnicul, Chişalin, R a d | u | Tălpăşan, Părjul.
L a cercu, Luni i Marţi, liude 84.
[în sens invers, o socoteală de capre.]

XCII.
Poruncă pentru claca Hurezului, a lui,
Scarlat- Vodă Ghica.
MilostiiubojiiuIoScarlatuGrigorieGhicaVoevod i gospo­
dinei davat gospodstva mi sie povelenie gospodstva mi după
aşăzămăntulu ce s'au făcuţii prinu testamentu, care iaste
intăritu, să aibă toţi sătenii, câţi săntu şăzătorî în satele dupe
moşiile mănăstirii Hurezii otu sudu Vălcea, anume moşiia
Baia-de-fieru, sudu Gorju, i Hurezii i Bărzoteniî i Fome-
teştii i Racoviţa i Foleştiî i Şirăneasa i Şuşani i Runculu
otu sudu Vălcea, i Craioviţa i Gîoroculu i Puţurile i Brato-
88 ACTE PRIVITOARE LA MĂNĂSTIREA HUREZ

voeştî i Marmura i Jdegla i Pătrojani sudu Dolju i Că-

zăneştiî i Pădureniî sudu Oltu i Stoiceniî i Şchiei sudu
Argeşu, a clăcuipe arm căte doaosprezece zile; însă numai
cei ce voru fi casnici şi vrednici de muncă, iar holteii să
nu să supere. Şi claca să o facă rânduri rânduri, de la începu-
tulu primăverii până la sfărşitulu toamnei, în 9 luni, iar nu
toţii deodată. larii, căndu nu va avea mănăstirea lucru
ca să-î pue să lucreze, ci va-ceare să iâ bani de la dânşii,
atunci, dupe adaosul ce s'au făcuţii la acelu aşăzămăntu,
să aibă a da fieştecare casnec pentru acele zile căte un
zlotu pe anu, iaru nu mai multu. Şi dijma încă să o dea
pe deplinu din toate semănăturile, căte voru avea pe moşii,
după obiceaiu. Iaru, din legumile ce voru avea pen gră­
dini, de treaaba caselor loru, supărare să nu le facă. Vinii
şi rachiu încă să nu fie volnicii nimeni altulu a vinde,
fără numai totdeauna vinulu şi rachiulu mănăstirii să să
vănzâ. Iaru, căndu nu va avea mănăstirea de vânzare, atunci
care dinu săteni va vrea să vănzâ, acela întăî să meargă
să să aşaze cu isprăvnicelulu ce va fi orănduitu acolo la
acele moşii, şi, luîndu-şî voe, aşa să vănzâ, căci că acasta
la voia stăpânului moşiei stă. Aşijderea şi suhatulu mun-
ţiloru să-lu dea dupe obiceaiu, şi după cum să va putea
învoi cu igumenulu. Iar, căndu vre unii din săteni nu vor
u r m a la toate dupe cumu poroncimu mai în susu, dum­
n e a v o a s t r ă ] , ispravnici ai judeţeloru, pe unii ca aceiia să-î
faceţi şi fără de voe ca să să supue poroncii Domnii Meale.
И исадлл (нче господства л\и. Aprilie 19, 1760.
[Monogramă cu roşu. Pecete ortogonală.]
După condică. Proct. Velă Logf.

ХСШ.

Răvaş al lui Râducanu Socoteanu către egumenul

Dionisie de Hurez, in deosebite afaceri.

Cinstite şi prea-cuvioase şi mie părinte duhomnicescu,

Sfinţiia Ta părinte arhfimandrit] chir Dionisie, egumene
 ACTE PRIVITOARE LA MĂNĂSTIREA HUREZ 89

Hurezane, cu plecăcune căzută închinăndu-mă, sărutu

măna Sfinţii Tale.
Părinteaască scrisoarea Sfinţii Tale ce mi ai trimis — amu
luată, şi, întăî, înţălegăndu de fericită sănătatea Sfinţii Tale,
că să află întreaagă, foarte m'amu bucurată. 4 cărţi de ju­
decata ce mi ai trimis Sfinţiia Ta pentru moşiia Reca, amu
luaţii: adecă hotărniciia răposatului Ionu Băleanu, cartea
răp[osatuluî] Banu Barbulu Vâcfărescu] i cartea d[u]m[i-
sale] Ianachi Hrisoscoleu Velu Banu, i o carte a dumnea-
loru veliţiloru. Pe trimisul Sfinţii Tale nu l-amu ţinută
aica, ci l-am trimisă iarăşi la treaaba lui, de vreame ce la
acastă cercetare iaste trebuinţă ca să fie şi Sfinţiia Sa pă­
rintele episcopu, şi, fiindcă Sfinţiia Sa părintele mai ză­
boveşte fr'o 10 zăle pană va veni, pentru aceia nu l-amu
oprită aica ca să cheltuiască. Ci Sfinţiia T a să ţii cartea
acasta a mea, în loculu cărţiloru, pană ţi le voi trimite,
şi, trimiţăndu-ţî cărţile, să-mî trimiţi Sfinţiia Ta cartea
acasta înapoi, să nu rămăie la mănăstire, fiindcă călu­
gării au năravu. Pentru unii fecoru şi unu Ţigană alu
dumneaei Cluceresăî, cumnatei d[u]m[ital]i, cele ce mă pof­
teşti Sfinţiia Ta încă a m u văzută. Ci la acasta să fii Sfinţiia
Ta odihnită, că, la cercetarea ce să va face puşcării, ii voi
avea purtare de grijă, şi atunci vo[î] face ştire Sfinţii Tale
cine-î iaste davagifi. De acasta făcui ştire Sfinţii Tale, şi
cu plecăcune rămăî

Al Sfinţii Tale ca un fiu sufletescu:

R[â]d[u]c[anu] Socfoieajnul, Stol[ni]c.

A v g u s t 30 dni, 1763.
Pentru botiţa de păstrăvi şi 2 caşcavale, foarte mulţă-
mescu Sfinţii Tale, numai la cascavalu aii trebuită şi roşu,
după c u m ă îi iaste obiceiulu pe la Crâcunu.
Fii-mieu Gligoraşcu şi noru-mea cu plecăcune să în­
chină şi sărută măna Sfinţii Tale, şi noru-mea ţ'au mul­
ţumit Sfinţii Tale mai multă, fîindti că iaste şi ia m u n -
teancă, şi pe aici de acesta felu de păstrăvi nu să găsăşte,
90 ACTE JPBIVITOARE LA MĂNĂSTIREA HUREZ

şi, de te-aî greşi să trimiţi mai multă, aşu mulţumi şi eu

Sfinţii Tale.
[V:j
P e Rafailă eromonahu, omulu Sfinţii Tale, i-amu dată
voe să meargă la posluşanie unde iaste orânduit.
Cinstitului prea-cuviosuluî mie părinte duhomnicescu chirii
Dionisie a r h i m a n d r i t ] , egumenă sfintei mân[ăstirî] Hu-
rezulu, cu cinste şi cu multă evlavie să să dea.
[Nota:] Carte d[u]m. Stolfnicul] Socoteanu pentru cărţi
moşăi Reacea, care au oprită d[u]m[nealuî], şi acasta în
1
locu de zapisu iaste .
[Pecete de ceară neagră (cameie).]
XCIV.
*13 Iulie 1764. Egumenul Dionisie de Hurezi dă moşia
Jitioara în sama preotului Frîncul din acel sat.

XCV.
Carte de vindriciu pentru Hurez a lui
Scarlat- Vodă Ghica.
Milostiiă bojiiă Io Scarlată Grigorie Ghica Voevodu i gos­
podină davat gosopodstva mi, de vreme ce sfânta mănăstire
Hurezulă a r e milă, atâta cu hrisoavele altora Domni;
cătu şi cu hrisovulă Mării Sale răposatului întru fericire
părintelui Domnii Meale, să ia vinăriculă dină poporulu
Suteştiloră i Nemoî, Gărdeştilor i ală Zlătăreiloră şi alu
5
L a 11 N o v e m b r e 7 2 5 6 [1747] î n c ă s e d e z b ă t e a p r o c e s u l d i n t r e
H u r e z şi a c e s t S o c o t e a n u , d e o p a r t e , i a r , d e a l t a , I o a n a , f a t a p r e o ­
t u l u i Ioan din R e c e a . E a c h e m a s e la Divan p e e g u m e n u l Dionisie
şi p e „ d u m n e a l u i R a d u l S o c o t e a n u l b i v t r e t i L o g o f ă t u " , c ă c i p o p a
a r fi p l ă t i t d a t o r i a s a l a „ r ă p o s a t u l G h e o r g h i ţ ă S o c o t e a n u l C o m i s a ­
rul". Egumenul arată că înnaintaşul său ioan dăduse lui Gheorghiţă
p e n t r u R e c e a „ h o t a r e l e " S ă l c u ţ a ş i N i c u i a ( D o l j ) , l a 7232 [ 1 7 2 3 — 4 ]
î n c ă . R a d u e r a fiul l u i G h e o r g h i ţ ă . — I s c ă l e s c C a i m a c a m i i C r a i o v e î :
C. S t r î m b e a n u , C. O b e d e a n u l , F o t a P i t a r u l , D u m i t . b i v V e l Ş e -
t r a r . — D i n h o t ă r î r e a d e la 3 0 I u l i e 7 2 5 8 [1750] a B a u n l u î I a n a c h i
H r i s o s c u l s e v e d e c ă R a d u a v e a „ f r a ţ i m a i m i c i , S t a ţ i e şi M a t e i " .
P o p a I o n ş i fiii f u s e s e r ă s p î n z u r a ţ î la D i i u , „ p e n t r u h o ţ i i l e l o r " .
 ACTE PRIVITOARE LA MĂNĂSTIREA HUREZ 91

Creţeniloru otu sudu Vâlcea, cu părpărulu, după obiceiu,—

dămu Domniia Mea volnicie omului pre carele îlu va orăn-
dui cuviosulu igumenu dă la acastă sfântă mănăstire, chiru
Dionisie, ca, înpreună cu vinăriceril domneşti, să scrie totu
vinăriculu din mai susu numitele popoară, făcăndu doao
catastişă asemenea, iscălite fiindu şi dă vinăriceril dom­
neşti şi de omulu mănăstirescu, şi, străngăndti banii vi-
năriculuî, dinu cinci bani dă vadră să aibă a lua omul
mănăstirii căte doi bani şi părpărulu după obiceiu, cumu
iau şi alte mănăstiri, iară ceialalţî trei bani, întru care iau
şi ploconul dă nume, să-î iâ vinăriceril domneşti. Dreptu
aceia poruncimu Domnia Mea, după cumu să coprinde
CTK 1
mai susu, aşa să să urmeze. H H CAAM peicH rocno,j, < A \ H .
Sept. 20, 1766.
[Monogram cu roşu. Pecete octogonală.J
De Nic[o]lae, şi t[re]c[u]t la cond[ică], 400.
Proci. Velă Log[o]f[ă]t.

XCVI.
[C. 1770.]
Fo[ijţa de bani ce amu dată pă meare pă rutore (sic),
cumu arată în josu anăme.

XCVII.
[C. 1770.]
[Socoteală de vinăriciu a Hurezului.]
[-]
Duminecă diiacon, eg[u]m[enul] Cotmenean, Neacşul Măn-
coiul, Marin CîutescfuJ, Savvatie monah, Radul Popescul,
Trandafir.
Căzăneştiî.
Popa Tănasie Oprita, popa Vladul, Stan Cranga, Pa­
tru Vână, Tudor Tud[o]rescul, popa Marin, popa Stan,
Radul Dudulescful], Stancul Croitoriu, popa Voinea ot
Vărzarî, Misail monah, Bunea diiacon.
Alimăneşti-de-sus i Piiatra.
Vlad Ciutesc[u], Ion Tomulescfu], Neaga, popa Ion ot
92 ACTE PRIVITOARE LA MĂNĂSTIREA HUREZ

Cerboreanî, Ion Doniţă, Stan slug[a] Bistriţii, Ilina vă-

d[u]va, Vălsan, popa Bunea, popa Mincul ot Minchea,
Vălcul Laot, popa Dumitru, Ion Oroşan, Sima diiacon,
Patru Săracul, Matei Ţiban, Tudora fata, Radul Siimean,
popa Albul, Bodiţa părcfălabul], Serghie, Cănda diiajcon],
Mihaî Udeanfu], Radul Amărăscul, Eftenie, Stancul Eşan.
Milcoiul.
Oprea, popa Patru, Post. Patru ot Ruda, Stanca Co­
pila, Despa preoteasa, Vălcul diiacon, Albul, Vâlcu, Do-
brin diiacon[ul, Vălcul (?) lăcătuşu, Dumitru Bocriia, Stan
Erboşescul, Mihăilă Orbul, Stoica Florescul, Stancul ot
Cîofrăngeanî, Marin Mincună, popa Ion Cimpocescfu],
Matei diiaconjul], Stroe Măicănescul, Sofronie călugărul,
Bădica, Preda ot Vălcea, Dumitru diiacon, Ion Dincoată,
Dumitru Anghelescul, Stanca copila, Stan Ionicescul, Pavel
călug[ărul], Stoian Porcoi, popa Dumitraşco, popa Stoica
ot laş, Zlotea, Marin Jidovjul], popa Costandin, popa
Ion, Antonie Perivoescju], Ion diiacon sin popa Calcul,
Eftenie Log[ofă]t, Ştefan Orbul.
Cîuteştiî.
lana văd[uva], Radul Filion, Matei Mâlureanjuj, Ion
cel mare.
XCVlII.
Carte de vinăriciu a Iul Manoli-Vodă Ruset.
Milostiiu bojiiu Io Manoil Rusetu Voevod i gospodină da-
vat gospodstva mi, de vreme ce sfânta mănăstire Hurezi din
sudu Vălcea are mile dă iâ vinăricu în toţi ani dintr'acestu
judeţă, dăn popoarele ce să coprindu în hrisoavele sfinţi
mănăstiri, ce le are de la alţi fraţi Domni, volnicimu şi
Domniia Mea pe Dionisie arhimandritu, egumenulă mai
susu numitei mănăstiri, ca şi de acumu înnainte să-şî iâ
vinăricul, de vadră căte bani doi, şi părpărulu dupâ obi­
cei, cumă au luată şi înu trecuţi anî, dupe cumu să co­
prinde în hrisoave. Că aşa iaste poronca Domnii Mele.
И и саам (нч(д- господстка лли. 1770, Ос. 20 dni.
 ACTE PELVITOARE LA MĂNĂSTIREA HUREZ 93

[Monogram cu roşu. Pecete octogonală cu scutul cuprin-

zînd vulturul supt coroană şi I W A\A. pSrr. KK. 1770.] Vel
Log[o]f[ăt|.
XCIX.
Răvaş al Iul Chirii călugărul către egumenul de Hurez.
Cinstit Sfinţiia Ta, părinte arhimandrit, ig[u]menu sfintei
mănăstiri Urezulul.
Cu metanie şi cu plecăfiune sărut blagoslovita dreapta
Sfinţii Tale. 2 cinstite scrisori, ce me-al trimis, am v ă z u t ;
pentru sfanţul praznic, m'am sălit cătu am putut şi forte
peaşte bun am trimis, gras, oc[ă] 200, şi 2 saci de fă[i]n[â]
bună, oc[ă] 250, de jimbă. Dar, pentru grău, vel şti că n'am
găsit car mal din vreame. iar, cum am găsăt 20 de car[e]
din Petraru şi din Costeştî, şi am r ă m a s să le încarcu cu
porumbi şi cu griu, şi apoi să mă duc la Oreava, să tăr-
guescu de praznic, şi aş[a] gândescu: 3 zale mă voi afla
mal nainte, şi voi aduce tot. Pentru ramatori, vel şti că
săntu frumoşi, iar nu i-au dus la baltă, că au venit vătaf
acum, şi Jiiu iaste m a r e : păn va scădea. Pentru Ispas
Murar[ul], vel şti că l-am scos, că l-am găsăt cu 4 saci de
griu curat v â n d u t , şi mie îmi dă săcară, şi Sfinţiia Ta îm
faci ruşine mie, şi îm scoţ och[i], dar acum [ajm luatu zapis
dela acesta să-mi dea griu curatu; dar el iaste ursii g r a s :
nu să supune. Ci, dacă va veni la Sfinţia Ta, să nu-î
dai obraz; că au cumpăraţii o păreche de păpufi sâ-I
duc[ă] acolo, ci v[ăd] c'a răbda, şi z[ice] că nu să supune
mie, ci-şl bate joc.
Al Sfinţii Tale prea-plecat şi slug[âj: Chirii mo[na]h
Dobrin.
Mal 11, 1776.
Ci am luat: orez 3 oc[ă], cafea 1 oc[ă], stafide r o ş — ,
untu-de-lemnu 1, morun oc[ă] 1.
întru cinstită şi blagoslovită măna Sfin. Sale păr. pă­
rintelui arhimandritulu, eg[umenul] sfintei mănăstiri Urezu,
cu plecăcune să se dea.
[Pecete neagră, ruptă.]
94 ACTE PRIVITOARE l A MĂNĂSTIREA HUREZ

c.
Diata egumenului Dionisie de Hurez.
De vreme ce întâmplarea cea viitoare şi însăşi şi înge-
riloră necunoscuta, pentru că numai la Dumnezeu toate săntă
cunoscute, - d r e p t u aceia eu robulu lui Dumnezeu Dionisie
a r h i m a n d r i t u l ] , igumen sfintei mănăstiri Hurezi, amu soco­
tită mai nainte, pană a nu mă cuprinde sfărşilulu vieţii
meale, şi pană îmi săntu minţile întregi şi sănătoasă, ca să
lasu în urmă ştiinţă şi învăţătură părinţiloru şi fraţiloră.
Ci, întăî, mă rogu lui Dumnezeu ca unui milostivă să-mi
iarte mulţimea păcateloră ce a m ă grâşită, ca ună omă,
întru acastă lume. Aşijderea mă rogă Preasfinţiilor Voastre,
prea-sfinţi părinţi arhierei, şi Sfinţilor Voastre, fraţiloru igu-
meni, şi Sfinţiloră Voastre, pârinţiloră şi fraţiloră după la
sfintele lăcaşuri, ce a m ă trăită cu toţii întru acastă lume,
şi tuturora creştiniloră, să mă ertaţî, şi de mine încă să fie
crtaţî toţi căţî îmă voră fi greşită şi verîce răă mi i-ară
fi făcută. Cu acastă credincoasă diiată a mea a m ă lăsată
înă scrisă ca în urma mea să nu între vre unii la vre o
bănuială saă necază, fundă că eă a m ă stătută de — ani
igumenă aceştiî sfinte mănăstiri, şi voră socoti cineva
c u m ă că, fiindă eă igumenă atăţa ani, voi avea bani şi
voră fi lăsaţi pâ la unii dină părinţi saă pă la vre unii dină
chiliiaşî saă pă la rudele meale saă pă la alţii striinî, —
de acastă să ştie totă omulă că mănăstirea acasta nu are
venită ca să poată chivernisi pă dansa [apoi ca în forma
de la 12 Mart 1783; dar afacerea cu Turcii e astfel descrisă:]
D a r ă acuma mai pă urmă, pentru pricina morţii Turci-
loră, ce aă omorâtă Rămăştiî în poarta mănăstirii, Dum-
nezăă ştie cătă necază a m ă pătimită şi eă şi fratele igu­
m e n ă Bistriceanu, chiră Ştefană, fiindă Sfinţia Sa igumen
atunci aicea la noi, şi cătă chieltuială a m ă chieltuită, de
ne-aamă stinsu.
[Tot aşa.]
Dionisie a r h i m a n d r i t ] , ig[u]m[en] Hurezi, adevăreză.
Sept. 1 dni, 1776.
 ACTE PRIVITOARE LA MĂNĂSTIREA HUREZ 95

CI.

Zamfir Stolnicul către egumenul de Hurez Gherasim,

pentru un proces.

Cu fiiască dragfosjte ne închinăm, sfinte părinte ig[u]-

m[e]n[ej Hurezane.
Scrisoarea Sfinţfii Tale] am priimit-o, şi, de săn[ă]tatea
Sfinţ[ii Tale] înţălegănd, foarte ne-am bucurat. Pentru acei
1
t 60 ce didăsăşî Sfinţfia Ta] răvaşu Hristiî, nepotu răposa­
tului părintelui Vlădică! Sărăcinescu, cum că îi vei da, şi
acum ne scrii Sfinţ[ia Ta] cum că cu greşală ai dat acel
răvaşu, fiindcă Manda, nepoata Sfinţfii Sale] părintelui
arhimandrit] proigum[e]n Hurezan, ar fi zăcând că nu s'au
1
luat acei t 100, dupe scrisoarea arhimandritului], dela ră-
posatu părintele Vlădica, arătând că va priimi şi carte de
blestem, — pentru acasta a m adus pe numitu Hristea, şi,
arâtăndu-î cartea Sfinţfii Tale], şi mai cercetând pricina cu
de amâruntu, însuşi Hristea, nemaî având ce să răspunză,
ş'au cunoscut dreptul său, şi aşa i s'au luat scrisoare ce o
scrisasă Sfinţfia Sa] părintele arhfimandrit] către răposatu
1
părintele Vlădica ca să dea acei t 100 nepoată-sa, şi s'au
spart; iar rămasu ce 1-aî fost dat Sfinţfia Ta] Hristeî pentru
1
t 60, iată că-1 trimisem. Şi acastă pricină s'au izbrănit; de
acum înnainte, nu vei mai avea supărare. De acasta în-
ştinţăm şi săntem 1778, Mai 9.
A Sfinţfii Tale] fii suffleteşti]:
Zamfir StolfnicJ.

Sfinţfii Sale] părintelui arhimandritului] ne închinăm cu

fiiască ple[ă]cune, şi, pentru osteneaală, să a v e m bla-
goslovenie.
0
[V :] Cinstiftujlui şi al nostru părinte sufletesc Sfinţfii
Sale] părintelui igumen Hurezan chir Gherasim cu fiiască
drag[os]te să să dea.
96 ACTE PRIVITOARE LA MĂNĂSTIREA HUREZ

CIL
învoială a egumenului Gherasim de Hurez cu nişte
Ungureni pentru arenda unui munte.
Gherasim ermonah şi îg[u|m[en] sfint[eî] măn[ăs]tirî
Hurezul. D a t a m cartea noastră acestor U n g u r e n i , anume
Oprii Crăcun i Predeî Crăcun, precum să să ştie că le-am
dat muntele Bălescu în suhat în t' doaozâcî pă anu, şi să
aibă a-1 ţinea cest munte căt le va fi voia, nestrămutat
de cătră niminea, însă şi prinsoarea muntelui galbeni doo-
zăcî şi doao. Pentru care le-am dat şi noi acastă carte la
mănă, ca să fie slobozi a-1 stăpâni cu bună pace, de cătră
niminea nestrămutaţi, findcă acest munte l-au luat măn[ăs]-
tirea cu judecată dela Gheban, find încutrupit de dansul mai
înnainte. Pentru acasta am iscălit. Mai 25 d., 1778.
Gherasim igfujmfenj Hurez[ului] [pecete octogonală
şi r. p.] cu linii.
Şi zece hărşil negre. Şi zece caşcavale.
1
T o sută a m priimit den măna lui pentru prinsoare.
Gherasim ig[u]m|en| Hur[e]z[uluIJ.
însă acest munte iaste datu lui Crăfiun P r e d a jum[ă]-
tate şi jum[ă]tate Oprii Prediî i Manii Prediî i Dumitru
Predi, ca să aibă a-1 paşte cu dobitoacele lor frăţeşte,
pric[i]nă între dănşîî să n'aibă — că eu aşa mi l-am dat
ca să-1 pască dobitoacele lor. Acast[a] scriu.
Mai 25, 1778. Gherasim igfufmfenj Hurez [ului].

CUI.
Zapis pentru arendă de moşie către acelaşi egumen.
14 Septembre 1778. Hagi l v a n Popu dă zapis egume­
nului Gherasim Hurezeanul pentru arenda moşiei Craio-
viţa, „care moşie iaste mai multu pentru chivernisala
hanului alu sfintei mănăstiri ce să află în Craiova, din
piatră ziditu". Arenda va ţinea şese ani, cu 50 de lei pe
an, „şi, ori să fie bucate pă iâ, ori nu, întru al mieu norocu;
şi, deosebită, mă legu şi cu acasta ca, căndu va fi vremea
 ACTE PRIVITOARE LA MĂNĂSTIREA HUREZ 97

de a să apuca sfânta mănăstiri să dreagă hanul din Cra-

jova, să a m u a fi purtătorii de grije la toate, înpreună cu
oameni sfintfeî] mănăstiri care voru fi orânduiţi spre acea
treabă, însă cu dreptate, în frica lui Dumnezeu". V a des­
coperi hotarele împresurate, „puind şi semne". „Asemene
scrisoare mi i-au datu şi Sfinţiia Sa mie, întărită cu totu
săborulu şi cu pecetea sfintei mănăstiri".
Arenda va merge de la 23 April 1779.

CIV.
Carte a lui Alexandru-Vodă Ipsilanti, de apărare
a pădurilor Hurezului.
15 Ianuar 1779. Alexandru Ioan Ipsilant Voevod. Pen­
tru jalba lui Gherasim, egumen de Hurez, cu privire la
moşiile mănăstirii: Căzăneştî (jud. Olt) şi Pădurenî (idem),
Stoicenî (jud. Argeş). Şuşanî (jud. Vălcea), „pe care moşii
are şi păduri poprite, şi unii din lăcuitori, în silă şi făr de
a nu lua voe de la omul cel rânduit de Cuvioşiia Sa, să
pun de le tae, şi face stricăciune". Deci se dă o carte „cu
care să aibă a apăra aceste păduri, neîngăduind pe nimeni
să le tae". Ordin către ispravnici. — Monogramă cu roşu,
pecete lungăreaţă cu roş, purtînd vulturul, iniţiale şi data
de 1774. J o s : „Proct Vel Logofăt, vt. Logofăt".

CV.

Catastih de mila [de vinăfriciu ce are a lua-o

sfânta mân[ăs]tire Hureză din popoarele ce să
cuprind in lâuntru; 1780 . . .
[rupt.]
[Nemoiul.]
Mihaî Zablău, Preda unchiiaşu, Neacşu Măgher cu trei
vod. în conimî, Patru vieriu, Nicolae vieru, Nicolae săn
popa, Stan vieriu, diiaconu Ivan, Nicola Melintescu cu 3
vod. în struş., Soare sluj[i]toru, . . . voescu i vod. la hăr-
dău, Măgheranu, Cîorăscu, Stancu lăcătuş, Radu deliu,

7992. V o i . X I V
98 ACTE PRIVITOARE LA MĂNĂSTIREA HUREZ

Radu Drăcea, în 2 v a s e ; Nicolae Tarbolescu, Radu sin

Calotă, Radu Merişăscu, Dumitru Ulubu, în trei berbeniţî
struguri, Tudosie Merişăscu, Gheorghie Merişăscu, Cos-
tandin Catana, popa Badea, Stan sin Radu dogar, Ion
stegar, Stanu Glăveanu, Dum[i]tro Cionga, popa Ionti, Matei
Orlescu, Tudosie Părvulescu, Aspru, Stan vieriu, popa
Sandu, Dumitru Logofăt, diiachiu Dumitru cel mic, Lazăr
pârcălab, diiacu D u m i t r u , . . . în cetărnă cu 2 vodu înă-
ruşie (sic), izvodu Păunei cu 7 vodu în putini, . . . 7 vodu
hărdău, Pavel monah, Andrei abagiu, Cărstea abagiu,
Marica diec[o]neasa . [Total 2724 vedre.]

Creţeniî.
Ion Părvulescu, popa Preda, Ionii copilu, Radu Bacu,
R a d u Piele, Stan sin Voica, Ianachie Popescu, Iane diia-
conu, diiac[o]nu Stanu cu 4 vodu în struguri, Stancu Gu-
şoianu, Radu Părcâlăbescu, Nichita croitor, Radu Cizma-
riu, diiaconu Radu, Rafail iermonah, diiaconu Dancul,
Costandin Druga, diiaconu Radu, diiaconu Ionii, Samfira
săraca, Dum[i]tru Creţeanu, Ion părcâlabu, Nicolae Păr­
vulescu, Vladu Izvoreanu, Voicu copilu. Preda Usturoi,
Ionii Mrenescu, diiaconu Costandin, diiaconu Dragomir,
Badea ot Gârdeştiî, diiaconu Costandin, diec[ojneasa Că­
lina, Mihaî copilu, Stanu mâmular, Radu Vădescu, diia­
conu Drăguşinu, diiaconu Dăm[i]tru, Preda vieriu, Tudor
vieru, Mihaî Bedreagă, Preda Motorţă, Nicola Bârbulescu,
Dumitraşcu croitor, Stan Şchiopu cu un ipac de vodu 7,
popa Barbul Bătăşanu, popa Tănasie, Costandin Făurescu,
diiac[onea]sa Stana, Matei Mormuescu, Tudosie Postea,
dieconeasa Ilinca, mătuşa Ioana, dieconeasa Ancuţa, Preda
vieriu, Radu săn Preda cu 10 vedre într'un butoi, Ianca
săraca, Stan sin Sanda, P a p a sin Dima, Ianachie Padinii,
Dumitraşco băiatu, Mihalcea Padin, Trişcu, P â r v u Iz-
voranu, Niţu mătăsar, Mârica copila săn popa P ă r v u .
[Total 895 vedre.]
Pitoloşani de Şuteşti.
Protopopu Matei Gărdescu, Ioan Ţoadă, Năstasie Ţoadă,
 ACTE PRIVITOAEE LA MĂNĂSTIREA HUREZ 99

Mirea Boroşâscu, Isaia Ungureanu, Costandin Năhuiul,

Patru Didica, Lazaru, Dumitraşco al Mătuşăî, Mihaî
Amărăscu cu 4 în hărdău, Iordache Boroşăscu, popa
Radu ot Voiceştî, Marinii Boroşăscu, Ghincea Boroşăscu,
1
popa Samoil, diiaconu Ionu, Radu Cosac. [Total 933 p .]
Hăţişăştiî de Şuteşti.
Preda sin Pavel, ipac în hărdău i berbeniţă, Vasilie
Năglăbeală, Ion sin Dobriţa, diiaconu Ionu cu 5 în cominu,
diiaconu Niţă, Patru Erculescu, Ilie sin Ivanu, Mărinu
Zăbavă, Gîura sin Patru, Hriza, Radu sin Nedela, Nea-
goe, diiacu Dumitru, Lazăr Lăpuşoiulu, Ionu săn preo­
teasa, pop Patru, Tudor Hăţăşu, P a n ă Catana, Staiu
Trăistar, cu 5 în brăda, ipac în 2 cetărne, Radu Hoţişu,
Filipu sinu Radu, Andronie vier, Parthenie monah, Preda
croitoriu, Stan Cîurea, Dumitru Pungă. [Total: 1189 vedre.]

Stărminoşiî de Creţenî.
Radu Jilcu, Dumitraşco Catana, P a p a Bărbulescu, Ionu
Catana, Radu vieru Părşcoveanuluî, Mihaî Gaşparu, Păt-
raşco Mămăligă, Ianache vieriu Băbeanuluî, Dumitraşco
Gaşpăr. [Total: 281 vedre.]
Suteştiî.
Popa Marin, Dumitraşco Creţeanu, diiaconu Dumitraşco,
Antonie săn diiacjon] Patru, Patru Caiba, Dumitru Că-
răşilă, Ionu al Buicăî, Stanu Turmacu, popa Ionu, die-
coneasa Ancuţa, Ioana Mătuşa, Matei Cătânoiu, Marinii
zet Licsandru, Alecsandru Clinei, Andronie părcfălabulj,
diiacon Gheorghie, diiac Stanu săn ego, popa Oprea,
Ştefan sin diiaconu, Dumitru Andronescu, Ionu Logofătul,
Badea Logofătul, V a r l a m ermonah egumen Săceanu, Stroe
ginbaşu, dascalu Niţu, Dumitraşco Chiricescu, Ionu vieriu,
diiaconu Niţu ot Pietrari, Preda Grecu, Dumitru săn
popa Oprea, diiac Ionu, Florea Sărbătoare, Dumitraşco
Pietrar, Voiculu Pietrariu, Ionu Oltean u, diiac Şărban
Copăceanu, Stanu Pricolicu, Preda băiatu, Marin sin
Marica, popa Mihaî Creţeanu, Trandafir, Mihaî Susu,
100 ACTE PRIVITOARE LA MĂNĂSTIREA HUREZ

ipac cu 9 vodu în putin[ă], Nica Băiaşu, Florea Ghili-

cescu, Dumitraşco Chiricescu, diiaconu Patru, Oprea Tă-
taru, Ion Călinescu, Ionu Cerneanu, Dumitru văru lui
Călinii, Gîura Chiricescu, Niţu Greculu, Păunii Grecu,
P ă u n a văduva, Paraschiv Băbeanu, Sandu Călinescu, Ilie
Gavrilă, Ion nepotu Predeî vier, Preda vier, Gîura Sfe-
ticî, Barbu sin Leca, Matei cumnatu-său, Ianachie brat
Barbu, Dumitraşco Duţul, popa Ionu Mitrofanu, Marin
brat popa, Mihaî vieru, diiacon Stoica, Dumitraşco untar,
Stan Spănu, Radu vieriu, Neacşa lui Varlamu, popa
Patru, Nicola Diţâscu, popa Anastasie, Neda săraca, Matei
Gîorocu, popa Stanu, diiac Florea, Voicul sin D u r m a ,
Oprea mămular, ipac cu 8 vodu în truşie, Stoica Sărbă­
toare, Ion Sărbătoare, Vasilie Caracaleanu, Costandin Condei,
Gîura al Ianculuî, Iancul unchiiaşu, Marinii Hoară, P a p a
unchiiaşu, Ion brat Fir, Radu sin popa, Radu D u m b r a v ă
Marinu Ungureanu, Matei Căzănoiu, Matei mătăsaru. [Total,
1
vedre 42.866 p. ]
1
Vadr[a] po bani 2, fac t 714, bani 53, una liude, i
1
ipacurî 260 de liude, de ipac po bani 12, t 65, bani 54,
1
care să fac peste tot t 780, bani 17; dintr'aceştea s'au
1 1 1
scos zăcuiala t 78 i t 25, însă t zece sănt sămbriile,
1
dintr'aceştea, iar t 15 cu cartea Sfinţiei Sale, — r ă m ă n buni
1
t 677, 17 bani.
[Iscălitură neînţeleasă.]

Tot Şuteşti: de aicea au scris dumnealui Niţu Bărsăscu

biv Logofăt za Vistjierie].
R a d u f V ă r u , Anghel vieriu Lungului, Ionu Nichiforescu,
Marin al Lazăreî, Ionu Negreanu, Radu Vierescu, ipac în
putini, Ionu săn diiacon Drăguşinu, diiacon Drăguşinu,
Ionu Creţu, Barbul Ştirbu, Costandin Nică, Barbul Mi-
huluî, Matei Mădularî, lanache al Lecâî, Vladu Mirculescu,
Badea Nichiforescu, Dumitraşco i Săvoiu, Tudor Catana,
Preduţ Ursăscu, Ioana Mătuşa, Călin Orlescu, Radu Lo­
gofăt, Stanca Piţigoiea, Vlăduţu unchiiaşu, Ion Vulpoiu,
Dumitraşco Vânescu, Stana Vodoia[n]ca, Dumitru Bucu-
 ACTE PRIVITOARE LA MĂNĂSTIREA HUREZ 101

meanu, diiaconu Gligorie, Negoiţă Curărăriu, Gîura vă-

tăşălu, ipac vinu roşu, Radu Panţucul, Marin untar, Patru
Catarineî, Cărstiian Burtică, Dumitru Stoescu, Gîura a
Nedea (sic), Matei zet Alecse, Costandin Cîapă, Mărinu
Dumanu, Marin untariu, Ilie Răspopeî, Stan părcălabu,
Stancu Gavrescu, Gheorghie Stroescu, popa Ion săn
popa Mitrea, diiacon Sandu, Marin Dorghin, popa Hris-
tea, Radu Pănescu, Dicu Pănescu, popa Şărban ot Do-
bricenî, diiac Ionu.
Slătaru.
Costandinu Trocanu, Marinii Fugariu, Radul Negrescu,
Voina unchiiaşu, Radu al Măricăî, Stancu al Radei, Badea
Târziu, Ilie săn Chera, Radu Unchiiaşu, Sălcă, Gheorghie
Ţirlea, Ion săn Ene, diiac Nicolae.
[Total 5.783 vedre.]
1
Vadra po bani 2, fac t 96, bani 46, i liude, i ipa-
1
curî 115, po ban[î] 12, fac t 11 p',—care să fac peste tot
1 1
107, bani 96; dintr'aceştea s'au scos zăcuiala, t 10,
1
bani 3, r ă m ă n buni t 97,—însă din Şuteşti i Gărdeştî, 2
1
gărdaşî, t 3.
[Iscălitura.]

CVI.
[C. 1780.]
Alt catastih de vinăriciu.
Totu Boruşăştiî de Şuteşti.
Mărinu alu preoteasii, diiac[onul] Stanu, diiac[onul] Du-
mitraşco, popa Samuilu, diiac[onul] Ionu, Patru Didica,
Radu Cosacu, Preda Căglăbeală, diiac[onul] Patru.
Poporu Suteştilorii, ce să zicu Haţişeştî.
Mirea, diiac[onul] Ionu, diiaconeasa Ioana, diiacfonul] Ma
tei, Riza sin Nedelea, Ancuţa diiaconeasa, Ionu sinii preo
teasa, Radu Oară, Gîura diiaconu, Tudor Hăţiau, Dumi­
tru Pungă, Ionii Curimanu, Staiul Trăistariu, Nica Bon­
docă, popa Tănasie otu Fişcălie, Ionu Cerneanu, Mihalcea
Usturoi, Gîurca Sfeticî, Matei cumnatu Lecăî, Mihal
vieriu mănăstirii Unfi-Lemnu, Costandinu sinii Duţu.
102 ACTE PRIVITOARE LA MĂNĂSTIREA HUREZ

Preda Cărăşelu, Tudoru Birău, popa Anastasie, Marica

Gîorocoaia, Neguţu alu luî Banii, Voiculu Pietrariu, Pri­
colicii, Stanu Turmacu, Stroe Gimbaşu, Ionti alu Bui-
căî, diiac[onul] Dumitraşco zugravulu, Radu otu Gă-
neştî, Dumitru Andronescu, Marin Munteanu, Licsandru,
Gîura Gărdaşu, Costandinu Condei, Stanu Cortanu, Firu
Goanţă, Radu Papi, popa Ion Cenuşe, Dumitraşco Şerbă-
noiu, Giura al Dafinicăî, Negoiţă Curărariu, Stanu Naiba,
Preduţă, Dumitraşco Nichiforescu, Dumitraşco Isofoiu, Ma­
tei otu Mădularî, Ionii Cămpeanu, Dicu Călăraşu, Cos­
tandinu Lădescu, Marinii Roşu, Ionii Creţu, Ionii Ne-
greanu, Stanică, Radu Văru, popa Preda Bereanu, Ioan
Petcanescu, Radu Panţucu, Stancu Gavrea, Marinii Du-
manu, Stanu Găvroiulti, Costandinu Capă, Matei zetu
Alecsie, Dumitru Stroescu.
Poporu Gărdeştî.
Licsandra săraca, Stana Gîodoica, Marinii Gîodoiti, Du­
mitru Dogariu, Ion Vulpoiti, Ionu Lănariu, uncheaşulii
Dinu Pănescu, Enache Flăcău, prot[opop] Matei Gărdescu,
popa Matei Mânăstireanu.
Creţeniî.
Mihaî Gaşparti, Radu Jilcu, Dumitru Boiangiu, P a p a
Bedreagă, Radu Popescu, Dumitraşco Runceanu, Mihalcea
Marinii viile fug[a]r[iloru], Mihaî dasc[ălulu], popa Părvulti
otu Măcuca, Ionii otu Olanu, Stancu Bătăşanu, P r e d a
Nevasta, Vasilie Pîrvulescu, P a p a Izvoranu, Dumitru
Băbăluţă, diiacjonul] Ionu Mreană, Obretinti, Matei Moru-
nescu, Costandinu Făurescu, Mihaî Creţanu, Preda Lu-
poiti, Ionii Răducă, popa Costandinu otu Dobricenî, Sa-
muilu, Ianache Padină, Nicolae Trişcă, Stancu Pădinescu,
diiac[onul] Mirică.
Izvoru de Nemoi.
R a d u Păunii, Stanu Duţa, Andrei Papistaşu, Ilinca Căr-
cumăreasa, diiac[onul] Dumitru Călineanu, Radu Coandeî,
Stoica Beznea.
Nemoiu.
Linca uncheaşu, Matei Orlesculu, popa Ionii Pălăn-
 ACTE PRIVITOARE LA MĂNĂSTIREA HUREZ 103

geanu, Stanu Glăvu, Oprea Tătaru, Ionu Bucumeanu,

Barbu Oorăscu, Radu Uolacu, Dicu Cobanu, Vladu Spăr-
leanu, Stoica Meghereanu, Filipu Croitorescu, Dumitru
Tarbelescu, Părvu Melintescu, Soare slujitoriulu, Radu
Dobruşanu, Radu Zestroî, Ştefan vieriu Ştirboicăî, Stanu
otu Butarî.
l
Cin cup. ved. 57.762 p .

CVII.
Poruncă a Iul Alexandru-Vodă Ipsilanti, pentru ca
ispravnicii să cruţe o circiumă a Hurezului.
Io Alecsandru loan Ipsilant Voevod, bojiiu milostiiu i gos­
podar zemli vlahiscoiu.
Cu cale fiind anaforaoa dum[nea]lor veliţitoru boerî, o în­
tărim şi Domnia Mea şi poruncim ca de acum înnainte să
fie popriţi isprav[ni]ci de a nu mai merge în conacu la
cărcuma măn[ă]stiriî, ci să-şî pue corturi pentru şăderea
dumnealor, dăndu şi porunci oameniloru dumnealor ca
să nu mai facă stricăcune, nici ei, nicî cai loru, în viia mă-
n[ăsti]riî.
1781, Noemvrie 2.
[Pecete ovală cu chinovar, cu coroană şi marca munteană.]
[Cu o scrisoare foarte rea:]
Pria-înnălţate Doamne, mă rogo ne scuteşte conacele.
Prea-înnâlţate Doamne, Rafail ermonah, iconom sfintei
măn[ăsti]rî Hurezu dân sud Vălce, au jăluit înnălţimeî
Tale zicând că sfânta măn[ăs]tire Hurezu are în sud Muscel
în dealful] Piteştilor o vie, şi în poalele vii are o cărcuma
lângă drum, şi, la culesul viilor, toamna, să face bălcu pe
supt poalele viilor la vale, mai dăpărcoru dă viia i cărcuma
măn[ăs]tiriî, ş[i], la vremea acelui bălcu, zice că vin dum-
[neajlor isprav[ni]ci judeţului la băle, şi dă la o vreme zice
că s'au obicnuit ispravnici şi mergu în gazdă la acea căr­
cuma a mănăstirii, şi scot pe cărcumaru afară, ş[i] şăd căte şase
săptămâni acolo, şi dăntr'acea pricină să închide cărcuma
şi nu să vinde vinul mănăstirii. Şi, dăosebit dă acasta,
104 ACTE PRIVITOARE LA MĂNĂSTIREA HUREZ

zice că oamenii isprăvniceştî slobod cai păn vie, arde aracii

dăn vie, făcând mul[tă strică]cune şi pagubă sfintei m ă .
năstiri dăn pricina acasta. Şi să roagă ca să fie luminata
porunca Mării Tale către dumnealor ispravnici judeţu­
lui ca să nu mai meargă în gazdă acolo la cărCuma mă­
năstirii, ci să meaargă la sat, şi, după jalba sa prin zapciu
vătaf de Păh[ărni]c[eî], ni să porunceşte dă Măriia Ta ca să
cercetăm, şi, dă-î iaste cererea cu cale, cu anaforâ să înştiin­
ţăm Mării Tale. După luminata porunca Mării Tale, cerce­
tând, am găsit a fi cu cale cererea ce face acest Raf[a]il...
Ci, ori să meargă în gazdă la sat, sau să-şî pue corturi, şi
oameni lor ce-î au, să le dea poruncă să nu arză aracii după
în vii, nici să sloboază cai pă în vii... Care acasta iaste
datoriia dumnjeajlor dă a fi cu priveghere să nu să facă
stricăcune la nici-o vie... 1781, Sept. 13.
P a n ă Fili[pescu] Vel Dvornic,... Vel Log., Gh[eo]r[ghe]
Băl[ă]C[eanu] Vel Log[ofă]t, Istratie Vel Cluceriu, Theod[o]-
rache Ştirbei Vel Sărdariu.
1
A v a e t : t unul
Trecută în cond[i]c[a] Div[a]n[u]luî.

OVIII.
Stareţul Saoa de la Sinaia către egumenul Rafail
de Hurez, pentru prietenie duhovnicească.
[C. 1782.]
Cinstite şi prea-cuvfioase] părinte chir Rafail, egum[enul]
sfintei măn[ăs]tirî Hurezul, cu smerită metanie mă în­
chin Prea Cuv[ioşieî Talej.
Dătătoriul de daruri, nemuritoriul şi înpăratul Hristos,
carele fără de făţărie înparte darurile şi dă plăţile p[u]r[uri]-
lea deplin, şi încă cu miile înmulţite celor ce-1 iubesc şi pă-
zescu sfintele şi de viaţă făcătoarele sale porunci, pre
acela cu toată nevredniciia îl rog, cu umilinţa sufletului
mieu, ca o jertvă cu bun miros şi bine priimită, să prii-
mească şi sfânta dumnezăiasca dragoste a Cuv[ioşieî
Tale], carele dintru început o ai arătat cătră noi tică-
 ACTE PRIVITOARE LA MĂNĂSTIREA HUREZ 105

loşiî şi nevrednicii. E u cererea Cuvfioşieî Tale] de la

noi, ca să nu mergem cu număr de ucenici, şi acol6 iar
să nu-î adunăm, şi să nu ne fie umbletele cu prisosinţă,
ci să ne înpăcâm, precum alţii ai sfintei mănăstiri pă­
rinţi, şi ne înfrumseţăm cu smerita înţelepciune, şi să ne
smerim sfinţilor părinţi de loc, — la toate aceastea dăm
făgăduinţă înnaintea lui Dumnezeu, înnaintea Cuv[ioşieî
Tale] şi înnaintea a tot soborul sfintei mănăstiri, ca
cîndu am fi înnaintea sf[ăn]tului jertevnic le priimim şi,
cu dragoste înbrăţăşindu-le, le sărutăm pre iale, eu şi cu
aî miei d[ujh[o]vniceşti fii, şi iată acum trimisei pre fra­
tele Iustin ieromonahul şi pre Macarie ierodiaconul, pre
carii cu lacrămî mă rog dragostei, milostivireî şi bunătăţii
Prea Cuvfioşieî Tale], înpreună şi la tot soborul sfin­
tei mănăstiri, să fie priimiţî de sfintele braţe ale Prea
Cuvfioşieî Tale], şi, dupre cît va fi cu putinţă, să fie
măngîiaţî întru scârbele loru, pană ce, cu darul lui Dumne­
zeu, prin sfintele rugăcunî ale Prea Cuvfioşieî Tale] ne
va aduce şi pre noi păcătoşi. Că mie îmi urmează trebu­
inţa a mai zăbovi până mă voi mai descurca de une altele
ce avem mai cu prisosinţă, carele nu-s de lipsă a le aduce
pe acold. însă m ă voiu sili ca să m ă curăţescu de iale în­
tru aceste zile, şi, dupre ce va trece sf[ăn]ta săptămînă a
sfântului post, de vom avea viaţă şi vom fi sănătoşi,
şi şi vreamea de ne va îngădui, noi, nedînd nicî-o întăr-
ziiarea, vom veni. Numai, pentru Dfojmnu, mă rog dragos­
tei Prea Cuv[ioşieî Tale] să nu fim uitaţi de la sffin]tele rugă­
cunî ale P r e a Cuv[ioşieî Tale] şi a tot soborul sfintei lavre.
Şi cu acasta rămîiu
Ghenfa]r 22.
Alu Prea Cuvfioşieî Tale] smerit şi prea-plecat cel
mai mic între călugări cătră Domnul rugători:
Savva stareţul ot Sinaia.
[V°:J Cinstitului şi prea-cuviosului părinte chir Rafail
egumfenul] sffin]teî lavre Hurezul, cu smerită metanie să
să dea.
[Bulină verde.]
106 ACTE PRIVITOARE LA MĂNĂSTIREA HUREZ

CIX.
Scrisoarea lui Rafail călugărul către egumenul
de Hurez, despre afaceri.
Hristos au înviiatu.
Mă închin Sfinţii Tale, cinstite părinte.
înştiinţăzu că, dupe ce a m plecat de la mănăstire, şi
viind u aici, amu mersu la fratele Ionichie, pentru ca să
facă socotială, şi, după spusul lui ce au priimit de la moşii,
1
căt şi de pe vii, am găsit t 140 luaţi, iar, unde s'au dat,
n'au arătat nimic: una că zicia că va să-şî dia socotială
la mănăstire, iar nu aici la mine; alta, am socotit şi m'am
aşăzatu cu el să vie dupe mine, să ne apucăm de vii, şi
să venim noi amândoi la mănăstire, şi să-şî dia socotială;
dar m'au înşelat, şi eu am băgat omeni cu bani, şi am
tăiatu viile, şi şi (sic) s'au hărăcit. Şi, căndu era ca să
vie, au fost trecut părintele iconomul la Craiova, şi l-au
luat cu el, şi văzu cum că eu am greşiţii la acastă triabă,
că eu de toate viile nu poci să mă mai apuc, măcar că
a m dat acum bani de la mine, socotindti că mi să va [da]
de la el vin în butia ce 'ste la Vornicasa, vor fi ca la 40;
d
rachiiu la Runcu, un butoi cu v 8; la vin n'am umblat
nimic. Pentru Ţigani ce venise aici să lucreze, au lucrat
viia Vorniceseî, aii hărăcit-o, şi viia Goliasca jomătate,
şi aii plecat fără ştiria mia; că ia era să facă gardul pe
pole şi să o sape, şi să sape şi pe şi (sic) Vornicasa,—că
l'anul trecut numai c'au săpat, dară aşa au lucrat, şi nici
mălaiul nu l-au lăsat aici. Ci să-î trimit, cu cine să va so­
coti, să sape aceste 2 vii, şi să-mi trimiţi bani, să sape
viia mare şi viia Nemoî,— că viia Grecului s'au săpat. Pă­
rintele eclesiiarhul să-mi trimiţfă] hotarnica Pădurenilor, că
este trebuincosă, şi să-mi caute un zapis de cumpărătoaria
unui Stan Ţiganul cu frate-săii Ion, să să trimită, că
forte este trebuincosti, precum vei vedia acest r ă v a ş al
Radu ce le scrie. Dar să mi-lu trimiţi şi răvaşul iar aici
la mine.
Pentru acest om, a n u m e Costandin, viia Nemoî să lo-
 ACTE PRIVITOARE LA MĂNĂSTIREA HUREZ 107

veste cu viia lui în capete, şi este om fără fămee, şi l-am

aşăzatu, şi i-am dat viia în samă, şi aşa socotesc că va
avia mănăstiriria (sic) ascultare cum să să (sic) cade la
toate ale vii. Şi i-am dat şi pecetluitulu Sfinţii Tale, şi
i-amu dat şi potcapul: numai, viindu la mănăstire, să-1
trimi[ţî] curăndu îndărătu, şi aici îl voî călugări eu de totu,
că aşa cere el. Şi să înştiinţezi! pentru iconomul, cu ce
triabă au trecut la Craiova.
Mart 28, 1782.
Al Sfinţii Tale plecat: Rafail ier[o]m[onah).
[Pecete roşie, ruptă.]

CX.
Răvaş al lui losif protosinghelul căire egumenul
de Hurez, pentru afaceri.
Cu frăţească dragoste mă închin Sfinţii Tale.
A m priimit cinstita şi mie mult dorită scrisoarea Sfinţii
Tale, şi m'am bucurat pentru căci sănătatea să află la ho-
tarăle sale. Pentru moşiile de danie, nu ştiu ce face, ce
drege cocoana Uinca; pană acum doao scrisori i-am adus
de la părintele: poate că cele ce n'au săvârşit bărbatul
dum[isale], va să le în plinească după moarte. P e oce Pafnutie
nu l-am văzut decăt odată; a c u m să află la Nedeia, căci,
după cum am înştiinţat Sffinţii Tale, după ce au venit acel
Cîugulin Marin, eu nu l-am îngăduit a stăpâni Nedeia, ci
am scris părintelui, şi mi au poruncit să nu-1 îngăduesc, căcî
Gherasim iaste lipsit. După acasta l-am trimis la Bucureşti
să-şî iâ bani, dar, cu toate aceste, cănd Preasfinţia Sa]
părintele nu va putea scoate bani de la Gherasim, să-î
dea neguţătoriuluî, eu aşa am vorbit cu dum. Caimacam
ca să între mănăstirea cu bani, căcî nu-î va fi pagubă,
căcî cu mila lui Dumnezeu acolo au scăpat de piatră
grâul, şi mi au arătat şi mie. Iară, pentru moşia Jdegla,
vei şti că o au fost vândut chir Cozma monah la un ne­
guţătorii!, Ştefan Imbăr, iară, după aceia, s'au sculat ru­
mânii şi au întors banii acelui Ştefan. După aceaia (fiind-
108 ACTE PRIVITOARE LA MĂNĂSTIREA HUREZ

că cu poruncă domnească s'au scris moşiile date în arendă)

s'au fost scris şi acea moşie, — rumânii, văzând aca, s'au
tras înnapoî, şi n'au dat banii Cozmeî, ci au venit la mine,
cerând sfătuire. Eu a m arătat dum[isale] Caimacam, şi li
s'au făcut cale la ispravnici, să stăpânească rumânii moşiia
şi să dea bani la mănăstire, pre căt şi neguţătoriul au
dat; căci porunca domnească au fost ca numai moşiile
cele luate în arendă de neguţători să fie scrise, iară nu
şi cele de lăcuitorl săteni dupe moşie. Ci într'acest chip
le-am isprăvit, iară Cozma li au spus că iaste porunca
Sfinţ[ieî Tale] ca să iau bani la mine, dar de atunci nu
I-am mai văzut. însă fii bine încredinţat că bani rumânii
i-au dat, căci îî avea gata în săn de-1 atârna pe r u m ă n
când făcea metanie înnaintea mea. T e mai înştiinţez că
aici la Divan au avut judecată Căpitanul Ion Gheban cu
Igoiani, pentru munte, ci Sffinţia Ta], ori să mergi singur,
ori să rânduiţi pe chir Pahomie cu cărţile, hrisoavele ce
va fi avănd mănăstirea pentru acel munte, fiindcă aşa
iaste porunca Divanului. Copilul Ghiţă iaste sănătos şi
să săleaşte la învăţătură: dacă văz că arată multă epi-
1
m e l i e atât la învăţătura lor, căt şi la scrisoare, fiind că
are bun condei, ci nu lipsesc a te înştiinţa, ca să fii odih­
nit. De altele ce-î trebueşte, căt şi hârtie, cerneală, — port
grijă. Şi sănt
Al Sfinţiei Tale întru Hristos iubit frate şi ca un fiiu:
Iosif protfojsinghel.
1782, Iulie 18.
De scrisoare, să mă crez câ să scrise pre căt să putu,
şi precum să putu, avănd a da şi la alţii cuvănt.
0
[V :] Prea-dorituluî mieu întru Hristos iubit frate, chi-
riu Rafail, iconom sf. mănăstiri Hurez, cu dragoste iubită,
întru toată buna aflare să să priimească.

1
îngrijire.
 ACTE P B I V i l O A K E LA M Ă N Ă S T 1 B E A HUBEZ 109

CXI.
Carte a lui Nicolae-Vodă Caragea, pentru
vinăriciul Hurezului.

Milostiiii bojiiu Io Nicolaie Costandin Caragea Voevod

i gospodar zemli vlahiscoiu. Fiindcă sfânta măn[ăsti]re
Hurezi, din sud Vâlcea, cu hrisovu domnescu are a
lua milă dă vinăricu din dealul Şuteşti, Cereţi ( ? ) , Ne-
moiu, i dealul Gărdeştilor i al Zlătâreiloru, sud Vălcea, i
Puţurile i Gîorocu i Cacaleţăî şi Brativoeştiî, sud Doljî,
câte doi bani dă vadră şi părpărul, am datu şi Dom-
niia Mea acastă carte omului pre carele îlu va orân-
dui cuviosul igumen, ca, dupe porunca ce este dată dă
către Domniia Mea prin ponturile dă căutatu slujbiî vi-
năriculuî, să aibă a umbla înpreună cu vinăricer[iul] dom­
nescu şi a scrie totu vinăricjul] dintr'acest deal, şi, făcăndu
doaă catastişă aseminea, iscălite fiindu şi dă vinăricer[iu|
domnescu şi dă omul mân[ăsti]riî, unul să-1 dea la omul
măn[âs]tiriî, iar altulu să-1 oprească vinăricer[iul] dom­
nescu, cu care să aibă a strânge mila măn[ăsti]riî, şi, fără
dă a nu opri măcar unu banu dintr'ănsa, ori cu nume de
zecuială, sau altă cheltuială cevaşî, să aibă a să trimite pe
deplină, dă boieri taxildar[î], la sfânta episcopie Rămnicii,
de unde, în urmă, viindu igumenul măn[ăsti]riî cu catas­
T I H U L ] ce-1 are iscăliţii dă taxildaru, îşi va lua aca milă cu

hrisovu, sau parte ce va avea învoită dă Domniia Mea.

T<MHKO HHCAX rocno,â,CTKA MM. 1782, Sept. 7.
[Monogramă roşie; pecete octogonală cu coroană, sabie,
buzdugan, iniţiale şi anul: 1782.]
Proct Vel Logofăt.

CXII.

Altă carte asămănătoare.

16 Octombre 1782. Nicolae Costandin Caragea Voevod,
pentru dreptul ce are mănăstirea Hurez „de iâ vinăric din
dealul Suteştilor i Nemoî i Creţenî, şi de la dealul Găr-
110 ACTE PRIVITOARE LA MĂNĂSTIREA HUREZ

deştilor şi al Slătăreilor ot sud Vâlcea, i din dealul Puţu­

rilor, şi de la Gîoroc şi de la Cacaleţ şi de la Brativoeştî ot
sud Dolj, căte doi banî de vadră, şi părpăru", cum se
vede în hrisovul luî Ipsilanti din 20 Maiu 1775. Şi el po­
runceşte „ca să aibă oameni ce vor fi rănduiţî din partea
sfinţii măn[ăs]tirî, au a lua înpreună cu vinăriceri dom­
neşti, să scrie vin[ă]ric[ul| tot de odată, şi să facă doaă
cataştişe asemenea, iscălite fiind amăndoaâ şi de vinări­
ceri domneşti şi de oameni mănjăstijreştî, şi aşa, înpreună
strângând bani vin[ă]ric[u]luî ce es, de plătesc dajnici de
vadră căte patru banî şi ploconu de nume, — din care banî
să aibă a lua vinăriceriî domneşti căte doi banî de vadră
şi ploconu de nume, iar ceilalţi căte doi banî de vadră
să-î iâ oameni măn[ăs]tireştî, înpreună şi cu părpăru, după
obiceiu."
Monogramă cu roşu. Pecete octogonală cu coroană, stea­
guri, iniţialele „iw HK. Kp. KK. ; 1782."
„Proct Vel Logofăt. Trecuta în cond[i]c[ă]."

CXIII.
Concept de plingere a egumenului de Hurez pentru
un munte.
[Ciornă.]
Smerită plecfăjcune închin dumitale, arhon Bane.
întorcăndu-mă de la Târgul-Jiiuluî aici la măn[ăs]tire, şi
avănd alte învăluelî de porunci de la Prea Sfinţfia] Sa pă­
rintele episcopul, nu putui veni însumi pentru pricina mun­
telui Bălescu cu Gherasim, iar cărţile măn[ăs]tiri), ce sănt
pentru acest munte, le dedeî în mâna fratelui eclisiiarhu, ca
să răspunză vechil în locul mieu, înpreună şi cu călugărul
ce-1 avem acolea în Craiova la metohu sfintei măn(ăs]tirî.
1
Ci cu plec[â]ciune căzu şi mă rog dum cu de amăruntu,
cetindu-să toate scrisorile măn[ăs]tiriî, şi cu denadinsu
luăndu-să sama binişor şi cu îngăduială, nu numai deodată
făcăndu-să cercetare şi hotărâre, ci şi de al doilea şi de al
treilea rând să să mai ispitească treaba, ca să nu să facă
greşală, măcar că măn[ăs]tirea are acest munte cătva de
 ACTE PRIVITOARE LA MĂNĂSTIREA HUREZ

cumpărătoare, cătva de danie, cătva de schimbu, dat de

oameni Băleştî, pă moşie de ţară a măn[ăs]tiriî, ce le-au dat
în locul muntelui; iar, cănd luî Gheban i să va (sic) drep­
tate de a-1 lua, după nedrepte jurămănturile luî ce să do­
vedesc că le face, mituind şi înbătănd|pre oameni ce jură, —
poate aşa să iâ multe moşii. Că, trecând eu la Tărgul-
Jiiuluî, şi mergând prin Novaci, au venit la mine un popă
Ion, ce-î zic Borobeaî, şi mi i-au arătat pentru un Drăgoî,
din Cernădiia, unul din cei ce au jurat pe numitu munte
şi l-au dat luî Gheban, care, aproape de moartea luî viindu-şî
în fire, au chemat pe acest popă Ion, de i-au scris diiata,
şi l-aii ispoveduitu, — care diiată este la măna fâmei mortului,
şi acolo în diiata aceia a r a t ă multă căinţă, spuind de faţă
că rău şi fără de cale au jurat pe acel munte, fiind al
măn[ăs]tiriî bun şi drept, unde nu numai popa au fost
singur, ce şi alţii au fost faţă, cănd ş'au mărturisit de
păcatu: ce i-au inbătat Gheban de vin şi de rachiu, şi aşa
1
i-au amăgit de au jurat. Ci mă rogu dum , de nu să va
putea îndrepta pricina muntelui într'alt chip, să să aducă
şi acei oameni dela care sănt cumpărăturile şi schimbu, să
stea de faţă cu Gheban, — câ măn[ăs]tirea este păgubaşă
acum şi de moşie şi de munte. Şi cum Duhul Sfânt va
lumina pă dumnfeata]! Iar eu sănt al dumitale plecatu
rugători către D[u]mn|e]zeu. 1783, Ghen|arie].
[V°:l După ca mai nainte proeresită întâmplare, acum
prin faptă au eşit la iveală că, publicuindu-să între norod
cum că părintele Gherasim au lipsit din dregătoriia sa,
scularea a multor să rădică asupra mea, căutând de la
măn[ăs]tire înplinire de bani, cu care ar fi înprumutat pe
părintele Gherasim: unii să arată înprumutătorî, alţii că ar
fi dat marfă, şi fieştecare arată cum că ar fi fost tot pen­
tru treaba măn[ăs]tir[ii], cu care nume să poată apuca mă-
n[ăs]tirea să plinească. Eu la acastâ întâmplătoare supă­
rare, la care sănt căzut, nu mă poci pricepe ca să poci
răspunde celora ce-mi cer, că pană la o vreme m'am
sprijinit cu minfiună, cum că aş fi avănd carte domnească,
ca cei ce vor fi înprumutat pe părintele Gherasim, să-şî
112 ACTS PBIVITOABB LA MĂNĂSTIREA IÎUKEZ

caute cu el, iar acum, după ce s'au publicuit cum că au

lipsit şi din Bucureşti, • nu mă încetează supărările de către
datornici, ce rănduim înplinire la înprumuturile ce ar fi
făcut mai susuluî numit ig[u]m[en]. Şi, într'acastâ vreme,
fiind eu din cei prea săraci de a le putea răspunde
cererile lor, caz şi mă rog către milostivirea dum', că,
neavănd alt la cine, căzui numai la singură bunătatea
dum', sănt (sic) nădăjduindu-mă, ca cu prea-înţeleaptă
purtare de grijă să privegheze neadurmit ochiul dm' şi
ori cu ce mijloc va socoti blăndeţa dum' să fim sprijiniţi,
şi, ori să s[ă] treacă măn[ăsjtiriî cu vederea oareşce răn-
duială în căţîva ani, în care să fie apărată de alte dări de
ale cutii,'şi de alte zahjejrelî, şi să plinească acelor datornici,
ori să-şî poarte rănduiala sa de dări (însă mai cu oareşce
scăzămănt, după cum să află, fiind la mare lipsă) şi să să
scoată luminată cartea Mării Sale lui Vodă, prin bună
1
chivernisirea dum de apărarea sf. măn[ăs]tirî, de a nu să
mai supăra de către acei datornici ai părintelui Gherasim.
Şi cum Duhul Sfânt va lumină înnaltă înţelepcunea dum'.
Dar eu sănt al dum' prea-plecatu către Dumnezeu rugători.

CXIV.
Carte a lai Nicolae-Vodă Carageă, stricind
vinzările făcute de proigumenul de Hurez Gherasim.
Milostiiu bojiiu Io Nicolae Costandinu Caragea Voevodu
i gospodaru zemli vlahiscoi. Findu că, la cercetarea ce s'au
fostu făcutu înnaintea Domnii Mele cereriloru proegume-
nuluî Gherasimu Hurezeanulu dinu care au căzutu, fiindu
fără de nicî-un temeiu, s'au arătatu atunci că numitulu
proegumenu, cu zapisile lui, au făcutu şi datorii, au vân­
duţii veniturile de moşăî, au zălojătu munţi de ai mănăs­
tirii în ani îndelungaţi, fără de ştire şi fără de iscălitura
arhiereului locului,— cu care acestea nefiindu vinovată mă­
năstirea a să supăra şi a răspunde la ale lui datorii ce
au făcutu fără de cale, amu datu domneasca noastră
carte la m ă n a igumenulul ce să află acumu, cu care să
 ACTE PRIVITOARE LA MĂNĂSTIREA HUREZ 113

aibă a să apăra de către unii datornici ca aceia carii nu­

mai cu zapisele lui, fără de iscălitura arhiereului, voru
căuta a supăra sfânta mănăstire. Aşijderea şi munţii i
moşăile ce le-au fostu zălojătu şi le-au văndutu veniturile
pe ani mai nainte, ce n'au fostu volnică, să şi le stăpâ­
nească mănăstirea nesupărată. TOAHKO nnca;( R © C N O A , C T K A M H .
1783, Fevruarie 16.
[Monogramă cu roşu şi pecete cu chinovar.]
Proct. Vel Logofăt.
Trecută în condica Divanului; Gheorghe Condicaru.

CXV.
Un boier către egumenul de Hurez, pentru
procesul muntelui.
După evlavie.
Viind aici vechil din partea Sfinţii Tale pentru jude­
cata ce are mănăstirea cu Gheban pentru muntele Bă-
lescu, s'au trimis de aici călăraş după Gheban, ca să-1
aducă aici, să să hotărască judecata; şi s'au întorsu înnapoî
făr de dansul, fiindcă s'au fost dus la Bucureşti, şi, neflind
Ghebani, nici cercetare nu s'au putut face, şi vechilu
Sfinfţii Tale] iată vine la mănăstire, pentru că nici jude­
căţi de acum înnainte nu să mai caută, pană după săp­
tămâna mare. Ci, cănd vei afla că au venit Gheban, să
ne faci ştire, şi să va face poruncă, de va veni la Divan,
de să va hotăra. Şi sănt
Al Sfinţii Tale fiiu sufletesc: [Neînţeles.]
1783, Fevruarie 22 dni.

CXVI.
Cea din urmă diată a egumenului Dionisie
de Hurez.
Deşărtarea deşărtărilor, toate sântă deşarte în lumea
acasta,precumu lucrurile lumii să vădu,—că tot sfărşitulu
omului să chiiamă deşărtare. întru aceia socotit-amu şi
noi la acelu sfârşită alu vieţii, şi, ca să lăsămu în u r m ă

7992. VOI. X I V . 8
114 ACTE PRIVITOARE LA MĂNĂSTIREA HUREZ

ştiinţă şi învăţătură părinţiloru şi fraţiloru, după cumu

Sfânta Scriptură zace: „fuiu şi trecui c a c ă n d u ş i n u fuiu",
şi, fiindu nesupăratu de boală, şi fiindu-mî mintea întreagă,
a m u scrisă acasta:
Cu acasta credincioase diiată a mea a m u socotită pană
mi-au fostu mintea întreaagă ca să lasu în scrisă ca în
u r m a mea să nu între vre unii la vre o bănuială sau
necazu, fiindu că eu amu stătută de ani igumen aceştiî
sfinte mănăstiri, şi voru socoti cineva cumu că, fiindu eu
igumen atăţa ani, voi avea bani, şi voru fi lăsaţi pă la
unii dinu părinţi sau la vre unii dinu chiliiaşî, pă la ru­
dele meale sau Ia alţii striinî, — de acasta să ştie totu
omulu că mănăstirea acasta nu are veniţii ca să să
poată chivernisi pă dansa căte îî săntu în spinare. Afară
dinu mănăstire, căte schituri săntu [pă afară], şi căte
sfinte biserici pă la moşii, toate eu le-am acoperit, şi sfânta
mănăstire de trei ori o amu acoperită. Şi amu zidită bi­
serică de piiatră dinu temelie, şi a m u răscumpărată moşii
ce au fostu vândute de alţi igumenî, şi amu cumpărată
eu moşii, şi amu făcută casă, şi amu hotărâtă toate mo­
şiile. Şi m'amu judecată la toţi domnii pentru toate mo­
şiile: cine nu va crede, va cerca cărţile şi hrisoavele
Domniloru ce săntu la mănăstire, care acalea nu cu puţină
chieltuială şi osteneala s'au făcută. Daru dajde ca mine
1
cine au datu la toţi Domnii? Şi amu plătită 1.500 l de la
Iosif, ce au fostu într'unu anu şi jumătate igumenu, şi nu
era atăta dajde pană atunci, daru la Măriia Sa Grigorie-
1
Vodă amu datu însă toţi anii căte 1000 t înprumutu,
afară dintr'alte orănduelî, şi la toţi Domnii amu datu dajde
mai multă decătu alţi igumenî. Iar, cându au fostu la
Ştefan-Vodă, cu obicaiurile ce să făcură, amu datu la unu anu
1
1776 t , câtu au fostu acumu, la igumenul după urmă, căndu
au lăsată Ştefană, ce să făcusă aicea igumen, în 9 luni,
cătu au fostu igumen, cu girămealele Turciloru ce i-au
omorăt Râmeştiî aicea, în parte sfintei mănăstiri. Căte
patimi amu pătimită şi închisoare, de la Octomvrie pană
la Noemvrie 1770, că igumenul Ştefan au făcută chiver-
 ACTE PRIVITOARE S A MĂNĂSTIREA HUREZ 115

niseaală de au fugitu noaptea delà Rămnicu, şi eu nu am

ştiutu, şi pă mine m'au luatu agalele ce era veniţi pentru
pricina morţii Turciloru се-ï omorâse în egumeniia lui, şi
m'au dusu la Craiova, de amu fostu închisu multă vreme.
Apoî ne-au dusu la Bucureşti, iar pentru moartea Turci­
loru, că amândoi dovagii turci să dusăsă la Bucureşti şi
să întorsăsă; apoi Măriia Sa Grigorie-Vodă ne-au porun-
citu să ne întorcemu îndărătu, şi au datu răzmiriţă, şi
amu scăpaţii de Turci, iar fratele Ştefanii, după jalba ce
au datu la Vodă, au luatu porunca la răposatu episcop
chirii Parthenie, ca să ià socoteala, şi, ce va fii cu cale din
chieltuelele lui, ce au datu geremeale, să le plătească mănăs­
tirea. Părintele au orănduitu pă răposatu arhimandrit] chir
Mihail Bistr[iceanul] să ià socoteala ; ei singuri au socotitu, şi
au făcutu catastihu, şi au iscălitu Bistriceanu, şi au fostu pusu
şi părintele episcfopulj pecetea, şi m'am pomenit datori la
1 l
Hagi Dinu t 467 p , şi, cu dobânda lor, amu datu 508. Toate
căte au zis elu, le-au ţinut samă, nici luîndu vre unu bles­
temă, că au datu aceşti bani gerimea, nici fiindu acei Turci
1
faţă; daru eu nu amu datu gerimea t 60: păn[ă] acum
să va vedea de la cine a m u luatu şi cui a m u datu. Numai
mă rogu celom stăpănitori ai ţărăi şi prea-sfinţiloru pă­
rinţi arhirei ai ţărăi, şi dum[nea]v[oastră], prea-fericiţî cti­
tori, să puneţi din părinţi mănăstiri igumenu, [după
cumu scrie şi stavropighiia] ; iar, de nu să va găsă vred­
nicii de ig[u]m|enu], atuncea să să caute altu frate, să fie
igumenu, care Mii voru orăndui Sfinţi înpăraţi; să puneţi
ornii care să-i fie milă de mănăstire, să nu o lase să să
descopere : din vreme să-i poarte grijă. Că acasta nu are atătea
venituri, sau moşii multe, sau baltă, sau Ţigani în biru, pre-
cumu au alte mănăstiri, — că acealea săntu de căte cinci sute
de ani, de către patru sute, de căte trei sute de ani zădite, —
căţi Domnii au miluitu şi căţi boeri şi căte moşii au căş-
tegatu danie într'atătă sumă de ani?! Iar acasta, de optzăci
de ani de căndu iaste zădită, — căndu a u v r u t u s ă câştigeV
Numai ce au miluitu ctitoru; încă şi dintr'acealea au lipsiţii
multe; puţinu vinerici avemu, iaru, altu, nimicii. Numai
116 ACTE PRIVITOARE LA M Ă N Ă S T I B E A HUREZ

Dum[nejzeu ştie cumu amu ţinutu şi, ce a m u avutu, amu

pierdută totu pentru dansa, ca să o ţiu şi să o păzăscu după
cinstea ei. Pentru acia să să caute omu să o păzască după
putinţa ei. Măcar că fratele ig|u]m[enu] Bist[ri]ceanu, chiru
Stefanu, căndu au datu socoteaala pentru Hurezii, au fostu
pusu atâtea bucate şi mii de vedre de vinu, că au lăsat
la măn[ăs]tire, — acealea toate i le-aamu datu Sfinţi [SaleJ
să le stăpânească (insă lasu măn[ăs]tirea nedatoare), şi nu
au vruţii, ştiindu că nu săntu adăvărate, şi socotindu că
nu va putea ca să scoată şi să plătească măn[ăs]tirea de
datoriia ce au făcuţii Sfinţiia fSa) în 9 luni, ci m'au lăsaţii
într'atăta datorie. Apoî să socotească cei înţălepţî de mi
i-au rămas vre unu b a n u ; ci pentru acaia lasu acastă
carte, şi mărturisăscu sufletului mieu, că nu amu la nimini
nici-un banu datu sau pus în pămăntu ceva, fără cătu
1
ce a m u : t — şi, dintr'aceşti bani, după obicei, a m u făcutu şi
a m u lăsatu bani de argintu şi galbeni, să-mi facă sărin­
dare şi [alte] pomenire după obiceiulu creştinescu şi dupre
foaia ce amu lăsatu; iar, ce va mai prisosă, să rămăe iaru
la măn[ăs]tire'. Mănăstirea nu o lasu datoare, fără cătu
1
la protlojsănghelu ce va rămânea, că aii foştii luaţii fratele
1 3
Stefanu t 423, şi proi[o]sănghelu au luatu estimpii vinu
vedre 508 de l[a] Tărgovişte, şi vadra aii fostu cu rădi­
1 1 1
cata, de la postâvu căte t 1 p , şi bani gata t —; şi zapisu
nu au vrutu să mi-1 dea. Ci, cum vor socoti cei mari, de
va fi cu cale să-î mai dea au să mai dea Sfmţ[ia Sa], că au
luatu prea mulţii. Iaru la altă parte, numai la datorie nimicii.
La acestea ce scriu cumu amu ştiuţii, cu sufletulu mieu;
aşa mărturisăscu, şi amu datu înscrisu ca să mă creaază
totu omulii, că, la vremea de slăbiciune, ce îmi aşteptu
sfârşitu, ce a m u ştiuţii, amu pusu în scrisu; iaru mai mult
nu amu, nici pă alţi ce voru fi fostu pă lângă mine, sau
dinii părinţi, sau dinu rudenii, sau dinu chiliaşu, mă rogu
1
F o r m a întăiu a r e : „iaru o p a r t e să să d e a mănăstirii, iaru altă
p a r t e să să d e a n e a m u l u i mieii".
2
„La arh[imandritulu]".
3
„La a n u 1773". ..
 ACTE PRIVITOARE LA' MĂNĂSTIREA HUREZ li­

să nu-î supăraţi, că la niminî nu amu nimica dată, ci să

să aibă pace de spre toţi. Aşijderî şi fraţi i nepoţi i alte
1
rudenii ale meale să nu aibă a căuta la mănăstire nimicu ,
că eu, ce a m ă avută părinteşti, le-amu datu mai înnainte toate
loru, Ţigani, moşie, vie. Iar pă Ionu Ţiganii i pe frate-său
Ghinea, i pă fratele lor, Matei, fecori lui Mierlană, i-amă
lăsată măn[ăs]tirii danie; ci să aibă a-î stăpâni cu bună
pace de către rudele meale. Şi mă rogu tuturora creşti-
niloru şi fraţiloru cui ce voi fi greşită să mă ierte, şi de
mine încă să fie ertaţî toţi căţî îmi vor fi greşită, şi verîee
rău mi i-ar fi făcută. Şi, pentru credinţă, amu iscălitu mai
josu cu măna mea, ca să să creaază,
Dionisie arhimandrit, igumen Hurez, sin Căpitan
Fota Bălfăjcescu, adeverezu,
Mart 12 dni, 1783.
CXVII.
Poruncă a lui Rafail, egumen de Hurez, pentru a
se da pe mina unui preot toate ale bisericii.
După frăţeasca dragoste, frate ec[lisiarh].
Viindă popa Mihaî, ce s'au aşăzată cu şădearea la Şiri-
neasa, să-î dai în mănă odăjdiile, vasele, cărţile ce ştii că
sântă rânduite pentru acastă treabă, şi vei lua răvaşă de
la m ă n a lui pe ce i să dă în mănă. Iar eă sănt
Al SfTinţieî salej frate întru Hristos
RaffailuJ igfujmfenuj Hur[e]z[ului].
1783, Martie 14.
Săntă vre o 15 cosoară de tăiată la vie, la chelară: să
mi le trimiţi, că trebuescă.

CXVIII.
Răvaş al lui Ion Părăianu către egumenul de
Hurez, pentru hotarele unei moşii.
7 April 1783. Ion Păr[ăjianu către [egumenul de Hu­
rez]. „Viind aici la Budoî, socotind că vei fi şi Sfinţiia T a
1
„Afară dintr'alu treilea p a r t e ce le-aamu făcutu".
118 ACTE P R I V I T O A R E LA MĂNĂSTIREA HUREZ

aici pentru porumbi, şi, negăsind pe Sfinţiia Ta, iată că

triimisăî carte de otărnicie pentru moşiia Berbeştî, care ţ'am
făgăduit pe acest fecor de aici ca să o aduc Sfinţii Tale,
măcar că iaste cam ruptă; numai Sfinţiia Ta o vei
preface, şi te vei pliroforisi după cum scrie într'ănsa la
tot. Bine ar fi a veni şi Sfinţiia Ţa aici pentru porumbi
la măsurătore, iar, neputăndu lua osteneală, eu chiverni­
sesc ca, cănd ai fi Sfinţiia Ta prea bun, şi, ori la băle
acum la Florii, putând veni Sfinţiia Ta dupre tărgu,
ori la Sfete... [rupt]."

CXIX.
învoială cu un Logofăt al Episcopiei de Rimnic,
care iea în arendă Craioviţa.

Adeverez la cinstită măna Sfinţ[ţieî Sale] părintelui

chir Rafail igumenul sfintei mănăstiri Hurez, cum să să
ştie că, având sfânta măn[ăs]tire o moşie ce să chiiamă
Craioviţa, aproape lângă oraşu Craioveî, şi sfânta epis­
copie] neavănd înprejur moşii, pentru fân i altele tre­
buincioase, pentru conacu din Craiova, m ' a m învoit cu
Sfin[ţia Sa] şi mi-au dat în arendă venitu aceştiî moşii,
însă în cât va ţinea Dumnezeu cu viiaţă pe preasfin-
1
ţ[i]t părintele episc[op], cu tocmeală pe an căte t şaizeci.
Deci de la Sfeti Gheorghie viitori, leat 1784, să am a
intra, să caut tot venitu, ori din ce sâmănăturî să vor face
pe acastă moşie, după obicei, cum şi din locurile cu făn,
strângând venitu acesta pe seama casii sfintei episcupiî.
F ă r ă numai să am a da voe omului ce iaste orânduit pur­
tători de grijă la biserica Sfântului Spiridon din Craiova,
metoh sfintei mănăstiri, ca în toţi ani să cosească căte
zeace cară de făn, să fie pentru trebuinţa metohului;
pentru că aşa ne-am învoit. Şi, spre încredinţare, iscălesc
mal jos:
1783, Dechemvrie 10.
Niculai Logofăt ot Episcopie.
 ACTE PRIVITOARE LA MĂNĂSTIREA HUREZ 119

Şi fieştecare an să am a da aceşti bani ce scrie

mai sus.
Ioil ( ? ) , arhimandrit], ig[u]m[enul] Tiz[meniî], rnartfur];
1
Iosif protfopop], ig[u]m[enul] Coz[ieî], rnartfur] ; Costan-
die, ig[u]m[enul] Fefdelejşfoiuluî], rnartfur]; Paisie (?) igfu]-
mfenul] Motfruluî], rnartfur].
fîntăreşte şi Vlădica Filaret această învoială, făcută cu
„Nicolae, iconomu episcop! ot Craiova" (18 Decembre).—
Pecetea ovală cunoscută a luî Filaret, pusă cu cerneală
neagră.]
CXX.
Cerere a Mitropolitului Grigorie, sprijinind pretenţiile
Hurezului cu privire la un vinăriciu neplătit.
Prea-înălţate Doamne,
Cuviosul egumenii Hurezeanu, după jalba ce aii datu
către Măriia Ta pentru dum. Pitariul Nicolache dinii
Craiova, că, în do! ani fiindu tacsildaru cu slujba vinări-
Culuî în sud Doljî, căţî bani ar fi luaţii după vinăricul a
treî popoară ale mănăstirii, ce să numeaşte Bratovoeştiî,
i Puţuri şi Gîorocul, Cacaleţi [adaus], i-aru fi opriţii la
sineşî, nedăndu-î la mănăstire, cu cuvăntu că are bani
daţi cu înprumutare celui mai d'innainte egumenii, — care
egumenii, multe pagube făcăndu mănăstirii, au foştii cu
porunca Mării Sale Alexandru Ipsilantu Voevod lepădaţii
dinu egumenie, şi, ca unuluî ce rău au foştii făcuţii acele
datorii, au rămaşii ca singurii să plătească, iaru mănăs­
tirea să nu să supere; la care şi porunca Mării Sale Ni­
colae Caragea Voevod o are, ca aşa să să urmeze, şi
ceare cătră Măriia T a a avea dreptate, adică mănăstirea
să-şî iâ banii după vănăriculti ce-1 are, şi Pitarul Nicolache,
de va fi avănd niscai bani daţi celui mai d'innainte egu­
menii, după cumti zice, să şi-î caute, de vreme ce zapi-
sulu nu iaste, după obiceiu, cu iscălitură a arhiereului lo­
cului, şi ni să porunceaşte de cătră Măriia Ta să cerce-
1
După scrisoare, e viitorul episcop d e Argeş.
120 ACTE PRIVITOARE LA MĂNĂSTIREA HUREZ

tămu şi cu anaforâ să înştiinţămu. Deci vei şti Mării T a

că pentru acestu felî de pricini iaste vechiu obiceiti, mai
vărtosu hrisoave de vechi Domni, care apururea să în-
noescu, pă cumu şi de către Măriia Ta asemenea s'au
înnoit, ca nici mănăstirea, nici împrumutătorulu să nu
înprumute fără de ştirea arhiereului locului, şi, căndu va
fi zapisulu înprumutăriî iscăliţii şi de arhiereulu locului,
atunci iaste mănăstirea datoare, iară, nefiindu iscăliţii de
arhiereu, de acea înprumutare nu să supără mănăstirea,
ci rămăne egumenulu ce să înprumută, datorii. Acasta
iaste orănduiala pentru cei ce înprumută egumeni. Şi în­
ştiinţămu Mării Tale, rugăndu pre milostivulu Dumnezeu
ca anii Mării Tale să fie mulţi şi norociţi.
1784, Mai 20 dni.
Alu Mării Tale către Dumnezeu fierbinte rugătorii şi
smerit părinte sufletescu:
Grigorie al U[n]g[rovlahiei].
Io Mihailu Costandinu Suţulu Voevodu i gospodarii zemli
vlahiscoi.
De vreme ce numitulu Pitaru, înpotriva hotărăriloru
domneşti, au făcutu înprumutare de bani acelui proigumenu
fără de ştirea şi iscălitura arhiereului locului, rău să apucă
a cere de la mănăstire,— pentru care scriemu dumitale biv
Velu Paharnicii Manolache Româniţi, Caimacamul Craioviî,
să apucî pă numitulu Pitaru ca să înplineşti banii ce au
luatu dinu mila acelui vinăricu alu mănăstirii.
1784, Maiu 10. Vel Log[o]f[â]t.
[Pecete octogonală.]

CXXI.
Hotărîre domnească în aceiaşi afacere.
29 Septembre 1784. Mihail Costandin Suţu Voevod dă
poruncă lui „bivu Velu Banu Ianache Hrisosculeu, Cai-
macamulu Craioviî", pentru cererea de bani ce o face
„bivu Velu Pitaru Nicolae" împotriva mănăstirii Hurezi.
 ACTE PEIVITOAEE LA MĂNĂSTIREA HUREZ 121

E r a însă datorie ilegal contractată. „Pitariulu au pusu

m ă n a de au luatu mila de vinăricu a mănăstirii în doi
l
ani, însă la leatu 81 t 137 şi la leatu 83, t' 80." Se hotă-
reşte dinu nou pentru mănăstire.
Ca scrisoare, fără pecete, fără monogramă, nici trecere
în condică sau contrasemnare; titlul domnesc de sus e
scris cu negru, în litere obişnuite.
Dar pe V° se ceteşte: „ig[u]m[enulu] Hurez", mai j o s : „Velu
Logofăt" şi adresa: „Cinstitului şi vrednicosu boeriuluî
Domnii Mele, dum. bivu Velu Banu Ianache Hrisosculeu,
Caimacamu Craioveî, cu sănătate să să dea."—Pecete pe
ceară roşie, cu coroană peste o inimă ce arde şi în care
pătrund sabia şi topuzul, şi literele „Io Mh. Co. st. V v .
1783."

CXXII.
Răvaş de afaceri al lui Mircea Paharnicul către
egumenul de Hurez.
Cu multă plecăcune mă închin şi sărut driapta Sfinţii
Tale, părinte egumene hurezene.
Cu plecată scrisoare fac ştire Sfinţii Tale pentru viia
vără-mieu Dimeî stegar, că eu ştiu, şi a m şi scrisoare de
la măna dumnealui, că li-au lăsat mănăstirii Hurezului,
după moarte soţii dumnealui. Acum luaiu o a m ă r â t ă în-
ştiinţaare cum că Sfinţii T a li-aî lepădat, şi nu ştiu
pentru ce: oru că ţi-au venit vre o scârbă lumiască de
la cineva, au că eşti supărat dă vin mult; dar în ce chip
este triaaba, nu ştiu. Văz că cumnată-mea Preda aii dat-o
lui Duţ, zicând că Sfinţia T a ti-aî lepădat. Eu, văzând
aşa, l-am tras înnainte părintelui Mitropolit. Priasfinţiia
Sa m i a u spus cum că Sfinţii Ta ai lepădat-o. Fiind eu
clironom lăsat de răposatu în adiiată, să le iau eu ju­
mătate, dar eu n'am priimit blestem, — că sănt şi la mine
scrisori, cum li-au văzut şi Alecsandru, cu blestem, să nu
să dia la altă parte, să să dia la mănăstire, şi mănăstiria
să poarte grija sfintei biserici, de cele ce sănt orânduite
de răposatu. Dar, dă-ţî este Sfinţii Tale prin cele orăn-
122 ACTE PRIVITOARE LA MĂNĂSTIREA HUREZ

duite de răposatu, ne v o m învoi mal pe uşor cu Sfinţii

Ta. [Dacă i-a scris ceva Preda, să puie scrisorile „în
plică", şi să le trimeată.]
Mircea Pah[arniculu].
Dechemvrie 28, 1784.

CXXIII.
Scrisoare a ispravnicilor către egumenul Rafail
de Hurez, pentru o împlinire.
După fiiască evlavie.
Părintească scrisoarea Sfinţii Tale cu dragoste a m prii-
mit-o, şi cele ce scrii Sfinţiia T a a m văzut, pentru pri­
cina Lupeştilor i Barogeanî i Baia, ce s'au orânduit călă­
raşi cu porunca Divanului, ca să facă înplinire de dijmu-
rile ce sînt asupra lor,—am tăcut şi noi poruncă la vât[a]-
f[ui] Costandin Popescu, să dea ajutori călăraşului, să poată
face înplinire,— rămăind 1785, Aprilie 7.
Aî Sfinţii Tale fii sufleteşti:
[Ispravnicii.]
[Către egumenul de Hurezi, Rafail V]

CXXIV.
Catastih de mila vinaricului al sfintei mănăstiri
Hurezi, dupe popoarăle cele ce cuprinde în hrisovul
domnescă: Zlătari, Gărdeşti, Şuteşti,
Creţeni, Nemoiul.
1785, Octomvrie 15.
Dialul Zlătarilor.
Gheorghe Ţirlia, Ion sin Cana (!) Dobruşanu, popa Ni-
colae, Opria ot Valia Caselor, R a d u Negrescu, Stan Dră-
gănel, Ilie sin Chera, Stancu Ursu, popa Costandin, Gîura
prostu. [1004 vedre.]

1
*îl g ă s i m şi l a 29 I a n u a r 1785.
 ACTE PRIVITOARE LA MĂNĂSTIREA HUREZ 123

Boroşeşti de Şuteşti.
Dumitraşcu Gîoadă, protopopu Matei Gărdescu, Miria
Boroşescu, Drăguţ, popa Radu, Vişan Gîodă, Dumitraşcu
ai Florică (sic), diiaconu Stan, diiaconu Dumitraşcu, popa
Samuilă, diiaconu Ion, diiaconu Tudosie. [1805 vedre.]
Hăgimeşti de Şuteşti.
Popa Patru, diiaconu Ion, Hriza Nedeli, diiaconu Mihaî,
diaconiasa Ancuţa, Radu Pară, popa Gîura, Androne
Frumuşelu. [110 Va vedre.]
Creţenî.
Panaite Mănzatu, Vlada săraca, Ion Curiman, Stan căr-
cumariu, Costandin părcălabu, Nicolae Brănescu, Radu
Bacu, Dumitru Băbăluţă, lene brat diiaconu, Danciu diia­
conu, diiaconu Ion, popa Rafail,Stancu Cernăianul, diiaconu
Radu, Mihaî copilu, Nica Logofătu, Matei Mărinescu, popa
Tănasie, diiaconu Dumitru, popa Barbu Bătăşanu, Preda
Lupeiu, Dobriţa copila, Dumitru diiaconu, Ion Mriană,
Radu Rădescu, Drăguşin diiaconu, popa Constandin, Că­
lina dieconiasa, Stan Mrenescu, popa Gheorghe, Miha-
sin Floria, popa Mihaî Panta, Nicola sin diiaconu, diia­
conu Dragomir. [1754V vedre.]
2

Nemoiul.
Popa Stan, popa Şerban, Diicu cobanul, popa Petru,
R a d u Piele, Sore catana, diiaconu Andrei, Radu zet Stroiu,
P ă r v u l sin leremiia, Ion ot Bucumenî, Stancul lâcătuşu,
popa Costandin Merişescu» Stan Glăvan, Popa Ion Pălân-
ganu, Ion stuparu, Ionică, Radul sin Calotă, Unchiaş
Sincâ, popa Sandu, diiaconu Dumitru, Dionisie monahul,
Costandin abagiu, Calia copila, Vasile Cruceru, leremiia
ot Cămpul-Marea, dieconiasa Marina, protopopul Dumi­
traşcu, Pavel monahul, Stan Duţa, Ion diiaconu, unchiaş
R a d u părcălabu, Andrei sin diiaconu, popa Dumitru, diia-
conul lene. Badia părcălabu, popa Nicola, Mihaî dascălu,
Mariia vieriasa, popa P ă r v u Măcucanul, Ion Părvulescu,
Dumitru, Colţa, Gheorghiţă, nepotul Tişmănianuluî, proto-
124 ACTE PRIVITOARE LA MĂNĂSTIREA HUREZ

popul Matei Gărdescu, diiaconiasa Dumitra, diiaconu Ion

Piele, popa Şerban, Tudosca Culeru, Patru Dulghi, Ion
sin Vlăducu, Ion lănariu, Dumitraşcu Ivănescu, Dumitru
ot Bucunî, popa Sandu, popa Ion, popa Giura, diiaconu
Radu, Tudor Gărlaşu, Radu Dobrinescu, Dumitraşcu Vâ-
zăvan, Costandin Lădescu, Barbu sin Miu, Bădel Nichifo-
rescu, Ion Cămpianul, Fota Nichiforescu, Preduţa Ursăscu,
Marin Roşu, Ion Muntianu, Tudor Lăcrariu, Dumitru Lec-
rariu, Matei al Vlădiî, iegumenul Arnăuţanul, Niţa ne­
vasta, popa Preda, Radul Panţucu, Dumitru Bustuchinâ,
Dumitru Stroiescu, Fir flăcău, Ilie Respopescu, Ion Tincă,
Radu Roşea, Floria Ghilencia, diiaconu Din, Sofronie Po-
pănzălescu, diiaconu Florea, diiaconu Floria (sic), popa Stan
ot Căzăneştî, Ion Voinicul, Preda Diţescu, popa Patru,
Stan Durlacu, diiaconu Stoica, Giura Sfetiţescu, diiaconu
Petru, diiaconu Costandin, Nicolae Ghilenoia, popa Ion ot
Mitrofanî, Ion Cermanu, jupăniasa Mariia, Dafina protiasa,
P a p a Dimulescu, diiaconu Stancu, Andrei zet Mielcica,
Marin părcălabu, Marin Măcucanul, Radu pârcălabul,
Nica logofătul, Dîncă olaru, diiaconu Ion, Dumitru An-
dronescu, dieconiasa Iona, Marin Mustaţa, Dumitraşcu sin
Şerbănescu, Anuţa dieconiasa, popa Ion Cenuşe, Radu
Clenci.
[Două iscălituri: un „biv Logft. za Vist." şi altul; total:
2186V4.]
cxxv.
Egumenul Rafail de Hurez către Turnagi-Başa,
pentru o moşie.
Pria-cinstite dumfneata] Turnagi-Aga,
Jăluim dumitale ca să aibă sfânta mănăstire dreptate,
că, avăndu parte de moşie în hotarul Sirbilor, 1 Uşurei şi
1 parte de moşie, dată danie de dumniaeî răposata Ma­
riia Bălăcanca, care au ţinut-o răposatul Ilie Otetelişanul
Vornecul, şi, avăndu şi alţi săteni de acolo într'al[t] hotaru
moşie di dinpreună, cari şi de la ei are mănăstiria za-
pise de cumpărătoare, Care moşneni sântu aceştia: Du-
 ACTE PRIVITOARE LA MĂNĂSTIREA HUREZ 125

mitru Muşuroi, Constandin Muşuroi şi cu cetaşi lor, şi,

viindü acum ca să cosim făn, nu ne îngăduescu, ci sar
cu comagul. Ci ne rugăm dumitale ca să fie cinstită
porunca dumitale cu unü bombaşir asupra lor, ca, ori
să ne îngăduieţî să cosim fănul, ori, de vor avia ceva
a răspunde, să-î iă să vie înpreună cu mine faţă, să
ne judecăm, — că va fi cu păcat să rămăe mănăstirea
păgubaşă de driaptă moşie. Că toate zăhărele, i angaralele,
şi alte podvode să înplinesc. Căt şi pentru o carte de ju­
decată, ce este la măna lorü, iarăşi să să numiască în
poruncă să ni să dia. Şi cum va fi mila dumitale.
Iulie 25, 1789. Pria-piecat dum[itale]:
Rafail ier o[monah] de mănăstirea Hurezi.

Craiova.
Cinstiţi dumneavoastră boerî ispravnici ot sud Vâl­
cea. Să-î cercetaţi jalba numitului vechil al mănăstirii, şi,
de va fi avănd mănăstirea moşie acolo într'acele hotară,
şi va fi avănd şi sineturi înscris pentru stăpânirea mo­
şii, să-î daţi poruncă acelor moşneni, ca să lase pe mă­
năstire să-şî cosească făn pentru treaba vitelor mănăs­
tirii, sau, fiind altă pricină, dumneavoastră, cercetând şi
asupra dreptăţii urmănd, să îndreptaţfî].
Turnagi-Ismail-Ag[a].
1789, Iule 26. Treti Log[ofă]t.
[Pecete cu negru, avănd inscripţie turcească.]
CXXVI.
Carte militară de scutire pentru egumenii de Hurez,
Bistriţa şi Arnota.
A n den Rimnicker Herrn Vorpostens-Commendanten;
Tirgusill, den 4-ten Novembris 789.
Die Ä b t e deren drey Klösster Hurez, Bistritza und
A r n a u t a ersuchten mich um einen Schutzbrieff, kraft
welchen sie vor allen Excessen befreyet bleiben, da
ihre Wohnörter ohnehin schon ausgeraubt worden.
126 ACTE PRIVITOARE LA MĂNĂSTIREA HUREZ

U m diese Bittstellers zu befriedigen, empfhiehlt man

sie den Herrn Vorposstens-Commendanten von Rimnick,
der des weitern hierwegen zu veranlassen wissen wird.
Staader, Ge[ne]r[a]l, FrfeiJhferrJ.

CXXVII.
Paşaport german pentru egumenul Rafail de Hurez.
Vorzeiger dieses, Raphael Igumen von Oresz, gehet von
hier nacher Oresz, in seinem Kloster, um von diessem
wieder Besitz zu nehmen, und ihre Leute wieder zusamen
zu berufen; welcher Igumen also frey pasieren und re-
pasieren zu lassen, wie auch bei schärfester Bestraffung
darf Niemandem, er möge Namen haben wie er wolle,
diesem Igumen e t w a s abforderen oder auf seinem W e r c k
hinderlig fallen.
Sig. Riminick an der Alt, den zwölften November 789.
G. zu Hohenlohe, Finanzmeister.
[Pecete nobiliară, pe ceară roşie.]

CXXVIII.
Paşaport german pentru călugărul Rafail,
ce se întoarce la Hurez.
Pecete roşie şi iscălitura lui „Bibich, Ihro Römisch k.
k. Majestaet würcklich bestellter Capit[än]-Lieutenant und
dermahliger Commandant in Rimnyck".

cxxrx.
Plingere a călugărului Iosif de Hurez că sătenii
nu-şi plătesc adetul.
Jalbă către cinstitulü Divanü.
Jăluescu Divanului, pentru că sfănta mănăstire Hurezulü
are moşii cu sate de venituri, de dijmurî, de bucate i de
vatră în sud Vălcea i la sud Gorjü, şi lăcuitori ce să
află şezători pă numitele moşii, cătu şi ale metoaşăloru,
 ACTE P E I V 1 T O A K E LA MĂNĂSTIREA HUREZ 127

Polovrage i altele, nu să supunu a-şî da adetu moşiilor

după obiceiu, zicăndu că obiceiurile ce au fostu, s'ar fi stri­
caţii la toate moşiile mănăstireşti i boereştî. Ci mă rog
Divanului ca să să facă o cinstită poruncă la dumnealor
ispravnicii din sud Vălcea i la dumnealor ispravnicii din
sudu Gorju, ca să orănduiască mumbaşirî să apuce pă lă-
cuitorî să-şî dea fieşcare adetul pământului după obiceiu,
fiindu că şi sfintei mănăstiri i să cere zaherele, şi, nedăn-
du-şî lâcuitori dijmurile, nu avemu de unde să înplinimu.
Deosăbitu, sfânta mănăstire are scutelnicî cu pecetluituri
domneşti, care şi pă aceia îi supără satele, şi nu-î lasă
ca să posluşască mănăstiri. Şi cumu va fi mila Divanului.
Plecatu dumneavoastră şi către Dumnezeu rugători:
Iosifu monahul ot sfânta mănăstire Hurezulu.
De la Divanu Banatului Craiovi.
Cinstiţi dumneavoastră boerî ispravnici ot sudu Gorju i
Vâlcea. Pentru cele drepte venituri şi obiceiuri ale pământu­
lui sânt date porunci ca să să înplinească de obşte de la lăcui-
toriî cei ce să hrănescu pe moşii streine; ci să-î faceţi dumnea­
voastră pe toţi acei lăcuitorî a-şî plăti dijmurile din toate
sămănăturile, după obiceiu, la sfânta mănăstire; aşijderea
şi pentru scutelnicî veţi urmă precum vi s'au mai scris.
1784 [1789?], Dechemvrie 11.
[Pecete ovală cu fum, avînd cele cinci mărci de judeţe
şi litera B.]
Treti Logofăt.
[Urmează ordinul, de la 31 Decembre, al ispravnicilor.|

CXXX.
[C. 1790.]
Catastih de mila vinericului al sfintei mănăstirii
Hurezi, de pe popoarăle cele ce
[să] cuprindă în hrisov, Şuteşti i alte popoară.
Dialul Zlătarilor.
Gheorghi Ţărlia, Ion sin P a n ă Dobruşan, popa Nicolae,
Opria ot Valea Caselor, Ion Unchiiaşu, Radu Negrescu,
128 ACTE PRIVITOARE LA MĂNĂSTIREA HUREZI

Stan Drăgănel, Ilina sin Chera, Stanfiu Ursu, Voina Un-

chiâşu, Gligorie Tărzău, popa Costandin, Gîura Prostu,
Voica Săraca, Dumitraşcu Giodâ, protopopul Matei, Miria
Boroşescu, Iordache Persu, Petru Didica, Isaia îngurianu,
Ion îngurianu, popa Radu, Vişan Gîodă, Dumitraşcu al Flo-
rică, Stan untariu, Marin Boroşescu, Tănasie Didice, diiaconu
Stan, diiaconu Dumitraş, popa Samuil, diiaconu Ion, diiaconu
Tudosie, Radu Cosacu, popa Patru, diiaconu Ion, Radu
Ierculescu, Rizia Nedeli, Sandu Nenculescu, diiaconu Mi­
nai, Ionică, dieconiasa Ancuţa, popa Patru, Tudor Hăţăş,
Dumitru Pungă, Stoica Sărbătore, StanCu Ungurianu,
Androne Frumuşelu, popa Radu, Preda Croitoriu.

Creştini (sic — Creţenl).

Mihaî Gaşpăr, Ianaichi Mănzatu, Mihaî Bărbulescu, Mi-
haî Creţanu, Vlada Săraca, Radu Vieriu, Ion Curiman,
Ion Catana, Radu Jilcu, San cărfiumariu, Costandin păr-
călabu, Nicolae Brănescu, Şerban sin Papa, Popa Un-
chiaşu, Radu Bacu, Dumitru Băbăluţă, diiaconu Ion, Iane
brat diiaconu, Costandin Drugă, Iona văduva, Obretin,
Dancu diiaconu, diiaconu Ion, popa Rafail, diiaconu Radu,
Stancul Cernianul, Iona Mătuşa, Tudosie Postia, Nica Lo-
gofătu, Matei Morunescu, Gligore Măgurianu, popa Tă-
nase, popa Barbu Bătişanu, Preda Lăpoiu, Dobriţa Co­
pila, Ion Băiatu, Dinu Surdu, Ion Mriană, Drăguşin
diiaconu, Staiu, popa Costandin, Călina dieconiasa, Samuil,
Stan Mrenescu, popa Gheorghe, popa Mihaî Panta, popa
Stan, popa Şerban, Diicu Cîobanu, popa P a t r u , Anca
Săraca, Iianeşu Măgherianu, Radu Piele, Filip Nemoianul,
Dumitru Tarbalescu, Sora, diiaconu Andrei, P ă r v u săn
diiaconu, Ion săn popa Matei, Părvul Mehetescu, Radu
Merişescu, Radu zet Stroiu, P ă r v u sin Ieremiia, Albu,
Dragomir vieru, Părvul slujitoru, Matei Megheranul, Ion
ot BucumenI, Barbu Cîorăscu, Ion sin Lăcătuşu, Stancu
Lăcătuşu, popa Costandin Mişescu, Stan Glăvan, popa
Ion Pălăngeanu, Radu deliu, popa Ion zet Nago, Climent
monahul, Ion stegariu, Călivieriu, popa Sandu, diiaconu
 ACTE PRIVITOARE LA MĂNĂSTIREA HUREZ 129

Dumitru, Nicolae Paroşa, Dionisie monahu, Radu Po-

pescu, diiaconu Dumitru, Costandin abagiu, Chialia Copila,
Vasile Cruceriu, Iaremiia ot Cămpul-Mare, dieconiasa
Marica, protopopu Dumitraş, Pavel monahu, Stan Duţa,
Nicolae Ghilacia, Ion diiaconu, Radu Păuni, Mihalca vâ-
tăşelu, Unchiiaş Radu părcălabul[u], Dumitru Curuncanu,
popa Dumitru, popa Ion sin ego, popa Nicolae, diiaconu
Stan, diiaconu lene, popa Nicola, Mihaî dascâlu, Mariia
vieriasa, Ienache, popa Preda, popa P ă r v u Măcucanu,
Ion Părvulescu, P a p a ot Botăşanfî], Dumitru Colţa.
Gărdeştî.
Protopopu Matei, popa Ion Gărdescu, diaconiasa dum.,
popa Matei de la măn[ăstire], diiaconu Ion Pile, popa Şăr-
ban, Tudosie Culeru, Petru Durghi, Unchiaş Diicu Bă-
nescu, Alicsandra Săraca, Vlăducu Unchiaşu, Preda Flă­
cău, Măteiu Vulpuiu, Dumitru ot Bucum, popa Sandu,
popa Ion, popa Fera, Gîura ăl Mare, diiaconu Raduj
Tuder Gordaşu, Logofăt Radu, Marin Zăbavă, Radu
Dobrinescu, Bădel Nichiforescu, Dumitraşcu Isuf, Fota
Nichiforescu, Preduţa Ursăscu, Ion Tincâ, Radu Roşea,
popa Preda, Gîura săn Iancu, Voicu Chiricescu, Opria
Grecu, Voicu Turmacu, Varlaam, Florica Mătuşa, Sofro-
nia Popânzălescu, Sandu Cărăşilă, Din[u] sin Neda, Matei
Mătăsaru, Ion Voinicu, Petru Diţăscu, Stan Orlacu, popa
Ion, P ă r v u Călinescu, Gîurcu Sfiticescul, diiaconu Petru,
diiaconu Costandin, Dumitraşcu Ghilenca, Rafina protiasa,
jupăniasa Mariia, P a p a Dimulescu, Mjhalca Podină, dia­
conii Stancu, Andrei zet Milcica, diiaconu Ion, Preda
Nicolic, popa Şerban, Voicu Pietraru, Stroia Gîambaşu,
popa Dumitru, Ion sin Butcă, diiaconu Dumitraşcu, Floria
sin Botore, Dincă Olarul, diiaconu Ion, popa Marin ot
Găneştî, Stan diiaconu, dieconiasa Iona, Radu Clenci.
Tot Şuteşti.
Marin Roşu, Ion Creţu, Ion Negrianu, Ion Muntianul,
Tudor Lănariu, Matei al Vlâdăî, Radu Vladi, Arnăuţanu,
popa Preda, Niagoe sin Dela, Radu Panţucu, Ivan Pisco-

7992. V o i . X I V . 9
130 ACTE PRIVITOARE LA MĂNĂSTIREA HUREZ

pescu, Patru al Catarini, Dumitru Busduchină, Ion Stroi-

escu, Iliia Răspopescu, Stan Găvrilescu, Stancu Găvrescu.
[Rubrice: apa, fud., lugu, vedre.]

CXXXI.
[C. 1790.]
Arătare de moşii i altele ce să scrii intr'acest hri­
sov şi nu să stăpănescu de mănăstire, cum arată la vale.
1 roată de moară din Slăviteşti.
1 dărstă din Slăviteşti.
1 moşiia Oteeşti.
1 moşiia Sălcuţa.
1 moşiia Belcugatu.
1 moşiia Cojăşti.
10 răzoare de vie delà Şuteşti.
V a m a delà Cerneţi i delà —, delà Bistriţă.
Mila de sare . . . bolovani.
Aceste moşii i m i l i . . . mănăstirea, nu le stăpăfneşte . . .
pen]tru î n c r e d i n ţ a r e a . . . Noem[vrie] 23, 1 [79—].
Pahomie igumen Hurez[ului].

CXXXII.
întărire de vinăriciu a Hurezului din partea Divanu­
lui muntean.
Bucureşti, 19 Iulie 1790. „De la Divanul prinţipatului
Ţării-Rumăneşti". Se întăreşte Hurezului, după actele de
la 25 Maiu 1775 şi 27 Septembre 1784, vinăriciul din dealul
Suteştilor, Nemoiului şi Creţenilor, precum şi din dealul
Gărdeştilor şi al Zlătăreilor (Vîlcea), din dealurile Bujori­
lor, Gîorocu, Cacaleţu, Brativoeşti (Dolj), „cate doi bani
de vadră şi părpărul dupe obiceiû". „Deci, fiindcă Măriia
Sa prea înaltul prinţipu Coburgu, marele comandiru al
tuturoru oştiriloru şi oblăduitorul Ţării, aii binevoitu a să
păzi priveleghiurile numiţiloru Domni Alecsandru-Vodă
Ipsilantu, Nicolae-Vodă Caragea şi Mihaiu-Vodă Suţul,
s'aù datu de la Divanu acastă c a r t e . . . Pentru care să
 ACTE PRIVITOARE LA MĂNĂSTIREA HUREZ 131

porunceşte şi la toţi căţî să cuvine să fiţi următori a să

păzi priveleghiurile numitei mănăstiri, ca să-şî iâ mila ei
în vremea cea obicinuită.
Enzenberg F[eld]m[arscha]ll (chirilice). Cozma al
Ugrovlalriei, 0 T i f i v î x o t ) <J>iXapsroc
[Al doilea rînd:] Sigismundus d'Eperjes, H a u p t m a n n ;
Ştefan Prăscoveanu, B. ŞtfirbeîJ Vfel] Vornic, Ioan . . . Vel
Vor[nic|.
[Iar în colţ:] Biv Vel Sărdfar],
1
[N de ordine. Pecete pusă cu ceară roşie în colţ, la stingă,
cu armele lui Coburg.]

CXXXIII.
Altă întărire ca precedenta.
8 August 1790. Divanul (Enzenberg i[eld]rn|areşa]l, Coz­
c
ma al Ugfrovlahiei], 0 T i ţ i v i x o o < t > I X Â P S T O ? . Cost|an]d[in] Glo-
g[o]v[eanu] Vel Vist[ernic], Şt. Prăşcovean[u], B. Şt[irbei]
Vor[ni]c şi Sigismundus d'Eperjesi, Hauptmann) întăreşte
mănăstirii Polovracul, metoh al Hurezului, privilegiile cu­
prinse în acte de la Alexandru-Vodă Ipsilanti (20 Maiu 1775),
Minai-Vodă Suţu (22 lanuar 1784), pentru „vinăricul din dea­
lul Negoeştilor şi al Mogoşilor, sud—, căte doi bani de vadră
şi părpărul, dupe obiceiu. Deci, fiindcă Măriia Sa prea-
înnaltul prinţip Coburgu, marele comandiru alu tuturoru
oştilor şi oblăduitorulu Ţării, au binevoiţii a să păzi pri­
veleghiurile a trei Domni: Alecsandru-Vodă Ipsilant, Ni-
colae-Vodă Carageâ şi Mihaiu-Vodă Suţul, s'au dat del[a]
Divan [„Divanul prinţipatului Ţăriî-Rumăneştî"] acastă
carte numitei mănăstiri, cu care întăreşte Divanul toate
mai sus arătatele priveleghiurî spre a şi le avea întocmai
dupe coprinderea hrisoavelor domneşti. Pentru care să po­
runceşte şi la toţi căţî să cuvine să fiţi următori spre a
să păzi priveleghiurile mănăstirii ca să-şî iâ mila eî în vre­
mea obicnuită." J o s : „biv Vel Sărd[ar] L." № de ordine pe
margine. Pecete pe ceară roşie cu a r m e străine (ale lui
Coburg?).
132 ACTE PRIVITOARE LA MĂNĂSTIREA HUREZ

CXXXIV.
Egumenul Rafail de Hurez către egumenul llarion
de Dobruşa, pentru afaceri.
Cu părintească iubire, frate Ilarionu Dobruşane,
Cu scrisoarea către Frăţiia Ta de altă nu iaste fără cătu
scrisoarea Frăţii Tale amu priimitu, dinpreună cu unu
somnu proaspătă, şi foarte săntu mulţămitu Frăţii Tale
pentru neuitarea. Iar, cătu pentru unu vadă de moară ce-mî
scrii că ai găsită la Runcu, şi s'aru putea face pă moşiia
sfintei mănăstiri o moşie (sic), că într'acelă vad vei fi în-
gâduitoriu pană voi trimite omu mieu într'adinsu, să vază
ca nu cumva să să facă vre o stricăciune la livezi, că au
mai venită unii dinu săteani de acolo, de au cerut ca să
facă acastă moară, şi m'am înştiinţată de la isprăvniceflulu j
precumu că săntu toate; că, de să va întâmpla vre-odată
să vie apa mare, să va face mare stricăciune la livezi, ci,
precumu zică, vei fi îngâduitoriu pană să va vedea şi de
noi; şi, de să va face stricăciune, atunci să va da voe.
Acasta; şi săntu
Alu Frăţii Tale întru Hristosu frate
Rfafailu] igfujmfen] Hurezi. 1790, Octomvrie 4.
Frate, iată că trimisăî Ţigani ca să facă vre-o zeace 7

cinsprăzeace mii de haracî în pădurea Frăţii Tale, şi te

poftescu să le dai mălai dela Frăţia Ta, şi vei luoa de la
moşie căndu vom trimete să bată porumbi.
0
[V :] Sfinţii Sale fratelui Ilarionu igumenu Dobruşanu, cu
frăţfeascâ] dragoste să să dea.
[Pecete roşie.]

cxxxv.
[Ciornă.] [C. 1792.]
Plîngerea egumenului de Hurez, Pahomie, către
Domn, arătind pagubele mănăstirii.
Luminate Doamne,
1. în răzmiriţa cea din de multu, au stăpânită Nemţi
 ACTE PRIVITOARE LA MĂNĂSTIREA HUREZ 133

ţara de peste Oltu mulţi anî, şi arată anaforaoa eă n'au

datu mănăstirii nimica.
2. In răzmiriţa Muscalului, n'au fost(;>) case pe locu
hanului nici de cum.
3. în răzmiriţa cea de acum, a Niamţuluî, iarăşi s'au
spartu Craiova, şi n'au rămaşii m[ă]n[ăstiriî] nicî-o pră­
vălie.
4. în pace a fostu Caimacami în han şi chiriilele le luoa Cai­
macami, cu ştirea şi voia egumeniloru, şi grădinile hanu­
lui îşi punea Caimacani legumi şi zarvavaturl (sic), iară
cu voia egumeniloru; unde şi Divan[ulu] să făcea în hanu.
5. Şi încă egumeni, în loc a sta în potriva Caimacanilor
pentru acea chirie din prăvălii, le mai da încă şi alte
plocoane: făină de jămubulă, şi cară de orzu, şi buţî cu
vinu bunu, şi meare şi peare, şi caşcavale pentru trebuinţa
casiî dum[nea]lor, fiindu Caimacami oameni din ţară streină ;
şi le cumpăra acestea cu bani; şi şi acum au dat părintele
Hurezanul din acestea, că iaste oareşcare şartu a cinsti
mănăstirile pe dom[nea]lor Caimacami cu de aceastea.
6. Ci dum[nea]lor Caimacami nu luoa cu sila de la mă­
năstire, ci cu voie; une ori luoa mănăstirea, alte ori Cai­
macami să învoia prin scrisori cu egumeni, şi apoi egumeni
le dăruia, şi cu acasta zicu ei că n'au luot mănăstirea
chirie.
7. Şi Caimacami, cum vin în Scaunul Craiovi, iaste obi-
ceaiu a-î heretisi egumeni de pe Olt cu peşcheşuri.

CXXXVI.
Vechilul Hurezului către Domn, in procesul mănăs­
tirii cu Kuminii de la Uşurei.

[1792.J „Nitul Logofătul Copăcanu., vechilu măn[ă]stir[iî]

Hurez, sud Vâlcea", se plînge Domnului că, fiind în Bu­
cureşti pentru judecata cu „oameni dela satu U ş u r e i . . . ,
pentru moşiia mănăstirii, Sârbii i Uşurei",—a căpătat ana-
foraua de hotărnici. „Şi, findcâ, cu priiminţa amândurora
părţilor, am dat aşa adeverinţă, iscălită în canţalariia lumi-
134 ACTE PRIVITOARE LA MĂNĂSTIREA HUREZ

natului Divan, să să întărească cu luminată pecetea Mării

Tale, iar dumnealui vătaful de Divan îmi ţine anaforaoa
şi nu vă să o dea la întărire, cerăndu-mî bani,— care lucru
nefiind de înplinire de bani, ca sâ-î dau zecuialâ, nici mo­
şie cu vre o hotărâre aleasă, ca să caute vre un havaet,
[ci] poruncă de hotărnici la faţa locului, — cu păcat va fi să
mă necăjască şi să piei în vreme de iarnă eu aici în B u ­
cureşti, şi casa şi dobitoacele mele acolo peste Olt, zicând
că va să mă ţie până după Sfeti Vasilie. Ci cu lacrâmî
mâ rog milostiviri Mării Tale, să fie luminata porunca
Mării Tale ca să-mî dea anaforaoa la întărire, să nu piei
aici, fiind dajnic Visterii la mazili. Şi ce va fi mila Mării
Tale/'
CXXXVII.
Plîngere a lui Pahomie, egumen de Hurez,
împotriva preotului de la mănăstirea Dintr'un Lemn.
„Pahomie, igumenulu mănăstirii Hurezii dinii sudii Vâl­
cea", se plînge Domnului de „ popa Matei dă la mănăstirea
dintr'unu Lemnu" că a cumpărat de la Ioniţă Drăgoescu
moşia Genuneniî, în hotar cu Foleştiî, aî Hurezului, fără
a se întreba această mănăstire. „Darii cuvăntu lămuritu
dă vânzare nu aii datu, ci pâ supţii cumpătu aii zişii pre-
cumu că o are luată în arendă; acumu dă curăndu a m u
dovediţii că moşiia au văndut-o statornică. Şi nu-1 îngă-
duescu a cumpăra, avăndu mănăstirea protimisisu, şi nu­
mitul u este vecinu rău şi înpresurâtoru dă hotarti, i apu.
?

rurea este gâlcevurî la stăpânire cu oameni mănăstiri."

Cere „să întorcu bani pă moşie preotului, să rămâe moşiia
supt stăpânirea mănăstirii".
[Poruncă de cercel.re la 29 Ianuar 1792.]

CXXXVIII.
Răspunsul preotului de la mănăstirea Dintr'un Lemn
către egumen.
10 Mart 1792. „P[opa] Matei mân[ăsjt[iriî]" către Pa­
homie, egumenul de Hurez. „Văz că-mi scrii Sfinţfia
 ACTE PRIVITOARE LA MĂNĂSTIREA HUREZ 135

Ta] pentru moşăia Genunenî, că aş fi cumpărat-o pe supt

ascunsu de la boeriî Drăgoeştî; i dar acasta socotească în-
ţălepcunea Sfinţ[ieî Tale] că nu este lucru a-lu cumpăra
cinevaş pe taină, ce este moşie, ş i a m î n t r a t cu stăpânirea
de sănt zece ani, şi de multe ori amu a v u t prigoniri cu
părinţii mănăstirii Hurezului, pentru că mi să calcă sem­
nele moşii Genunenî dă către Foleştî, şi nimenea nu mi-au
zis nimic, sau măcar doao trei slove să-mi scrie. Mai
ales că cunoscut lucru era la toţi că, de era pe supt as­
cunsu acastă cumpărătură, cum puteam eu a mai face
atăta chieltuială, cu casă, cu ogrăz, cu coprinsurî, cu
moară, care sănt văzute, şi, de avea mănăstirea protimi-
sis, trebuia de atunci să-mi fie dat pricină,— că eu nu m ă
uit la moşie ca la coprinsurile mele. E u aş fi venit, de
aş fi vorbit cevaş cu Sfinţ[ia Ta], dar, aflându-mă călători
în caşul acesta, dupe cum îţi vor spune şi trimişii Sfinţii
Tale, mergând afară la moşioarele mănăstirii, acum nu
putui, ci socotescu că pană la Sfintele Paşti mă voi în­
toarce, şi, ce vom avea, vom v o r b i . . .
Părinte igumene, n'am socotit că vei cădea asupra
casai mele cu acest felî de dragoste; te bucuri să-mi
sărăceşti copii şi casa, purtăndu-mă prin judecat şi prin
cinstitele Divanurî: păcat vei să aibî, că sfânta mănăstire
are zestre destule, şi să dea Dumnezeu să trăiască prea-
slăviţiî ctitori, că nu va scădea sfânta casă, iar Sfinţ[ia
Ta] poate să rămăî numai cu păcatu.
[Pecete de ceară aurie, fără inscripţie şi desemn.]
0
[V :] Popa Matei.

CXXXIX.
Un isprăvnicel din Şchei către egumenul de Hurez,
Pahomie, pentru o biserică.
[1792.] „Eu Stancu ucheaşu, isprănicelu ot Şchei", către
egumenul de Hurez, „Pahomie". „Mainainte vreme au fostu
sfântă biserica pe moşiia sfinţi mănăstiri Urezu înupluta, şi
eu fiindu isprămnicelu de săntu acuma doozecî de ani, şi,
136 ACTE PRIVITOABE LA MĂNĂSTIREA HUREZ

avă[n]du totudeauna cuvăntu cu omeni ca să facem u.

sfântă biserică totu în locu care au fostu ma nainte vreame,
dară acuma omenfi] cu voia lui Dumnezeu să apucă cu
toată inima; ci pentru acastă înştinţăz Preasfiţieî Tale, să
damu cuvăntu dela Sfiţiia Ta". „7300, Martu în 25."
„La acest r ă v a ş li s'au dat voe să facă besearică pe
moşiia sfintei măn[ăsti]rî la Şcheî; Mart 16, 1792.
Pahomie, igum[en] Hur[e]z[ului].

CXL.
Dincă Brâiloiu către acelaşi, pentru moşia Craioviţa.
Cu fiiască dragoste mă închin Sfinţ[ieî Tale].
Cănd să afla frate-mieu aici, am fost scris Sfinţ[ieî Tale]
o scrisoare pentru moşiia Craioviţa a sfintei mănăstiri, de
vei pofti, să facem schimb a-ţî da eu moşiia Izvoarăle sau
Devesălu, din doao una, care vei pofti. Măcar că moşiile
mele amândoao sânt mal bune, căci în arendă le dau pe
1
an căte t 300, iar moşia Craioviţa nici 100 de lei nu iei
pe ia; dar eu m ă mulţămesc numai pentru căci este
aproape, findcă toate moşiile mele sănt depărtate de Craiova.
Şi la acea scrisoare nicî-un răspunsu n'am priimit, ci, de
voeşti sau nu, te poftesc să a m răspunsu. Şi sănt
Al Sfinţfieî Tale] fii sufletesc:
[17J92, A v g u s t 3.
Dincă Brăiloî, Paharnic.
Pentru medeaoa ce-mi scriiaî, am cercat, şi nu să poate
1
isprăvi cu acea sumă, iar, cănd voi priimi a mai da t 1 0 0 ,
să va chivernisi treaba.
[Către Pahomie, egumenul de Hurez.]

CXLI.
Un Logofăt de Divan către acelaşi, pentru arenda
unor munţi.
3 Septembre 1792. „Costandin Logofăt za Divan" către
egumenul Pahomie _Hurezeanul". „Pentru jalba ce ai
 ACTE PRIVITOARE LA MĂNĂSTIREA HUREZ 137

fost dat în vremea trecută pentru pricina acelor Ungureni

ce au cumpărat nişte munţi lăngă alţii ai Sfinţii Tale, şi
căutaî protimisis a răscumpăra, vei şti că, inştinţindu-să
de dam. Caimacanu la Măria Sa Vodă, au venit răspun­
sul ca să să urmeze după publicaţiia gospod, ce este dată
ca nimeni din sudiţî să nu cumpere aici în pământul ţării
lucruri nemişcătoare, şi au rămas pricinile acelor munţi
să-ţi cauţi Sfinţiia T a aici prin judecată, dăndu-ţi acea
putere, cănd nu vor fi alţii din pământeni rezaşî. Ci, când
vei avea vreme, vei câuta judecata întăî la boeriî isprav­
nici ai judeţului, apoi şi aici la Divan. E u sănt gata slugă
la ce vei porunci Sfinţiia T a ; ci să mă ştii de sluga Sfin­
ţii Tale, mai vârtos pentru sfânta mănăstire. Numai căr-
cuma de la Gîoroc, mă rog să cauţi de ai vre un aşă-
zămănt, că-mi iaste necazî pă obraznicii aceia de oameni,
şi pohtiiam să văz pă Sfinţiia Ta aici în parte locului". Pe­
cete neagră, ruptă.

CXLII.
Arendaşul moşiei Craiovifa către egumenul de Hurez,
despre starea moşiei.
[8 Octombre 1792.]
Anulu 1791, livezile ce săntu, le-au mâncaţii ostaşii cu
cai înpărăteştî, iaru episcopiia n'au făcutu măcaru unu
paiu de fânu, şi episcopiia pentru acestu folosii ţinea acastă
moşie, iaru nu pentru altu venicii, că nu are nimic pe anulu
acesta, fîindu secetă precumu ştiuţii iaste de toţi; iarăşi nu
s'au făcutu nicî-unu (ănu, ci prinu mărăcini, prin crânguri,
cu atăta necazti abiia amu făcutu vre o treizeci cară de fănu;
1
care jumătate l-aii înnecatu apa, şi amu cheltfuit] vre o t
şaizeci, — care mai lesne 1-aşu fi cumpăraţii din târg.
Pentru care amu fostu şi scristi Preasfinţiei Sale] părin­
telui episcopii Sevastisu, căndu să afla acolea în partea locului,
ca să arate Sfiinţ[ieî Sale] că nu poate plăti episcopiia arenda,
iaru pentru nişte cărămidă ce s'ati făcutu, şi puţintelti
porumbu, acestea săntu în seama unui Defta isprăvnicel[ulu]
la păstrare.
138 ACTE PRIVITOARE LA MĂNĂSTIREA HUREZ

CXLIII.
Raport către acelaşi, cu privire la egumenul
de la Polovraci.
Cu frăţască dragoste mă închinu Sfinţii Tale, aghie
Hurezane.
înştiinţăzu pe Sfinţăia T a pentru egumenaşu de la
Polovragî, că în trecutele zăle aru fi trimesu dumnealui
1
Stolniculu Dumitrache de la Tărgu-Jiiuluî să-lu rădice,
încă cu urgie, şi egumenaşu aru fi fugitu de acolo, şi au
venitu aica la Craiova, şi au făcuţii o jalbă către mine
arătăndu-şti viiaţa lui din mirenie, şi din călugărie, şi,
după cumu a m u auzătu din omeni episcupii cei mai
vechi, socotescu că aru fi omu de treabă, şi au slujiţii
şi la sfănta mănăstire Hurezu multă vreme. Acum văzu
că s'aru fi sculatu doi călugări ermonaşî, şi s'au dus la
Tărgu-Jiiului, la dumnealui Stolniculu, arătăndu-î multe
vorbe şi părăfiuni pentru numitulu egumenaşî, şi dum­
nealui Stolnicu, dupe părăcunile călugăriloru, au făcutu o
jalbă către dumnealui Caimacamu, arătăndu multe pă-
răcunî în jalbă, că aru fi ocărătu pe caprariu de slu-
j[itorî] ce au foştii venitu să rădice pe egumenaşu, ză-
căndti şi alte vorbe necuviosă, şi pentru dumnealui Stol­
niculu. Cu toate acestea, eu, după datoriia ce amu, şi după
porunca Preasfinţii Sale părintelui episcopu, pentru ca
să nu să necinstească shiima nostră, amu căzuţii cu
capu şi cu pieptu să-1 ajutu la dumnealui Caimacamulii,
numai şi numai pentru cinstea noastră; însă amu scristi
şi la Preasfinţiia Sa părintele toată curgerea aceştiî pri­
cini. Ci, de voru fi aceste părâcunî cu ştirea Sfinţii Tale,
n'aru fi fostu cu cale şi cu orănduială, fiindcă este ciracu
Sfinţii Tale, dar, nefiindu cu ştirea Sfinţăi Tale, să faci
cercetare pentru acei călugări, a să descoperi adevărulti, a
cui au fostu vina pentru aceste vorbe necuviosă, şi, de

1
Varlaam, cronicarul. V . Ist. Ut. rom. în sec. al XVIII-lea,
tabla.
 ACTE PRIVITOARE LA MĂNĂSTIREA HUREZ 139

voru fi călugăraşi aceia învinovăţăţî, să le faci şi căzută

certare, iar, neputăndu-le face Sfinţiia Ta, să-î arăţi la
mine, ca să-şî iâ căzută certare, pentru a fi pildă de în­
văţătură multora a nu mai face acesta felî de necuvioasă
pricini. Al doilea, înştiinţăzu Sfinţii Tale pentru moşiia de
aica, dela Craioviţă, că amu înştiinţată Preasfinţâi Sale
părintelui episcopii, că, fiindu şi mai nainte totu la epis-
cupie, neavăndu moşie aproape, să ţinea de episcupie
moşiia acasta, şi îmi scrie părintele ca să scriu Sfinţii
Tale ca să rămăe moşiia acasta tot aica, pentru trebuinţa
casai. Ci Sfinţiia Ta să-mi faci unu râvaşu cu iscălitura
Sfinţii Tale, pentru stăpânire, şi havaetu ce s'au fostă
dăndu pană acumu, să va da şi de acumu înnainte. Ci de
acasta înştinţaî Sfinţăi Tale, avăndu răspunsă, atât pentru
pricina egumenaşuluî, cătu şi pentru moşie. Şi săntu
1792, Noemvrie 27.
Al Sfinţii Tale întru Hristose frate:

0
[V :] Cinstfitjuluî şi mie întru Hristose frate, Sfinţii Sale
părintelui chir Pahomie, egumenă sfintei mănăstiri Hu-
rezulu, cu frăţască dragoste să [să] dea.
[Bulină.]
Acesta răvăşii grecescu fără zăbavă să să trimită la
iconomu, la Rămnicu.

CXLIV.

Şerban Oteteleşanu către acelaşi, pentru judecata

mănăstirii cu nişte Rumini.

Cu fiiascâ plecăciune mă închin Sfinţii Tale.

Cinstită şi părintească scrisoarea ce mi i-aî triimisu,
cu dragoste fiiască am priimit-o, şi m'am bucurat că te
afli sănătosu. A m văzut şi cele ce-m scrii Sfinţiia T a că
te-aî judecat cu Rumâni de la Uşurei, la dumnealor is­
pravnici acelui judeţî, şi s'au hotărât ca să să iâ boiarî
hotărnici la acasta. Şi miie îmi pare bine, dar mai bine
140 ACTE PRIVITOARE LA MĂNĂSTIREA HUREZ

ar fi fost să nu te fi mai chieltuit pe acolo pe la Răvnic,

ci să fii venit aici în Craiova, ca cu o chieltuială să să
izbrăneascâ treaba. Că vei şti Sfinţiia T a că eu, căutăndu
scrisorile nostre, am găsit toate zapisâle cele veichî ale
moşii Sărbiî, în care arată şi toţî Rumăni vânduţi, cu tot
hotarul loru; şi nu au Rumâni măcar o palmă de moşiie,
că cu silniciie să fac stăpâni pe moşiie, neavăndu nici-o
treabă. Ci eu aşa sfâtuesc pe Sfinţiia Ta, să iaî toate
cărţile şi zapisă ce ai, să vii insuş Sfinţiia Ta, să ne cu­
răţim de odată de aceşti hoţi de Rumâni, şi să ne scoa­
tem şi venitu moşii, ce l-au mâncat ei în silnicie. Şi, mai
vârtos, că au şi alte trebî aici, care trebî îţi sănt pentru
folos şi pentru cinste, dupe cum te vei fi pliroforisit din
înştiinţarea ce-ţî va fi făcut părintele egumen Polovră-
geanu, — că i-am zis să te înştinţeze pe largă. Miie, din
căt mi i-au fost priceperea, am pâvăţuit pe Polovrăgeanu
pentru necinstea ce i s'au făcut, care, la acasta, acum ai
vreme, ai tropos să-ţi afli dreptatea. Ce, cum zic, zece
zile mai sănt a să căuta judecăţi vechi, că poate vor veni
şi răspunsurile de la Bucureşti. Ci, decăt să fii chiemat,
mai bine să fii aflat aici, ca unul ce eşti năpăstuit şi îţi
cei dreptatea şi cinstea. Iară eu rămâi
Al Sfinţii Tale fiu sufletescu:
Şerban Otetelişanu (?), Paharnic.
1792, Dechemvrie 9.
[Adresa:] Cinstitului şi mie părinte sufletesc, Sfinţii Sale
părintelui egumen Hurezanu, cu fiiască plecăcune.

CXLV.
Răspuns al Mitropolitului Filaret către egumenul
de Hurez Pahomie, cu privire la cearta mănăstirii
cu un preot.
Filaret, milostiiu bojiiu arhiepiscopu şi Mitropolit al
U[n]g[rovlahieî].
Cuvioase igumene al sfintei mănăstiri Hurezul, chir
Pahomie, blagoslovenie. Scrisoarea ce ne-aî trimis, dela
 ACTE PRIVITOARE LA MĂNĂSTIREA HUREZ 141

23 ale aceşti! luni, am priimit-o, şi a m văzut cele ce ne

scrii pentru moşiia Genunecăî, ce să stăpâneşte de Molitva
Sa chir pop Matei, ot mănăstirea Hureziu. Ci,' cu toate
că noi i-am fost scris cu o în . . ., numai ca să-ş priimească
bani cumpărătorii aceştiî mofşii]... putinţa ce are mănăs­
tirea pentru schimbul d e l a t . . . , dar, după înştiinţarea
ce ne-au făcut şi Molitva Sa, văzând [şi cartea] de jude­
cată a dumnealor isprav[ni]cilor din Vâlcea, să ştii cum
că nu e cu putinţă sâ-1 silim mai mult de a-şî da moşiia,
avănd îndreptări cuviincioase şi stăpânire statornică, ci
Cuv[ioşia Ta] să-î dai pace. Iar, alt acaret de să va găsi de
vânzare, cum şi pentru casile din Răimnec, vom face îndem­
nare acelui boer, ca să le cum pere, să le dea schimbu. Şi
fii blagoslovit. 1793, Ghenarie 31.
0 O'jŢŢpoSAaycaţ 4>'.AapsT0?, s?;>y£T7jc.
[V°] Cuviosului igumen al sfintei mănăstiri Hurezul, chir
Pahomie, cu blagoslovenie să să dea.
[Pecete brună, ştearsă.]

CXLVI.

Episcopul de Rimnic, Nectarie, către egumenul

de Hurez Pahomie, pentru moşia Craioviţa.
Nectarie milostiiu bojiiu episcop Răimnic.
Cuv[ioase] igumene al sfintei măn[ăstirîj Hurez, chir
Pahomie, blagoslovenie. Fiindcă cuv[iosul] nostru chir
Parthenie ne-au înştiinţat cum că sffănta] mănăstire ar
fi avînd o moşioară Craioviţa, ce iaste în marginea Cra-
ioveî, pentru care au scris la mănăstire ca să să dea
de către Cuvfioşia Sa] iarăş pe seama metohuluî sffinteî]
episcfopiî] de acolea din Craiova, cu arenda ce au fost şi
păn[â] acum într'atăta vreme, cât au ţinut-o şi preasfin-
ţfitul] părintele Mitro[po]litu, stareţul nostru, fiind episc[op]
Răim[ni]cu(lui], fiind trebuincioasă numai pentru puţintel
făn ce poate a să face când să întâmplă, fiind mal cu în­
demânare, căci iaste aproape, iar nu pentru alt cevaş. Şi
Cuv[ioşia Ta] ai fi răspunsu cum că nu poţi a o da, fiin-
142 ACTE PRIVITOARE LA MĂNĂSTIREA HUREZ

du-ţî de trebuinţă pentru conac cănd vei merge la Craiova,

— pentru care scriem Cuvioşii Tale ca să priimeşti arenda
de la sfărita episcopie după cum s'au urmat şi pană acum
la stareţul nostru, şi, orîcînd vei veni Cuvioşiia Ta la Cra­
iova, toată lipsa conacului de fănu ce vel avea Cuvioşiia
Ta, ţi să va înplini de la Smereniia Noastră, încă maî cu
prisos. Căci, după cum zicem, acastă moşioară nu o cerem
cu vre o pagubă a sfintei mănăstiri, sau pentru alt enteres,
ci numaî şi numai pentru puţintel făn, după cum iaste ştiut.
Pentru care a m poruncit şi cuviosului chir Parthenie
ca să-ţi trimită bani, arenda ce va fi; ci Cuvfioşia Ta],
priimindu-î, îi vei trimite răspunsu cu cart[e]a, dup[ă] obi-
ceiu, cum că ai dat-o iarăş asupra episc[opieî], cu arenda
ce au fost. Şi fii blagoslovit.
1793, Fevr. 10.
[Pecete cu negru, avind coroană, leu cu cîrja, vultur cu
crucea; la mijloc, un scut cu o biserică. S u s : HKTP. P<Y\NK.
1792.]
0
[V :] Cuviosului] igumen al sfintei mănăstiri Hurez,
chir Pahomie, cu blagoslovenie să să dea.

CXLVII.
Jalbă a egumenului in această afacere.
Prea-înnălţate Doamne,
Jăluescu Mării Tale pentru popa Matei dă la mănăsti­
rea dintr'unu Leinnu, sud Vâlcea, că, avăndu sfânta mă­
năstire Hurezul o moşie ce să numeşte Foleştiî sud Vâl­
cea, lăngă care moşie alăturea iaste o moşie a boeriloru
Drăgoeştî, Genunenî, care acea moşie pentr'ascunsu a u
cumpărat-o numitul preotu, fără dă ştirea mănăstirii, ce
i-au ţinut-o în arendă optu ani, şi zapisulu vânzării este
iconomicosu, numindu-lu dă maî nainfe, şi zapisful] vânzării
nu este făcută nicî dă unu a n u ; dă care maî jăluindu şi
la Măriia Sa Mihaî-Vodă Suţu, s'au făcută poruncă la dum­
nealor ispravnici judeţului, şi, cercetăndu numitul preotu,
fiindu ajutorată, i s'au dată anaforâ cumu au voitu şi au
 ACTE PRIVITOARE LA MĂNĂSTIREA HUREZ 143

ceruţii. Ci, fiindu-că mănăstirea nu-lu sufere şi nu-lii voeşte

alăturea vecinii cu moşiia mănăstirii, şi după pravilă cere
protimisisu, că moşiia nu s'au văndutu la neamul boeriloru
ce s'aii foştii stăpănitorî. ci acestu preotu este unu streinii,
şi mănăstirea il ştiiia dă arendaşii, iar nu dă cumpărătorii
dâsăvărşku,— mă rogu Mării Tale, să fie luminată poruncă
la dumnealoru ispravnici judeţului, ca, după pravilă şi
după protimisisu ce are mănăstirea, să aducă pă acelu
preotu înaintea dumnealoru, şi să facă dă a-şî priimi bani,
însă cu preţfulu] ce au cumpăraţii, iar nu cu încărcătură,
după cumti arată cu asuprire, ca să nu-lu poată răscumpăra
mănăstirea. Că, dă va rămânea elii stăpănitoru, gâlcevuri-
loru (sic) nu mai lipsescu, fiindu aproape moşiia dă mă­
năstire, şi lăngă moşiia mănăstirii. Şi ce va fi mila Mării
Tale. Rugătorii către Dumnezeu dă sănătatea Mării Tale:
Pahomie igumenulmănăstirii Hurez [ului] din
sudu Vâlcea.
[Ordin domnesc de a se cerceta lucrul de ispravnicii
Judeţului; 26 Mart 1793.]

CXLVIII.
Chemare la judecată pentru un proces al Hurezului.

7 April 1793. Ispravnicii de Vilcea chiamâ pe preotul

Matei, să vie ,,păn[ă] Duminecă", la judecata cu „părintele
egumenul sfintei mănăstiri Hurezului", pentru moşia Ge-
nunia.

CXLIX.
Cartea domnească de la Alexandru Moruzi,
pentru vinăriciul Hurezului.
8 Septembre 1793. Alexandru Costandin Muruz-Vodă.
„Aii arătat prin jâlbî egumeni şi epistaţi măn[ăsti]rilor
ce au milă de viiiărichi prin hrisoave care s'aii înnoitu
şi [de] Domniia Mea, cum că, în anii trecuţi, unii din sluj­
başii vinariciului domnesc au făcut urmări în potriva hri-
144 ACTE PRIVITOARE LA MĂNĂSTIREA HUREZ

sovelor i a ponturilor domneşti, din care s'au pricinuitu

multe judecăţi şi păgubi măn[ăsti]rilor. Deci, fiindcă în
ponturile Domnii Mele ce vi s'au dat de căutatu slujbil,
să coprinde că toată dăsluşirea şi înţelegerea la^capu 12,
cum că la poporale ce sănt capete mân[ăsti]reştî, să n'aibă
vinăriceri domneşti întru nimic a face, ci numai de orân­
duiţi măn[ăsti]rilor sâ_să_jTiâsoare cu coţu domnesc, daatu
j1e_la A[jsteriia Domnii Mele, şi să scoată (?) şi bani de­
plin; iar poporale care au şi vinăriceri domneşti şi oa.
meni măn[ăsti]reştl, să umble oameni mănăstirilor înpreună
cu vinăriceri domneşti, ca să scrie din preună, după obiceiu,
şi partea de bani a măn[âsti]rilor să o scoată (?) oameni
măn[ăsti]reştî deplin, făr de a pretenderisi vinăriceri dom­
neşti nici zecuială, nici cheltuială, - iată într'adinsu vă po­
runcim printr'această carte osibită ca întocmai ponturilor
să urmaţi, făr de a face înpotrivă cevaş, şi la poporale ce
sănt cu totul măn[ăsti]reşti, sî aibî oameni mă[năsti]reştl a
scrie, a măsura şi a-ş luoa bani deplin, iar la celelalte
înpreună să scrieţi, şi partea de bani mililor să o scoată (?)
oameni mănăstireşti deplin. Şi, spre ştiinţa poporâlor, care
şi căte sănt cu totu măn[ăsti]reştî, şi care şi căte sănt
domneşti şi măn[ăsti]reştî, vor avea oameni mănăstireşti
a arăta, ori însuşi hrisoavele, sau copii dupe hrisoave, ade­
verite de dumnealor Veliţi Logofeţi. Atăta numai vă
poruncim, ca nişte slujbaşi domneşti să grijiţl a nu să
face de către oameni mănăstireşti vre o urmare înpotrivă,
spre nedreptatea şi încărcătura lăcuitorilor, precum şi voi,
vinâricerilor domneşti, asemenea să vă feriţi de unile ca
acestea,—că nu le vom suferi nici de cum. De care v ă
poruncim şi dumneavoastră, ispravjnijcilor ai judeţului, ca
nişte dregători aî judeţului, să faceţi perierghie cu toată
luarea aminte, ca nici dă către oameni mănăstireşti, nici
de către slujbaşi vinăriciulul domnesc, să nu să facă vre o
inpotrivire mare, — că veţi avea a răspunde.
Vel Logofăt. Biv Vel Stolnic.
[Monogramă cu roşu; pecete cu armele amînduror teri­
lor, iniţialele AA. KCT. «p. KK. ; 1793.]
 ACTE PRIVITOARE LA MĂNĂSTIREA HUREZ 145

CL.
Plîngerea Egumenului Pahomie de Hurez, pentru
tăiarea pădurilor sale de săteni.
Prea-cinstite dumneata Hatmane.
Cu smerit şi plecat răv[aş] jăluesc dumitali pentru ceî
jos numit lăcuitorî de la Bratovoeştî i Gîorocu, moşiile
sfintei mănăstiri, că aceştiia, făr de voia şi ştirea isprăv-
niceluluî ce-1 avem acolo, s'au pus de au tăiat copacii ce
să arată asupră-le, şi, deosăbit, au măncat cu ramatorii
şi dobitoacele lor ghinda de la acele moşii făr de a să
aşăza mai întăî cu isprâvnicelu ce-1 avem acolo, sau să
fie plătit jirovniciia după obicei. Ci, fiindcă sfânta mă­
năstire nu are acolea niscarîva păduri multe la acele
moşii, ci numai pentru trebuinţa morilor mănăstiri ce
are acolo în parte locului, mă rog să fie cinstita poruncă
dumitali către zapciu plâşiî să apuce pă numiţii lăcuitorî
ca să plăteaască atăt jirovniciia, cât şi copacii ce au tăiat,
şi de acumu înnainte să să părâsască de a mai face stri­
căciune la pădurea sfinţi mănăstiri făr de ştirea isprăvni-
ceilor, măcar un copaci cuivaş, fiind numai pentru tre­
buinţa mănăstirii. Şi cum Duhul Sfănt va lumină pe
dumneata.
Prea-plecat şi către Dumnezeu rugători: Pahomie igu-
menul sf[inteî] mănjâstirî] Hurezi ot sud Vălc[ea].
Costache Carageă, Hatman, CaimfacamJ Craiov/iJ.
Cinstiţi dumneavoastră boerî ispravnici ot sud Dolj.
Să cercetaţi dumneavoastră jalba aceasta, şi, fiind după
cum arată, să daţi poruncă să nu să mai facă stricăfiune
la moşiia mănăstirii: ce va fi dă înplinit, să şi înpliniţî
dumneavoastră, şi să îndreptaţi.
CofstanJdJJin Carageă, Caimafacm].
1793, Dechemvrie 17.
Sud Dolj.
Dumneata zapciule al plăşiî Dumbrăvii. înfăţişind pă
isprâvnicelu mănăstiri cu acei de care să jălueşte, să

7992. V o i . X I V 10
146 ACTE PRIVITOARE LA MĂNĂSTIREA HUREZ

le cercetezi pricina, şi, de vor fi făcut acea stricăciune,

să apuci ca să-şî plătească, atăt jirovniciia. căt şi copacii
ce vorfităiat, şi de a c u m înnainte să să părăsască a
mai face stricăciune la pădurea mănăstirii, că vor lua
certare cu bătae. Iar, fiind pricina într'alt chip, v ă în-
dreptezî c u m va dovedi adăvărul.
. . . Ka^TjfvâpTjc] . . . Pah[arnic], 3-ti L[o]g[o]f[ăt].
1793, Dechemvrie 23.

CLI.
Plîngere către Domn, cu privire la vinăriciu,
a lui Pahomie, egumen de Hurez.
„Pahomie, egumenulu Hurezi otu sudu Vălcea", se plînge
Domnului „pentru dumnealui j^rămăticu Theod.Qrache, ce
au foştii tacsildarii dă vinaricu la sudii Vălcea ... într'a-
cestii următorii anu, în mijlocu popoarăloru mănăstirii, a u
rupţii dumn[ealuî] dinu popoarăle mănăstirii u n u piscu cu
viile, numindu-lu Izvorulu, care este dănu poporulu m ă n ă s ­
tirii ce să c h e a m ă Nemoiulii şi Creţeni, şi n u de o parte sau
la u n capii, ci în mijloculu acestoru dooă popoarâ Nemoiul
şi Creţeniî. Care, căndu săfifoştii poporulu deosebiţii, după
cumii s'au daţii în anii trecuţi celelalte popoară la M e g a
Spileonu', s'aru fi datu şi aceste. Ci acesta a u făcută d u m -
nealoru boerii vinăcerî numai ca să oprească din banii
miliî ai sfintei mănăstiri, care taie pe numitulu IzvorCi,
1
care este totu dinu poporulu Nemoiulii, t 40-50. în toţi ani
au luatu mănăstirea mila cu b u n ă pace, care a v e m u şi
^atastihu dinu anii trecuţi, pâ numele oameniloru. Ş i deo­
1
sebiţii a u m a i opriţii numitulu tacsildariiJ; . 70, cu n u m e
de zecuială şi de cheltuială. Pentru care a m u arătaţii Di­
vanului Craioviî, şi dumnealui C a i m a c a m u au poruncitu
dum[nealuî] grămăticului Theodorache, ce au foştii tacsil­
darii la acestu judeţu, ca să să aşaze cu mănăstirea şi să
plătească toţi bani, şi, eşăndii afară din Divanu, au zisu
1
că-î v a plăti, atătu cei din zecuială, t 70, cătu şi ai Izvo-
1
„ M a r e a - P e ş t e r ă " , m ă n ă s t i r e în T e s a l i a .
 ACTE PRIVITOARE LA MĂNĂSTIREA HUREZ 147

1
ruluî, t 40, 50, carele au dăspărţitu dinu popoarele mă­
năstirii. Pentru care, fiindu eu însumi la Divanu, şi ca să-lu
nu mai cheltuescu prinu judecăţi, i-amu dăruiţii numitului
1
tacsildaru cu răvaşu, suptu iscălitura mea, t 25, iaru la
urmă n'au vrutu să-mî dea ceilalţi bani, ci numai ce au
l L
datu t 30, oprindu-mî t 85 ai mănăstirii." Să se cheme
deci la înfăţişare, „cu vechilu ce făcuiii de spre partea mă­
năstirii", la Uivan, şi să se întoarcă banii opriţi „cu nume
de zecuială şi de cheltuială, şi cu dăspărţire din popoarăle
m ă n ă s t i r i . . . Care mănăstirea au avutu omu vrednicii de
au scrisu milele mănăstirii, dănpreună cu slujbaşii vinări-
cerî, după cumii în toţi anii totu pă acela l-am avutu, şi
nicî-o pricină la popoară n'au făcuţii, nici aii fostu pană
intr'acestu următorii anu, după cum te veî pliroforisi
Măriia Ta dănu răvaşulu omului mănăstirii, care să trimise
să să vază de către înnălţimea Ta, în care să coprinde
1
că tae mila mănăstirii t 446: zicăndu-î numitulu tacsil­
daru alu judeţului ca să facă răvăşii pă bani de priimire.
Dupe ce i-au făcuţii răvaşu, n'aii vrutu să-î dea toţi bani
1
deplinu, ci au opriţii t 40, 50, cu nume că-î opreşte dinii
1
poporulu ce l-au numitu dumnealu Izvorulu, şi t 70 iarăşi
aii opritu dumnealui, cu nume de zecuială şi cheltuială. Ci
sâ-şî afle sfânta mănăstire dreptatea, a nu rămânea iste-
risitâ."

Poruncă de cercetare la 20 l a n u a r 1794. Raport

ai Vel Logofătului la 10 F e b r u a r :
„ Atătu ponturile vinâriculuî anului trecutu coprinde la
capulti alţi dooăsprezecelea ca vinăriceriî domneşti să
umble înpreună cu oameni mănăstireşti, să scrie vinăriCuIu
(precumii asemenea s'ati şi urmaţii scrisulti), şi partea de
bani mila mănăstirilor acaia oameni mănăstireşti pă deplinu,
fără de a pretenderisi vinăriceriî domneşti nici zecuială,
nici cheltuială, cătu şi deosebite poruncile înnălţimiî Tale
s'au făcuţii de obşte către tacsildari judeţeloru." Taxildarul
datoreşte numai 15 taleri, restul fiindu-î dăruit de egumen.
Piscul nu-1 află în hrisoave, dar i se spune că „dealurile
148 ACTE PRIVITOARE LA M Ă N Ă S T I R E A HUREZ

mănăstiri, care să coprinde în hrisovu, mai au şi alte nu­

miri, după văi, după piscuri şi după porecla oameniloru ce
au viî înu dealurile m ă n ă s t i r e ş t i . . . Şi mănăstirea totdeauna
le-au vinăricit, fără de a nu avea nicî-odată pricină". Aduce
dovadă din 1790, de la taxildarul Costandin Bengescu. Ne­
scrise sînt: „dealul Boroceştiloru de Şuteşti, i Hâţăşâşti de
Şuteşti, i Izvorul de Creţenî, şi Verdea de Şuteşti."

CLII.
Jalbă a Iul Pahomie, egumen de Hurez, împotriva
lui Ioniţă Otetelişanu.

Prea-înnălţate Doamne,
Jăluesc Mării Tale pentru dumnealui Şâtra[riul] Ioniţă Ote­
telişanu dă la Oteteliş od (sic) Vălcea că astă iarnă în căş-
legî au trimis un A r n ă u t al dumnealui la o moşie al
mănăstirii ce să chiamă Şuşanî od Vâlcea şi fără dă
nicî-o judecată s'au pus dă au luat dă la îsprăvnicelul
moşii mănăstiri foile dă venitul moşii, şi după aceia au
1
luat tot venitul, t 40, dijma fânului, şi t' 35, din ghinda ce
au fost pă moşie, cu nume că este moşiia dată danie la
mănăstire dă neamul său. Şi, fiindcă oameni cei ce să află
pă acea moşie, zilele dă clacă le lucra la vie, acum n'au lă­
sat oameni dumnealui a veni să lucreze la vie, rămăind
viia nelucrata, pricinuindu-să sfinţi mănăstiri multă pagubă,
din pricina numitului Şătrariu. Dă care pricină am jăluit
şi la Divanul Craioviî, şi nu s'au supus a veni să ne
judecăm, şi această moşie o stăpâneşte sfânta mănăstire
dă sumă dă ani... După sărbătorile sfintelor Paşti sâ-1 ia
să-1 aducă aici, la luminat Divanul Mării Tale.
Rugător către Dumnezeu dă sănătatea Mării Tale.
Pahomie igumenul mănăstirii Hurez od Vălcea.
[La 30 Mart 1794, Domnul dă poruncă de cercetare Hat­
manului Nicolae Hangerli, Caimacamul Craioveî.
Pecete octogonală, cu ambele steme, coroană, sabie şi
buzdugan, anul 1793 şi iniţialele „Al. Cst. Mr. Vv."]
 ACTE PRIVITOARE LA MĂNĂSTIREA HUREZ 149

CLIII.
Constantin Geani către egumenul Rafail de Hurez,
intr'o neînţelegere a mănăstirii cu locuitorii din Baia.
După fiiascâ dragoste.
Primind scrisoarea Sfinţii Tale, tote acele ce scriî Sfin-
ţiia T a am înţâlesu; a m văzut şi învoirea ce au făcut
mănăstirea cu Băeşi prin zapis, care s'au şi întărit şi de
către Măriia Sa Vodă, şi, pentru toate, iată că scriu vă­
tafului Ursachie a-î face ca să fie următori aşăzâmăntuluî.
F ă r de cât numai madeaoa pârumbuluî are a să urmă
după veichiul obicei, adecă a să luoa dijma: den .zece bani
una. Pentru că a intra cu prăjina să—maso re, sşi_să_facă
pogone, sa vor, spăriia l ă c u i t o j j ^ p o t e să facă yre o stră-
I m i t a r e . Pentru aceia nu găsesc cu cale a să face o ur-
l u ă r e ca aceia; şi la aceia nici Sfinţiia Ta nu ai nici-o pa­
gubă, pentru că totu aşa s'aă urmat din veichime, şi nu
este cu cale a eşi Sfinţiia Ta den obăştl (sic) afar[ă].
A m scris şi pentru vin i rachiu ce au pus Rumânii de
vind fără de voia mănăstiri, ca să le pecfetlueştî] tote buţile
cu pecetea mănăstiri, să le tae şi cepurile, şi să le dea po-
roncă să nu să mai îndrăznească a vinde fără de învoială
cu mănăstirea. Iar, pentru acel neguţători Dumitru Ur-
şanu, ce au adusă luminat[a] carte gospod, ca să facă
căşărie noo în munţii mănăstiri Polovragî, sculăndu-să
Dumitrache Ormuzolu cu pricină de zicea că nu va în­
gădui a să face acea căşărie, căci i s'ar fi pricinuind pa­
gubă la căşărie cele veichî, — după ce s'aă înfăţişat cu pă­
rintele Polovrăgeanu aici, înnaintea mea, s'au învoită prin
zapis precum că nu va primi caşi de la stănile ce sănt
prinsă la căşărie cele veichî, făr numai căte să vor găsi
cuprinsa. Şi după acest aşăzămănt r ă m ă n e U r ş a n u slobod
să-şî facă căşărie. Ci pentru acasta nu lipsii a înştiinţa
Sfinţii Tale,— rămăind al Sfinţii Tale fii sufletesc
[17]94, Mai 26.
Costandin Giani.
[Adresa:] Cinstitului ( ? ) Sfinţii Sale părintelui egumenu
Horezanu, cu fiiască dragoste să să dea.
150 ACTE PRIVITOARE LA MĂNĂSTIREA HUREZ

CLIV.
învoială între sătenii din Foleştiî-de-jos şi mănăs­
tirea Hurezul, cu privire la drepturile de a vinde
vin şi rachiu.
Adecă noi, care mai jos ne vom iscăli, încredinţăm cu
Zăpisul nostru la mana Sfinţfiel] Sale părintelui Pahomie
egumenu Hurezanu. al sfinţi mănăstiri Hurezu, precum
să să ştie că noi [cari] ne atlăm şăzătorî pe moşiia mănăs­
tirii ce să numeşte Folcşti-de-jos, în multe răndurî am tot
avut prigoniri cu părinţii egumeni i cu iconomil purtă­
torii de grijă, că noi, după neastâmpărat (sic) şi rău nă­
r a v ce avem, socotind în mintea noastră cele de Domni
poruncite şi prin hrisoave hotărâte ca fieştecarele cel care
să află şăzătorî pe altă moşie striină, mănăstirească sau
boerească, să nu fie slobod a vinde vin sau rachiu fără
ştirea şi învoirea mănăstirii, dar noi, care (sic) neşte
răzvrătitori şi nămulţâmitorî, apururea şi neîncetat am fă­
cut indrâznirî a vinde vin şi rachiu, şi, după a noastră
rea urmare, ni s'au făcut cuviincioasa înfrănare, ca unora
ce nu am fost sloboji măcar o ocâ să vindem. Deci dar
acum, în ca mai după urmă, văzind părintele egumen
multa noastră obrăznicie, nu au mai putut suferi netreb-
nicile noastre urmări şi înpotrivirî, ci prin jalbă pentru
noi, vechil având pă părintele iconomu, ne-au arătat la
dumnealor boeri ispravnic aî acestui judeţ Vălcea. Şi,
trimiţind un stegar cu slujitori după nesupunerea noastră,
cu care n e a r ă t a s ă m noi mal nainte,— ne-aii adus înnaintea
dumnealor boerilor ispravnici, şi, făcăndu-ne cercetare,
uni din noi, care au fost zurbagii şi au sărit de au bătut
şi pe un slujitor de Scaun ce mersese să scoată dijma
fânului, — l-am bătut, şi pe slujitor, şi pe un Ţigan al mă­
năstirii. Care dintre noi zurbagii, după vina noastră nă au
pus şi la închisoare să ne pedepsim. Iar uni din noi, care
am făcut îndrâznire a vinde vin i rachiu făr de voia mă­
năstirii, d u p i dreaptă judecată ne trebue şi noao pe­
deapsă, ca un lucru ce înşine vedem la alte moşii că nu
 ACTE PRIVITOARE LA MĂNĂSTIREA HUREZ 15i

sănt slobozi lăcuitori a vinde, iar noi cunoscuţi săntem de

toţi că din răutate unblăm de facem acest fel de porniri
şi zulumurî sfinţi mănăstiri. Prin care cunoscăndu-na
greşala noastră, venindu-ne în cunoştinţă, ca să nu ne mai
cercetăm şi cu bătaia pe la judecăţi, în vreme ce noi în
silnicie puneam de vindeam rachiu i vin,— ne legăm de
acum înnainte cu acest zapis la sfânta mănăstire cum
că de acum înnainte niminî din noi să nu fim slobojî
nici într'un chip a mai vinde rachiu i vin, măcar cât de
puţin, fâră voia şi ştirea mănăstirii; şi sâ avem a ne da
dijma din bucate la vreme, şi a ne face claca după obi-
ceiu. Iar care din noi săteni, toţi care ne aflăm şăzătorî
pe moşie mănăstirii, ne vom mai dovedi a vinde vin i
rachiu, nu numai să ne taie cepurile a nu ne lăsa, ci să
ne şi pedepsim, şi să fim şi globiţî, că aşa ne-am legat
de a noastră bună voie, pentru ca să lipsască şi să să
săvărşască prigonirea dintre noi. Şi, pentru mai adevărata
credinţă, am iscălit, puindu-ne şi dejetile, ca să să crează.
[17]94, luni 28.
E u Gligore grămăticu ot Foleşti-de-jos, adeverez.
E u Tănasie sin Oprita, adeverez.
E u Ion sin Oprita, adeverez.
E u Nicoiaî sin Radu, adeverez.
Eu Ion Agabie, adeverez.
E u Ion sin A m z a , adeverez.
Eu Dumitraşco Popolan, adeverez.
Eu Ion Leucă, adeverez, care am făcut zurbaoa, bătând
pe slujitor.
Eu Din Leucă, iarăş zurbagiu.
E u Mihaî Dumbrăvescu, am făcut zurba.
Eu Grigorie Uleu, adeverez.
E u Ion sin Lazar, adeverez.
Ioan Logofăt a m scris cu zisa şi învăţătura numiţilor,
şi sănt mart[urj.
[întăresc ispravnicii.)
152 ACTE PRIVITOARE LA MĂNĂSTIREA HUREZ

CLV.
[C. 1795.]
Răvaş al episcopului de Argeş, losif, către egumenul
Ghermano de Hurez.
După cea în Hristos dorită dragoste, — molitvă şi blo-
goslovenie trimiţu Prea-Cuvioşieî Tale.
Cinstită scrisoarea Preacuvioşieî Tale cu dragoste prii-
mind, foarte m ' a m bucurat că te afli întru întregimea să­
nătăţii. A m priimit şi ceale trimise 4 coşuri neagre şi cas­
tane, şi foarte mulţămesc că nu s î n t p u s la uitare de dra­
gostea Preacuvioşieî Tale, rămîind
Alu Preacuvioşieî [Tale] rugătoriu cătră Dumnezeu,
Kal sic T O ' J C 6ptajj.ooc T i p o â u ^ o c [ = şi la porunci gata]:
losif episcfop] Argeş.
r
Aghie arhimandrite. De să vor fi aflînd c ă . .. cel ce au
fost i g u m e n . . ., să cauţi o carti[cică de] mină, carea cu­
prinde fllonichiia au avut un Athanasie Moldoveanfu] cu
răpt[osa)t[ul] stareţul Paisie la Sfetagora, în care iaste pusă
la început scrisoarea acelui Athanasie, apoi răspunsul lui
Paisie, înpărţit în 14 capete, şi, de să v a găsi acastă căr­
ticică, cu orice mijloc să v a putea, să mi să trimită, că-mi
iaste de mare trebuinţă, şi iarăşi o să-I trimit la loc; de
nu să v a pucea trimite aici, să să trimită măcar la epis­
copie, la iconom, că de acol6 cu iesnire să v a trimite aici.
Foarte m ă rog a nu să pune la uitare, şi m ă vei îndatora
prea mult.
[V°.] Prea-cuviosuluî arhimandrit chir Ghermano, igumen
sfintei mănăstiri Hurezii, cu cea în Hristos dorită dra­
goste şi cu blagoslovenie.

CLVI.
losif, episcop de Argeş, către Pahomie, egumenul de
Hurez, despre afaceri.
Cuvioase egumene al sfintei mănăstiri Hurezi, chir P a ­
homie, molitvă şi blagoslovenie trimit Cuvioşii Tale. Seri-
 ACTE PRIVITOARE LA MĂNĂSTIREA HUREZ 153

soarea ce aî trimis, am priimit, şi ceale scrise pentru Su-

haş i viia de la Piteşti, am vă^.ut. De care vei şti că
atuncea numai pentru ca să nu r ă m ă e scrisoarea Cuv[io-
şieî Tale] în deşărt, a m dat răspunsu că, după ce voi veni
la eparhie, voi socoti. Dar poţi socoti Cuvioşiia T a de face
cinevaş schimbu să dea moşie pe vie, care totdeauna iaste
supusă stricăciunii, precum şi acasta a Hurezului o am
văzut aproape de sfârşit, că pană aproape de j u m ă t a t e
iaste surpătură. Apoi, căt chip iaste cu viţă, numai semnu
de vie iaste, iar moşia iaste totdeauna moşie şi aduce
venit. Dar vei zice Cuv[ioşia Ta] cum că are livadă în
poale; însă puţin folos va fi şi de la aceia; iar bani tre-
buesc mulţi la acaste vie ca să sâ facă vie, — iar acum
1
iaste moartă. Moşiia Suhaşuluî să vinde în arendă t 200,
bani, şi 2.500 ocă sare, — care poţi socoti că vine peste
1
totu la t 300. Apoi de poate eşi aceşti bani dela viia şi
ograda ot Piteşti, eu unul nu crezî, ci Hurezul îş va stă-
pîni al său, şi episcopiia iarăş al său. Eu foarte m'am în-
grijat de lucrul viilor ce să află, cu toate că numai doao
sînt, dar trebue să scoţi estimpu din pungă mai mult de
1
t 1000, căci din vreamea răzmiriţiî s'au prăpădit toate, şi
din pricina acasta a m vindut viia mea cea de la Şuteşti
ca să poc înviia pe aceastea bine. De această nu lipsiiu
spre răspunsu; şi să fii Cuvioşiia Ta blagoslovit.
Al Cuvioşieî [Tale] rugătoriu câtră Dumnezeu şi cu totul
întru duhovnicească dragoste:
Iosif episcop Arg[e]şu.
95, Mart 9.
[V°:] Cuviosului chir Pahomie, igumen al sfintei mă­
năstiri Hurezi, cu blagoslovenie să să dea.
[Bulina roşie.]
 154 ACTE PRIVITOARE LA MĂNĂSTIRE HUREZA

CLVII.

Alexandru Clucerul către egumenul de Hurez Pa-

homie, pentru judecata acestuia cu locuitorii de la
Baia-de-fier.

Cu frăţească dragoste.
Cuviosul egumen Hurezanul, chir Pahomie, ne jălui
pentru lăcuitoriî ce săntu şăzătorî pă moşiia Baia-de-fier,
a sfintei mănăstiri, dintr'acelu judeţu Gorjî, că, nevrăndu
a u r m ă obiceiului pământului, cu a clăcui şi a plăti dijma,
au a v u t u multe prigoniri şi judecăţi, atătu aici, cătu şi la
Bucureşti, arătăndu-ne şi zapisulu loru, în care este iscă­
lită Mihăilă părcâlabulu Ciucescu şi Ionu unchiiaşiul Şchiopu,
vechilu din partea tuturora, prin care să leagă ca totu
omulu caznicu să clăcuiască căte patru zile pă anu şi să
plătească căte unu zlotu de vatră, şi să dea şi dijma din
porumbă, dinu fănu şi altele. Cum şi pentru vânzarea vi­
nului i a rachiului, când nu va avea mănăstirea, să vănză
ei cu havaetu, iar, cănd nu să vor ţinea de acelu aşăzâ-
măntu, să aibă a clăcui căte 12 zile, şi să plătească şi toate
cheltuielile] mănăstirii. Care zapisu îlu văzumu adeve­
rită dinu anulu trecută, leat 1794, Martie 13, şi de dum­
nealor veliţii boerî, fiindcă l-au dat de bună voie loru,
cătu şi cu luminată pecetea Mării Sale lui Vodă întărită,
ca să-şî aibă nestrămutarea loru, şi să fie şi o parte şi
alta următori acumu şi totdeuna. După care zapisu cu
luminată întărirea Mării Sale lui Vodă nici acumu nu aru
fi următori acei lăcuitorî, arătăndu-să cu nebăgare de
seamă. Pentru care scriemu dumneavoastră ca să faceţi
acelora lăcuitorî totu feliulu de mumbaşirlăcu ca să ur­
meze zapisuluî loru de aşăzâmăntu la toate şi întocmai,
odihnindu pe sfânta mănăstire, ca să nu i să mai prici­
nuiască de acum înnainte chieltuelî şi pagube din rele ur­
mările loru, căci acumu nu mai au cuvântă de îndreptare.
Pentru că, de să voru mai arăta cu nesupunere, săntu
 ACTE P B I V 1 T 0 A B E LA MĂNĂSTIREA HUREZ 155

vrednici a toată pedeapsa. Şi sântu alu dumneavoastră

ca un frate ' A X s Ş a v S p o ? KXooTCdpTj?.
1795, Aprilie 19.
[V":j Cinstiţi dumnealoru boeriloru ispravnici ot sud
Gorjî, cu frăţească dragoste să să dea.

CI. VIII.
Scrisoare către acelaşi pentru un proces.
14 Februar 1797. loan — către Pahomie, egumen de Hu­
rez. Pentru judecata ce a avut „în trecutele zile" cu lo-
niţă Otetelişanu, cu privire la moşia Şuşanî.

CLIX.
Plingerea egumenului Pahomie de Hurez, pentru
o încălcare de moşie.
Prea-cinstite dumneata biv Vel Postelnic,
Jăluescu dumitali pentru Ion i Preda şi Dumitru Mu-
şuroeştiî, ce sânt ş°zătorî pă moşiia Uşurei i Sărbî din sud
Vălciî, carii, fiind oameni răi, zurbagii şi nesupuşi, am
tras multe judecăţi cu dănşiî mai în anii trecuţi, făcăn-
du-să de sineş stăpănî pă moşiia sfintei mănăstiri, şi ş'au
aflat sfânta mănăstire dreptatea, luîndu-ş şi carte de ju­
decată de la Divan. Estimp, orănduind omul mieu la acea
moşie ca să strângă dijmurile şi să cosască livezile, care
om mergând cu oameni dă clacă ca să cosască livezile,
de odată s'au rădicat cu parii un Gheorghi cu cetaşi lui
de acolo, şi au bătut oameni, frăngându-le coasele, şi i-au
izgonit din livezi, făcând m a r e zurbalăc, şi oameni cei ce
au mersu să cos[ască] m'au apucat, să le plătescu lucru, şi
eu a m rămas lipsit de făn. Ci mă rog dumitali să fie
cinstita poruncă cu un mumbaşir, să aducă pă toţ cei ară­
tat mai sus, să mă înfăţişezi înnaintea dumitale; că va
fi păcat să sae cu zurbă, să-mi bată oameni şi să pă­
gubească pă sfânta mănăstire de dreptul venit. Şi ce va
fi mila dumitale.
156 ACTE PRIVITOARE LA MĂNĂSTIREA HUREZ

Al dumitali plecat şi cătrfej Dumnezeu rugători

Pahomie, egum[e]nul sf[intel] mănăstiri Hurezul
ot sud Vălcfef.
Iancul Carageă, biv Vel Postelnic, CaimfacamulJ
Craiovi.
Dumneta polcovnice, cu porunca acasta să orăndueşte
mumbaşir carele pren ştirea dumnealor boerilor isprav­
nici să iâ pă numiţii în jalbă, să-î aducă aici ca să râs-
punză la jalba acasta.
[Î7]97, Avg[us]t 2.
[De altă m i n ă : ] . . . să-i scoţi la judecata Depertamentuluî
depar. (sic).
[Jos:] Treapăd; t' unul.
Biv Vel Şătr[ariu].
[Pecete cu cele cinci judeţe, din 1796.]

CLX.
Vechilul egumenului de Hurez către Caimacam, pen­
tru nişte încălcări ale unor săteni din Vilcea.
„Matei Logofăt, vechilu părintelui igumen Hurezeanu",
se plînge către Caimacamul Craioveî, de „un Gheorghe i
Marin i Mihai, şi iar Marin şi Ion, săteni de la Uşurei şi
Sărbî sud V â l c e a . . . Ce cu obrăznicie, peste hotărâre Di­
vanului, s'au sculat numiţii, şi nu m'au îngăduit estimp
a le cosi livezile, fiindcă am fost orânduit isprăv[ni]c[el];
1
încă am rămas păgubaş şi de t 14, as[pri] 60, ce am dat
cositorilor, şi lipsit şi de făn. Şi, fiindcă, după cercetarea ce
s'au făcut şi la depert[a]ment, ş'au aflat sfânta mănăs­
tire dreptatea, făcăndu-sâ şi anafura, şi le-am zis ca să nu
meaargă undevaş afar[ă] până vom eşi şi la cinst[itul]
Divan să ni să hotărască, încă dum[nealuî] polc[ovnic] za
Tărgfovişte] era să-î pue şi la popreala, ca să nu lipsească
undevaş, pană nu vor scoate pă toate părţile la Divan, şi
iar eu a m luat pă dănşi în chizăşie, ca să nu şază la po­
preala, şi ei de loc s'au dus la casele lor, rămăind treaba
 ACTE PRIVITOARE LA MĂNĂSTIREA HUREZ 157

neizbrănită. Ci mă rog să fie cinstita porunca dum[itale],

cu mumbaşir să-î aducă la cinst[itul] Divan, să ni să hotă­
rască, că din pricina lor multă cheltuială s'au întâmplat
sfintei mănăstiri pentru aceste moşii."
Iancul Carageă, biv Vel Postelnic, Caim[acam] Cra-
iovfi/.
Dumjneata] polc[ovnice], să orăndueştî mumbaşir călăraş,
să meargă cu porunca acasta, şi prin marafetul dum­
nealor ispravnicii să apuce pă numiţii în jalbă, să plă­
tească fănul după cum s'au găsit cu cale de la judecată,
sau, mai având a răspunde, să-î iâ să-î aducă aici, şi pe
amăndoaă părţile, cu alegerea depert[ajment[u|luî, să-î scoţ
înnainte noastră la Divan. [17]97, Avgust 17.
[Pecetea din 1796.]
I treapăd dăla toţi, parale doozecî.
Biv Vel Şătr[ar].
CLXI.
Hotărire a ispravnicilor de Vilcea împotriva săte­
nilor cari încalcă pădurile Hurezului.
17 August 1797. Ispravnicii judeţului Vîlcea pentru
plîngerea egumenului de Hurez că sătenii „ce să află pe
moşiia mănăstirii i alţi înprejurenî, pe lăngă lemnele de
focu ce săntu volnici a tăia pentru trebuinţa casăloru lorii
i pari şi nuele i-aru şi fi îngrădiţii olateloru lorii..., pă
moşiia mănăstiri să întindu fără [ştirea şi] voia Sfinţii
Sale, de tae şi alte l e m n e . . . , pentru focu, de v â n z a r e . . . ,
lemne, de alte l u c r u r i . . . , cărora rea urmare c ă . . . sfărâ­
mare şi stărfpirej [pom]iIorti roditori." Să-î mustre „zapciul
plăşiî". A d a u s : „însă lăturaşi ce nu sănt sălăcaşî (sic)
mănăstirii, nici lemne de focu nu au voe a tăia fără voia
părintelui egumenii."

CLXII.
Socoteli hurezene din 1798.
. . . . Căndti a m u trimesii butca cu şase telegari la O r â v a ' ,
la Căpitanu-Paşa, care s'au prăpădiţii doi t e l e g a r i —
158 ACTE PRIVITOARE LA MĂNĂSTIREA HUREZ

CLXIII.

Cerere către egumenul de Hurez, pentru dreptul de a

vinde vin.

Cu plecată metanie mă închin Sfinţ[ieî Tale].

Eu, văzând că-m stă cârciuma închisă, şi Sfinţ[ia Ta] mă
tot depărtezi cu scrisoarea şi cu cuvăntu, am mai jâluit
dumnealor boerilor is[pravnicilor], şi mi i-au făcut o scri­
soare ca să-mi slobozi vinu s ă i vănzu. Dupe care scri­
soare trimisă! copie, şi, la sorocu ce să porunceşte, ne
caută a işi la judecată. Că nu-m ajunge cătă moşie mi
s'au cotropit la hotărnicie, cum şi Dumbrăviţa mănâst[iriî]
dintr'un Lemnu, ce să mi să iâ şi cea aleasă, — că la hotâr-
niciea îm era tot oameni Genunii vrăşmaş, şi nu vrea să
arate adevăru, iar acum arată şi alţii streini păn unde
s'au stăpânit hotaru Genunii. De acast[a] înştiinţai Sfin[ţia
Ta], şi cu toată plec[ăcunea] râmăî Mai 4 d., 98.
Al Sfmţ[ii Tale] prea-plecat: P. Anastasie măn.(?).
0
[V :] în cinstită măna Sfinţi[i Sale] părintelui igumen
Hurezanu, chir Pahomie, cu toată plecfăcune] şi cu cinste
să să dea.
[Pecete neagră.]

CLXIV.

Constantin Caradimo către mănăstirea Hurez, pentru

ţinerea în arendă a moşiei Craioviţa.

Craiova, 26 Februar 1799. Karir. KapâB^o? către egu­

menul Pahomie Hurezanul, pentru ţinerea in arendă a mo­
şiei Nedeia. Nu poate da banii prin Ţiganul mănăstirii.
„Văzu că-mi scrii că dinu cel mari de aicea ţi s'aru fi pusu
havalea de ţinere Nedeia, şi mă miri la ce rămnescu şi
eu esti[m]pu. P a n ă să supui pe Rumănî a nu vinde vinu

1
Rahova.
 ACTE PRIVITOARE LA MĂNĂSTIREA HUREZ 159

şi rachiu, a m u cheltuita mai multă decătu a m u datu pe

arendă, şi, cu râzvlâtirea vremii estimfpu], nici jumătate ca­
petele cuprinzu; dară, cu mila lui Dumnezâu, fiindu că s'au
liniştit vremia, avemu nădejde de acumu înnainte. Cătu
pentru arendaşii de la Jdegla, a m u cercetată, însă trimeţind
şi omu denadinsu, şi a m u aflată că pe unulu l-au tăiată
Turci, iară celălaltu au pribegită." P . S. „îmi scrii să a r ă t ă
la dumnealoru că o a m u pă mai mulţi a n i : dumnealoru
santu încredinţaţi că o amu pe patru ani."

CLXV.
Chemarea în judecată a unor săteni din VUcea.
Sud Vâlcea.
Voao, lăcuitorilor de la Sărbî i Uşurei. Fiindcă părintele
igumen Hurezanu, chir Pahomie, v ă cere în judecată
pentru pricina moşii, de care au jăluit şi Mării Sale lui
Vodă, aducăndu luminata poruncă domnească la noi de
a v ă cerceta, — iată vă scriem, priimind porunca acasta,
să v ă sculaţi să veniţi aici, cu toate scrisorile ce veţi
avea, ca să staţi faţă, — că, neurmănd poruncii, veţi fi aduşi
cu treapăd. [17J99, Avgust 27.
K. IlpaTjXâY] [ = B r ă i l o i u ] .

(XXVI.

Alta pentru acelaşi scop.

Sud Vâlcea.
De vreme ce săteni ot Şuşanî i Uşurei, după sorocu ce
ş'au pus, n'au urmat a veni să stea în judecată cu igu-
menul Hurezanu pentru pricina moşii, să dă volnicie
acestui slujjitor] —, să meargă să-î iâ, să-i aducă aici, să li
să cerceteze pricina după luminata porunca Mării Sale
lui Vodîă]. [17J99, Septemvrie, Octomvrie.
[Iscălitură.]
160 ACTE PRIVITOARE LA MĂNĂSTIREA HUREZ

CLXVII.
Carte a ispravnicului de Vîlcea, C. Brăiloiu în pri­
vinţa vînzăriî vinului mănăstirii Hurez.
Sud Vâlcea.
Zapc[iuluî] din plasa Otâsâuluî-de-sus.
Sfinţ[ia Sa] părintele igumen Hurezanu chir Pahomie
ne arată cum că lăcuitori ot Foleşti-de-jos, ce sănt şezători
pă moşiia mănăstirii], s'au îndrăznit de au adus vinuri şi
le-au slobozit de să vând in cărcumî făr de nicî-o ştire
sau voie de la Sfinţ[ia Sa]. Pentru care iată îţi scriem,
mergând acolo în sat, să cercetezi, şi, căte buţî cu vin de
ale lor vei găsi, vănzăndu-se în sat, să le tai cepurile, să
le opreşti a nu să mai vinde, şi să le pui soroc dă trei zile
să şi le rădice de acolo, sâ le ducă unde vor şti. Că, de
nu-ş vor rădica vinurile din cărCumî şi să vor mai cuteza
a vinde, aducăndu-să aici cu mumbaşir, cu treapăd, li să va
face certare cu bătae, după a lor nesupunere. Pentru că şi
în ceialaltă isprăvnicie a mea iarăş sâ obrăznicise a vinde
pă moşiia măn[ăsti]ri, şi, aducăndu-să aici, după ce li s'au făcut
certare cu bătae, au fost dat şi zapis că nu să vor m a i
îndrăzni a vinde. Ci dar, întocmai precum îţi poruncim,
să fii următor. K . IIpaTjXdYjc.

1800, Dechemvrie.

CLXVIII.
Plin ger ea Iul Ghermano, egumen de Hurez, pentru
tîrgul de la Fometeştî.
Prea-înnălţate Doamne.
Jăluescu Mării Tale că sfânta mănăstire Hurezu are o
moşie ce să numeşte Fumeteştiî, sud Vâlcea, la care din
vechime sâ făcea tărgu pă săptâmînă odată, zi Marţea,
şi era maî multă pentru alişverişul lăcuitoriloru dupăn
prejuru, fiindu că celelante târguri săntu dăpărtate, şi, dă la
o v r e m e încoace, din pricina răzvrătiri vremiloru, s'au stri­
cată acelu tărgu. Ci, fiindcă însuşi lăcuitori şi neguţători ce
 ACTE PRIVITOARE LA MĂNĂSTIREA HUREZ 161

sîntu şăzătorî pă această moşie a sfintei mănăstiri, voescu

cu toţi de a să face acestu tărgu, după curau şi această
alăturată jalba lor să va vedea de înnălţimea Ta, — mă
rogu Mării [Tale] ca să fie luminată poruncă către dum-
nealoru ispravnici ai numitului judeţu de a da poruncă să
să facă numitu tărgu, schimbăndu-să zioa, de a să face
Joia, iar nu Marţea, fiindcă această zi Marţea să face tărgu
la altă moşie, a schitului Polovracea, cale de unu ceasu
şi jumătate, şi de a nu să face zăticmre alişverişuluî ne-
guţătoriloru şi a lăcuitoriloru, să să facă Joia, iar nu Marţea.
Şi cumu Duhulu Sfăntu te va lumina pă Măriia Ta.
Al Mării Tale prea-plecatu, fierbinte rugătorii către măn-
t[uitoriul] Dum[ne]zeu:
Ghermano arhimandriţii, egumenă
alu sfinţi mănăstiri Hurezu, din sud Vâlcea.
[Se porunceşte, la 11 Octombre 1805, ispravnicilor să
cerceteze.]

CLXIX.

Cerere a locuitorilor din Fometeşti de a li se îngădui

a-şî ţinea tîrgul.
1805.
Prea-înnălţate Doamne,
Cu herbinţî iacrâmî jâluimu noi, lăcuitoriî din satu Fo-
meteştiî, moşiia sfintei mănăstiri Hurezi, sudu Vălcfea],
miliî şi bunătăţii Mării Tale că dăn veichime au foştii
obicei şi rănduitu tărgu de a să face în zi Marţi, pă toate
săptămânile anului, cu care mijlocii de adunare, prin toate
alte nevoi ce avemu, eramu măngăeţî cu ca multă şi pu­
ţină vânzare, după puterea fieştecăruia. Acumu, de la un
cărdu de vreme, atăt din pricinile răzvrătiriloru, sau că şi
din păcatele noastre ne-amu isterisitu de acel tărgu pană
în zioa dă astăzi,—noi, ca uni ce săntemu lâcuitorî nestră­
mutaţi şi cu câte oreşce metahirisire dă neguţătoriie, aler­
găm la umbra milostivirii Mării Tale ca să fiie luminată
poruncă de a să face şi de acum înainte, şi, măcar de nu
7992. V o i . X I V . U
162 ACTE PRIVITOARE LA MĂNĂSTIREA HUREZ

la zio însemnată, adecă Marţi, fiie şi în zi Joi, ca să ră­

m â n e m şi noi mulţumiţi, fiindcă prinu locuri dăpărtate nu
putemu merge.
Ne r u g â m u milostivirii Mării Tale să ni să asculte acastă
cerere, ca să să pomenească în veci numele Mării Tale,
pentru măngăeria săracilor. Şi cum va fi mila Mării Tale.
Prea-plecaţî ai Mării Tale robi:
Ion Milea cupeţu, Petre Milea cupeţu, Dancu Milea
cupeţu, Ion Ianoş cupeţu, şi cu toţi lăcuitori de satu Fo-
meteştî, moşiia mănăstiri Hurezii, sudu Vălce.

CLXX.
Raport al ispravnicilor de Vîlcea in chestia bîlciului
de la Fometeşii.
2 Novembre 1805. Ion Gănescu Paharnicii, Stanti Jianu
Paharnicii, ispravnici de Vîlcea, raportează Domnului în
chestia bîlciului de la Fometeştî. Acest bîlciu s'a ţinut în
vechime. „Darii, fiindu că Joia să face şi la Zătrenî, poate
să să pricinuiască pagubă acestui tărgii, ci rămaseră m u b
ţămiţî ca totti Marţa să să urmeze după cumii au fostu
dinii vechime, nefiindu şi înpotriva nezamuluî, sau a să
întâmpla vre un cusuru."
La 9 Ianuar 1806, Domnul primeşte Marţea pentru tîrg.

CLXXI.
Poruncă a Banului către ispravnicii de Vîlcea, în
chestia bîlciului de la Fometeşti.
Cinstiţi dumneavoastră boerî, ispravnici ot sud Vâlcea.
După înştiinţarea dumneavoastră ce aţi făcuţii către
Măriia Sa Vodă, pentru tărgul ce din vechime să făcea
în toate săptămânile Marţea, pă moşiia Fometeştiî dintr'a-
cel judeţ, a sfinţii mănăstiri Hurezului, ci din vremea răz­
vrătirii s'ati stricat,—s'au dat luminată porunca Mării Sale
lui Vodă ca şi dă acum înnainte să să facă acest tărgu
totu Marţea, precum veţi lua dumneavoastră pliroforie din
chear luminata poruncă ce vi să trimite; care cetindu-o
 ACTE PRIVITOARE h\ MĂNĂSTIREA HUREZ 163

şi urmând întocmai precum să porunceşte, să să trimită

egumenului Hurezeanul şi acastă şi cea d'intăiu poruncă
ce s'au trimis dumneavoastră ca să cercetaţi pentru acestu
tărgu, să să afle sinetu la mănăstire, înştinţăndu-ne şi pă
noi dă urmare, şi rămăiu
Al dumneavoastră gata slugă:
806, Ghenarie 14. Vel Ban.
CLXXII.
Adeverinţă de primire a unor bani ce au fost ai
egumenului Pahomie de Hurez.
T' 100, adecă una sută, ce au fost ai părintelui arhiman­
drit Pahomie, proegumen Hurezanu, de popa Boroboteî,
i-am luot eu dă la popa, şi a m încă supt păstrarea mea,
pană cănd voi aduce Sfinţi Sale părintele [arhimandrit]
zapis[ul] popeî la mine, să-î dau bani, şi apoi să dau zapis
popeî, şi să-mi iau acastă a d e v e r i n ţ a . . . .
806, Iulie 17. Ursachi.
CLXXIII.
Adeverinţă pentru un act falş dat pentru mănăs­
tirea Hurezului.
1
Pentru o adeverinţă de t patruzeci, pentru muntele
Bălescu, ce avemu de la părintele igumenu Hurezanu,
fiindu iconomicoasâ, ca să să arate la Ghebăneştî, iar bani
nu amu datu nici o pară, deterămu şi noi înpotrivă acastă
adeverinţă a nostră, spre anerisiria aceliia, ca să nu să
ţiie în seamă.
[I]809, Iulie 26. Eu Ion Crăcunu (?).

CLXXIV.
Răvaş al lui Grigore Brîncoveanu către egumenul
de Hurez.
TYJV îtaviîpdTYjia irfi suXaSwţ Jtpoaxovâ).

iiTtob ssz=Ch-zv şpov-'lfîarî 3s xai. 7rspl T W V XOITTWV svvsaxooîwv

7po[iîwv] vâ tâ atîtXsts, Siâ vâ âTEOăXTjptuQwa'. ;J.S xb. Tpiay.ooioc

164 ACTE PRIVITOARE LA MĂNĂSTIREA HUREZ

OJTOD è a t s i X s T s , )(íXta S t a x ő a i a , Stà v à SiStimai sic Stáar/jua svôç

y_póvov> àvà sxaTÖv троа. urjvipttoç s i c г о XOOTÍ t o ö èXéooç хата
TÍ]v véav SiataTYÍv, a s TTJV ójcoíav Staat етю è m i p o p T i a u é v o ç , x a t t a
JtXifjptö^ü) е § ф s i c B o o x o o p é a u , "/">piç v à àvaxaTG>6^ ö sTtiaxoiroc
Ptavixoo s i c т а TotaUTa. K a i , a v 6éX-t)ç, OTSÍXS a s x a i t à yP&S.
той o / o X s í o o 7tpô x a i p o u та à i t o x p t v w a s v s i c TTJV K á a a a v ,
§cà v à
xai 6SXSTS à^oxpt.6^ тф етахояф S r i icopTÓOTjv v à t à Si5o>
s-fw sic B o o x o u p s a u , x a i 7rXsîov a X X o S s v ïyszs zi v à jrXTjpwaïjTs,
xat, avaaç xáaoov xaaaíav CifcTjaiv, v à à-rcoxptÔTjTs 8 t i ijaÔs Î T S -
-
ptopiapuévoç, x a t avso я р о с т а / ^ ; aoo xai èjratvsaswç JJLOO §èv v]a-
^opîîTs v à Swaïjtô OOTS óSoXdv xai ODTO v à ахоХообурт]тб s i c то
S'STJÇ. 'ISo'j a a ç STÉXXW x a i т а xatáaTtya o:r&TS7paaaéva xat SÎTI-

Îsoatwasva я а р а той íravtspwTáToo М ^ т р о я о Х о т о и , x a i та? a ù X t x à ç

óaoXo-fíac çsytaaévaç toç E ç o y X t a a é v a ç , x a i ójtoíat èaëùaÔTjaav x a i
àità т о й x w S S v j x a TÏJÇ М^трозтоХзшс. K a i sic то èçfjç v à etvac.
irpOTSsC'.xoç, o l x ô v o a o ç x a X o ç , x a i x o t T a ç t ç aovoç a o o т а с a o v a a -
TYjpixâç a o o Oîroôsastç, x a i avjv sjjwrtaTsuaat s i c aóvov T Ö V o l x ó v o -
1J.0V a o o , èîCêiSïj <p p o v T t £ s t S t à то t v T s p s a a o т о » x a i àîroXaoa'.v ФйХасг
xotvoêtov х а б й с 7upé^êi a s v aiaïQTpsftsîç ispsîç u.ovayooç, xaXo-
Y.spouç, œoXaTTovTsç a è v aTáirvjv x a i àSîXœotTjta àvaasTaço TOOÇ,

S t à v à sjratvsÖYjTs, x a t v à Iy/rjTs ata6óv. K a i o t XTïjTopsç v à a v v ] -

aovsoovTat Stxattoç x a i г й а г б й с . K a i sTrtasXTjaoofv] s x îravrôç т а л о »
Stà TÏJV SsXTÚoaiv x a i . aoçïjatv TWV aûvaaTïjptxuv ïvTspéawv, x a i
I;n?tóp9<ű3tv T W V S t s s Ö a p u s v t o v . A t ô x a i a a ç Ypaœw, v à îrYjfaivTjTe
sic то a o v a a T 7 ] p t , IXTSXWV я а у т а хата aoaêooXTjv a a ç , xat và a i }
V
7cpcia|j.sívTj]Ts .îtXstov stç то П о т Х о т С ' . . A X X ' ар.а с л о й xaTso&SoÔfjTs
st; то {lOvaoTTjpi, và гсроубагзтдте x a t та svvsaxóata 7póa., x a i
-
•^tAstç ippovuÇojisv Stà TÏJV àa'faXstav a a ç x a t fjao /tav aaç, x a t ,
x a t ó n t v íráXtv a a ç s l S o ^ o t w Ttspt à v a i c p . . . TJV a a ç , èits'.Sï] sjiw-
ptaÖTjaav a t IxSooXeoastc a o o , èTvwaTOjrot^ÔTjaav x a i rijv è | o o -
ata, xai TÏJV è x x X ï j a t a , x a i . sjj.stvav arcavTsç so/aptaríjp-évot, x a i
ôsXst sjBi dià rcavTOç TÏJV sxaTaatv a o o , x a i t ô àxXôvTjtov à ^ ô zijç
•^Yoojisviaç, x a t , 8aov œtXoTt[i,7]6stç u s p t a a Ó T s p o v . tóaov етсао^аг'.с
Tïjv oJtóXiíjJíív a o » x a t è ' f s X x o o a s t ç TÏJV sovotav aaç. Т а й т а x a i
èitatvotç Ttp Kopicj) х а б ' s x á T s p a v .
(ţw.TjTV, (psup. tÖ^'ff.

'Ev Kopttj) otôç я р о б о а о с : Гру]тор'.ос Hpa^xoêavoç.

 ACTE PRIVITOARE LA MĂNĂSTIREA HUREZ 165

[V°:] T(j> zav[spwi:aT(j) i.-;uf ap"/ifj.avoprcţj X X 6 T Y O D J J . S V I I ) T O U

(

ispou [lovaar/jptou XoopsCioo, xop Tsp^iavij), tco sv XpiattJ) JJ.O:

stârpi aî6aa;j.up, siXa^wc.
[Cu evlavie mă închin Preasfinţiei Tale.
A m primit catastihul cel iscălit, precum şi cunoscutele
mile ce mi-aţi trimes: gîndiţi-vă însă şi pentru ceilalţi 900
de lei, să-I trimeteţi, ca să se împlinească, cu cei 300 ce
mi-aţi trimes, 1.200, ca să se dea, în timp de un an, cîte
o sută de lei pe lună, la cutia milelor, după orînduiala
cea nouă, cu care sînt eu însărcinat, şi-î voiu plăti aici în
Bucureşti, fără a se mai tulbura episcopul de Rîmnic în
lucruri ca acestea. Şi, dacă vrei, trimete-mî şi banii şcolii
înnainte de soroc, ca să-î răspundem la Casă, şi veţi răs­
punde episcopului că am fost însărcinat eu a le da la Bu­
cureşti, şi mai mult alta n'aveţî ce să plătiţi, şi, dacă v ă
fac vre-o cerere, să răspundeţi că sînteţî sechestrat, şi fără
porunca şi îndemnul mieu nu puteţi să daţi nicî-un b a n ;
şi aşa să urmaţi de acum înnainte. Iată-ţî trimet şi catas-
tişele iscălite şi întărite de preasfinţitul Mitropolit şi măr­
turisirile de la Curte ce se arată ca plătite, şi care s'au
şters şi din Condica Mitropoliei. Şi de acum înnainte să
fii.. . bun gospodar, şi să cauţi numai d-ta trebile d-tale
mănăstireşti, şi să nu te încrezî numai şi numai în ve­
chilul d-tale, căci el cugeta la interesul şi plăcerea lui.
Păzeşte mănăstirea cum se cuvine unor respectabili sfinţi
monahi, călugări, păzind şi iubirea şi frăţia între ei, ca
s ă fiţi lăudaţi şi să aveţi răsplată. Şi ctitorii să se pome­
nească cu dreptate şi cucernicie. Şi îngrijeşte pretutindeni
pentru îmbunătăţirea şi adăugirea intereselor mănăstireşti
şi îndreptarea celor greşiţi. Pentru care-ţî şi scriu să
mergi la mănăstire, săvîrşind toate după sfatul mieu, şi să
nu mai stai la Potlogi. Ci, oricum, cînd vei merge la mă­
năstire, să strîngî şi cei 900 de lei, şi noi ne gîndim pentru
siguranţa şi liniştea ta, şi, precum iarăşi îţi dau de veste
p e n t r u . . . ta, de oare ce s ' a u . . . serviciile tale, s'au făcut
cunoscute şi averea, şi biserica, şi au rămas toţi mulţă-
miţî, şi va fi oricum mirarea ta şi nezguduirea din egu-
166 ACTE PRIVITOARE LA MĂNĂSTIREA HUREZ

menie, şi, cu cit vei fi respectat maî mult, cu atîta veî creşte
situaţia ta şi vei capătă bunăvoinţa noastră. Acestea, şi
laude Domnului, ori cum ar fi. 1818, 19 Februar.
întru Domnul fiu gata de ajutor:
Grigore Brlncoveanu.
[V°:] Prea-sfinţituiuî arhimandrit, egumen al sfintei mă­
năstiri Hurezii, chir Gherman, celui in Hristos mie părinte
respectat, cu evlavie.]

CLXXV.
Răvaş al unul logofeţel către egumenul de Hurez.
16 Mart 1819. Barbul Logofeţel către [egumenul de
Hurez].
„Din partea stăpânului, sânt a m ă r ă t forte, avăndu ta­
bieturi necuvincoase: totdeauna e în manie, al doilea,
cârtitori: pentru aceasta am să trag rău cu bine păn mă
va pune la orănduialâ, şi atunc, de-mi va fi voia să mai
slujfesjcu, în puţină vreme voi găsi alt stăpân. .. S'a ba-
talisit dăn pricina mea. Dar ce să facu, că venirea mi au
stătut în potrivă?"

CLXXVI.
1820. Proces Intre egumenul Ghermano de Hurez şi
suditul Gheorghe Nastea, pentru un amanet al tatălui
acestui Nastea la egumenul Gherasim: „pentru venitul
unui munte ce-1 ţinea tot el, şi, acel igum[en] lipsind din
igumenie, de sânt ani 39, dintru întăia Domniie a Mării
Sale Alexandru-Vodă Ipsilant". Vodă Carageâ-î judecă
la 16 Februar 1783: „şi s'au găsit rele [cererile proigume-
nului Gherasie], apărăndu-se mănăstirea de datoriile lui,
cum şi de vânzările veniturilor de moşii şi zălojirî de
munţi pe ani îndelungaţi, făr de ştirea şi iscălitura arhie­
reului locului. Al doilea, anaforâ a răp[osajtului Mitropolit
Grigorie, cu leat 1784, Maiu 10, întărită de Măriia Sa ră-
p[osa]t[u]l Mihaiu-Vodă Suţul, coprinzătoare că un Pitar
Nicolaie, poprind mila vinăricliluî măn[ăs]tirii, pentru da-
 ACTE PRIVITOARE LA MĂNĂSTIREA HUREZ 167

toriia ce avea să iâ de la Gherasiie ce fusese igumen,

s'au hotărât ca banii miliî să-î plătească mănăstirii, iar
datoriia să ş'o ceară de la acel proigumen, nefiind datoare
mănăstirea cănd nu este înprumutarea prin ştirea şi iscă­
lii ura arhiereului locului." Suditul se judeca de la 1817.
Se hotăreşte de Vel Logofăt, la 3 Februar 1820, că a trecut
„paragrafiia" de 30 de ani şi că afacerea e hotărîtă de alţi
Domni.
Se adaug copii din actele mai vechi. Din ele se vede
că bătrînul Nastea se chema Mihăilâ, că era vorba de o
prinsoare de 50 de galbeni „pentru un munte ce se cheamă
Bărchecu" („a-1 avea de păşună dobitoacele lor cu avaet
1
pe an căte t patruzăcî, şi doaozăcî ocă brânză"). La 1782,
se schimbă Gherasim.

CLXXVII.
Poruncă a Câimăcămiei către ispravnicii
de Gorj, pentru procesul Hurezului cu oamenii din
Baia-de-fier.
15 Decembre 1820. Căimăcămia Craioveî: Ion Tipalt
|Tibaldi] către ispravnicii de Gorj, pentru ca, de oare ce s'a
dat totdeauna dreptate mănăstirii Hurezul în procesul cu
locuitorii din Baia, să facă a se da de aceştia „cele drepte
venituri ale mănăstirii de la locuitori, făr[ă] de a mai privi
la netrebnicele lor pricinuirl".

CLXXVIII.
Catastih de vite ale satului de Baia-de-fier.
Căte fătăcunî au fostu pe moşiia Baia, ale lăcuitoriloru,
pe 1* 819.
[Nume:] Ionii Ţiparî, Ionii alu Chivuluî, Ionu Flondorii,
Dumitru Rădescu, Nicolae Iancovescu, Avramii Ghimicî,
Mihăilă Tudorescu ot Sohodolu, Nicolae al Popi, Bădica
otu Sohodolu. P e P 820.
[Nume:] Nicolae Urdă.
Aceşti de mai susii arătaţi cu fâtăcunile au să răspunză
168 ACTE PRIVITOARE LA MĂNĂSTfREA HUREZ

căte 2 vite pe doi ani, adecă pe anul cu I' 819 căte un

l 1
tărţenu şi t unulu, şi pe P 820 căte un noatenu şi po t
[ujnulu, de pe pravila pământului. 821, Ghenar 12.
[Iscălitură neînţeleasă.]

CLXXIX.
Chitanţă de la Hurez pentru un exemplar din Homer.
Omirul, Iliiada iaste la mănăstirea Bistriţa; 1821, Ghe­
nar 30.

CLXXX.
Călugărul Iosif către egumenul de Hurez, cerindu-i
două manuscrise greceşti.
Ilpoaxuvu SouXixcoţ.

XîeaaiAttotatî '(ipowx, то < c i X a ? a 6 o v тг)с. ^v/Jl^ t T

J c

xai TTJV xaXyjv TTJC. Sta6satv xal TYJV (ptXoji,a6eiay TTJV âSajiavcîvou
'po/rjc TTJC, ToXţxu coc х а т а rcvsufia otdc. TTJC. &v, xal Ţcvcoaxw ozi,
xa6tbc Y) ŢDVYJ otav s'X6ţ] TTXYJS'OV той TÎXSÎV, 3 - / s t uo'vooc тсг-
ptoStxooc xal етшта oovr/îîc, TotooTOTp6;t(oc stp.at x a t е у ш , S'.o
•/.al, (ptXuv т а с " / Ф £ а с
TTJC, T r a p a x a X w 6sp(j.<Sc xal ex 6 7 . 6 0 0 c <[>о/т]с.
va [17] JJIS oatsprjarj TCOV Sîoiiivwv. 'Аср'ой XâSrj t a 6 i 6 X î a , т а 6 i 6 X l a
O3io5 ftol sSioas, ac |is aTstX-ţ] 6 згбаатбс ;j.ot Yspovcac TOV
c
TswpY'.ov S6yy»XOV x a l TOV H a l o S o v , SIOTI S-^IO fisYâXrjv -/pstav
а л о а&тойс гоос a o Y 7 P ? s î c , x a i ac I s a ^ t a r j то p a e â a t
a
OÎTOD a'f toa
st; T O V sxxXyj3iap)[7jv, x a i , av xâ[rţ] / p s l a xai. Is/ioptaTov paeâarj,
ac ţie Ttpoarâşrj, x a t 6 s X w т о г £ а ; г о а т г { Х г ц x a t , stoc v â ат=1Хсо то
p a 6 d a t , a c [ i i rcâpYj s i ? jts'f s X s j i i v . Tspovra яарахаХсо Sspjuoc,
on ot l'Stot 07T0U GsXoov tpspsi а о т а , ot l'Stot 6sXoov 'fspst xal
sxsîva OÎUOO JXSXX'STS v â [J.s e£a7TO3TsîXîTs.

'О хата 1821, Ianuarie 30.

îrvî5jj.a otdc a o o 'IOKSTJ?.
0
[V :] Din doao cărţi ce să arată într'acastă adeverinţă,
cartea cu numirea hronograf Gheorghie Monahul şi Sin-
ghelu s'au priimit de mine înnapoî la sfânta mănăstire
Horezu. 1829, Septemvrie 11.
Ioanichie proigumen Hurezului.
 ACTE PRIVITOARE LA MĂNĂSTIREA HUREZ 169

[Mă închin cu plecăciune.

Prea-respectate bătrîne. Cunoscînd iubirea de cele bune
a sufletului tău şi buna-ţî aplecare şi iubirea de învăţă­
tură a sufletului tău celui tare, cutez, ca fiu sufletesc al
tău, şi ştiu că, precum femeia, cînd stă să nască, are
dureri în răstimpuri şi apoi continue, aşa sînt şi eu; pentru
care, sărutîndu-ţî mînile, te rog cu căldură şi din adîncul
sufletului să nu mă lipseşti de ce se cuvine. Cînd vei lua
cărţile, cărţile ce mi-aî dat, să-mi trimeţî, bătrîne venera­
bile, pe Gheorghe Sincelul şi pe Hesiod, căci am mare
nevoie de aceşti scriitori, şi să păstrezi răvaşul ce l-am
lăsat la eclesiarh, şi, dacă e de nevoie şi de răvaş deosebit,
porunceşte-mi, şi-1 voiu trimete, şi, pană să trimet răvaşul,
să mă duci l a . . . Te rog călduros, bătrîne, căci chiar acei
cari vor aduce acelea, tot aceia vor aduce şi cele ce aveţi
de gînd a-mî trimete.
Cel după suflet fiu al t ă u : Iosif.J

CLXXXI.

Socoteală de cheltuielile Hurezului in procesul

pentru un munte.

Foaie de cată cheltuială s'au făcută pentru muntele

Bălescu, ce s'au scosu de la Ghebanu, după cumu a r a t ă la
vale:
1822, Mai 27.
1
t
1000 La boeri ispravnici ot Târgul-Jiiuluî, pentru că au
întărită zapisul muntelui.
150 Condicariuluî, pentru osteneala sa.
400 La 3 logofeţi de la Craiova, pentru întărirea zapi­
sul ui.
100 Condicariuluî de la Craiova, pentru că a ă trecută
zapisulă la condica Divanului.
64 La izbaşa, pentru că ne-au scosu la Divană spre
înfăţişare.
170 ACTE PRIVITOARE LA MĂNĂSTIREA HUREZ

600 Peşcheşul dumnealui grafu Dudescu,de au iscăliţii

zapisulu.
100 Lui Spiridonu, de au datu mărturie că săntu scri­
sorile muntelui la Pahomie.
380 Protopopului Dimitrie, ce au datu o scrisoare a lui
Pahomie, cu care s a u scosu cârţăle muntelui.
410 La toţi Ghebani ce săntu iscăliţi în zapisu.
280 Cheltuiala mea, fiindu veichilu din partea mănăstirii.
3484 adecă treimii patru sute optzeci şi patru, am primit,
eu, acelu mai josu iscălită, dină măna Sfinţii Sale pă­
rintelui arhimandritu chir Ghermano Hurezanu, şi i-amu
cheltuită pană amu scosu muntele de la Ghebani, şi aă
r ă m a s ă suptu stăpânirea sfinţitei mănăstiri.
Dima Logofăt, veichilu.

CLXXXI1.

Venitul din 1824 al Hurezului.

La 1824, mănăstirea avea un venit de 25.440 de lei, de
la : Ciupercenî, Popeşti (Mehedinţi), Gîoroc, Ostrovenî
(Dolj), Stoicenî, Cureluşa Scheiî, „viişoara dăn dealu pod­
gorii", Runcul, Şuşaniî, Căzăneştiî, Baia-de-fier şi munţii
ei, Foleştî, Nedeia, Şirineasa, Băltenî, Ghitioara, han în
Craiova, scutelnicî (800 de lei pe an), suhatul munţilor
(1800), „dijma fânului ot Racoviţă" (325) şi Fometeştî (373),
vînzare de vin, rachiu (982), finul de lîngâ mănăstire (600),
vinăriciul (310).
In 1827, Evrei fac din nou coperişul, aduşi anume.

CLXXXIII.

Carie domnească pentru trimeterea unui nebun la

mănăstirea Hurez.
6 Novembre 1824.
„Milostiiu bojiiu Io Grigorie Dimitriu Ghica Voevod,
gospodară zemli vlahiscoî. Pentru unu Petre sinu R a d u
de la satul Turceştii, sudu Vâlcea, a căruia vină mi s'aă
 ACTE PRIVITOARE LA MĂNĂSTIREA HUREZ 171

arătată Domnii Mele prinu eczamenu dă la Divanulu

Craioviî că, în patima nebunii fundă, au omorîtu pre tată-
săă, şi, după hotărârea Domnii Mele, ce s'aă dată cu în­
tărire la acela eczamenu, pentru osînda vinovatului, damă
volnicie — armăşălă dă Craiova, să-lu rădice pă acesta
Petre ucigaşulu dă la temniţa Craioviî, ferecată în obejî,
dă mînî şi picioare, să-lu ducă cu buna pază drept u la
mănăstirea Horezuluî, şi Cuvioşiia Ta, igumene al mănăs­
tiri, priimindu-lu pă acestu vinovaţii ca pă un nebunii şi
lipsiţii din minţi, să-1 aibă la bună pază in toată vremea,
şi dă a fi nelipsită dă la biserică înu vremea sfinteloră
rugăcunî, pană să va izbăvi dă patima nebunii lui. Şi
atunci, înştiinţîndu dumneata Caimacamului, cu porunca
Domnii Mele să-lu slobozi, dupâ orînduiala vinovaţilor. Iar
dă a lui priimire să dai înscrisă Ia orinduitulă armăşălu,
ca să o ducă să să ţie în păstrarea canţelarii judecăţi
criminalionă Craioviî. H H CAAM $tntx TRAVU C$ATH. 1824,
Noemvrie 6.
[Monogramă cu roşu, pecete din 1822 cu iw rp I*K;
1822.]
... 3-ti Logofăt.

CLXXXIV.

Adresă a Căimăcămiei Craiovel, pentru acelaşi scop.

De la Căimăcămiia Craioveî.
Cătr[e] cuviosul egumen al sfintei mănăstiri Hurezu.
Dintr'acastă luminată poruncă a Mării Sale lui Vodă,
prin care să face surghiun acolea la mănăstire acest Pa­
tru sin Radu Nebunul ot satul Turceştii, sud Vălcea,
carele au omorât pre tată-săă, pe larg să va da Cuvioşii
Tale pliroforie de cele ce să porunceşte Cuvioşii Tale de
cătrfe] Măriia Sa, ci, priimindu-să numitul nebun, vel face
urmare cu dansul întocmai după poruncă. De a căruia
priimire să dai la măna orânduiţilor armăşăî adeverinţa
ca să o aducă aici, spre a să da în păstrarea canţalarii
172 ACTE PRIVITOARE LA MĂNĂSTIREA HUREZ

judecăţii cremenalionuluî, avănd şi noi răspunsul Cuvioşii

Tale de priimire şi urmare.
1824, Noemvrie 16.
Dim[itrie] Ralet.

CLXXXV.

Plingere împotriva egumenului loanichie de Hurez,

pentru o avere ce ar fi hrăpit-o acesta.
Prea-cinstite dumneata bivu Velu Logofătu,
Jăluescu milostivirii dumitale ca să avemu dreptate cu
Sflnţiia Sa părintele igumen Ionichie ce să află la mă­
năstirea Hurezii din sudu Vîlcea, că săntu acuma cinci­
sprezece ani de căndă au venită un popa Ilie, ce era rudă
cu părintele igumenu, şi, fiindu că noi aveamu o vară, şi
din multa răutate a el au nebunită, perindu-I şi limba,
a n u m e Marica, şi, viindu (sic) că ia avea 80 stînj[enî] dă
moşiie, şi numitulu popa lliie au venită la numita fără de
ştirea noastră şi i-au făgăduită, dăndu acel stînjjenl] 80 dă
moşiie la mănăstirea Hurezi, şi, fiindu că numita să află
datoare pă la mulţi oameni şi altă ceva nu mal are dă-
cătu moşiia aceia, şi datornicii mă apucă pă mine dă a le
plăti, — ne rugămu milostivirii dumitali ca să te milosti-
veştl asuprâ-ne dă a fi o cinstita poruncă către dumnealor
boeril ispravnici, de a ne judeca cu mal susă numitul popa
lliie, ce cu sîlniciie au luatu acel stînjfenî] de moşiie 80 de
la acea vară a noastră. Fiindcă numitu popa lliie, cîndu au
făcută acea adiiatâ a veri noastră, au fostă fără dă limbă,
neputîndu vorbi; apoi popa au pusă în adiiatâ moşiia că
o dă mănăstirii, şi noi nu amu ştiută dă acasta. Pentru
care fierbinte mă rogă, să fiie cinstită poruncă către dum-
nealoru boierii ispravnici a ne judeca acolo după drep­
tate. Şi ce va fi mila dumitale.
Prea-plecaţiî dumitale:
Stancu, popa Gheorghe, Patru
din sudu Vîlcea.
[Poruncă a lui „Alexandru Ghica, bivă Velă Logofătu
 ACTE PRIVITOARE LA MĂNĂSTIREA HUREZ 173

dă Ţara-dă-susă, Caimacamă", să se facă cercetare; 6 De­

cembre 1825. Apoî ordinul ispravnicilor Ştefan Gănescu,
Costandin Bălteanu.]

CLXXXVI.
Lămuriri privitoare la moşia Popeştii, adresate
egumenului de Hurez.
6 Februar 1826. „Costandină Popescu" către „biv Velă
Bană", pentru „moşioara" Popeştii din Dolj, a Hurezului,
„cumpărata de la neamulu mieu din vechime, cu care
moşioară deavalma mai amu şi eu stînjînî 345 părin­
teşti, pe care îi stăpînescu din preună, amestecat cu sfînta
mînăstire, şi veniturile le înpărţimu pe dinu doaă, şi pană
acumu, cumu au daţii Dumnezeu, amti putut-o ţinea
suptă a mea stâpînire, iar acumu, din peristasisă al vre-
miloru scăpătîndu, şi trebuinţă avindă de bani, aflîn-
du-mă cufundaţii în grele datorii, amu hotărit să le vînzu,
şi amu şi găsită îndestul muştereî, dar, ştiindu pe înţe­
lepciunea Ta stâpînî sfintei mînăstirî, nu să îndrăznescă
a le cumpăra. E u amu şi dată de ştire părinţiloru de la
sfînta mînăstire, şi nu au datu nicî-unu răspunsă. Ci,
fiindă că eu, precumă arătă Milostivirii dumitale, sîntă
silită de stinahorie şi de necază a le vinde, şi într'altă
chipă nu amu avută mijlocă decîtă cu mare cheltuială,
sculîndu-mă de la Craiova, a m ă venită aici la Sibiiă, şi,
năzuindă către Milostivirea dumitale, fierbinte mă rogu
ca, de vei binevoi a le luoa pă seama, ori a sfintei
mănăstiri saă a dumitale, cu preţuia celă cuvincosă, mi
să va da bani, ori aici, saă mi sa va face prea-cinstită
carte către părinţii dela sfînta mînăstire, să mi-î numere
acolo, saă mi să va da unu prea-cinstită al dumitale răs­
punsă înscrisă, cu voe şi slobozeniie ca să o pocu
vinde, ori la cine voiu putea. Şi cum va fi mila du­
mitale.
[Pe V°:J Cuvioase egumen alu mănăstiri Hurezului,
fiiască evlavie. Vel vedea această arătare, vei cerceta starea
174 ACTE PRIVITOARE LA MĂNĂSTIREA HUREZ

moşii, şi de săntu acestea adevărate, şi de are parte fiindu

devalma cu a mănăstirii, şi de s'au înpărtâşitu vre o dată
de venitu, şi ce folosii poate avea mănăstirea, şi ce preţu
să cere, ori la mezatu cătti au eşitu; de are numitulu
Costandinu Popescu vre o dreptate, cu săneturî bătrâne
şi vrednice de a vinde lucru de moştenire alu său, — pentru
toate să ne înştiinţăzi, ca să te povâţuimu ce să cuvine
să faci. Aceasta.
Fiu întru Hristos: Grigorie Br[ăn]cov[eanuj.

CLXXXVII.
Carte către acelaşi egumen, pentru Craioviţa.
Craiova, 31 Maiu 1827. Către egumenul de Hurez, loa-
nichie. V a „chinisi" judecată pentru Craioviţa, „tăindu-le
toate şiretlicurile căte pană acum le-au învârtit, spre dără-
pănarea aceştiî moşii, şi, orice săvârşire să va da judecăţii,
cu întâmplători ocazion voi înştiinţa Sfinţii Tale".

CLXXXVIII.
Episcopul de Rimnic Neofit către egumenul
Dosofteiu de Hurez, pentru nişte cărţi.
Cu duhovnicească dragoste, molitvă şi blagoslovenie trii-
met Preacuvioşii Tale.
Scrisoarea ce ne-aî trimis de l[a] 5 ale următori luni,
cu dragoste priimind, amu mulţumitîi Preacuvioşii Tale
de heretismosulu ce ne faci pentru prazniculu Sfintului
Nicolae. S'au priimit înpreună cu mulţămire şi peştele
ce s'au trimis. Către acestea, amu văzuţii şi cele scrise
pentru trimisulu ieromonahii, a n u m e Pavelti, carele, săvîr-
şindu-să aci după orînduiala bisericească duhovnic, cu în­
toarcerea sa nu lipsimu a înştiinţa, şi, în deosăbî de
cartea de duhovnicie ce i s'au datu după obicei, i-am hă­
răziţi! şi o carte cu învăţătură şi povăţuituri câtre daj-
nicî, cum să-şî urmeze şi să-şi înplinească datoriia lor;
asemenea şi unii Exaimeronu în care, pe lingă altele,
să coprindu şi aşăzâmînturile călugăreşti a Sf. Vasilie
 ACTE PRIVITOARE LA MĂNĂSTIREA HUREZ 175

celu Mare, ca să-î fie şi chear Cuvioşii Sale spre învă­

ţătură şi ştiinţă, şi pe alţ, a cărora să va orîndui povă-
ţuitor, la acelu schitu să-î indrepteze. Acestu hrisovu alţi
răposatului Alecsandru-Vodă Muruzu pentru milile acei
mînăstirî Hurezu, găsindu-să aceste zile aici, în neşte
hărţii ale episcopii, şi judecindu că, fiindu alu mînăstiri,
trebue să să afle acolea, — iată îlu trimetemu, fiindu
Alu Preacuvioşii Tale duhovnicescu părinte şi între
Dumnezeu rugătorii Neofit Episcopii.
1828, Dechemvrie 8.
[Adresa:] Prea-cuviosuluî arhimandriţii şi egumenii al
sfinţi mînăstirî Hurezu, chirii Dorotheî, cu duhovnicească
blagoslovenie.
[Pecete de ceară roşie, cu cruce, cîrjă, coroană şi literele
11E 4>T pa\ H K . ; 1824.]

CLXXXIX.
Constantin Brăiloiu către acelaşi, pentru afaceri.
Cu fiiască plecâcune mă închin Sfinţii Tale.
Cinstite părinte. Cu sevas am priimit cinstită scrisoarea
Sfinţii Tale, la carea, din pricina vremilor, n'am putut răs­
punde de loc, şi mă rogii să-mî dai ertare. Chiriia pentru
prăvălioara ce o am pe locul sfintei mănăstiri, pană a nu
priimi scrisoarea Sfinţii Tale, însum am trimis de au chemat
pe Tunuzliu, vechilul sfintei mănăstiri, şi i-am plătit chiriia
pă doi ani, adecă pe 828 şi 829, dăndu-î taleri 50, pe
un an căte tal[e]r[i] 10 ocao, precum să vindea cara, şi pe
un an căte tal[e]r[î] 15, precum să vinde acum.
Pentru bisericuţa din han mare răvnă am avut să o
înfrumusăţez şi să-î fac şi coperiş, dar vechili ce i-au avut
sfânta mănăstire aici, au încuibat oameni de alt neam,
scărnavî, atăt la uşa biserici, căt şi la oltaru; şi acasta m'au
oprit.
Pentru că au luot Sfinţiia Ta pliroforie de slujbele ce
am făcut in trebile sfintei mănăstiri, me-au părut bine:
mai mult am avut proerisis să slujesc, dar nu m'au ertat
vremile.
176 ACTE PRIVITOARE LA MĂNĂSTIREA HUREZ

Cinstite părinte. Baia ce fusasă la han, cu neşte odăiţă

d'înnaintea ei, şi cu locul de afară, pe care acum este pră­
vălioara, pentru care plătesc embatic, — mi s'aă fost dat de
cătră egumenul sfintei mănăstiri, pentru judecăţile ce a m
avut de am dezrobit hanu, căci să luosâ domnesc; am
dezrobit şi moşiia Craioviţiî, căci să stăpânea de mulţ ani
de Episcupie. Şi am făcut bae infrumusăţată, cu cheltuială
mare, care, în trei răndurî prăpădindu-să, de v[r]ăjmaş[I], şi
tot cheltuind cu dansa, în ca din urmă me-au lot şi pietrile
şi cazanele şi toate alte tacâmuri, şi, stricând-o foarte rău,
n'am mai putut-o drege. De aceia am lăsat locul pe sama
mănăstiri, şi, şezănd mulţ ani viranea (sic), am cerut de mi
s'aă dat locul de afară, de am făc[u]t prăvălioara pentru
folosul mănăstiri, iar zidirea băi şi căşcorăle ce erea d'in-
nainte bâi, stau şi până astăz pustii. Mai la urmă, iarăş
pentru folosul mănăstiri, am scris părintelui egumenului ce
au stătut înnaintea Sfinţii Tale, ca să mi să dea iar mie
cu embatic, doă ocă de Cară pă an, că fac un acaret, şi
nicî-un răspuns n'am putut priimi. De aceia nici binao
băi n'am putut a o ardica acum. De vreme ce m'am
învrednicit de a m priimit cinstita scrisoarea Sfinţii Tale,
cu îndrăzneală mă rog să am cinstit răspuns, de mi să
dă cu embatic locul acesta al băi din faţa podului celui
mare, precum sănt şi celelalte locuri, şi până în lăuntru,
de spre porta hanului, precum au avut baia cuprins. Şi,
de vei binevoi Sfinţiia Ta, mi să va trimite şi sănetu
Sfinţii Tale, şi de loc voi trimite şi embatichiul pe doi ani
înnainte. Iar, cănd nu va fi priimitâ rugăcunea mea, să
am cinstit răspuns, că să-mî rănduesc binao. Şi cu ple-
căcune sănt al Sfinţii Tale fiu plecat:
829, Iulie 25. Const. Brăiloiu.
[V°:j Cinstitului şi mie ca un părinte duhovnic, Sfinţii
Sale părintelui arhimandritu chiriiu Dorotheo, egumenu
sfintei mănăstiri Orezu, cu cinste şi fiiascâ plecăcune.
De la dum. Clucr. Dinică Brăiloiu, p e n t r u . . . miria d"
baia după locul măn|ă]st[iriî] din Craiova, să şi o arădice.
[Bulina.]
 ACTE PRIVITOARE LA MĂNĂSTIREA HUREZ 177

cxc.
Scrisoare pentru blidul de la Riureni.

14 August 1833. Arhimandritul Hrisant, egumen de

Hurez, către „boeriî vameşi aî scheli Căinenif, sudu
Argeşu...
înaintea bâlciului Răurenilor sau după Râurenî este
ca să viie din năuntru acolea la v a m ă un Neamţu fabri­
canţii, cu 5 cazane ale mele, însă 4 mari, dă povarnă, şi
unu mirii, pentru casă."

CXCI.

Poruncă de preţuirea moşiei Gorganu.

10 Octombre 1833. Egumenul Hrisant de Hurezu trimete

pe cineva să vadă care e valoarea moşiei Gorganu, de
lîngă Balş, a lui Barbu Ştirbeiu, — pe care e vorba a o
schimba cu Silişteniî, aî mănăstirii Brîncovenî.

CXCII.
Un Logofăt cere ajutorul Hurezului pentru un
mitoc al mănăstirii.
Plecăcune.
Cu acest al mieu înscris ce să va vedea de dumnea­
voastră către dumnei coconita, cu toate că va fi supără­
toare, dar o strădanie a mea o v ă z u cu totul necunos­
cută, ca cum ar fi fost un mincinos şi nebun; a m um­
blata vânturi, căci, nevăzănd după aceia stăpânire, cu mai
mult s'au întins, dă spre sfânta măn[ă]stire; cu dăpărtarea
au ajuns bisericuţă dă aici, dă ş'au pierdut zestrea; un
preot călugăr grec umblă, cere cu talerul; acest ajutor
are de la sfânta mănăstire bisericuţa. La acestea citind
cele scrise dum[nea]eî coconiţi, rămâne ajutoru osteneli
dumneavoastră să binevoeştî a ajuta ori cu ce mijloace, şi
plata va fi sfântul ierarh Nicolae şi sfanţul ierarh Spi-

7992. V o i . X I V . 12
178 ACTE PRIVITOARE LA MĂNĂSTIREA HUREZ

ridon, pe ale cărora sfinte nume este hram aceşti! bise­

rici, metoh sfintei mănăstirii Hurez . . .
[1]834, Noemvrie 7.
Nicolae Andronescu (?), L[o]g[ofă]t.

CXCIII.

Egumenul Hrisant de Hurez către un sătean

din Săliştea Sibiiului, pentru o afacere de bani.

Noi, Hrisantu, egumenă sfintei mănăstiri Horez[uluî], către

Comanu Galeşă ot Scaunu Săliştea; 1835, Sept. 14.
Priimindu această scrisoare a noastră de la d. Nicoliţa
Paiu Sterie ot Sibiî, să mergi la Răşinari şi să apuci pă
Badea Şărbanu, să-şî răspunză doi mii şi optu sute doi flo-
rinţî, argintă, şi treizeci de crăiţari, ce au rămasă datori
din cumpărătoarea berbeciloru, şi eşti dumneata chejaşu
şi răspunzători pentru dansul. Sorocu au fostă la Sf. Măriia
Mică, adecă acum, Septemvrie, şi iată dară că au trecută.
Şi să răspunzi la dumnealui negreşitu, fiindu că amu orân­
duită şi eu pă dumnealui a număra acei bani la altă
parte, şi, numârăndu-să acei florini pă deplină la d. Nico­
liţa de către dumneata, vei priimi răvaşu de răspundere,
şi, viindu dumneata aici cu acelu răvaşu, vei priimi za-
pisulu de la mine. Aceasta scriu, şi fii sănătosu:
No. 14. Hrisantu Hofrezanul].

CXCIV.

Cerere de la Hurez a unei părţi din fierul podului

pe Jiiu.

10 Iulie 1837. „Ocirmuirea judeţului Gorji" cere „nas-

tavniculuî" de Hurezu a da făgăduitele 300 de ocă de
fier pentru „podul cel m a r e de peste apa Jiului de aici,
de lingă oraşul Tîrgu-Jiului", ce se face supt îngrijirea
Medelniceruluî Gligoraşco Bîlteanu.
 ACTE PRIVITOARE LA MĂNĂSTIREA HUREZ 179

cxcv.
Catinca Bibesou către egumenul de Hurez, pentru
adăpostirea unui fiu al ei slab de minte.
Cu plecăcune mă închinu Sfinţii Tale, părinte arhiman-
drite.
Cu prilejul venirii noastre la acea sfăntă mănăstire,
cunoscăndu supărările ce întîmpinaţî din partea fiului
nostru părintelui Damiian monahu (ce soartă după ale
noastre păcate l-au făcutu a fi scurţii de minte), precum
şi a lui nemulţumire, care mi aii arătat că are, măcar de
şi nu poate fi dă crezut propunerea din parte-î, — mi-am
hotărât gândul ca deocamdată, şi pentru ca să nu rămîî
supt judecata înnalteî Providenţă, şi pentru al său para­
pon, să-1 aducii a-1 mai ţinea p'aicî lăngă noi. Apoi, în
urmă, văzănd şi făcând. De aceia însărcinai pă d-luî
Ioniţă Popovicî, Căpitanul posti Rămnicu, ca să vie a-1
priimi cu toate ale sale, din haine ce va fi avănd,—pă ca­
rele au văzut —, afară din dooă sau trei anteree ce mai a v e a
date dintr'ale Sfinţii Voastre, şi care nu i să potrivea,
precum şi cu bani ce vor mai fi, din cei care v'am tri­
mes pentru a Sfinţii Sale socoteală. Şi toate acestea în-
scriindu-să pă foae cu dăsluşire, veţî binevoi, vă rog
foarte, ca, suptiscălitâ dă Sfinţiia Voastră, să să dea în
priimirea numitului din partea noastră însărcinat, ca să
mi le aducă aici, înpreună cu părintele Damiian. Iar, către
acasta, cu cinste rugăndu-vă a ne erta dă supărările şi
grija ce v'am adusu în cursu de atăţa ani, cu ariastă neno­
rocire şi după păcatele noastre ticăloşii (sic), şi a ne cinsti
cu răspunsu de priimirea aceştiia, precum şi de a da toata
blagosloveniia nenorocitului nostrn copil, rămâi
Al Sfinţii Tale ca o fiică sufletească:
în 4 August 1838. Catinca BibfeascaJ.
No. 1, priimită August 14.

Foie de toate lucrurile părintelui Damiian, adică: aşter­

nuturi, hăineturî şi altele, care s'au găsit la plecarea Sfinţii
180 ACTE PBIVITOAEE LA MĂNĂSTIREA HUREZ

Sale de la Horez, precum să vede; însă:

1 scoarţă în mănăstire.
2 mindire, 6 perine mari, ipac micî — umplute cu lînă
bună spălată, care face galb. (!) 57.
2 macaturi pînzâ muscăleascâ, de care sănt şi pernele
înbrăcate.
1 plapomă cu doă cearşafuri.
I gubea de dradidam [= drap de damesj, înblănită
cu spinări vulpe.
1 scurteică lungă, de postav, negru, înblănită cu na-
fea ( ? ) .
2 ipac, însă una de pambriu civit şi alta de ghermesit,
înblănită cu lenchiţă (sic).
2 antereie dumicaton noi.
3 ipac de cutnie, purtate, ponosite.
1 gubea desblănită, postav civit.
1 rasă bună.
1 pereche ceacşiri dradidamu, noi.
2 ipac purtaţi, ponosiţi.
2 brîie, din care unu este făcut chingă.
7 cămăşi bune.
4 perechi izmene, idem.
5 basmale noi.
II perechi corapî bumbac supţirî.
2 perechi cizme noi.
2 perechi pantofi idem.
1 potcapiu nou.
1 cuculion.
6 coţi pănză americă în doă bucăţi.
1 căldare.
1 sfeşnic de alamă.
1 ladă.
72, adică şaptezăcî şi doă bucăţi peste tot. Aceste mal sus
arătate calabalîcurî de ale părintelui Damiian Bibescu, mi
le-au teslimetisit astăzi năstavnicu sfinţi mănăstiri Horez,
după ordinu dumnei Marea-Vorniceasa Catinca Bibească,
şi, bez aceste lucruri de mai sus, am priimit şi un grop
 ACTE PRIVITOARE LA MĂNĂSTIREA HUREZ 181

pecetluit cu pecetea Sfinţii Sale, pă care mă îndatorez a

le teslimetisi toate în priimirea dumnei. Şi, spre siguranţiia
Sfinţii Sale că le-am priimit, am iscălit însumi acesta foie,
care am dat-o Sfinţii Sale >.
1838, August 14. loan Popovici.
[In scrisoarea lui Hrisant se anunţă sosirea părintelui
Damian cu lucrurile, şi se adaugă:]
Către acastă, asupra paraponului ce-1 veţi fi avînd, ase­
menea mă rog ca să m ă ertaţî, că eu, orîcît me-au stătut prin
putinţă, a m urmat asupra copilului; iar, pentru cusururile
câte le-aţi găsit dumneavoastră, şi iarăşi mă rog ca să le
ertaţî.

CXCVI.

Declaraţie de arendă (moşia e arendată de către

Hurez).

Bucureşti, 26 Ianuar 1843. Petru Andronescu declară

că s'au dat 35.750 de lei de egumenul Hrisant arhiman­
dritul de Hurez pentru arenda moşiei Mihăeştiî a episco
piei de Rîmnic în mîna Mitropolitului Neofit.

CXCVII.
Declaraţie a duhovnicului de Bistriţa către egumenul
de Hurez, cu privire la un călugăr.
Duhovnic[ul] sfinţi mănăstiri Bistriţa.
Preotul Gheorghie erei, ce slujaşte la sfânta mînăstire
Horezu, s'au spovedu it aici la noi, zicând că voeşte a luoa
sf[ăntul] cinu călugărescu al mantii, şi, pre căt ne-aă luminat
şi pre noi Duhul Sf[ănt], l-am povăţuit cum trebuie a păzi
acest cinu; care de către noi s'aă găsit vrednic de a-1 în-
brăţişa, rămăind la voinţa Preacuvioşii Sale părintelui
igumen.
Ioil ieromonah.
Anul 1843, luna Noe[m]vr[ie] 15. M[ănăstirea] Bistriţa.
182 ACTE F B 1 V I T 0 A B E LA MĂNĂSTIREA HUREZ

OXCVIII.
Caimacamul Constantin Cantacuzino recomandă
egumenului Hrisant de Hurez pe un fecior trimes
pe Ungă închisul Iorgu Golescu.
Cu fiiască evlavie sărut blagoslovitoarea, părinte arhi-
mandrite.
Dumneaei Vorniceasa Marghioara Golească trimite aco-
lea intr'adins acest fecor, tocmit ca să slujascâ şi să în-
grijască pe lorgul, fiiu dumneaei, ce este trimis acolea, la
mănăstirea Sfinţii Voastre. Iar grija cea pentru dînsul, de
pază, aceia este asupra Sfinţii Voastre; carele v a sta
acolea pînă cind iarăşi dumnei Vorniceasa, maică-sa, îl va
cere de la stăpînire. Sînt
Al Prea-cuvioşii Voastre fiiu sufletesc şi slugă:
[1]849, Septemvrie 3. Costandin Cantacozino.
Cinstitului Prea-cuvioşii Sale părintelui arhimandrit chi-
rio chir Hrisanth, năstavnicu sfinţi mănăstiri Hurezul, cu
fiiască evlaviie.

CXCIX.
Acte cu privire la acelaşi Golescu.
La 1852, MapYtdpa ToXaaxa intreabâ de starea acelui fiu
„care este trimis acolo la sf. mănăstire Horezu, chiar de
mine, de sînt v r e o 4 ani, din pricina relelor sale purtări
ce au avut către mine, şi să-1 şi povăţuiţi, de veţi găsi
Sfinţiia Voastră cu cale, şi-1 veţi cunoaşte că se pătrunde
de binele său, fiindcă el nu mi a scris nici măcar trei
rîndurî de cînd să află eczilat, ca să cunosc că s'a
pocăit."
La 1853, ea declară că tînărul „nu e în minţile lui".
R ă s p u n s : „Cocoană. Socotesc de a mea datorie a vă
arăta părerea de rău ce simţ, văzînd pe fiul dumneavoastră
aici în mănăstire ca ecsilat, cînd ale sale purtări în tim­
pul de cînd se află aici în mănăstire, a dat cele mai bune
dovezi de a fi omul cel mai liniştit. Mă mir foarte mult,
cocoană, cum dumneavoastrăca m u m ă puteţi să suferiţi să
 ACTE PRIVITOABE LA MĂNĂSTIREA HUREZ 183

şază aicî, unde, subt catigoria cu care 1-aţî trimis, negreşit

că aduce un atac chiar familii dumneavoastră. Afară de a-
ceastă, văz că bietul om acum maî mult decît totdauna simte
dorinţa de a se reîntoarce acasă: pentru aceasta m'am
încredinţat, auzindu-1 chiar însumi rugind pe uni din vo­
iajori ce treceau pe aicî, ca să-1 iâ şi pe numitul, a-1 duce
Ia Bucureşti, că i s'a urît, în cît nu maî poate şedea,
închipuiţi-vă acum ce m a r e trebue să-î fie simţirea cînd
singur a început a ruga pe uni şi alţi ca să-1 ducă acasă.
Iar că numitul nu v'a scris pentru aceasta nicî-odată, pu­
teţi să credeţi că bietul om săcătueşte curajul văzîndu-se
de tot părăsit de a sa mumă. Cu toate acestea, dumnea­
voastră, ca înţeleaptă, şi cu durere de inimă, ce cred
că sinteţî pentru numitul, nu vă închipuiţi că face aceasta
din vre-o îndărătnicie, ci numai din sfiala ce are.
Acestea dar, cocoană, socotind de cuviinţă a vi le co-
comunica, vă poftesc să fiţi maî cu căldură şi dragoste
de fiul dumneavoastră."
Golească răspunde rece şi chiar ameninţător pentru e-
gumen. O nouă scrisoare a acestuia asigură că tînărul e
cuminte. Stă la masă cu călugării. „Linişteşte-te, buna
mea cocoană, şi crede pe bătrânul care astăzi, cu toată
plăcerea, ţine locul de tată fiului dumneavoastră."
 IL

ACTE DE LA DEOSEBITE MĂNĂSTIRI.

 I. Argeş.

I.
Zapis pentru un împrumut făcut sătenilor de Ni-
codim, egumen de Argeş.
Dechemvrie 28 dni, 1' 7255 [1746.]
Noi vătăşeiî din Flămâzăştî ce a m u veniţii la Sfinţiia
Sa părintele egumenu chiru Nicodimu, de n e a m u rugat
1
de ne-au făcutu bine cu t 100, de acumu pană la Lăsatu
Secului, după cumu va arăta în josu numele noastre:
1 1
Stoica părcălabu t 10. Stanu Untariulu t 10. Gheorghie
1 1
Croitorii t 10. Tudosie t 10. Necolache, Vladulu, Drago-
miru, Neacşulîi Bălanu, Tudoru Sovulu, Badea Şerboiulu
[cîte 10 lei].
Platnici i chezaşî unulu pă altulu.
1
S'aii datu la Stanu Untariulu zloţi za t 165.

II.
Sinet către egumenul de Argeş.
Adecă eu popa Rad[u], înpreună cu diiaconul Rad[u] şi
cu diiaconul Voico i diiaconul Cos[tan]din i diiaconul Şărbu
i Şârban aprod i Dumitru sin Gherghie dân satul Uda,
dat-am zapisul nostru la măna dum. Şătrar[u]luî Gligo-
raşco Brăt[ă]şan, preacum să să ştie că, fii[n]du noi datori
la părintele eg[umen] Argeşanu cu 3 zapise, după cum acolo
arată toată suma dă bani, şi pentru aceşti bani noi ne-am
rugat dă dumneluî dă ne'u lăsat dă acum pană în doao
săptămâni să facem bani cu dobănda lor, şi să-î aducem
188 ACTE DE LA DEOSEBITE MĂNĂSTIRI

ia dumneluî, iar, nefăcănd bani pană la acest soroc, să fie

dumneluî volnic, înpreună cu zapisul nostru, să ne vănză
orice ar găsi pă la casele nostre, să înplinescă bani. Şi
pentru credinţa ne'm iscălit mai in jos cu mâinile nostrea,
ca să să crez[ă]. Noemvrie 2 dni, 1' 7256 [1747].
Eu pop[a] Rad[u], platnic.
Eu diiacon Costandin, platnic.
Eu diiacon Voico, platnic.
E[u] diiacon Şerbu, platnic.
E u Şerban, platnic.
E u Dumitru, platnic.
E u diiacon Rad[u], platnic.
[Pe dos, însemnare cînd au plătit.]

III.

Chitanţă pentru aceiaşi bani.

Din bani ce a m scos de la Udenî, ai Sfinţii Sale părin­
1
telui egumenu Argeşanu, a m dat la logofătul Patru t 118,
iar ce trecu luat mai mult de mine, aceia i-am oprit pentru
zefiuiala mea, după poruncă. Ci dumnealui acei bani să-şî
caute iar la Udenî. Acasta.
Gh. BrătfăJşfanuJ, ŞătrfarJ.
Fevruarie 23, 7256 [1748].

IV.
învoială din Argeş pentru tăbăcitul unor piei.
Adecăte eu Radu sin Cerni dat-amu zapisulu nostru la
măna Logofătului Patru i dumnealui jupanului Stancu
Eşanu, precumu să să ştie că aşa m'amu tocmitu cu dum-
l
nealoru la Argeşu, pentru tăbăcala peiloru, de sută căte t
1
7, şi a m u luatu t 1 4 pe 200 de peî, ca să le deregu pană
la S[fe]ti Niculae; iaru, nefiindu peile direse la zi, şi să va
face vre o zăticneală din călâtoriia mărfi, aca pagubă o
aibu a înplinire toată paguba ce să va face. Că aşa m'amu
legatu eu cu zapisulu miu, de a mia bună voe. Şi pentru
 ACTE D E LA DEOSEBITE MĂNĂSTIRI 189

mai adivârată credinţă m'amu iscăliţii mai josu ca să să

criază, şi mi-amti pusu şi degetulu.
Iulie 24, leat 7256 [1748]. Eu Radu platnicu.

V.
Zapis cu privire la nişte caş.
Adecă noi cărei mai jos ne vom iscăli, dat-am zapisul
nostru la măna dumnealui Patru Logofătul i la măna Stan­
dului Eşan pentru că, având judecată Patru şi Stanciul
Eşan cu Nitul Vâlsănoiti înnaintea dumnealui ispravne-
culuî pentru neşte caş ce-1 luase Nitul de la neşte datornici
a lui Patru Logofătul i ai Stanciului Eşan, zicând Nitul
cum că ar fi fost tovarâşfî] cu Patru Logofătul i cu Stan­
ciul Eşan, — pentru aceia aii luat caş[ul] de la datornici lui
Patru, daar noi am mărturisit adevăr[ul[ înnaintea dum­
nealui isprav[niculuî]: cum, că acest caş l-aii luat Nitul cu
ficleşug, că n'au fost tovaroş cu Patru i cu Stanciul, ce aii
unblat cu f i c l e ş u g . . . Dechemvrie 17, 7257 [1748].
Necula Cerborean ot Muş., mart., Rad[u] Ştirboiu mart.,
Stan văt[afj mart., Manea Flăc:, mart[ur].

VI.
Chemare de la isprăvnicia de Argeş pentru pricina
egumenului de Argeş.
Răd[u]cane Delane, isprav[nic] Argeş. Patru Logofătul,
vechilul părintelui eg[u]m[en] Argişan, trăgând faţă înnainte
noastră pă popa Rad[uJ i pă Voico diiacon i pâ Şărban
aprod i Iane diiacon i Voico diiacon i popa Rad[u] diia­
con, Şărbu i Costandin diiacon, cu toţ tovarăşi lor ot Uda,
pentru nişte bani ce le-aii fost dat părintele eg[u]m[en] pă
miere, de 3 ani, şi, ne avănd miere ca să o dea, le-am
socotit ban[i] ce rămăsese cu dobândă, şi, mai făcând noi
1
de aii lăsat vechilul t 24 dăn dobândă, au r ă m a s să fii
1
dă pă zapisele lor t 71, făr de nic-o pricină. Care bani
i-au şi înplinit ei, dăndu-le şi toate zapisele lor la mănă
sparte, unde, fiind la socoteală şi alţi boerî, Hriste Căp[i]t[an]
190 ACTE D E LA DEOSEBITE MĂNĂSTIBÎ

za Lovişte şi alţii, şi, pentru ca să să ţie acastă socoteală,

şi să nu să mai scoale diiaconi, am dat carte noastră de
judecata la măna vechilului, că pre drept şi în frica lui
Dumnezeu i-am socotit, şi s'aă şi mai scăzut cu căţî bani
le-au ertat, şi să arat[â] în faţă. Acasta scriem. Dechem­
vrie 20 dni, P 7257 [1748].
T a v t O ' J x a v G c ATjaivcO»]?-

Viind Voico diiacon cu o luminată carte a Mării Sale

lui Vodă, care scrie la Med[elni]cje]r[ulj Răd[u]can, şi adu­
când pă Patru Logofăt, nepot proegumenuluî Argeşî, faţă
cu Voico diiaconu au scos Patru Logofăt o foae iscă­
lită de preoţi i de diiacon[i] den sat[ul] lor, care să dă
1 1
ei datori cu t 15, şi i-au dat care a ă plătit t 71. Care şi
noi cercetând, a m adevărat câ iaste socoteal[a] bună au ba.
Aprilie 11 dni, 7260 [1752].
... bis. Ar.

VII.
Zapis către egumenul Nicodim de Argeş, pentru
afaceri.
12 Novembre 7258 [1749]. „Gheorghie Croitoriul" dă
zapis „Sfinţii Sale părintelui egumfen] Argeşî, chir Nico­
dim", că a primit de la acesta 500 de taleri pe un an, „şi
pentru osteneala zeace doi", luînd asupră-î „chieltuiala sau
zeciuiala".

VIII.
Carte de blestem a Mitropolitului pentru afaceri ale
lui Petru, nepotul egumenului din Argeş.
30 April 7261 [1753]. Carte de afurisenie a lui „Neofit al
Ungfrovlahieî]". „Scriemu cartea Smereniei Noastre ţie, Stan-
Cule Işanule otu —; către acasta îţi facemu în ştire că aici
la Smereniia Noastră să jălui Petre, nepot[ul] răposatului
eg[u]m[en] Nicodimu Argeşan[ul] că a r ă fi luată bani de la
1
unchiu-său, t 1108, şi ţe-au dată în măna ta, şi ţe-au dată
 ACTE DE LA DEOSEBITE MĂNĂSTIRI 191

1
şi elu alţî t 660, de i-aî băgatti in negoţătorie şi înu marfă,
şi din banii unchiu-său ai dat t' 600, iar 508 ai unchiu-său
1
şi cei ce ţi i-au datu elă, t 608, au r ă m a s ă asupra ta, şi,
pană au trăită unchiu-său, întrebăndu-te, ai zisu precumu
săntu banii la tine, iară, după moartea unchiu-său, viind
Petre la socoteală la tine, aî începută a-î [scoate răvaşă
mincinoase, de zici că i-aî datu la unchiă-săă acei bani."

IX.
Foiţă pentru zeastrea fie-mea Oprii, cum va arăta în
jos; Mai 22 d., 7261 [1753].
4 boi de jugă, vaci, gonitore, gonitori, „iapă cu un câr­
lan de un an", oi, bearbecî, „o păreche de hare de plugu",
stupi, „căldări mari", „zăbâne de mătas[ă], dulamă de şai,
rochie de mătasie, brâu de mătase, salbă de petaC, 5 5 ;
nasturi de argintă, păreichî de cercei de argint polieţî,
tipsii de aramă, taere de aramă, şire de mărgan, inel de
argint, scorţe rumăneştî, o Ivanghelie rumănască, 1 Mo-
litvenic rumănescă, un cazan de rachiă, 2 ţevi de ale ca­
zanului. Athanasi Râhimona (sic); Grigorie proig[u]m[en]
Ar[geşan], marthur]."

II. Schitul din Bodeşti.

I.
învoială de cărămidari cu preotul.
Adecă eu Iacov din Dobriceanî dat-am scrisoarea mea
la măna popeî lui Grigorie ot Bodeş[tî], cum să să ştie
că m'am tocmit cu Sfinţia Sa să-î fac mii 6, căte bani
90, de cărămidă, şi mi-au dat ban[i] toţ în mănă, să-î fac
cărămidă bună, să-î placă, la zi, cănd i va trebui acast[a],
şi, pentru credinţa, mi am pus şi numele, ca să să creazâ.
Fevruarie 3, 7230 [1722]. Eu Iacov, platnic.
192 ACTE DE LA DEOSEBITE MĂNĂSTIRÎ

II.
Diata Măriei Brătăşanu.
„Leat 7257 [1748-9]." „ Jup[ăneasa] Mariia Brăt[ă]şanca, a
răposatului Drăghicî Paharnicul Brătăşanu, dinpreună cu
fiiu-mieu Radu,— carea pă cinul călugărescu să chiiamâ
Efimiia Monahia, şi pe fiiu-mieu, pă cinul călugăriei, Filaret
monahu,— către care tuturor a d ă v â r ă m , scriem şi mărtu­
risim . . . sfântului schit dă la Bodeştî. . ., şi Sfinţiei Sale
părintelui şi duhovnicului şi stareţului nostru Ghenadie
a r h i m a n d r i t . . pentru că, la vreamea slăbicuniî meale
şi al sfârşitului mieu de faţă, cu din preună preoţi şi
neguţtorî martori, din bun gândul nostru, pentru pome­
nirea părinţilor răposatului boiariuluî mieu şi a coconilor
ce a m avut, şi nu mi i-au trăit, şi, aducăndu-ne aminte
de păcatele noastre, că săntu multe şi greale, numai gân­
dind la Sfânta Troiţă, că ni le va rădica de asupra noastră,
a m închinat schitului B o d e ş t i î . . . partea de moşie ce au
a v u t boiariul mieu şi a v e m u în Şuteşti, ohamnice, şi par­
tea Fotei Brătăşanul, cumnatului, care ea ne-au văndut-o
cu zapis, tot în Ş u t e ş t i . . . Mai avănd şi în partea mun­
telui, aproape de acest sfânt schit, la Copăcoasa i Scoarţa,
părţile boiariuluî mieu, moşie părintească, carele le-am
închinat şi le-am dăruit aceî sfinte Case a Sfintei Troiţa,
de bună voia noastră, ca în veacî şi acolo să să pome­
nească neamul nostru, precum la multe sfinte besearicî,
şi precum şi ticăloase oasele noastre să vor odihni, — că
aşa ştim de la boiariul neamului nostru, că sfintele le-
turghiî, prin sfintele lui Dumnezeu lăcaşuri, mare uşurare
se aduc ticăloaselor de suflete ale noastre, şi ertare şi
izbăvire de veafinica muncă şi de osânda de acolo. Deci,
văzând şi noi că lumea acasta că iaste ca o nimicfă], şi
auzind de acest numit schit, fiind în partea muntelui, la
loc cu anevoe de hrană, şi nu are nic-un venit şi ajutor
de la nimea, încăt nic" părinţi preot 'norie n'au, fiindcă
neamul boiaruluî mieu la multe sfinte mănăstiri i schi­
turi şi bisearicî să află ctitori, — am socotiţii şi la acest
 ACTE D E LA DEOSEBITE MĂNĂSTIRI 193

sfăntu lăcaş, fiind în partea muntelui, să-1 a v e m de măn-

găiare la vremi de primejdii, fiind partea pământului
acestuia cu vremi turburate p u r u r e a . . . A m mai adaos
la acest sfăntu schit în măgura în carea au fost 12 ră­
zoare de vie ale răposatului boiariuluî mieu, în dealul
Suteştii, să fii volnici părinţii, de la schit să c a u t e şi să
iâ scaunul acesta de vie întru stăpânirea schitului/ Mai
dă o Ţigancă, cu fetele, „că, fiind Ţigancă fugare, şi în-
tămplăndu-se răzmiriţe, şi murind boiariul mieu, n'au
avut cine căuta." Să nu se strice dania de nepoţii, verii,
cumnaţii soţului. Blestem, ca la al lui Neofit: „şi, după <
moarte coşcugul cu trupul aceluia, să tremure ca al E-
doxieF.
„Amu scris eu V a r l a a m ermonahu ot mănăstirea Brăn-
coveaniî, cu zisa şi cu învăţătura maicăi Efimieî Brătă-
şancăî, şi a fiiu-său Filaret monahul, sin DrăghiC Pahar­
nicul Brătăşanul.
C. Strămbeanu biv Vel Stolnic, m a r t u r ; Filaret mo­
nah Brătăşanu c u m a i c a me, Afimia monahia, Brătâşanca,
am dat la schit. Costandin Brătăşanu, m a r t u r ; eu popa
T o m a ce am fost la martfurie], mart[ur] ce am fostu şi la
mortia maicăi; Radu Jăianu, m a r t u r ; Voico Jiianu, martur ;
Mat[eiu] Prejbeanu Căpitan; Iorga Boles., marturî.

III. Mănăstirea Brîncovenî.

I.
11 Iunie 7256 [1748]. Grigorie Ghica-Vodă cătră egu­
menul Ghenadie arhimandritul, de Brîncovenî, pentru „a
stăpâni trei moşii din sud Gorjiu, a n u m e Tămăşăştiî,
Voiniceştii, Broşteniî şi Răcariî, care moşii sănt ale Ra­
dului Bujoreanul zestre", în schimb pentru moşia Foleştiî-
de-sus.
Monogram cu roş, pecete octogonală cu amîndouă
stemele.
J o s : „Trecută [la condică]".

7992. V o i . X I V . 13
194 ACTE DE LA DEOSEBITE MĂNĂSTIRI

II.
Carte de blestem de la Mitropolit pentru un proces
al mănăstirii Brlncoveni.
7257 [1748—9]. Carte de blestem de la „Neofit cu mila lui
Dumnezeu arhiepiscop şi mitropolit a toată Ungrovlahiia",
către Radul Bujoreanul, pentru jalba făcută de „cuviosul
arhimandrit chir Ghenadie egum[en] ot Brăncoveani",
pentru moşia Foleşti. Egumenul o stăpîneşte „păn[ă] cănd
au luat ţara Oltului supt stăpânirea Mării Sale lui Vodă,
şi, fiind fost moşiia vândută rău, s'au luat de supt stăpâ­
nirea egumenului": judecată la Grigore Ghica, care-1 osîn-
deşte pe Bujoreanul a da moşii de-ale lui, „ca să le ţie
egumfenul] întru zălojire pănfă] vei plăti banii. A c u m aceale
moşii dumneata le-ai luat, făcăndu-le că sănt zestri ale ju-
pănesiî dumitale, pentru care moşii s'au dat şi carte de
apărare de la Măria Sa Vodă. A c u m egumenul ceare ca
să-î arăţ diata şi catastiful răposatului Şărban Vistfier],
tatăl tău, auzind prin unii, alţii, că sănt mori şi moşii şi
Ţigani rămaşi întru stăpânirea dumitale, şi cu meşteşug le
tăgădueştî, socotind să rămăe mănăstirea păgubaşă". Se
dă deci „acastă carte cu mare blestem şi cu groaznică
afurisanie asupra ta şi a celor ce mai ştiu moşiile şi Ţi­
ganii şi vii şi mori şi vase de aramă, orice. Ce, de va
fi aşa, şi, temăndu-vă de Dumnezeu, de vei arăta ceale
ce vor fi părinteşti nevăndute întru stăpânirea dumitale,
şi vor fi părinteşti, şi le vei fi stăpănindu, iar nu le vei
face zeastre, ca să-1 păgubeşti, — de vei mărturisi adevărul,
denpreună cu cei ce vor şti, arătăndu-le toate [d]e faţă,
să fiţ ertaţî şi blagoslovit. Iar, de nu veţ arăta diata şi
catastiful cel adevărat, şi de veţ tăgădui moşiile ce vor
fi părinteşti, şi Ţigani şi vii şi mori şi vase de a r a m ă i de
cos[i]toriu i alte scule, numindu-le că sănt zeastre ale ju-
păneasiî tale de 'ntăî şi cei de a doao, sau le vei numi
că sănt vândute şi le stăpâneşti tu, socotind să păgubeşti
pă egumen şi mănăstirea, de nu vei mărturisi adevărul,
denpreună cu cei ce vor şti, — să fiţ proclet şi afurisit de
 ACTE DE LA DEOSEBITE MĂNĂSTIRI 195

Domnul Nostru Iisus Hristos şi de 318 sfinţ părinţ de la

Nichea şi de toate sfintele săboară, aşijderea şi de Sme-
reniia Noastră: fierul, pietrile să să topească, iar trupu­
rile voastre netopite în veacî; parte şi lăcaşu să aveţ la
un loc cu Iuda şi cu afurisitul Aria, să moştenit bubeli
lui Ghiov, şi să vă lovească cutremurul lui Cain, să
crape pământul şi să vă înghită de vii ca pre Dathan
şi Aviron, şi de toate agonisealile să nu să aleagă ca
praful, şi, păn[ă[ nu veţ mărturisi adevărul, ertăciune nu veţ
lua. Acast[a] scriem."

Neofit al U[n]g[rovlahieîJ.

III.
Mărturie de stăpînire către egumenul Ghenadie de
Brîncoveni.
21 Maiu 7257 [1749]. „Marica, fata lui Ioan Pădin cel m a r e " ,
cu familia ei, dă zapis „Sfinţii Sale părintelui Ghenadie
arhimandritul Bodescu, egumenul sfintei mănăstiri Brăn-
coveanî". Acesta are „câtăva vie şi pometaic la prisaca ce
iaste aproape de Craiova", hotărnicită la 7250 [1750—2], cu
„cartea dumnealui Banului Manolache" şi „cartea dumnealor
boiariloru Caimacami, care s'au dat la comisionu ce s'au făcut
de Sandul Podbăniceanu şi de Tudoru Podbăniceanu, cu
leatul 7275 [1766—7], şi diiata tătini-nostru lui Ion Pădin, ce ni
s'au dat destăpănire la pristăvirea lui, cu leat 7248 [1739—40],
şi, având multă pricină la mijloc cu unchii miei, anume
Daniil monah şi Ion Pădin cel mic i A n g h e l i Ion Chirul",
cu cari judecase şi la Banul Ion Hrisosculeos. „După ră­
masul judecăţii, ne-au dat şi zapisul lor la măna noastră, în-
naintea judecăţii şi a boiarilor, şi a tuturoru megiiaşilor, cum
că, ce au zălojit, au zălojit rău şi fără cale, şi venitul moşii, de
l-au măncat, fără de nic-o dreptate l-au măncat; cu care
în zapis s'au dat şi platnic să înplineâscă tot venitul m o ş i i . . . "
Iscălesc şi „Costandin sin Marica, Gavriil a r h i m a n ­
drit], proigum[en] Tismeani, martfor]." Scrie „popa Ioachim
ot Craiova".
196 ACTE DE LA DEOSEBITE MĂNĂSTIKt

IV.
Petiţie a locuitorilor din Brincoveni pentru ca Vodă
Bibescu să li facă din nou biserica mănăstirii.
„Prea-înnălţate şi mult milostive Doamne, prea-plecatâ
jalbă.
Cu zmerenie şi omilinţă jăluim înnălţimi Tale, prea-în­
nălţate Doamne, pentru sfânta biserică hramul sfântului
erarh Nicolae, ce este făcutfă] de prea-înnălţaţiî şi răposaţii
Domni, familia Mării Voastre, că, din anul 1838, ce s'au
fârimat de grozavul şi înfricoşatul cutremur, noi, lăcuitoriî şi
preoţii satului nostru, am r ă m a s întocmai ca nişte dobitoace,
fără păzitori şi fără colibă."
Cer reparaţia, oferind să ajute „din cea ce vom p u t e a " :
„vom da şi capitale cutiilor satului, ce sînt ca la 2.000 lei".

IV. Mănăstirea Cîmpulunguluî.

Jalbă a egumenului de Cimpulung pentru nişte

Ţigani.

10 Mart 1839. „Anthim, egumenul măn[ăs]tiri Câmpu-

lungu, prin vechil Costache Ştefanopul", pentru reclamaţia
de Ţigani a „dumnealor boeri fraţi Fălcoenî", împotriva
mănăstirii. [Copie.]

V. Mănăstirea Cozia.
I.
1
Sinet al lui Ghenadie, fost egumen de Cozia .
Pârcălabe Anghele şi Costandine Cochinfă], sănătate.
Alta, veţî şti că, fiind eu datorii dumnealui Logofăt P a t r u
1
t 100, cu carii bani m'au înprumutat de m'am plătit de
mănăstirea Coziia, când m'au scos din igumenie, că aca
1
EI a s c r i s v e r s u r i , a s u p r a c ă r o r a v. l o r g a , Două biblioteci de
mănăstire: Ghighiu şi Argeş, B u c u r e ş t i " , 1904, p . 2 9 ş i urm.
 ACTE DE LA DEOSEBITE MĂNĂSTIRI 197

sumă n'am avut gata, păn n'am luat bani cu dobândă,

1
la sută de as[pri] t 20, acum, cerând banii şi neavăndu-î,
m'aă sorocit aica la judecată, au să-î dau, au voi da cu
treapede, şi cu zăcuelî, şi cu alte chieltuell. E u ce să facă?
A m dat judecata, să iâ dum[nealuî] Logofătul P a t r u zapi-
1
sul mieă, cu carii m'am împrumutat, cu t 100, la care za-
1 1
pis a rămas t 6 p capetele. Ci, măcar eu dau la zeace
doo dobânda, mult m'am îngreuiat. Ci voi veţi da cum
1
scrie zapisul, t 6 p \ cu dobânda lor, de la anul 7253 [1744-5],
1
Dechemvrie 20, şi iar dobânda banilor celor.t 39 p', pănfă]
când i-aţî dat, iar zefiuiala o va da dum[nealui] Logofătul,
şi treapădul iaste zloţî doi. Ci voî daţî unul, Logofătul
altul, — că eu n'am ce face, că v'am tot cerut cu bani, şi
v'am zis c'aţl venit cu manile, cu vite să lucratî, să v ă
plătiţi; şi, să daţi, de 6 ani v'am tot zis, şi aţi dat vi­
tele ce le-aţi cumpărat cu banii miei altora de v'aţî plă­
tit, iar pă mine, socotindu să mă înşelaţi, n'aţî băgat
samă, măcar că aţi zis că v'am silit de v'aţî vândut vi­
tele fără preţ. Bine ar fi fost de aţi fi făcut aşa, dar n'am
ştiut că sănteţi înşelători, de v'am tot aşteptat. Să j u r ă
Anghel că iaste aşa, dar trebuia să vedeţi că înbătrănesc
la uşa voastră, şi încă tot nu le-aţi putut vinde, păn[ă]
nu vi le-au luat de la uşă alţi datornici. Iar că aţi zis
cu mustăţi, că v'au ţinut toată vara, încă şi la Piteşti,
dumnealui ispravnicul, aţi minţit, că iatâ-1 iaste de faţă;
ci nu cu minfiuni şi cu mincinoşi, ci vă plătiţi cu bani
gata, cu dobă[n]da lor, - că eu daă dobândă la zeace 2, iar
voî la zeace unul. Şi sănt înpresurat de datorii. De car[e]
nici voî nu puteţi scăpa,— că atăta găseaşte la mine numai,
aceale zapise, şi doi cai bătrâni; şi voî da şi acestea. Iar,
de aveţi a minţi ceva, să veniţi de la Piteşti, să stăm
de faţă naintea dum[nealuî] isfpravnicul]. Acast[a].

Ghenarie 4, 7256 [1747-8].

Ghenadie proegum[enul] Coziian.
198 ACTE DE LA DEOSEBITE MĂNĂSTIRÎ

II.
Declaraţie despre o datorie a lui Ghenadie.
[C. 1750.]
Declaraţia unui Anghel cu privire la o datorie a Iul
„Ghenadie Coziianu".

III.

Acelaşi către un Logofăt, despre mici afaceri.

Dumitale Logfofete] Petre, sănătate şi tot binele de la mi­

lostivul Dumnezeu rogü ca să-ţi dăruiască. Alta, vei şti
că venii pană la fratele Codmăneanulu: poate că voi ză­
bovi pană la Paşti aica, pană voi lua unü răspunsu de
la părintele igumfenul] Argeşului. Ci, pentru stupi, te poh-
tescü, şi pană la 108 să găseşti, şi voi da banii g a t a ; şi să
amü ştire pă unde vorü fi, să-i străngemu, să nu fie ră-
săpiţi. De nu să vorü putea cu unü zlotü găsi, daru mai
süsü de unü leü orü fi prea scumpi; ci să nu să iâ mai
süsü de unü leü. Cuscrului îi pohtescu multă fericire. P e
cine arü veni într'acoace, să-mî sămnezi ceva, şi mă va
găsi la Codmana. Şi mila lui Dumnezeu să vă păzască
cu totü binele.
Martie 28, 7276 [1768].
Al dumitale bunü voitorü
Ghfenadie], proigumen Cozfianul].
[Pe V", însemnare de capre cumpărate.]

VI. Schitul Fedeleşoiu.

îoanichie ierom[onah], igum[enul] sfintei mănăstiri Fedele-

şoiul, dat-amü zapisulü mieü la mana Sfinţii Sale părin­
telui chirü Nicodimü, igumenulü sfintei mănăstiri Argeşulu,
precumü să să ştie că m'amü rugatü de Sfinţiia Sa de
mi-iaü găsitu bani la neguţători cu osteneală, şi mi i-aü
datü Sfinţiia Sa taleri 80 (optzeci). Deci mă legü cu acestü
 ACTE D E LA DEOSEBITE MĂNĂSTIRI 199

zapisu, să amu a i darea banii cu osteneala loru la Treî-

1
sfetitelei, să am a darea taleri 40. Iar ceialalţî t 40 să
amu a-î darea, la toamnă, miiare pă ei, vadra pâ ruptoare;
iaru osteneala baniloru să să dea; şi, nedăndu banii şi
miiarea la zi, cumu a m u zişii, şi, de s'aru face vre o chel­
tuiala sau zecuială, să fie totu de la mine. Şi pentru cre­
dinţă m'amu iscăliţii mai joşii, ca să să crează. Şi aceşti
bani i-amu luaţii pentru treaba mănăstirii.
23 Dechemvrie 7254 [1745].

Ghenadie igum[enu] Cozfiianu], mart[uru].

Ionichie egfumenuj ot Fedeleşco[iu], plat[nicu].

[Foarte urîtă scrisoare a iscăliturii. — Scris de mina lui

Ghenadie actul.]

VII. Mănăstirea Glavacioc.

I.

Jalbă către Mitropolit a egumenului Partenie de

Glavacioc, pentru un proces.
t Prea-cinstite, prea-sfinţite părinte Mitropolite, cu cea
de robii plecăciune, sărut prea-sfănta mana P r e a Sfinţii
Tale.
Cu prea-plecatul răv[aş] înştiinţăz şi mă rog P r e a
Sfinţii Tale să aibu dreptate cu un Stancul Eşanul de la
Vălsăneştî sud A r g e ş că, în trecuţii ani, trăind unchiul
mieii Nicodim proeg[u]m[enul) Argeşului, m'am apucat eu
cu dansul de o neguţtorie, şi i-am luat de la unchiul mieii
1 1
t 1.150, şi i-am dat lui; i-am mai dat şi eu t 660, şi s'aii
băgat în marfă; dintr'aceştea au apucat de au dat la un­
1
chiul mieu numai t 660, şi au murit unchiul mieu, şi,
dupe moartea unchiu-mieu, l-am apucat să ne socotimu şi
să-mi dea ban[i[ ce rămăn. El mi i-au scos neşte răvaşă
mincinoase ale unchiul mieu, că ar fi dat bani toţ la un­
chiul mieu, care nici slova unchiului mieu iaste, nici iscă­
litura într'acele răvfaşe], ce le-au făcut el. Eti, ca să-mi
200 ACTE DE I/A DEOSEBITE MĂNĂSTIBÎ

aflu dreptatea, am venit de am jăluit la răposatul Sfinţia

Sa Părintele Mitropolitul Filaret, şi mi-aă făcut o carte
de blestem asupra lui, ca să mărturisească adevărul pen­
tru aceî bani, şi i-am trimis cartea de blestem pe un popa
Istrate de la Tigvenî, ca să i-o citească şi să o priimească,
ca să mârturisască adevărul. El n'aă vrut nici sâ-1 îngă-
duiască să i-o cetească, nici o au priimit să o vază, şi
s a u întorsă popa Istrate innapol făr de nicî-o ispravă.
V ă z â n d şi eă vicleşugul lui, a m luat adeverinţă de la
popa Istrate cum că n'aă vrut să priimească cartea de
blestem, şi pană acum nu am mai putut să viu, să mai
jăluescu, socotind că doară îş va lua seama şi va veni
la dreptate; văzând că nu vă dreptatea, acum am venit
la P r e a sfinţiia Ta. Cu lacrămfi] mă rog Preasfinţii Tale
să aibu dreptate, să nu rămăiă păgubaş.
Prea-plecat[ă] slugă:
Parthenie ierfojmjonahj ot Glavfajcogu.

II.
Altă jalbă a aceluiaşi, în acest proces.
[C. 1770.J
Prea-înnălţate Doamne,
Mă jăluescă Mării Tale şi al doilea, totă pentru Stancul
Eşanulă, de la suda Argeşă, că, a v ă n d ă socoteală cu dăn-
sulă de o sumă de bani ce i-amă fostă dată eă de aă în-
brâcată în neguţ[i]torie, şi, osăbitu, a v ă n d ă cu dănsulă pri­
cină pentru altă sumă de banî ce aă luată şi de la uncbiă-
mieă, proigumenulă A r g e ş a n u l . . . E ă , Doamne, i-amă dată
să priimească carte de blestemă..., şi, el n e v r ă n d u . . . , amu
venită de amu jăluită Mării Tale, şi Măriia Ta te-aî mi­
lostivită şi aî poruncită de a ă mersă copilă din casă, şi
1-aă adusă. A c u m a , Doamne, nu vine să stămă la soco­
teală şi să priimească cartea, ci umblă cu meşteşuguri, ca
şi c u m ă a ă mai umblată şi până acuma, ca să mă întu­
nece, şi acuma să rămâi fărjă] de dreptate. Ci mă rogă Mării
Tale, să fie luminată porunca Mării Tale să ni să orăn-
 ACTE DE LA DEOSEBITE MÂNAST1RÎ 201

duiască nişte socotitori din dumnealoru veliţii boerî. Şi ce

va fi mila Mărfii Tale].
Rugătorii de sănătatea Mării Tale:
Parthenie ier[o]m[onah] ot Glavacocu.

VIII. Govora.

Răvaş al lui Paisie, egumenul de Govora.

t Cinstite frate pop|o] Dumbrav[ă], săn[ă]tate şi tot binele

poftescu ca să-ţî dăruiască Dumnezău, iar de la noi me­
tanie. Alta, iată venii şi eu acum de la [păr]intele episcopul,
şi ştii că mă înpreuna[î] cu Sfinţiia Ta în ceaste zile, şi
vorovim cu Sfinţiia T a ce ştii, şi i-am zis; ci iaste să vii
păn aicea la noi, să-ţ spui ce-au zis părintele; şi, pre lângă
acestea, mai avem şi altele a mai vorovi. De acasta, şi
Dumnezău cu Frăţiia Ta.
De binele Sfenţii Tale voitor:
Paisie eg[umen] den Govora.
l
Mart 17 dni, \ 7210 [1702].
[Pe dos, un zapis al Iui Ion Croitoriul, de împrumut de
Ia popa D u m b r a v ă ; dobîndâ „zeace la 2".]

IX. Mănăstirea Polovracî.

I.
Cerere a locuitorilor din Polovraci către egumenul
Dionisie, pentru a-şi putea face vin.
[C. 1750.]
Noi care mai jos ne vomti iscăli, dat-am zapisul nost[ru]
la mâna Sfinţii Sale pârintuluî (sic) Pol[o]vrâganulu, chirio
chirii Dionisie, igum[enul] al aceştiî sfintei măn[ăstirî],
precum să să ştie că ne-am rugat de Sfinţiia Sa ca să
ne dea voe să ne facem vii pă moşiia sfintei mănăstiri,
pol Bârbeaştiî; daru Sf[inţia Sa] n'au vrut ca să ne dea voe,
202 ACTE DE LA DEOSEBITE MĂNĂSTIRI

ca să nu să scoale unii din noi să zicem că iaste pă mo-

şiia noastră. Ci pentru aceia nu ne îngăduia. Iar, mergând
a treia oară, şi puind rugăcune că nu vom zice niminca
din neamul nostru, şi dând şi zapis la mâna sfintei mă­
năstiri, ne-au lăsat de am făcut vii, şi am dat acestu za­
pis la sf[ă]nta măn[ă]stire, ca să să încredinţeaze; şi să
a v e m a da otaştină dela — (sic).
Pentru că aşa ne-am legat şi ne-am a ş e z a t . . . , cu oamenii
de prin sate mărturii, oamenii de cinste, ca să să crează.
E u diiaconu Mateiî Fluture!. Eu Duca. Eu Ionu Obrăcan.
Eu Pantie Magheru, martorii, ot Demăţenî. Rădoiu sănii
Mihaî Cojanu, martorii.
II.
Cerere de parastas pentru un donator al Polovracilor.
C. 1750. Nepotul de soră al lui Marin Pârcălabul (?)
scrie către egumenul de la Polovragî, cerînd a se face pa­
rastas răposatului, care a lăsat mănăstirii o moşie; şi el,
ca „clironom", recunoaşte dania.

III.
Danie de moşie către Polovraci.
18 August 1760. „Vasilie ot Dâmţeanî" dă zapis „pă­
rintelui Mihail egum[en] sfintei măn[âjstirî Pol[o]vragiul
şi la măna măn[ă]stireî", că a dăruit parte din Dămţeanî
mănăstirii, „pentru spăsâniia sufletului mieii şi al părin­
ţilor miei." Iscălesc: „popa Vasilie ot Dămţeanî, eu Par-
thenie ier[o]m[o]nah ot Greci, m a r t u r ; eu Mih[ă]il[ă] snă
Iacov ot Sohodol, martur''.
IV.
Carte de blestem de la episcopul Chesarie de Rîmnic,
pentru hotărnicia satelor mănăstirii.
7 April 1779. „Chesarie, milostiiu bojiiu episcopu Răim-
nicului, Noului Severin." „Fiindcă la Smereniia Noastră
aii dat jalbă cuviosul igumen Pol[o]vrăgeanul, chir —,
pentru moşăile ce le are mănăstirea, anume Berbeştiî,
 ACTE DE LA DEOSEBITE MĂNÂST1BÎ 203

Jâgăiu, Budoiă şi Vălsăneştiî, dupe apa Tărăi, sud Vâlcea,

cum că aceste hotară de moşăie să înpresoară de către
voî ce v'aă arătat anume, însă Gheorghe Colţea i diiaconu
Pătruţi şi pop[a] Ilie, ce înpresuraţî hotarul Berbeşti,— Da-
maschine şi Theodosie monaşălor şi pop[o] Vlâduţule ce
iarăşi sănteţl înpresurătorî celorlalte hotară, dupe cum să
arată mai s u s . . . , cerşu acastă carte a Smerenii Noastre
cu mare blestem şi cu groaznică afurisanie asupra voas­
tră, ca să arătaţi dreptul adevăr în frica lui Dumnezeu,
dreptele hotară şi sămne, pe unde îş are coprinsul fieşte-
carele, şi, ce veţi fi înpresurat, să-1 daţ iarăş înnapoî la
sfânta m ă n ă s t i r e . . . [Blestem.] Hierul, pietrile să să topească
şi să să răsăpească, iar el să nu mal putrezască, rămăind
L
trupul luî dupe moarte întreg şi neputred.
[Iscălitura.]
V.
învoială a egumenului Pahomie de Polovraci,
pentru un loc de casă.
Adecă eă Anghel sin Dumitru Paraschivescu Măţu
dat-am zapisul mieu la cinstită măna Sfinţii Sale părin­
telui igumenulul Polovrăgeanu chir Pahomie, precum să
să ştie că m'am rugat de Sfinţiia Sa de m'au lăsat să-mi
facu casă dincolo de Tăriia, pe moşiia sfintei mănăstiri,
în locu unde au fost casa luî Patru Şărbănică, şi eu cu
acastă scrisore încred[in]ţăz pe părintele igum[en] că-mi
voî face claca cănd mă va chiema la sărocu, şi-mî voî
da dijma făr de nicî-o pricină. Iar, puindu-mă în pricină
de a nu asculta la sfănta mănăstire, atunca părintele
igumen, sau alt igumen care va fi după vremi, să aibă
a-mî sparge casa, şi locul să-Iu dea altuia care va asculta.
Şi, căndă a m u făcută acastă adeverinţa, aă fostă mulţi
omeni înprejureanî, megiiaşî, mărturie. Şi eă, pentru adevă­
rate credinţă, m'am iscălit maî jos.
Fevruarie 5 dni, 1783.
Aghelu sănii Dumitru Măţu. Stoica Baca.
Costandinu Gaiţe. Ionii Giurgiwanu.
Dumitru Păr vilă (?). Ionii sănu Baca.
204 ACTE DE LA DEOSEBITE MĂNĂSTIRI

VI.
Constantin Oteteleşanu către un diacon de la
Polovraci pentru hotare.
26 Maiu 1785. Costandin Otetelişanu Sărd|arul] către
,,Molitfa S a diiaconul Badea dela Denuţeanî", pentru preten­
ţiile „egumenului Polovrăgeanu" la 70 de stînjenî în ace­
laşi hotar. Sau să lase pe oamenii mănăstirii a cîrmui,
sau să vie la judecată.
Jos, diaconul scrie către egumen: „nu poci veni acum,
fiindu-că săntu sorociţii la Craiova".

VII.
Pahomie, egumenul de Polovraci, cere o hotărnicie.
[1786.)
Prea înnălţate Doamne.
Cu smerenie jăluescu Mării Tale că, sfănta mănăstire
Polovraci, ce este metohu mănăstirii Hurezi, [are] cevaşî
moşioare pe alocurea, stăpâniri vechi de la fericiţi ctitori,
însă, în judeţul Vălciî, moşiia Berbeştii, cu o moşie ce să
răzoraşte pă dealulu cu moşneni Berbeştî, pă dă la vale
cu Dămbţeni, şi în Dămbţenî o parte dă moşie danie, in-
preună cu viia şi cu moşioara Jigâî, ce să răzoraşte pă
deal cu Slăveşti! şi pă dă la vale cu Sineştiî, şi moşiia
Budoiu, ce să răzoraşte pă dealii cu Tereujani şi dă la
vale cu Obislăveni, şi în Tereujani a treia parte, şi o
parte dă moşie dă danie din Obislavu, ale Pelaghii mo­
nahii Romanească! dinu înu Obislavu, i din Vâlsăneştî i
Şasa, ce le-au daţii danie mănăstiri, şi acumti le stăpâneşte
Ioniţă polcovniculu za Cerneţî, fără dă dreptate, şi moşiia
Carpeni din Hamarade, şi în sudu Gorjii moşiia Polo-
vragî, cu munţii, ce să răzoraşte pă dă vale cu Bârseştiî
moşneni i cu moşiia Milostea a mănăstirii Bistriţi, avăndu
şi înu Sârbeşti o parte dă moşie de danie, i altă parte dă
moşie în Corşorî, ce să răzoraşte dă dănu dealu cu Bo-
şomegiî, pă dă vale cu moşneni corşorenî, şi moşia Şă-
 ACTE D E LA DEOSEBITE MĂNiSTIKÎ 205

pote, ce să râzoraşte pă deal cu moşiia Calulu şi pă la

vale cu Căz[ă]neştiî, şi moşiia Purcelenî, i daniia din Po-
jogenî, ce să răzoraşte dă dân deal cu moşiia Colibaşiî,
şi pă dă la vale cu Pojogeni; viia de la Negoeştî, o parte
de moşie din Cărligenî. Că egumenaşiî ce au fostu după
vremi mai naintea mea, întămplăndu-să de au slăbitu cu
stăpânirea hotarăloru moşioară loru, avăndu înpotrivirea
silnicii Turciloru ce au fostu înnaintea răzmiriţii Ruşi-
loru, dă nu-lu putea căuta, numiţii răzaşî fără dă drep­
tate şi în silnicie au acoperitu dă toate părţile moşioarăle
acestea ale sfintei mănăstiri, şi, luminăndu acumu mi-
lostivulu Dumnezeu pămăntulu acesta cu pace, amu în-
ceputu a căuta stăpânirea veche ce au avut-o sfânta mă­
năstire, şi, judecăndu-ne cu dănşiî, s'au dovedită prin
judecăţi înpresurarea ce au făcutu sfinţii mănăstiri, şi din-
tr'ănşii unii răzaşî deocamdată s'au trasu după inpresu-
rare, daru apoi iar s'au întinsu. Dar unii nici dă curau
nu s'au supusu judecăţii loru; şi, fiindcă să află sfânta
mănăstire păgubaşă dă moşiile sale, din pricini silnice şi
nedreptăţile răjaşilorii, rămăindu şi cheltuită în zadaru
prin multe judecăţi ce aii trasu cu dânşii, — neştiindu alt
ce să mal facu, amu năzuitu la noianulu milostivirii Mării
Tale, şi cu umilinţă m ă rogu, fiindu că amu înţeleşii cu
toţii dă slăvitele şi vrednice dă laudă hotărârile Mării
Tale, să te milostiveştî Măriia Ta şi asupra aceşti! sfinte
mănăstiri, ca să să facă luminată porunca Mării Tale
către unulii dinu dumnealoru boeri ispravnici aî Vălci,
ca să meaargă la numitele moşioare şi, prinu carte dă
blestemii asupra răzaşiloru, fiindu toate părţile faţă, să să
facă cercetare tuturoru părţiloru moşiiloru, ca să-şî afle
sfânta mănăstire dreptate, şi, pă cătu să va găsi dreptu,
să să hotărască, ca să să odihnească şi sfânta mănăstire
de acum înnainte dă judecăţi, şi cheltuelile cele multe
să să osteiască, şi răjaşi! din silnicile şi apucările loru dă
dreptate, ci odată să să hotărască. Căci că şi păcatu v a
fi, luminate Doamne, să să afle mănăstirea noastră tot­
d e a u n a păgubită şi cheltuită prinu judecăţi, şi noi călu-
206 ACTE DE LA DEOSEBITE MĂNĂSTIRI

garaşi să nu putem a fi liniştiţi dă judecăţi, ca să ne

căutămu de rugâcunî ce săntemu îndatoraţi să aducemu
lui Dumnezeu pentru pacea a toată lumea, şi pentru slă­
vită tua\a(sic) şi fericiţi şi îndelungaţi ani Mării Tale, în
luminaţii Scaunulu Domnii. Şi pentru aceasta ceru ca
odată să să isbrănească la tote moşioarele. Şi ce va fi
mila Mării Tale.
Smeriţii rugătoru către Dumnezeu de sănătatea Mării
Tale: Pahomie egumenaşu otu mănăstirea Polovracî,
sudii Gorju.
[Ordin domnesc în acest sens, la 5 Iulie 1786.|

VIII.
învoială pentru vînzarea de vin şi rachiu între Cozma
egumenul şi satul Polovracî.
26 Maiu 1797. „Săteni pol[o]vrăgeanî" se învoiesc cu „pă­
rintele Cozma er[o]monahu, igum[enul] sfintei mănăstirii
Pol[o]vragu", pentru vînzarea de vin şi rachiu pe moşia
mănăstirii: „după ponturile sfinţi pravilî, de tot ne hotărea
a curma, după cumu şi la alte moşii boereştî i mănăsti­
reşti, daru noi amu obrâznicitu peste porunci de amu mai
adusu vinu la casăle nostre". După nouă pîră, cer iertare,
pe care o capătă „din buneaţele Sfinţie Sale: ne-ati dat
voie a ţinea şi noi trei cărcime înu satu, de vinii i rachiu,
şi dintr'aceste trei cărcime la zi de tărgu să avemu a
scoate la trei locuri, iar nu mai la multe. . . Şi pe aceste
trei cărcimî să avemu a da havaetu dupe coprinderea lu-
minateloru porunci domneşti". „Eu Patru pârcălabu, eu
Ion Pădurescu, eu Ion Giurguveanu, eu Ion sin Mihuţă
Popâscu, eu Patru Deconescu, eu Dumitru Goţeală, eu
Dimu Iatantic, eu Manasiia, eu Mitu Hozăscu, eu Ionu Şi-
miianu (?), eu Mihaî Antonu, eu Patru Olmazu, eu Cos-
tandin Lovelu, eu Dinu Lăbău, eu Gheorghe Iatanticu,
eu Niţă Codea şi cu toţi sâteani noştri adeverim."
La 26 Maiu, Trimesul ispravnicilor arată că, „viindu şi
eu aicea la satu Polovragi, s'ati şi opritu vinurile ce au
 ACTE DE LA DEOSEBITE MĂNĂSTIRI 207

fostă aduse pe la cărcime, dară, fiindă că pe aceale vinuri

dedăse havaet, iar[ă]şî din porunca dumn[ea]lor isprav-
[ni]ci, la mănăstire, i alte havaeturî domneşti, a ă voită
şi Sfinţiia Sa părintele igumenă a se slobozi, pană să vor
sfărşi, învoindu-să şi printr'acestă zapisă, după săvârşirea
acelora vinuri, să ţie trei cărcimi, iar mai multă n u ; care
zapisă 1-aă dată de a lor bună voie, fiindă toţi faţă".
„Ursachi vfătaful].'-

IX.
Porunca ispravnicilor pentru învoiala de mai sus.
19 Ianuar 1798. Ispravnicii către vătaful Ursache, după
plîngerea lui Iosif, egumen de Polovragî, că locuitorii din
sat vînd vin şi rachiă împotriva „ponturilor", „arătăndu-ne
cuviosul Iosif o foe arătătoare anume că sânt doaăsprezece
cărcumi dă vându vin: nepristan aducăndu-I cu porunca
nostră aicî, trei oameni din satu Polovragiî, vechili şi
celorlalţi, făcură mare tăgăduire la cercetarea ce le-am
făcut, cum că mai mult de trei cărcumi n'aă, după legă­
tura zapisuluî ce a ă făcut-o cu cuviosul egum[en] chir
Cozma. Deci s'aă hotărăt de către noi ca să dea alt zapis
că mai mult decăt acele trei cărcumi nici n'aă, nici să
îndrăznească a mai a v e a ; şi a ă dosit de aicî, nevrănd a
da zapis, — de unde să cunoaşte că arătarea lor este neade­
vărată. [Să cerceteze.] Nu numai la acele buţî să le tai
cepurile şi să Ie pecetlueştî, ce încă pâ aceia ce aă în­
drăznit a călca aşăzămăntul zapisuluî lor, să-î trimiţi aicî
la noî, ca să le facem certare. [Dacă vor mai face aşa,
pierd şi cele trei], şi să vor popri cu totu a nu mai vinde,
după cum iaste obicei la toate moşiile mănăstireşti i
boereştî."

X. Schitul Trivale.
Sinet de la egumenul Metodie de Trivale.
Dat-amă zapisulă mieă la măna dumnealui Logof[ătul]
Patru, precum să să ştie că, avăndu eă mare păsă pentru
208 ACTE DE LA DEOSEBITE MĂNĂSTIRI

banii ce ne-au pusu ca să dămu şi noi ajutori, ce au pusă

Măriia Sa Vodă po mănăstirea Coziia, talere şapte sute,
şi, neavăndu eă de unde să înplinescu, — m'amu rugatu
de dumnealui Logofătulu Patru, de mi i-au făcută bine cu
talere doozecî, de acumu pană la Sfinţii Apostoli, şi atuncea
la zi să daă eu aceşti bani toţi deplină, fără de nicî-unu
feall de pricină. Şi pentru mal adevărata credinţă amu
pusu iscălitura mea mal josă.

Methodie, igumen otu Tricale.

Mai 10 dn., 7257 [1749].
 III.

ACTE ALE PROTOPOPIEl DE ARGEŞ.

7992. Voi. XIV: i

 I.
Scrisoare de poftire către protopopul Petru.
Molitfî Tale, proin potropoape Patru, sănătate îţi pohtim
dă la Dumnezeu ca să-ţi dăruiască. Cu scrisoarea mal
mult n'avem a-ţl scrie, fără căt, luăndu acest răvaş, numai
dă căt să te scoli să vil, că avem a vorbi cate cevaş,
pentru că mi-au venit răspunsu dă la Bucureşti, şi
doaoră (sic) dă vom putea să ne aşăzăm şi cu Turcul
cu pricina datorii.
Mai 30 dn., 1736.
Părvu Cal

n.
Foaie de zestre dată protopopului Nicolae.
Foiţă pentru scule ce s'au găsit din zeastrele jupăneasiî
Alicsandreî, cum arat[ă] a n u m e ; Aprilie 17 dni, 7248
[1740].
Colan de sirmă, 25; costande de argint, căte măriaş 5 ;
inel de aur 1, treaptă de argint 1.
Aceaste le-am dat la pătrupop Nicola.

III.
Orăşenii din Piteşti declară că au vindut logofă­
tului Petru „tufa oraşului".
Noi, oroşani din oraşul Piteştii, dat-arn zapisul nostru
la măna dumnealui Logofătul Patru, ca să-î fie de bună
credinţă precum să să ştie că i-am văndut dumnealui
212 ACTE ALE PROTOPOPIEI D E ARGEŞ

toată tufa oraşului, cătă coprinde, şi ne-am tocmit dă a

noastră bună voe, şi o'm dat cu t' zeace, şi dumnealui să
ostenească cu bună pace păn în toamnă. Şi dă cătră ni-
minî să nu aibă niC-o opreală; numai pană vom cosi fâ­
nul după 'n tufî să nu fie volnic să între cu caprele în
făn. Şi păntru credinţa ne-am iscălit mai jos, ca să să
creaazâ.
April 8 dn., 7256 [1748].
Şi a m scris eu, Radu judeţ[ul], cu învăţătura dumnealor.
Cărstea judeţ. Eu Stan tabac.
Ion Ţăcăle. Tudora Ghedeon.
Arusene tabacu. Necula fuştaş.
Eu Costandin jude (sic).
Eu Lupaşco măcelariul.
Costandin LogfofdJtfulJ.
[V°:] Zapisul oroşanilor din oraş[ul] Piteştii, păntru tufa
oraşului.
IV.
Zapis al unor tabaci, pentru nişte piei date la lo­
gofătul Petru.
Adecă eu Arsenie, dinpreună cu tovaroşiî miei, cărei
mai jos ne vom iscăli, dat-am zapisul mieu la măna du­
l
mnealui] jupanul Patru, precum să să ştie că am luat t 21
pă piei 300, şi, cătâ marfă va mai avea, afară dintr'acasta,
să o lucrăm tot noi, tot cu acest preţ, şi să avem a lucra
marfa bine, albă, curata, nepătată. Iar, de n'am lucra noi
pieile, să placă neguţ[â]toriuluî, să avem a plăti precum le
plătesc cumpărătorii la neguţ[i]tor[i]. Şi a v e m a da marfa
la Sfetiî Nicolae gata. Şi, cănd s'au făcut acest zapis, au
fost şi alte mărturii. Şi, pentru mai adevărata credinţă,
ne-am [pus] iscăliturile mai jos, ca să să crează.
Iulie 10 dni., 7256 [1748].
Eu Arsenie, tabac. Eu Tănasie, tabac.
Eu Ion, tabac.
Costandin poifrojpop, martfurj.
I popfaj Dragomir, martfur].
Gherasim ot sffeajtah mănăstire Argeş, martfurj.
 ACTE ALE PROTOPOPIEÎ D E AHOEŞ 213

V.
Zapis al aceloraşi, scris tot de protopopul Constantin.
— Iat[ă] am mai venit la dumnealui de ne-au mai dat
tal|e]re patrusprăzece, să mai lucrăm piei 200, tot pe toc­
meala cea d'intăiu... A m scris eă, prot[o]popul Gostandin.
Iulie 24 d., 7256 [1748].
[Aceiaşi tabaci iscălesc ca „platnici"].

VI.
Sinet al călugărului Pahomie către logofătul Petru.
Adecă eu Pahomie monah, înpreună cu Necula ot To-
pana, dat-am credincos zapisul nostru la măna dum[nealuîj
jupanului Patru, cum să ştie că ne-am rugat de dumfnea-
1
luî] de ne-au făcut bine cu t zece, de acum păn la S[fea]tăi
Gheorghe, cu osteneală, şi osteneala să facă o câşărie
bună, şi scânduri, afară den jghiaburî, iar, de nu s'ar găti
căşăria la vreme, şi să va face vre o pagubă, să avem
a înplini noi toată paguba dumfnealuî], şi să dăm bani la
zi. Drept acasta a m dat acest credincos zapis la măn[a]
dumnealui. Şi, cănd a m făcut acest zapis, au fost mulţi
oameni de ispravă, care să vor iscăli, şi noi, pentru mai
adevărată credinţa, ne-am pus iscălitura şi degetele, ca să
să crează. Ghenarie 26 dni, 7257 [1749].
Az Pahomie, platnic. Eu Vladul, platnic.
Eu Necula, platnic.
Dum[i]n[e]că diiacon ot Uda, marftorj.
Costandie pot[ro]pop mart[or].
Şi am scris eu, Gheorghe Log[o]f[ă]t, cu zisa lor, cum
a r a t ă în zapis.
E u pop[a] Toma, bun martfor],

VII.
Răvaş al unui proigumen (Ghenadie de Cozia) către
protopopul Petru.
C. 1750. ,,Proig[u]m[enul] Gh[enadie'r]" către„ cinst. siăntul
prot[o]popa Petru". „Pentru popa, ostenindu-te Sfinţia [Ta], să
214 ACTE ALE PROTOPOPIEÎ D E ARGEŞ

îi daî o carte a Sf[inţieî Tale] şi a protfojpopeî Ioan alta.

în ce chip aî socoti că va fi lucrul odihnit. Şi voî mul-
ţămi Sfjinţii Tale]. Altjaj, aş fi scris la dumnealui Sărdariul
Bucşenescul, dar tot auzim că cu neamul nostru iaste în­
vrăjbit, ci nu cutezu să-î scriu. Şi să ne vedem sănătoşi.
Al Sffinţieî Tale] bun voitor."

VIII.

Carte domnească pentru plingerile aduse unui strin-

gdtor al dajdieî preoţilor din judeţul Argeş.
[C. 1750?]
Grigorie Ghica Voevod. „De vreamea ce la Domniia
Mea au dat jalubă Neaofit, iclisiarhol Mitropolii, pentru
Petru zet popii Costandin, din sud Argiş, zicând că au luat
1 1
t 27 p din bani dăjdiî preuţilor dintr'acel judeţ, şi n'au
a v u t purtare dea grija să mai dea pană a c u m ; aşij[de]rea
s'au mai jâluit tot pentru dumnealui şi Procop Logo-
fătjul] din Mitropolie, cum că area socoteală cu dinsul pen­
1
tru t 70, şi mai nainte, şi nice bani n'ar fi vrănd să
plătească, nice la socotială n'ar fi vrănd să stea,—vol­
nicim sluga Domnii Meale Antohi, copil din casă, să
meargă, să apuce cu strănsoare, şi, au toţ bani să plătiască,
aii, dea var (sic) zice că are iarăş a răspundea, să-1 iâ şi
sâ-1 aducă aice, ca să stea lată cu dinşiî. Că aşa este po­
runca Domnii Meale. H CA/A p-km r ^ B / H H .
Iulie 24 dni, 72—.
IX.
Mihaî Logofătul către logofătul Petru, pentru o jalbă.
[C. 1750.]
Cu multă sănătate şi cu frăţească dragoste mă închin
dumitale, iubite, ca un frate mai mare, neane Petre.
Pricina ne iaste mai mult cătră dum[nea]ta, făr de căt
iată că plecăm şi noi astăzi Sâmbătă de la vie la mă­
năstire pe dincoace de Argeş, şi, neputând să viu pe la
dum[nea]ta, — iată câ scrisei pe oce diiaconul Sofronie, că
 ACTE ALE PROTOPOPIEÏ DE ARGEŞ 215

atuncî seara am spus părintelui toată pricina mai pe

largu, şi m'am rugat de Sfinţiia Sa să ne dea mănă de
ajutori. Dar au zis că şi Sfinţiia Sa va să caute; n u m a
au zis că, de ai merge dumneata acum la Bucureşti cu
dumnealui ispravnicul, foarte bine ai face; că te-ar povă-
ţui pe la unii, alţii din boiarî, de ne-am putea căuta treaba
acasta, — că au fost zicând şi dum[nealuî| ispravnicul. Ci,
de vreame ce ai r ă m a s dum[nea]ta de acum n'au mersu
cu dumfnealuî] ispravnicul acum, iar să faci cum vei face,
să găseşti un cal la cineva, şi să te găteşti să mergem
cu toţii. Că, de vreme ce am început acastă treabă şi s'au
dovedit lucru, nu trebue să rămăe jos, ci numai să dăm
jalbă la Măria Sa Vodă, şi ce va da Dumnezeu. Că şi
părintele au zis aşa: să cearem la Măriia Sa Vodă ju­
decată, după sfânta pravilă cum învaţă, că într'alt chip
nu să poate, şi să le dăm şi cărţi de blestem, la popi i la
Gheorghie Croitoriul, că peste o săptămână plecăm şi
noi la Bucureşti, cum să va lăsa post, şi voi veni pă la
dum[neata]; numai, cum zic, să fii gata. Acasta, şi să gă­
sesc pe dum[neata] sănătos.
A dum[itale] de bine voitori ca un frate:
Mihăi Log[o]f[ă]i.
Şi să iaî şi carte de mărturie de la popa Necula i de
la alţii, care s'au întănplat aici de au auzit spuind popii
că sănt bani la ei.
X.
Ion bogasierul căire Logofătul Patru, cerînd nişte
bani.
[C 1750.]
Cu bună vreamea mă închin dumitale, logofăt Petre.
După ale sănătăţii, mă rog să-mî faci bine cu t 10, de 1

acum pană Duminecă, să înplinescu nişte bani unui Grecu;

că şade aici dă săntu zeace zile, şi, dimineaţa, am socotit
1
să-i fac banii, să să ducă; ci-mu lipsescu 2 0 de t . Şi voi fi
datorii a sluji dumitale ori ce mi-î pofti. Şi rămâi iarăşi
al dumitale bunu prieatin: Ion Bog[a]siiar[iulJ.
216 ACTE ALE PROTOPOPIEÎ DE ARGEŞ

XI.
Protopopul de Argeş către doi preoţi, cerlnd a i se
da o Ţigancă pentru slujba lui.
[C. 1750.]
Moş popo Măino, moş popo Petre, sănătate şi tot feri­
citul bine vă poftescă de la Dumnezăă să vă dăruiască.
Pentru dragostea mea, mă rog pentru vorba ce am vor­
bită pentru Ţigancă, — iată că veni şi fratile proin pro­
topopul] Petrei; ci să mijlociţi (sic) în tot chipulă, să-i daţi
Ţiganca în mănă, pentru că săntă săngur şi n'are cine să-mî
slujască, şi foarte-mi este cu păsă. Şi, făcăndu-mî acastă
slujbă, şi eu voi fi datori a sluji Frăţiilor Voastre.fDumneata,
logof[ete] Anghel şi dumneaei logof[eteseî] mă închin cu
sănătate. Să-î spuiă, căndă voi găsi vreame, voi să viu,
înpreună cu preoteasa, la dumnealor; că văzu că dum­
nealor Ia noi nu vor mai veni aica, la Piteşti. Cu acasta;
şi rămăî
Al Frăţiilor Voastre întru Hristos frate:
PopfaJ V., protfopopulj Argfejşului.

XII.
Un logofăt către protopopul de Argeş Petru, pentru
o rămăşiţă de bani.
5 Mart 1751. „Dragne Log[ofătul]" către „potropopul
1
Petre [de la Piteşti]". „Mă rog pentru t noao, după marfă
ce au rămas, şi aşa te-ai chezăşuit că păn în doao săp-
t[ă]mănî îi vei trimite, şi acum sânt patru săpt[ămănî]. Ci
de acasta mă rog, nici într'un chip să nu fac, ci să-mî tri­
miţi bănişorii, că apoi trebuim şi alt[ă] dată."

XIII.
Scrisoare către un logofăt, ginerele protopopului
Constantin, pentru nişte vite oprite.
5 April 7259 [1751]. Matei Creţescul către Logofătul
Petre. „Că-mî spuse părintele pop popa (sic) Costandin,
 AOTE ALE PROTOPOPIEI D E ARGEŞ 217

socrulă dumitale, pentru neşte vaci ce au luată păn aju-

toriul nostru dă ]a un datornică dă acolo, ce l-au găsătă,
şi, lăsăndu-le la dum[neata] ca la unu fi, şi acum au tri­
misă oamenii Sfinţii Sale ca să le ia, să le aducfă] aici la
Sfinţiia Sa, şi dumneata n'aî vrută să i le dai, şi i le-ai
oprită, şi, pentru ce pricină, [nu] ş t i e . . . Sâ-lă cinsteşti ca
pă un părinte, iară să nu-lă năcăjăşti."

XIV.
Lămuriri cu privire la dajdea preoţilor dată de un
logofăt ginerelui protopopului de Piteşti.
8 Ianuar 7260 [1752]. „ProcopieLogofătful]" „către Logofă­
t u l ] Petre, ginerile protopopului Costandin ot Piteşti". „Al
doilea, să-ţi spui cum că nu te-am socotit că eşti om pană la
atăta. Frate, eă nu am fost datoria să-ţi plătescu dajdea
dumitale la Vistierie şi a omului dumitale, a Sârbului, nici
am fosteă datoria să înprumutez pă dumfneata] şi pă tatăl
dumitale cu bani. Şi eu a m socotit o dragoste a dumitale;
şi m'aî poftit şi a m dat, şi te-am plătit şi la dajde, soco­
tind că-mi vei da banii şi va rămânea o dragoste la mij­
loc; iar cu acest felu dă lucru, care n'am socotit. în scurt,
frate, eă de astă vară a m dat r ă v a ş ă la Măriia Sa Vodă
pentru dumneata, şi Măriia Sa Vodă a ă poruncit să vie
copilă dină casă cu treapăd, şi s'aă făcut şi carte dom­
nească şi s'aă rânduit şi copil din casă. Apoi a m înţeles
că te-aî vătămat dă hoţi, şi, în credinţă, am oprit pă
copil[ul] dăn casă: una, ca să nu te năcăjescu, fiindă bol­
n a v ă ; al doilea, găndindă că tot îţi vei aduce aminte. Dar
am cunoscut că nici în găndu nu aî>La care, frate, eă iată
că acum era să-ţi trimiţu copil den casă, să dai şi treapădă,
şi să-ţi înplineştî bani. Dar am socotit să-ţi scria odată
încă, şi iată că-ţî scria, şi-ţi trimiseiă şi foiţă dă socoteala
noastră; şi să cauţi să-mi trimiţi bani după cum scrie foiţa
dă socoteală. Căci, de nu-mi vel trimite bani, să ştii că, în
credinţa, voia uita şi prieteşug şi tot, şi voia da carte la
copilful] din casă, că iaste gata, şi va veni dă vei da şi
218 ACTE ALE PROTOPOPIEÍ DE ARGEŞ

treapădu, şi vei înplini bani. Şi pă mine să nu bănueşti,

căci dăstul te-am aşteptat. Şi ftej pohtescu, răspunsul să-1
trimiţu căt de curănd, ca să ştiu ce voiű face. Ci, cum
zicü, au banii să-mi trimiţi, ori răspunsul: cum zic, să
ştii. Că, dă nu vei trimite bani, negreşit voiü să-ţi trimit
cu treapăd, şi vei da şi bani. Că eü nu ţe-am fost dator
nimic, să-mi ţii bani atăta vreame.
Şi rămăiu al dumitale ca un f r a t e /

XV.
Zapis al unei slugi a logofătului Petru din Piteşti.
Adecă eű Tudor dat-am scrisoarea mea la măna Lo-
gfofătuluî] Patru precum să ştie că, fiind eü dator la dum­
nealui, m'am tocmitü să-i slujăscu într'un anü, însă t' 10,
să-i slujăscu cu toată dreptatia şi sărguiala, o zeighe, 2
cămăşi, o păreiche nădragi groşi, alta supţire, o zărcuţă;
[pe margine: însă şi o glugă]; iar, neslujindü păn la anul,
să fiü lipsit de sămbrie. Şi, pentru adevărata credinţa, mi
am pus numele şi degetjul] mai jos, să să crează.
April 23 d., 7260 [1752].
Eü Tudor, slugfaj.
Eű Sárban, martfur],
Az pop [a] Necula, martfur /.
Eü Drăghicl, martfur].
Az Sima diiac, martfur].
A m scris eü, popa Vlad.

XVI.
Un logofăt către un preot pentru un răspuns aştep­
tat de la protopopul din Piteşti.

[1752—1761.]
Cu fiiască dragoste şi cu bună sănătate mă închinu
Sfin[ţieî] Tale, chir popo Nicolae. Mă rogü nadinsü cu
 ACTE ALE PROTOPOPIEÎ DE ARGEŞ 219

acestu răs[punsu], să trimiţu păn la moş popa Patru, pro-

in prot[opop] ca pentru unu răspuns şi poruncă ce s'au da tu
cu unu răvăşălu ce au datu, după cum porunceşte Sfin-
[ţiia Sa] părintele să caute ca să-î aibă a da răspunsu, căci
eu acel răv[aş] l-amu cerşiţii. Şi Sfinţiia Sa răspunsu aii
datu, şi blestemu încă le-aii pusii; ci să caute acea treabă
ce aii jăluit, să dea ştiinţă la Sfinţfia] Sa cum vor şti şi
v a fi cu dreptate; căci eu acel răspunsu l-am trimişii, şi va
fi mersu la m a n ă ; ci să-mi trimiţi răspunsu. Dar nimicii
zăbavă să nu faci. Acasta, şi fii sănătos. De ce a m u
vorbiţii, poartă grija.
Iulie 24 dn., 726—.
Fiiu sufletescti şi de bine voitoriu:

N. Log[o]f[ătul] MitfropolielJ.

X V i I.
Răvaş intim către logofătul Petru din Piteşti.
10 Iulie 1753. „Mihaî Log[ola]t Argjeş]" către „al mieii
mai mare tocmai ca un frate, dumneata neane Petre",
îl mustră „că ai trecut pe aici. şi la mine n'aî venit".

XVIII.

Un boier grec către protopopul de Argeş, pentru o

socoteală.

Molitfa Ta, biv protopop ot sud Argesi (sic), sănătate

şi tot b[i]nele îţ[î] poftim de la milostivul Dumnezâti să-ţ[î]
dăruiască.
Din porunca Preasfincie Sale părintele Mitropolit, scrio
Molitfă Tale că, în cas că vei loa acest[ă] scrisoare, să te
scoli, din prâuna cu doi, trei prăuţî mai de isprava, să vii
aiţ[î] la Bucureşti, cu catastih de toţ[î] prăuţi, ca s[â] do-
vădestî pentru acei săsăzăţi de lud[e] ce ai scris în tra-
cutele zile; într'altfăl să nu faţ(î|. însă să vii Molitfa Ta
220 ACTE ALE PBOTOPOPIEÎ DE ARGEŞ

întis la mină, că de m a r e folos a fi Molitfe Tale, dovă-

dindu una ca acasta. Să r ă m u i u :
Al Mălitfă Tale bun voitor dă bin[e]:
A. biv Vel MedfelniceriăJ.
1753, Săptemvrie 4.
[Frumoasă pecete neagră, mică, cu coif, stea, o pasăre
Ş i . . . A\ X*.]

XIX.
[C. 1754.]
Socoteala care amu cu Logofătulu Patru, dă bani
care l-arau plătită la dumnealui Vel Ag[a], pă el şi pă
Marină Sărbulu, cumu arată cverturile a n u m e :
l
Mai şi Iunie t 2, bani 48.
Iulie şi A u g u s t t' 2, bani 48.
1
Septemvrie şi Octomvrie t 2, bani 48.
l
Hatişeriful t 2, bani 30.
1
Noemvrie şi Dechemvrie t 2, bani 48.
1
Ajutorinţa t 5, bani 15.
1
Ghenarie şi Fevruarie t 2, bani 48.
1
Martie şi Aprilie t 2, bani 48.
Bani salahoriloru, bani 66.
!
Mai şi Iunie t 2, bani 48.
1
Iulie şi Avgust t 2, bani 48.
1
Hatişeriful t 2 p \ bani 60.
1
Septemvrie şi Oct[omvrie t 2, bani 48.
1
Cin t 32, bani 15.
Aceşti bani amu dată pentru Logofătulu Patru, a m
datu şi pentru Sărbulu iară t' 32, bani 15.
1
Facă dajdea amândurora t 64, bani 30.
Datoriia ce amu la Patru, osebî dinu cverturî.
1
Amu dată lui Patru bani t 16.
1 1
lpacu la elu t 2 p , 30.
1 1
Ipacu la elu, doi zloţi, t 1 p .
1
Datu tătăne-săă popeî cu zisa lui P a t r u t 15.
1 1
Datu la un gramatică cu zisa lui P a t r u t 3 p .
1 1
Cin t 38 p , bani 30.
 ACTE A L E PROTOPOPIEÎ D E ARGEŞ 221

1
Cin peste totu, cu bani dăjdiior şi cu bani datorii, t 103.
1
Dintr'aceştea au datu la mine t 10. Mi-au adusu şi cu
1
copilulu dinu casă t 60.
1
I ost [ = şi au rămas] t 33. Logofete Petre, au să-mî trimiţi
bani acestea, au voiu trimite copilu dinu casă cu poruncă
domnească, şi vei da treapădu, şi vei înplini şi banii.
P[roci]t Log[o]f[ă tulii].
[însemnare de bir preoţesc]
1
Popa Cărstea ot S a m a r a t 5.
Popa Badea ot tamu t' 5.
1
Diiaconul Diiculu t 4,90.
1
Stroe diiaconulu t 4 polu.
l
Ion diiaconulu t 2,45.
1
Popa Stanu t 4,90.
1
Popa Cărstea t 2, 105.
1
Nedelea diiaconulu t 2,30.
1
Ivanu diiaconulu t 2 polu.
1
Popa Gherghe t 5.
1
Arsenie diiaconulu t 2 polu.
1
Hreazea diiaconulu t 2,30.
1
Manole diiaconulu t 2 polu.
1
Dela moşu călugărulu Daniilu ot Samara, t 2.
1
Dela diiaconul Nedelfe], t 3.
1
Dela diiaconulu Ilie t 5.
Să să ştie că amu luatu pop[i] lui Sibanu ot Richiţele
sama dănu sfertu lui Sfeti Dimitrie, şi l-arau găsitu mân­
1 1
c a t u r i ] cu t 4, polii, bani 15, şi dă la cărja Vlădi[că]î t
6 polu. Mes[i]ţa Ghenarie 5 dni, leatu 7262 [1754]

XX.
Scrisoarea unui preot către un logofăt al Mitropo
Hei, despre felurite lucruri.
20 Ianuar 7262 [1754]. Popa Paşcu către „cumnatul
Gheorghiţ[ă] ot sfânta Mitropolie". „Aduc aminte dumitale
pentru călugăraş dă viile Sf[in]t[eî] Mitropolii, Văcărească
că i-aii apucat ca să le iâ plo[co]nul; ei au vin[i]t la
222 ACTE ALE PROTOPOPIEÎ D E ARGEŞ

min[e], dă mi-au spus, măcar că am scris şi dumnealui

Log[o]f]â]t Muşat şi dumitale pă popa Ion bogasier, şi
zice că nu le-au găsit pă d u m n e a t a . . . Să li să trimită
pecetluituri], că el zic că vor să fugă. Şi, pentrfu] araci
să aduC aminte Sfinţii Sale părintelui... Pentru Gheordie,
s'au dus la naşe-sa şi i-au zis să iă sandal de Veniţie cu
flori verzi, şi, dacă nu vel găsi cu flori verzi, să el
g r a n â cu flori. Şi ne rugăm dumitale ca să să ispră­
vească de aciî de t o t . . . M'am dus la nea Şerban, şi aşa
mi au zis, să vii dumneata aci, ca să v e z . . . Tot săntem
de u n i . . . Pentru moşiia Fleştî (sic), vel şti dumneata că
mi-au zis cumnat[ulj Mitric[ă] ca să-î faci hatăr să o toc­
1
meşti dumneata, măcar că, anu, au fost t 20, daca să v a
scot|e] iar aşa, să fac dumneata şiire ca să să trimită
ban[I]... Te pohteşte pă dumneata nea Şerban, pentru
preot, că-I supărjă] preoţi din Piteşti foarte greu, şi cer să
lase sfănta biserică... Rachiu l-am măsurat dănpreună
cu diiac|ul] Nica: au eşit vedre şapte, iar diiae|ul] Luca
socoteşt[e] numai cate zlot doi vadra, şi au dat mai înnainte
l l
t 5, şi acum la măsurătoare şi t 1, zlot 1 , şi ceialalţl bani
sănt la el."
Pecete neagră, ruptă.

XXI.
Carte de blestem a Mitropolitului Filaret, dată pro­
topopului Petru de Argeş.
Filaret, cu mila lui Dumnezeu arhiepiscop şi Mitropolit
a toată Ungrovlahiia.
Scriem cartea Smerenii Noastre ţie, Stanciule Işanule
ot — (sic). Cătră acasta îţi facem în ştire că aici la Sme-
reniia Noastră s'au jâluit popa Petre, protopopul ot sud
Argeş, că ar fi luat de la unchi-său Nicodim eg[umenul]
argeşan t' 1.108, şi ţi i-au dat în măna ta, şi ţe-au dat şi
1
el alţi t 660, de i-aî băgat în neguţătorie şi în marfă, şi
1 1
den bani unchi-său ai dat t 600, iar t 508 ai unchi-său şi
1
cei ce ţi i-au dat elu, t 608, au rămas asupra ta, şi, pană
 ACTE ALE PROTOPOPIEI DE ARGEŞ 223

au trăit unchi-său, întrebăndu-te, aî zis precum sănt bani

la tine, iar, după moarte unchi-săă, viind protopopul Petre
la socoteală la tine, aî început a-î scoate răvaşe mincinoase,
de zice că i-aî dat la unchi-său acei bani, şi protfo]popul
zice că cunoşte slova şi iscălitura unchi-său, că nu iaste
adevărată, şi, într'alt chip neavănd cum face să te dove­
dească şi să spui adevărul, iată că aă cerşut de la noi
acastă carte cu mare blestem şi cu groaznică afurisanie
asupra ta şi a casiî tale. [Formula de blestem.] Acasta
scriem.
Fevruarie 9 dn,, 7262 [1754].
Filaret al Utig[rovlahieî]'

XXII.
Felicitare protopopului Petru de Argeş, pentru
numirea lui.
Sfinţii Tale părinte protopoape pop[o] Petre, sănătate îţi
pohtim de la Dumnezeu. Scrisoarea Sfinţii Tale ce ne-aî
trimis, a ă venit, şi cele ce ne scrii, am văzut. Cum că te au
miluit Sfinţiia Sa părintele Mitropolit cu protopopiia jude­
ţului acestuia încă am văzut, şi de acasta foarte bine mi
i-au părut căci au arătat Sfinţiia Sa acastă milă asupră-ţi.
Pentru cele ce te rogă, a te ajutora asupra învăţăturii, îţi
dau de grij[ă]; cu cele ce ne vom pricepe, îţi voiu da în­
văţătură, dar acum, de vreme că Sfinţiia Sa părintele Mi­
tropolit te-aă făcut protopop, aşa vei rămânea. Numai
acum la bani dăjdiî aceştiia a ajutorinţiî, să nu te amesteci,
de vreme că protopopul Duminică mai are rămăşiţă de
1 1
căvert[ul] lui Sfeti Dumitre t 400, şi de bani cărjiî t —. Şi,
fiindcă şi dajdiia acasta au venit mai nainte, s'aă dat
asupra lui, şi el va să răspunză şi la bani dăjdiî aceştiia,
şi, pană a-şî scoate el rămăşiţile trecute şi bani ajutoriţiî,
să apropie şi soroc de a fi Sfinţiia Ta şi a răspunde la

1
V. şi pp. 199-201.
224 ACTE A L E PROTOPOPJEl D E ARGEŞ

bani viitori. Ce după cum iţî scriem, să urmezi. Acasta,

şi fii sănătos.
Fevruarie 15, 1754.

XXIII.
Un logofăt al Mitropoliei către acelaşi, pentru dajdea
ajutorinţă asupra preoţilor.
Cucernice potropope Patru, sănătate îţi poftim... Veni
Ioniţă copil dăn casă de ne spuse cumu că dănu dajdea
ajutorănţăî de la preoţii ot Piteştii nicî-unu banu n'au
luaţii, ci stămu de ne mirămu ce faci...: fiindu însuşi acum
şi potropopu nou, acest felu de silfinţa] faci? Ci cată de
trimite pană măine o s u m ă . . . , şi peste 3—4 zile să vii cu
totu istovulu, să te socoteşti cu copilul dăn casă. Că, nesi-
lindu-te şi neviindu, să ştii că voiu scrie la dumnealui Me-
delnicerul, de va spune dumnealui Vel Vistiernic] şi îţi va
trimite cu treapăd. Ci, cumu zicu, să nu faci altă zmin-
teală. Şi fii sănătoşii, că pană în alte judeţe bine vei fi
aflaţii că au făcutu potropopi totu istovulu.
Al Sfinţii Tale Costandin ot Mitropolie.
Mart 1 dn., 1754.
[Adresa:] Sfăn. cucernicului potropopuluî Patru ot Pi­
teşti, cu sănătate.
[Pecete neagră, ruptă.]

XXIV.
Un logofăt de la Mitropolie către un preot, pentru
deosebite afaceri.
Al mieu intru Hristosca unu părinte sufletescu, Sfin[ţia Ta]
moş pop[o] Cărsto, sănătate îţi pohtescu de la Dumnezeu să-ţi
dăruiască. Tâmplarea răvăşâlulul, cercetezu de sănătatea
Sfinţii Tale, să mă bucurii. După acastea pohtescu pentru
stupşoriî care a m u aciî la moşu diiacon[ul], şti că amu la Sfin-
l
ţiia T a t 1 după o carte. Ce să-î încarci în carulu Sfinţii
Tale, să-î duci pană la vie la mine acumu, împreună cu
 ACTE ALE PROTOPOPIEÎ DE ARGEŞ 225

iinulu Costandin, iar, de vei putea, m ă rogu să aduci până

aici, şi îţu voiu mai da unu leu, osebită dinu leu care amu
la Sfin[ţia Ta], a ă cătu v a fi cu dreptate. Numai mă rogă să
nu rămăe lucru pană iaste mai timpuria. Şi cu moşu diacon[ul]
mă voiu socoti, căndu voiu veni cu sfertul lui Sfetăi Gheor-
ghie, căci au r ă m a s ă totu asupra noastră judeţulu. Moşu
popi Badiî mă închină cu sănătate şi te pohtescă, moş
popo Cărsto, să-ţi cunoscu dragoste. Şi iară mila lui Dum­
nezeu să te păzească cu sănătate. Martie 26 dni, 7262 [1754].
Al Sfinţii Tale fiiu suffletescu]: Gh. Log[o]f[â]t.
|V°:] Moşu popi Cărstiî cu sănătate să i să dea, la Samara.

XXV.
învoire de preot de sat din protopopia Argeşului.
April 1, 7262 [1754]. Adecă eă popa Antonie, dinpreună cu
megiaş car[i] să vor iscăli mai jos, dat-am scrisoarea mea
la măna Sfinţii Sale părintelui protopopului ot Piteşti, pre­
cum să să ştie c'am venit la biserică din sus, în gura Văi
Stanei, să fiiu preot la biserică pană la sfârşitul mieu; iar
să nu fug, să las biserica pustie, — că aşa m'am legat eu
cu scrisoarea.
Eu pofpaj Antonie. Eu Preda, martforj.
Eu unchiaş Necula, mart [or].
Eu Ion Arsene, martforj. Eu Radul, martforj.
Gelobt sey Jesus Christus.
Joseph Ingrisch von dort.

XXVI.
Ispravnicii de Argeş cer preotului Petru din Piteşti
a plăti o datorie.
Sfinţii Tale părinte potropoape, chir pop Petre ot Piteşti,
sănătate. Aicea la noi au jăluilu Stanculu ot Cerborenî
cumu că în trecuţii ani te-aă împrumutată la unu vinăric
1
cu t 5, şi acumu, cerăndu-ţî bani, nu vei să-î dai; la care

7992. V o i . X I V 15
226 ACTE ALE PKOTOPOPIEl DE ARGEŞ

iată că-ţî scriem, de săntu bani buni, să cauţi să i-î dai cu

dobânda lorii; iaru, de vei avea a răspunde, să vie faţă.
Că apoi, mai viindu cu jalbă, îi vei înplini fără voia
Sfinţii Tale. Aprilie 6, 1754.
Do: isprfavnic/.

XXVII.
Scrisoare cătră acelaşi protopop, pentru o
cumpărare de cal.
8 April 1754. — către „protopopul chir popa Patru".
„Pentru ce m'am rugat, ca să cumperi un cal, te pohtesc
pă Sfinţia T a ca să nu mai faci osteneală să-mi cumperi,
că a m dat cum trebue. Ci mă rog Sfinţii! Tale pentru cei
1
t 4, care te-am împrumutat, mă rog ca cum făr de zăbavă
să mi-î trimit mai curând, că acum la Sfete Gheorghie voi
să-mi dau socoteala, şi nu-mi sănt bani de ajunsu. Ci
m ă rog Sfinţii Tale să mi-î triimiţ cum mai făr de zăbavă,
să nu mă dai de zminteală, că foarte îmi trebuiesc".

XXVIII.
Starifa de la mănăstirea Ostrov către acelaşi
protopop, cu felicitări de Paşti.
Părinte protopoape, cu Hristos anesti şi cu metanie ne
închinăm Sfinţii Tale, şi te înştiinţem pe Sfinţiia T a pen­
tru acest ii moşii, că mai nainte s'au totu pusu uni! şi alţi!
ispravnici şi nicî-unu folosii n'au fostu, darti acurau ne-
amu rugatu de Preasfiinţiia Sa părintele episcopulii pentru
acestu moşii, fiindcă iaste omu bătrân, şi de ispravă, de
care vei vedea şi cartea Preosfinţii Sale, de l-au pusu
ispravnicii ca să porte grijă să ne odihnească. Dar şi
Sfinţiia Ta să nu cauţi duşmaniloru, ci, pentru dragostea
Maicăî Precisteî, să facă milă ca să nu rămănemu de
ponosii. De acasta ne rugăm Sfinţii Tale pe cum ş'ati
făcuţii Preasfinţiia Sa părintele episcopii şi alţi isprav­
nici milă cu noi, de ni l-au orânduiţii ispravnicii şi purtă­
torii de grijile casei, să faci şi Sfinţiia Ta milă, să-lu
 ACTE ALE PROTOPOPiEÏ DE ARGEŞ 227

laşi să fie, ca să nu ne lipsimû din (sic) lucrurile sfin­

tei case. Acasta, şi mila Maicăi Precistiî să te păzească
pe Sfinţiia Ta. A Sfinţii Tale plecată :
Smerita Ştefana Stariţa,
delà sfânta mănăstire Ostrovu, cu toate maicile dinpreună.
Aprilie 11 dni. 7262 [1754J.

XXIX.
Mitropolitul muntean Filaret către Pirvu Canta-
cuzino, pentru un proces.
Hristos anesti.
Cinstite, blagorodnice şi ale Smereniei Noastre întru
Duhul Sfăntu iubit fiiû sufletescu, dum[neata] P ă r v u l e
Cantacuzinô Med[e]l[niceriù] de ia milostivul Dumnezeu ru­
găm ca să-ţi dăruiască întreagă sănătate, viaţă îndelungată
şi tot binele fericit, atât trupescu, cât şi sufletescu, iaru
de la Smereniia Noastră trimitem dumnitale molitvă şi
blagoslovenie.
Fiiască cartea dumnitale ce ne-aï trimis, cu părintească
dragoste o am Ifuat], şi toate căte ne scrii dumneata, a m u
cetit, şi, mai întăi, de sănătatea dum[itale] amû cetitu, dănd
mulţumită lui Dumnezeu. Ne scrii dum[neata] pentru [unj
diiacon Duminică, ce iaste prot[opop], precum că, la dajdea
ajutorinţii. multe lucruri ai cunoscut dumfneata] asupra dăj-
dilor, şi, văzănd dumjneata] în ştire nici la Măria Sa Vodă
faptele lui, nici la Smereniia Noastră, — de acasta înţe-
lepţeaşte [ai] făcut dumjneata], să fii blagoslovit, că noi adevă­
rat puseasem prot[opopù] pă popa Patru, după cum pohtise
şi dum[nealui] fiiul nostru sufletescu Sandul Bucşănesculu
biv Vel Săr[dariu]. Dar, viind o sumă de popi de acolo, şi
fiindû davagiù şi copilulû den casă, cu multe cuvinte de
înpotrivire de spre partea popii Patru, că nu-1 pohtescu,
noi iarăşi am orânduit ca să fie prot[opop] diaconful] Dumi­
necă. Ce noi pohtimû cu adevăru să avem de Ia dum­
neata înştiinţare de pricinile diaconului Duminecă, şi, fiind­
că acum, la Sfeti Costandin, iaste obiceaiû de vin proto-
228 ACTE ALE PROTOPOPIEÎ D E ARGEŞ

popii aici la Bucureşti, avănd ştire, după cum va fi cu

cale, aşa vom tace. Cu acasta sfârşind, mila lui Dumnezeu
să fie dumitale pururea umbritoare şi p a z n i c ă ; ş i fii dum-
[neata] blagoslovit:
Alu dumitale părinte sufletescu şi cătră Dumnezeu ru-
gătoriu de sănătate:
F[i]l[a]r[et] al Ungr/ovlahiel].
Kal W J 6 I C v ă S-/_O)[XEV GTJX&TOCOV T ? J ? b'jsic/.c TYJC [ = Şi iar S ă
a v e m ştire despre sănătatea dumitale.]
Aprilie 24 dni, 7262 [1754].
0
[V :] Cinstitului blagorodnicu şi al Smereniei Noastre
întru Duhul Sfănt iubit fiiu sufletescu, dumfnealuî] P ă r v u l
Cantacuzino Vel Med[e]l[ni]c[eru[. Cu blagoslovenie să
să dea.
[Peceţî negre: una, la mijloc, cu semne, celelalte cu ca­
mei; cea din mijloc e pusă pe u r m ă de pecete roşie.]

XXX.
Un necunoscut către protopopii de Vilcea, pentru
dajdea preoţească.
Cinstiţilor Sfinţilor Vostre, poptropopilor sud VălCa, de
la milostivulu Dumnezău tot binele vă rug[âm]. Alt, vă
facemu ştire pentru acest preotu Mirică, că, de cătăva
vriame, fugăndu din plasa Argeşulu, într'aciaste zile tre­
cute mergăndu noi pentru neşte trebi la Rămnicu, l-am
aflat, şi, multă rămăşiţă de la dăjdî rămăind, din proto-
popiia socru-mieu, protopopeî Costandin, l-am apucat, şi,
ce i-am găsit, am luat. Dar, încă neavănd cu ce plăti,
ş'au băgat chiezaş pană la o vreme, ca să [nu] mai răpue
ce are, şi au dat zapis de l-am mai îngăduit. Pentru
acastfa] fiind plasa noastră cu elu încărcată, şi nescoţind[u-l]
de la catastihul biserici, iară aica sscutăm (sic) cu birulu
de la măna chezaşilor după cisla plăşiî, ci de acolo v ă
pohtim să aibă pace. Şi rămânem
[Ai Sjfinţiilor Voastre pun (sic) voitori:
Aprilie 24, 7262 [1754]. P... [rupt ].
 ACTE ALE PROTOPOPIEÏ DE ARGEŞ 229

XXXI.
Chemare a protopopului Petru la Mitropolie.
Părinte potroboabe, pop Patrule, cu răvăşii maî multu
n'avemti a-ţî scrie, fără cătu iată că-ţî trimiseiu acastă
carte a părintuluî Mitropolitu, ci cinstit vei înţelege, şi
numaî dă cătu să te scoli, să viî la noi,— nefâcăndu altă
zăbavă.
Acasta. Bun-voitoru: Pdrvu [Medelniceriul].
Maî 4 dni, 1754.

XXXII.
Medelnicerul Pîrvu către Mincu Bucşănescu,
căruia-i trimete să-l ţie de urii la boală.
Cinstite şi al mieu ca un frate, dumneata Cluc[eriuleJ
Mincule Bucşănescule, de la Dumnezeu întreagă şi fericită
sănătate pohtesc ca să-ţî dăruiască dumitale. Cu scri­
soarea de alt nu am făr de căt, ştiindu-te pe dumneata
cam bolnav, şi săngur acolea la mănăstirea Dintr'un
Lemnu, iată că a m trimis pe popa Petre protfopopul],
îînd om al nostru şi al dumneavoastră, ca să şază acolea
lăngâ dumneata, să-l aibî la vorbă, să nu-ţî fie urăt, pană
va veni şi dumnealui fratele Sandul S ă r d a r i t i c ă iaste
ca să vie. Ci dumneata să laşi toate gândurile ceale de
necaz, că acealea îţi strică sănătatea dumitale, şi să fii
cu bună nădeajde la ajutoriul Maicăî Preacuratei F e c o a r e ;
că nădăjduim la mila lui Dumnezeu şi la rugile Maiceî
Sfinţii Sale, că vei câştiga sănătate, de mă vei asculta ca
să fii cu credinţă şi cu inimă b u n ă ; iar, de nu vei asculta,
să ştii că foarte îmi va părea rău, — că inima rea nu
aduce nicî-un folos.
Cu acasta, şi rămăiu al dumitale ca un frate:
Maî 2î dni, 1754. Părvu Medfelni/cfejrfiul/.

1
Cel m a î c u n o s c u t d i n Bucşăneştî.
230 ACTE ALE PROTOPOPIEÎ DE ARGEŞ

XXXIII.

Carte de chemare la judecată a fostului protopop Petru.

Părinte popo Petre, proin protopoape, sănătate. Pri-

c[i]na, alt nu iaste, fără de căt aicea la noi au venit popa
Varlaam de la Coziia cu o cinstita carte a Sfinţii Sale pă­
rintelui Mitropolit, întru care s'au ''at jalbă la Sfinţiia Sa
cum că ai luat 2 cai fără de judecată şi fără dreptate,
nefiindu-ţî datoriu, pentru neşte bani ce au fostă luată de
la răposatulă Nicodim igumen, unchiu-său, şi s'au fost şi
plătit, luîndă răvaşu de seamă pentru acei bani; la care
iaste porunca Sfinţii Sale părintelui Mitropolitu, ca să vă
îndreptăm noi pentru acasta pric]i]nâ. Ci iată câ-ţî scriem
să cauţi să te scoli să vii aicea la noî, ca să vă judecămă,
fiind şi popa Ştefan protopop. Că apoi, neviind. să ştii că
vom da carte de adeverinţă la măna popii lui V a r l a a m ă ,
de va merge iară la părintele Mitropolitu, şi vomă scrie că
nu te [supui] poruncii, şi apoi, nu numai că-ţî [va] veni cu
treapâdu, ci vei petrece [şi cu] ruşine. Ci după cumu îţi
scriemă, [să faci] negreşitu, să vii, şi ţ-amu trimisă şi cartea
ce ne scrie, să vezi. Acasta, şi fii sănătos.
Bun voitoră Costandin isfpravnicul].

Mai 29, 1754.

XXXIV.

Un preot către protopop, în afaceri de slujbă.

2 Iunie (?) 7262 [1754]. Popa Costandin (?) Boreştî (?)

către protopopul (de Piteşti). „Ai trimis Sfinţiia Ta pă moşă
deaconu Neguţă: bine ai socotită Sfinţiia Ta, şi mulţămim
Sfinţii Tale de osteneală ce ai făcut Sfiţiia Ta. Numai
astă sară să mă cruţi Sfinţiia Ta că n'am putut ven[i],
că am mare triabă, iară dimi[nea|ţă voi veni negreşită, şi
cele ce vei fi avă[n]d Sfinţiia Ta, vomă vedea. Ci Sfinţiia
Ta să nu pui vr'o socoteală, că dimineaţă voi ven[i]."
 ACTE ALE PROTOPOPIEÎ DE ARGEŞ 231

XXXV.
Răvaş al unul logofăt către protopop, pentru afaceri.
Părinte protopoape, cu plecăciune m ă închinu Sfinţii
Tale cu răv[nă]. Nu putui coprinde toate ceale ce avemu
să vorbimu, măcar că aşii fi veniţii şi eu la Piteşti. Acumti
darii vei şti Sfinţfia] Ta că acumii sosii şi eu dupeste Oltu
cărau bolnav, ci Sfinţ[ia] T a să nu faci într'altu chipii, ci
să vii pană aici, că înţelesei că arii fi veniţii şi dumnealui
Sărd[arti] Sandulu la Piteşti, şi ştii că avemu treabă, şi
după aceaia mai avemu şi altele. Ci, cumii zăcu, cu unu
casu mai nainte să vii, şi atuncea pe largii ţi le voi spune
toate cu amăruntulii, cate săntii şi dincolo, şi poţi să spui
şi dumnealui Sărd[ariulj, de te va întreba de mine, căci
n'amti veniţii acumii la Piteşti, să spui că vei să vii Sfin­
ţfia] T a pană aici, şi de aicea vomu merge amăndoî
înnapoî la dumnealui. De acasta înştiinţâzu pă Sfjinţiia]
T a ; şi rămăiu alia Sfinţii Tale plecaţii ca un frate:
Iulie 6 dni, 1754. Mihal Logofăt Argeşfanul].
0
[V :] Sfinţii Sale părintelui protfopop] chirii popa Petre
otti Piteşti, cu fiiască plecăciune să să dea.

XXXVI.
Un fost econom al episcopiei de Rimnic către pro­
topop, pentru banii sfertului.
Cu sănătate m ă închin Frăţii Tale, oce protjopop] Ra­
dule. Ceale ce mi i-aî scris, a m văzut, numai foarte grabă
mare iaste de bani. Ci căt vei putea, sileaşte-te acum de
fă istovul de bani şfert[uluî], că voru să-î trimitem la Bu­
cureşti] ; iar, de ce-I dă poclon, cănd vei veni din plasfă],
iar cum ştii poartă-ţî cinstea. Mai mult nu zic, ca să nu
vi cu niscai treapede. Prea Sf. părintele iaste la Bucu­
reşti] şi să află sănătos; acum mai în g r a b ă ceale ce vor
fi pe acolo, nu prea ştim.
B u n voitor:
Stoian pfroin] ecfonomul] episcfopiel] Răimfniculuif.
A v g u s t 1 dn., 1754.
232 ACTE ALE PEOTOPOPIEÎ DE ARGEŞ

Pentru o bute de vin ce aî la Staţie, să am răspuns

pentru preţî, — te miri cum ne va trebui; să nu prea cauţî
dobândă multă, mai multă prietenie.

XXXVII.
Logofătul Mitropoliei către protopop, cu privire
la dajdea preoţilor.
Cinst[ite] şi al mieu părinte sufletescu, Sfinţfia] T a chir
popo Petre protfopop]. Cu fiiiască plecăciune sărut măna
Sfinţfieî] Tale, şi de la Dumnezeu îţi rog toate ceale bune.
Scrisoarea ce mi aî trimis, o a m luat; ceale scrise a m
înţeles, de sănătatea Sfinţiei Tale m ' a m bucurat. O scri­
soare ce mi aî trimis de la moş popa Costandin proin
prot[opop], mai în trecutele zile, am luat, şi n'au vrut ni­
meni să şază, să-î fiu dat răspunsulu. însemnarea nume­
lor ce aî trimis, am văzut, şi iar le trimisei la Molitva
T a : să mai fie îngâduială. Căt din înpotrivitoriî Sfinţfieî
Tale] au scris, aii scris la Sfinţfia] Sa părintele, şi la dum­
nealui Medelni[cerJ multe părî. şi te-au făcut zorbagiu, şi
căte au vrut; şi aii zis că din pricina Sfinţfieî] Tale sănt
1
90 de t jos den dajde, de nu poate scoate slujba la cale,
şi aî făcut m a r e turburare în judeţ. Şi ce râspunsu vor
fi luat acei trimis, nu ştiu, făr numai am întrebat pă
Sfinţfia] Sa părintele, şi mi au spus căte de Sfinţfia] Ta
aii scris, şi am întrebat şi pă dumfnealuî] Med[e]l[nicer],
şi a m vorbit căte ceva ce s'au căzut, şi mi au spus
dumnealui de căte au scris, şi te-au dat de om răii, şi
cum, din turburărea Sfinţfieî] Tale, stă slujba jos, şi s'au
zăticnit popii de nu daii banii. Şi acest răspuns am luat;
ce să te dai în lături, să nu mai umbli turburând acumti
popii, şi făcând gâlcevi: nici nu e vremea şi găsescu pri­
cină. Ci să-ţi cauţî treaba Sfinţiei Tale, păn ce-ş vor în­
cheia socoteala, şi atuncea îţi va da voe de vei căuta;
căci Sfinţfia] Sa părintele şi dumnealui Medelnifcerul] au zis
Că nu o va lăsa jos, numai ca să nu fie scandălă şi pri­
cină te trage de tot la trebile Sfinţfieî] Tale. Şi nici te fă
 ACTE ALE PROTOPOPIEI D E ARGEŞ 233

a pomeni pană cănd va veni vremea. I a r să nu te ame­

steci într'acastă vreme, că apoi vei greşi: aşa m i a u zis.
Numai caută de lămureşte catastiful făr de dungi, cu toate
numele, şi să stea în ghiozdan, şi să nu facă preoţii su­
net, ci să tacă, şi nu le da apă sau să-şî poarte numele.
Apoi, eşind slujba la cale, să nu fie pricină. Atuncea
viindu, să va făţişă lucrul, şi să va cunoaşte dreptatea,
că jalba de a să jălui preoţii Sfinţ[ia] Sa pohteşte, şi v ă
binele şi dreptatea, iar nu jafuri. Ce în ce chipu îţi scriu
pecum ştii că-ţî voescu cinstea şi binele, aşa fă. Acasta,
şi fii sănătos.
Al Sfinţfieî] Tale de bine voitoriu şi fiiă sufletescu:
N. Log[o]f[ă]t[ulJ MitfropolielJ.
A g u s t 13 dni, 7262 [1754).
[V°:J Sfinfţieî] Sale chir popii Petru, proin prot[opop],
cu fericită sănătate să să dee.
[Pecete roşie, ruptă.J

XXXVIII.
Un diacon împuterniceşte pe un altul a strînge
rămăşiţe de dajdea preoţilor.
f Să fie volnic diiacon[ul] Radul cu răvaş[ul] nostru să
meaargâ la preoţi, pă unde va fi rămăşiţă, ca să iâ toţi
banii pă căt vor şti ei că au rămas să dea la diiacon[ul]
Ştefan. Iar care va zice că s'au plătit, şi pă u r m ă să va
găsi neplătit, atunci va da şi bani cu scărbă, şi va da şi
treapăd. Acasta. Ştefan diacon
Dechemvrie 23 dni, 1754.

XXXIX.
Un preot şi un diacon dau zapis pentru nişte
lucruri arse în biserica lor.
Adecă eu popa Antonie, dinpreună cu diiaconulă Ra­
dulă otu Piteşti, dat-amu zapisulu nostru la măna pă­
rintelui prot[op]opuluî popa Patru ot Piteşti, precumu să
234 ACTE ALE PROTOPOPIEÎ DE ARGEŞ

să ştie, căzăndu noi într'oo greşală pentru nişte sculele

bisericii, de au arsu sfăntu antimisu cu sfintile moaşte, de
au rămaşii de nicî-o treabă, şi au arsu şi o Liturghie de
cele bune de la Buda, şi masa de prestolu de pănză,
— deci, făcăndu eu greşala acasta, amu fugiţii. Deci, ma­
halagii, nesuferindu greşala acasta, au vrutu să înştiinţeze
pă părintele Vlădica, ca să iau pedeapsa după vina mea.
Decî amu căzuţii cu rugăcune la dumnealoru mahalagii
şi la protopopii, de me-amu pusu zi, de acumu pană Du­
minecă să aibu aduce antimisu pentru antimisu, sau să
1
aibu a da t 2, şi Liturghiia, şi masa de pre prestolu;
iaru, de nu m'aşu afla Duminecă ca să plinescu strică-
1
cunea ce s'au fâcutu, să fie volnici să mă treapăde t 3 ;
pentru c'aşa ne-amu legatu noi cu zapisulu nostru, şi să
1
dămu şi gloaba t 5. Şi păntru credinţă amu scrisu cu
măna noastră, şi amti şi iscălită ca să crează.
Mfesi]t[a] Ghenarie 7 dni, leat 7263 [1755].
Eu popa Antonie, platnică.
Eu diconu Radulă, platnică.
Dat-amu scrisoarea mea la măna diiaconuluî R a d u l ,
de bună credinţare, că, de n'oî veni pană la sorocii, ş'aru
trage vre un necazu pentru mine, să aibu a înplini eu
dinu casa mea. Şi pentru credinţa mi i-au pusu iscălitura
mai josu, să să crea[ză].
Ghenarie 5 d., 7263 [1755]. Eu popa Antonie.
Adecă diconulu Radu, dat-amii zapisu mieii la măna
părintelui popa Petru, precumu să ştie că amu luat popa
Antonie pă sama mea de la închisore, dă Joi pană Do-
minică, iară, dosindu elu, să plinescu eu pagoba, şi i-amu
iscăliţii mai josu ca să crează.
Ghenarie 5 d., 7263 [1 /55]. Eu Radu diiaconu.

XL.
Răvaş de împrumut către protopopul Petru.
[C. 1760.]
Dat-amu răvăşelulu nostru la măna Sfinţii Sale părin-
 ACTE ALE PROTOPOPIEÎ DE ARGEŞ 235

teluî popeî Petre otu Piteşti, precumu să [să] ştie că m'au

inprumutatu cu parale 20. Şi pentru credinţa ne-amii pusu
numele ca să să crează.
Ей Tudor, aprodu. Eu Manea, aprodu.

XLI.
Răvaş al Iul Ion Măldărescu, cu cuprins intim.
[C. 1760.]
Cu frâţască dragoste şi cu bună vremea m ă închină
dumitale, frate Petre. Iată că trimisă! acestu fecorti cu
cai acolea la părintele, ca să măe de nopte, şi să vază şi
pe dum[neata] cumu te mai afliî, şi moşu popa este sănă­
toşii. A m u înţălesu pentru unu Ţiganii alu mieu cumu că
aru fi veniţii acolea; ci să-lu iaî cu cuvinte bune, să nu
mai fugă undeva, şi dimineaţa să mi-lu trimiţi aici, că ( ? ) ,
de-î va fi voia părintelui să i-lti vănzu, bucuroşii să i-lu
dau, că eu totu nu ra'amu hrăniţii cu dănsulu. Acasta, şi
rămăi ca unu frate alu dumitale.
lonă Măldăresculă.

XLII.
Рйчдеге de la orăşenii din Piteşti pentru un diacon
ce vinde vin şi rachiu.
[C. 1760.]
ţ Noi oroşani den Piteşti jăluim Sfinţii Tale şi cu
plecăciune ne r u g ă m Preasfinţii Tale să ne asculţi jalba,
că săntem îngreunaţi de dăjdiile înpărăteştî şi de alte
porunci domneşti. [Pană aici, şters.]
Cu prea-plecată scrisoare jăluim Preasfinţii Tale pen­
tru un diiacon de aifia, Luca, că vei şti Sfţinţiia Ta] că
ţine căr6umă la casa lui, de vinde vin şi rachiu şi alte
ce nu i să cade, în partea preoţească, şi a6asta noi n'am
mai pomenit să fie diiaconî cărcumarfî], măcar că porunca
Preasfinţii Tale] ştim: că preoţii şi diiaconiî şi orîcariî
sînt în partea bisericască să nu ţie cărcumfă] la casele
lor. Dar acestfa] nu ştim cu ce socoteaală face acest lucru
236 ACTE ALE PEOTOPOPIEÎ DE ARGEŞ

necuvios; ci de acasta facem ştire Preasfinţii Tale] ca să

indrepteze Preasffinţiia Ta], ca un stăpăn al tuturora, să
nu fie volnicii să vănză vin la casa lui, să să necinstească
partea preoţească. Acasta ne r u g ă m Sfţinţii Tale]: blago-
sloveniia Preasfinţii Tale cu noi.

XLIII.
Listă de dijmă preoţească.
[C. 1780.]
Iaşi.
Foiţa de dijma popi. [Cinci n u m e de săteni.]
 IV.

ACTE PRIVITOARE LA FAMILIILE ClZÀNESCU ŞI STOIENESCU.

 I.
Zapis pentru împrumut al unul sătean din Dobricenî.
Adecă eu Andrei Budărăscul ot Dobriceanî, dat-am zapi-
sul mieă la m ă n a h Logjofătuluî] Dumbrav[ă] ot Dobriceanî
ca să fie de bună credinţă păntru să să ştie că i-am
fost datori câţ[I]vah bani încă mal denainte de v r e a m e ;
de aciî noî ne-am socotit încă la Bucureşti, şi i-am r ă m a s
dator 7 p', şi nu i-am pus ză pană la tomna, să viă să-I
aduc banfi] făr nicî-o sminteală, păntru că aşah m ' a m chel­
tuit. Iar, de nu voi veni să-î aduc ban[i] la zi, să trimiţfâ]
cu treapăd, să-î dau bani fără voia mea. Şi, cându s'au
scris acest zapis, fost-au mărturii carii să vor iscăli mal jos.
Şi pentru mai adevărată credinţă pus[u]-mi-iam şi eu nu­
mele şi peceate, ca să să crează.
Mart 15, P 7188 [1680].
Ispisah az Costandin Logofăt ot BucfuJreştfiJ. Eu
Andri Budărăscul. Az Spirea Logofăt oi Bucureşti,
mărturie. Az Udrea, mârtfurie], Az Mircea apfrjod,
mări furie].
II.
Zapis al lui Toma Stoienescu, pentru o datorie.
29 Maiu 7189 [1681]. „Toma ot Stoineştl" 'dă zapis pen­
tru datoria ce are la Logofătul Dumbravă. Martur „popa
Tănasie".
III.
Catastif de vinăriciu şi alte socoteli.
[Nume:] Cârstiiană Drăgănesculă, Stoeanu ot Cacova,
soru-sah, Rada Stupăreasa, Dobrinu Drăgănescul, Mihailu
240 ACTE PRIVITOARE LA FAMILIILE CĂZĂNESCU ŞI STOIENESCU

alu Vilăi, Oprea alu Despeî, Stanu ot Val[ea] Lupului,

Stroe bratu pop[eî], neanfea] Andriiu părjcălabul], Sarchizti,
Stanu Căţa, P a t r u Grozăvesculu, Andre otu Suseanî,
Lazăru Cizmarii, Cărstea Şelariulu, Drăguşin, Dărmonu,
Patru Hagiesculu, Radulu Râznesculii, Sima otu Stoineştî,
Neago, unchiiaşulu Danii, Sima celîi micii, Arsănie, Lisafta,
Ianculu, Sărbulu otu Bărbăteşti, Radul Mogoşescu, Sima
1
Hagiescu, la jup. Gîura. [Sumele, cîte 1, 2, 9 t , bani 42,
100 etc.J. Aprilie 15, la seam[a] a 2. Ghen. 1.
Fii lui B a r b u l u î . .. Dat-am pântru Stanti, la berbeci bani
24, la biruiţi Diiluî bani 17. La Barbulu, de la untii, bani
35 . . .
L* 7192(1684], Aprilie 15, dat-amu lui Patru bani 100, etc.
Mai 21, 1' 7192 [1684]. Dat-amu lui Stanu Babanii, lei 2,
pană la tomna să-mi cosască 2 fălci.
Mai 22 d., P 7192 [1684].
Socotitu-ni-amu cu Stanu bratu Marco păntru datorii:
s'ati aflaţii cu toţii bani 408.
Iunie 27 d.
Dat-amu Oprii lui Vas[i]lie la hăracii bani 133, pană
la tomna.
larii la bani hâraciuluî daţii lui Stanu otu Valea Lupu­
1
lui, t 1.
1 1
Dat-amu lui Patru R ă c : la hăracii, t 1 p .
[Sinete de la „Cârstiian Drăgănescul" către „diiacfonul]
Dumbravă", de la „Standul snă — otu Stoineştî" către
„Log. D u m b r a v a otu Dobriceanî*: „i-amti pusu neşte făşiî
a nostre zâlogti: însă moşie de pe Dealul Pietrariloru . . . ,
pană în viia Vladuluî Păuşea". — 29 Ianuar 7191 [1683],
de la „Costandin snă — ot Stoineştî" către acelaşi, pentru
zălog de moşie, „pană în mejdina unchiiaşuluî Vladuluî
P ă u ş u " ; aceiaşi dată. „La Ionu Dărmonu de pe v i n u . . . La
finulti Stanu pană la Sânjorzu . . . De pe slănină amti loatti
de o dată lei 6, bani 5. Mai daţii saamă daţii la căte ocă 3,
în credinţă pe saama lui ocă 3, din slănina din . . .
Ghen. 1, P 7192 [1684].
La cine amu daţii ramatori Ianea . . . Stoica U l a r i i . . .
 ACTE PRIVITOARE LA FAMILIILE CĂZĂNESCU ŞI STOIENESCU 241

1
Să să ştie cătă ceaară au fostă, ocă 332 p , oca po bani
1 1
70, facu banî t 174 p , banî 9.
Scoatemu cheltuiala ce au loatu jup[ăn] Lazăr dentr'
1
această ceară a nostră, leî 1 p , i ost banî safi leî 173, banî 9.
1
Face şi ceaara Herăî: au fostu ocă 120, 3 p , safi facu
1 1
banî leî 64 p , 4 4 ; scoateamu cheltuiala leî p , ost safi banî 44.
Ce s'aă luat saama oiloru; Maî 26, V 7192 [1684].
Oî rrţarî cu lapte 41, mioare mari 10, ol stearpe 1, ber­
beci mari 6, miei 12, miiale 26, 1 miiâ mică.
Să să ştie căţî ramatori mari săntu la mine: 66 săntu,
şi mici 8 săntă.
[Aiurea:] Oî cu lapte 23, ol mari stearpe 3, înterţiî 4,
mioare 9, miel 15, miiale 9.

IV.
Altul de la un Logofăt din Stănceşti.
ţ A z ă Costandin ot Stănceşti. Răvaşul mieu la măna dum­
1
nealui Vladulul Logofăt, cum să să ştie că din 20 de t
ce au avut frate-mieu Dum[i]tru la dumnealui, dat-au fră-
ţine-mieu leî 10, şi mi-aă dat mie leî 10, de s'aă plătit, şi,
nefiind zapisul să i-1 daă, i-am dată scrisoarea m e a cum
să să ştie că s'aă plătit de istov.
Oetomvrie 28 dni, 1' 7194 [1685].
Costandin snă Tănasie Logfofăt] ot Stănceştfi].

V.
Zapis pentru un împrumut făcut de Cămăraşul
de Slănic.
Adecă eu Bade Cămăraşul ot ocna Slănecul dat-am
acesta al meu zapis la măna fratelui nostru Vladul Lo­
gofăt, ca să fie de bună credinţă cum să să ştie că, lundu
eu Cămărăşiia înpreună cu dumnelul, şi găsindu-mî de
banî de am dat la slujbă, şi, mal dăndu el bani de la
dansul, de aă lucrat ocnele pană le'ă răspunsu şi le'u dat
pe bolovan, iar apoi, nesuferindu-1 dumnelor boiariî, lip-

7992. V o i . X I V .
ii
242 ACTE PRIVITOARE LA FAMILIILE CÂZĂNESCU 81 STOIENESCU

sindu-1 de slujbă, eu într'alt chip n'arn avut cura face cum

1
păntru bani ce mie'u dat, însă t 140, să aibu a-î care
(sic = dare) la Sfeti Petre, şi pre venitul slujbei să fim fraţi,
să înparţu cu dumnelui în doo, cu jur[ă]mănt să nu-1 înşăl, ci
să înpărţim frăţeşte precum ne'u fost tocmela d'intăî. Iar,
nedăndu-î bani la zi, căt[ă] cheltuial[ă] sau zeCuială s'ar
face, să fie tot de la mine. Aşijdere, căndu va fi la zi, să
aibu a mă socotire, să-î dau parte dum[i]sale păn la. un b a n :
şi den mila domnescă, şi cu ce a m mai câştiga. Şi la toc­
mela noastră fost-au marturî de faţă Necula Logofăt şi
alţi omeni buni. Şi eu pentru credinţa am iscălit cu
m ă n a me mai jos, ca se să creză. Pis Mart 3 dni, 1' 7197
[1689].
Az Andrei Aprodul martfor]. E u Bade Căm[ă]răşălu ot
ocnă Slănec. Az Necula, Logofăt, martor; Drăgan văt[af],
mart[ur].
[V°:] Zapisul Badiî Urezeanul de tocmeala ocnii Slănicul.

VI.
Socoteli de gospodărie.
[C. 1690.]
l
Datu Dumitrii, căndu s'au dusu la Bucureşti, t 1.
Iaru i-amu datu la un hăracu bani 66.
Dat-amu la mortea luî, ceară ocă 2 p', căte bani 80.
Datu-i-amu o vacă stearpă de au tâiatu la mortea luî.

VIL
Socoteala unei răscumpărări de moşie.
[C. 1690.]
Să să ştie răscumpărâtoarea satului Căzăneştii de câtră
Radul Cliuâ. Buzescul: după moartea luî i-au răscumpărat
jupăneasa luî Marica i brat ego [ = şi fratele ei] Radul
Post., şi cine căte căţî bani au dat, să să ştie anume.
Coman bani 220, Tudor, etc. Cin bani 25.900.
 ACTE PRIVITOARE LA FAMILIILE CĂZĂNEBCU ŞI ST01ENESCU 243

VIII.
Zapis pentru despărţenie.
Adecă eu Nasta, soţie Logofătului Vladulul, dat-am za-
pisul meu la măna Logofătului, soţii mele, ca să fie de
bună credinţă cum să să ştie că, aflăndu-mă în vină
mare, şi de curvie, de despărţală, de care n'am putut
nice eu tăgădui, şi însă m'am mărturisit înnainte a preoţi
şi a omeni buni, carea fapta me m ' a m despărţit de că­
sătorie me şi de dumnieluî, ca să fie dumnieluî slobod
de mine şi ertat, şi eu de dansul, şi nu s'au îndurat de
mine ca să facă cum porănceşte pravila, şi m'eu dat şi
zestrele îndărăt, ca să avem bună pace, unul de cătră
altul. Şi la acest zapis a fost omjenî] buni şi preaoţî măr­
turii, cari să vor iscăli mai jos. Şi pântru adevărată cre­
dinţă m'em pus degetul ca să crează.
Pis mes|iţa] Iulie 1 d., leat 7199 [1691].
Şi cu nasturi de mărgăritare cu căşuţî de aauru şi 2
vaci cu lapte feateî.
[Pecete neînţeleasă: „Sima Log. măr.", cu fum, pe care
o pată de grăsime.]
E u Nasta, soţie Logofătului V Iadului.
E u popa Caprea, ot Greableştî [scrie].
A z Luca Căp[i]t[anul] za marto[lo]g, ot Lăvişte, măr­
turisesc).
E u popa Stan.
V a r l a a m ermonah, martfur].
Alixandru Câpt. Voicina, martor.
[V°:] Zapisul Nastiî de dăspărţeală, unul de cătră altul.

IX.
Carte de despărţenie a Mitropolitului Teodosie.
Theodosie milostiiu bojiiti arhiepiscopii i Mitropolit vsei
zemli ugrovlahiscoi.
Dat-am cartea Vlădicii! Meale Vladuluî Logofăt ca să
fie de acum nainte în pace şi dăspărţit de cătră fămeaia
244 ACTE PBiVITOAKE LA FAMILIILE CĂZĂNESCU ŞI STOIENESCU

lui, Nastea, care o au fost luat cu cununie, pentru că au

venit amăndoî de faţă la Vlădiciia Mea, de au avut ju­
decată, zicând Vladul Logofăt cum că, fiind ea muiare
rea, curvă, s'au fost voit ei dentru dînşii încă mai de
nainte vreame de s'au dăspărţit şi ş'au făcut şi zapise de
dăspârţală unul la măna altuia, care le-am văzut şi Vlă­
diciia Mea, întru care şi iă singură îşî mărturisiia vina
eî, şi mai zicea Vladul Logofăt cum că i a r fi măncat
iâ ce ar fi avut, scule, bani şi altele, iar iă încă zicea
că i-au măncat Vladul Logofăt ale eî zestri. Pentru care
lucru au mersu şi la Divan amăndoî de faţă, de au a v u t
judecată. Deci Mâriia Sa Vodă i-aii dat pre seama Vlă­
dicii! Meale ca să le luom seamă şi să-î judecăm; şi au
poruncit Măriia Sa şi jupănuluî E n u ţ ă , starostii de negu-
ţitorl, ca să fie la acastă socoteala, şi Radului vătaf de
puşcărie. Deci, luîndu-le seama, aşa am aflat şi am jude­
cat, cum nici Vladul Logofăt să nu aibă a luarea de la
Nastea nimic, nici Nastea de la Vlad. Ci numai să aibă
pace unul de cătră altul. Iar, pentru faptele eî, aflăndu-să
iâ muiare rea şi în vină de curvie, de care sfânta pra­
vila pre câţi află în vină ca aceaia, cu totul îi striinează
şi-î dăsparte,— dirept aceaia şi Vlădiciia Mea încă i-am
dăspărţit unul de cătră altul, precum şi eî singuri s'au
fost voit şi s'au dăspărţit mai denainte, şi a m dat şi
acastă carte a Vlădiciiî Meale de judecată la măna Vla-
duluî Logofăt, ca să fie de acum nainte slobod şi în pace
de cătră fămeaia lui, Nastea, şi să n'aibă a mai cearerea
nimic la dînsul, nici elu la dansa. Şi pre leage să aibă
voe a-ş! luarea altă fămeae. Acasta scriem.

f Vl[ă]d[i]ca Theodosie.
Dechemvrie 3 d., 1* 7200 [1691].

X.
Hotărîre privitoare la nişte stupi.
Alixandru Velu Vornicii i Diiculu Vel Logofătu dat-amu
cartea noastră de judecată Vladuluî Logofăt ca să fie în
 ACTE FKIVITOMRE LA PAMILIILE CĂZĂNESCU Ş I STOIENESCU 245

рчсе de cătră Arsenie den Piteşti, pentru că aii a v u t ă în-

trebâciune amăndoî de faţă înnaintea noastră, pentru nişte
stupi ce au foştii cumpăraţii Vladulu Logofăt de la Rada,
fâmeaia lui Cocanu den Arefu, însă mătcî 26, zicăndu
Arsenie cumu că i-arîi hi cumpărată elu mai nainte aceşti
stupi. Iară Vladulu Logofăt, elu scoasă zapisulu Radei fă-
meiî lui Cocanu şi răvaşulu lui Daanu aprodulu, şi a lui
Prodanu, sluga lui Arsenie, carii au fostu hărăcearî trimişi
de Arsenie, fiindu el zapciu de haracti, întru carele scriia
cumu că au cumpărată Vladulu Logofăt aceşti stupi, şi a u
datu bani gata în măna aprodului ce scrie mai susu, şi a
slugii lui Arsenie, de a u plătită haracuhi lui Cocanu. Iaru
Arsenie, neavăndu nicî-o scrisoare de cumpărătoare, nu­
mai ce au zisti că are mărturii pe Preda Uesculu şi pre
Galatiia, şi, poruncindu-i-se să-î aducă înnaintea noastră,
eî nu i-au putută aduce ca să mărturisească. într'aceaia
noi a m u judecaţii ca să-şi ţie Vladulu Logofăt stupii ce aii
cumpărată cu bună pace de cătră Arsenie; mai multă
vaalu sau băntuială să n'aibă. Acasta scriem.
Ghenarie 11 dni, lt. 7201 [1693].
Alixandru Vel Vornicii,
Diiculă Velă Logofătu.
[V":] Carte boiariloru de rămasulu lui Arsenie.

XI.
Carte de judecată a lui Constantin-Vodă Brln-
coveanu, în aceiaşi afacere.
20 Ianuar 7201 [1693]. Costandin Voevod. „Dat-am
cartea Domnii Meale de judecată Vladuluî Logofăt, ca să
fie în pace de acum înnainte de către Arsenie din Piteşti,
păntru că aici înnaintea credincioşilor Domnii Meale Ali­
1
xandru V Vornic i Diicul V Logofăt aii avut amăndoî
întrebăcune de faţă păntru nişte stupi ce au fost cum­
părat, zicând Arsenie cum că i-ar fi luat el mai înnainte,
păntru nişte datorii ale lui de la fămeaia lui Cocan, iar
Vladul Logofăt au scos zapisul Radei, fămei lui Cocan, şi
246 ACTE PRIVITOARE L A FAMILIILE CĂZĂNESCU ŞI STOIENESCU

răvaşul lui Dan aprodul şi al lui Prodan, slug[a] lui A r

senie, întru carele scriia cum că au cumpărat Vladul
Logofăt aceşti stupi pre bani gata, şi au dat aceşti bani în
măna slugii lui Arsenie, de au plătit harafiul lui Cocan,
find însuşi Arsenie zapciu de haraCu într'acestu judeţu.
Iar Arsenie, neavând nicî-o scrisore de tocmeală sau de
cumpărătoarea acestor stupi, au zăs că are mărturii pe
Preda Uescul şi pe Galatiia, şi, viind şi Preda Uescul în-
naintea boiarilor, el aşa a u mărturisit cum că au zăs Ar­
senie cătră el că i-au luat păntru haraCul lui Cocan, fiind
haracul plătit cu banii acestoru stupi de Vladul Logofăt. Şi
au r ă m a s Arsenie de leage şi de judecată denaintea bo­
iarilor Domnii Meale. [întăreşte Domnul.]
[Monogramă cu roşu; pecete m a r e cu chinovar: cele
două chipuri lingă cruce şi inscripţia: Iiv ROCTAH^IH Re>fKo,i,K,
KOJKIW MHAOCTIKJ 3EMAH $rpOKM\'IH.]

Proct. V Logft.

XII.
împărţire de avere.
Foae pentru mult, puţin ce iaste partea copiilor lui Matei
1 P a t r u , pe saama frăţine-său Radului, ot Mai 18 dni,
i' 7201 [1693].
De cănd au luat Radul cu Divan şi cu socoteala a patru
boiari, anume Neagoe Pit. Rătescul, i Matei Cliuc., i A r ­
senie Log. ot Piteşti, i Stan Vornicul, ca să-î ţie el să-î
crească, cu toată partea lor ce-au avut, precum scrie în-
Jăimtru a n u m e :
Partea lui Matei i Patru.
10 boi de j u g .
6 vac cu 6 viţei.
6 mănzaţî cu mănzate.
2 boi tineri, căte de 2 viţăî.
2 vaci tinere, una cu viţel.
2 cai de călărie.
1 iapă.
 ACTE PRIVITOARE LA FAMILIILE CĂZĂNESCU ŞI STOIENESCU 247

2 mănjî.
14 oi cu 14 miei.
4 mioare.
2 berbec.
60 măcî de stupi.
14 sfini, cu mic cu mare.
160 vea[dre] vin gata, care l-au văndut Radu la Dima.
l
O" t 103, 26.
Şi la alţii, vad[ra] po bani 86.
120 objoroace] de grâu gata din faţa ariei, po bani 88,
n 1
c t 80.
4 tingiri cu capace.
20 tipsii de cositor.
1 tigae.
1 păreache hiiare de plugu.
1 fierţi lat, iar al copiilor.
1 pirostrie.
1 sfeaşnec de araamfă],
Afarfă] din bucate sânt bani t' 183, 27, luaţi de pe vin,
i grăul cop[iilor].
Iarăş însemnăm ce au rămas neîmpărţit să să înparţă
pe 3 fraţi, cum scrie în j o s :
2 cai, unul murgu, altul vănăt.
1 cazan cu capac i tavă za rachiu.
1 blană spinări de vulpe noao.
1 işlicu cu samur.
1 chindeş de atlaz albastru.
1
1 b r ă u de argint zălog za t 3 : i-au luat Radul.
1 m ă h r ă m î de sârmă.
1 păreache cercei de aurii.
1 păreache pistoale cu tocuri bune.

Aici însemnăm ce-au luat Radul venitul viiloru, a co-

piiloru, şi al podului şi al morii în cei ani.
1
Venitul podului în anul întăî t 36.
1
Al doilea an t 40.
!
Al treilea an t 36.
248 ACTE PRIVITOARE LA FAMILIILE CĂZĂNESCU Şl STOIENESOU

Luat-au şi vin în anul d'intăî, numaî din viia copiilor,

d
v 220.
d
Al doilea an v 180.
Al treilea an l-au dat în datorii copiilor, bani V 100.
d
Şi lui Patru vin v 40.
d
Şi lui Matei vin v 50.
Venitul morilor la 3 ani, po ob. 120, c" ob. 360.

Izvod din foaia lui Goran Logofătul, care au luatu Dosie

Logofătul, cănd i-au soc[o]tit cu boiari pentru bani ce pre
1
unde au avut Goran Logofătul. 200 t la jup[ă]nul Mihul,
ce-au fost băgaţi în grâu, care grău l-au vândut Radul,
şi au luat toţ bani în măna lui.
1
80 t la Părvul Sluj. Pleşoianul.
1 1
230 p t la Costandin Vist[ierul] Ştirbeaiu.
1
500 t la jupanul Stoian ot Bleaicî.
1 1
73 p t iar la jupanul Stoian, de pe miiare.
1 1
Cn t 1083 p .
Mai aflatu-se-au un zapis în u r m ă la Vladul ot Piteşti,
1
datorie t 300.
Mai luat-au Radul de la Curte, pentru o împrumutare ce
1
dedease Goran Logofătul, t 50.
Mai luat-au Radul de pe un cal roibu breaz ce-au vândut
1
Simeî Schileariul t 41.
1083 —
1391
2474 —
[cu cifre.]
1 1
U" cup. t 1474 p .
Să să ştie şi datoriile ce-au plătit Radul den bani
tăt[ă]ne-său.
1
150 t au dat la Vlădica Varlaam.
1 1
100 t au dat la mătuş[ă]-sa Vilaia, iar alţi t 50 i-au
dat din casă.
l
40 t au dat Scordoceasiî.
1
60 t au dat pre mălai la vreamfea] lipsii.
n 1
Datul c t 358.
 ACTE PRIVITOARE LA FAMILIILE CĂZĂNESCU ŞI STOIENESCO 249

Să să ştie ce bani s'au cheltuit la moartea la Goran

Logofătul cum semnează în jos, ca să nu zică Radul că
au dat el niscărî bani de aiurea.
1
42 t s'au aflat bani gata în desagi lui.
1
50 t s'au luat de pre o casă din Buc[ujreştî.
1
50 t s'au luat de la părintele Vlădica, cari s'aă plătit
din venitul casiî.
1
Cn t 142.
L* 7204 [1696], să să ştie lucrul vieî copiilor: de as-
1
toamnă pană acum la pleavil[e] s'au cheltuit t 7,22; den-
tr'aceştea au dat Matei zloţi 2 ; şi am dat eu, Vladul Lo­
gofătul, f 5 p \ 44.
1
Mai dat-am eu, Vladul Logofătul, la pleavil[e], t 2,33.
1
De la mine c" t 8,11.

XIII.
Socoteala văduvei lui Goran, Logofătul cu fiastrul ei.
Socoteala jup[ă]neasiî Marii, ce au fost a lui Goran Lo­
gofătul, şi cu fiastru ei, Radul snă Goran Logofăt, pentru
zeastrele ei, luundu-ne den porunca Mării Sale Domnu
nostru Io Costandin Voevoda den Divan ca să aleagem
zeastrele eî, ce va fi adus în casa lui Goran Logofătul, şi, ce
va fi lipsind den zeastrele eî, să-î dea Radul cu fraţii lui,
Matei i Patru, pecum a r a t ă în jos a n u m e .
Mai 18 dni, P 7201 [1693].
f Pentru o Ţigancă a n u m e Costanda, ce zice Mariia că
iaste a eî de zeastre, iar Radul zice că iaste răscumpă­
rată de tat[ă]-său Goran Logofăt cu banii lui; iar, de v a
j u r a Mariia că iaste a eî de zeastre, şi n'au dat Goran
Logofătul bani, şi, jurând, să fie a eî. Dă acasta s'au în-
păcat să-î dea schimbu, şi i-aă dat Radul pre o copilă
de Ţigan, a n u m e Stanca, fata Stanei Ţigancă! Lăioasa.
30 de stupi să să întreabe pre P a t r u Căp[i]t[anul] za
dăr[ăbanî], de va mărturisi şi dumnealui că a ă a v u t la dum­
nealor daţi de părinţii eî stupii de zeastre şi le-au luat
venitul stupilor Goran Logofăt, să-î dea Radul cu fraţii
250 ACTE PRIVITOARE LA FAMILIILE CĂZĂNESCU ŞI STOIENESCU

luî, iaru, dă nu va fi avut stupi de zeastre, să să lipsască

dă ei. [Şters: Şi, măcar de vor fi şi fost şi-i vor fi măncat
răutăţile, să rabde, iar, de-î va fi stricat Goran Logofătul
şi le-arl; iar, de va fi luat Goran Logofătul venitul lor, să-î
dea deplin mătc 30.
O coftirie venitică ce lipseaşte Marii de la zeastre, pen­
tru o dulamă [aj ei, ce zice iâ că o au purtat şi o a ă
spart, căt au fost în casa lui Goran Logofătul,— să o dea
Radul cu fraţii luî.
Şi iaru să maî dea Radul cu fraţi luî mumei lor Marii
o roche de atlaz, pentru o roche ce zice iă că o a ă purtat
păn o au spart, în casa luî Goran Logofătul.
Şi iaru să maî dea Radul cu fraţii luî mumei lor un
peşchiră lungu de masă, pentru un peşchir al ei, ce zice
că l-au petrecut iâ în casa luî Goran Logofătul.
Şi iar să dea Radul cu fraţii luî o vacă cu lapte mu-
măniî lor Marii, care iaste dată unui copil al ei de naşe-
său, Necula Cămăraş.
Dentr'aceaste zestri aă dat Radul 3 boi şi vac 2, za
1
t 38,38 [cu cifre].
Pentru 2 păreichî de cercei de a u r ă ce zice Radul snâ
Goran Logofătul că i-aă făcut tat|ă]-său şi-î tâg[ă]duiaşte
mum[ă]-sa Mariia cea vitrigă că nu i-au luat, de va j u r a
Mariia cum că nu le ştie dă ştire şi nu i-au luat, să rabde
Radul, iar, neputând jura, să-î dea.
Iar pentru alţi banî şi alte scule, dechise de ale casei,
ce bânuiaşte Radul cu fraţii luî Matei i Patru pre m u m a
lor Mariia, cum să-î fie luat iâ şi lor nu le dă, şi, tăg[ă]-
duind iâ că n'au luat nifi banî, nic alt[a] nemic de ale luî
Goran Logofătul, defi pentru acasta noi aşa am judecat
cum să j u r e Mariia cu preoteasa popeî luî Tănasie şi cu
preoteasa popeî Sincăî, cum că n'au luat nic-un ban, niC
alt nemic den casa luî Goran Logofătul, şi, jurănd, să aib[ă]
pac[e], iar, neputănd jura, să dea ce aă luat. însă afară
1
den t 40 ce aă mărturisitu la noi că s'aă luat şi i a ă chel­
tuit în casă. însă s'aă socotit dă acasta să nu j u r e iâ, ce
să să "facă o carte de afurisanie asupra popeî luî Tănasie
 ACTE PRIVITOARE LA FAMILIILE CAZĂNESCU ŞI STOIENESCU 25

şi a popeî Sincăî, cu preoteascle lor, să mărturisască pre­

cum vor şti ei.
Şi, pentru părţile copiilor, de bucată, de toate ce au ră­
m a s de la tatăl lor, Goran Logofătul, s'au dat toate pe
sama fratelui lor Radul, fiindu-le frate mai mare.
Iar, pentru un copil mai mic, Patru, fiind pe lăngă mu"
mă-sa, s'au socotit să i să dea pentru mâncarea luî pre an
grău oc[ă] 24 şi vin veadre 30, şi pentru alte bucate de
l
mâncare să-I mai dea pre an căte t IO, şi, pentru îmbrăeă-
mintele copilului sâ-1 înbrace frate-său Radul, — la ani 3
1 d
c-au dat Radul să să ştie: dat t 4 , şi vin v 8, şi grău ob[o-
roace] 17, şi mei ob[oroace] 20.
Şi pentru zapisele moşii Tocsăbeanilor, care le-au luat
Mariia să le dea la mâna Radului, — le-au dat la m â n a
mea jadausă proposiţia din urmă].
Şi să mai dea Radul cu fraţii luî Marii 2 piei de bou
bătute, pentru nişte hamuri ce zice Mariia că le-au a v u t
de zestre, şi le-au petrecut.
Şi iar să mai dea Radul cu fraţii lui 2 tipsii de cositorii
mici pentru un ibric ce zice Mariia că 1-ati avut de
zeastre, şi s'au petrecut.
Iar pentru ce ceare Mariia, pentru parte, să iâ de la fe-
coriî luî Goran Logofătul, dă acasta a m lăsat să-şî în-
treabe la Divan.
Neagoe Pit. Rătescul. Stef[an] Clucerul Dobricenul.
Az Stan Vornic.

Socoteala ce s'aii făcut Vladuluî Logofăt pentru cheltuiala

ce aii arătat că au cheltuit cât au şăzut în casele luî
Goran Logofătul, precum scrie în catastihulii luî care aii
dat la socoteală, precum arată în jos anume.
Mai 18 dni, 1* 7201 [1693].
Arătat-aîi cheltuiala măruntă ce aii făcut precum scrie
1
a n u m e în catastiful luî, t' 88 p
35 ob. mei au arătat V Iadul că au cumpărat cu bani, şi
s'au măncat în casa; i s'au socotit ob[orocul] po bani 5 0 ;
1
c" t 13.
252 ACTE PRIVITOARE LA FAMILIILE CĂZĂNESCU ŞI STOIENESOU

19 obforoace| grău au arătat Vladul că au cheltuit în

1
casă, obforocul | po bani 78; c" t 11, 17.
n 1
c t 115, 17.
Dentr'aceştî bani să descarcă Radul cu fraţii lui de către
Vlădica dă ceale ce au luat el, precum scrie.
1 1
Luat-au Vladul dupre neşte unt t 1 p , 48.
Mal luat-au Vladul dupre miere t' 10.
Luat-au Vladul dupre nişte tescuvine t' 1, 44.
1 1
Şi iar au mai luat vin, veadre 24, po bani 50, c" t 9 p , 50.
1
Şi iar au mal dat Radul Vladuluî bani gata, t 10.
1
c" t 33 i bani 6.
Iar pentru neşte bani ce zice Radul că au dat Vladu­
1
luî, t 5.
Pentru care bani zice Vladul că aceşti bani s'au pus la
alte socoteale ale lorii, şi, fiind price întru dănşiî, a m pus
să jure Vladul pecum sănt puşi la alte socoteale, şi, jurând,
să aibă pace.
S'au înpăcat să nu mai jure.
Şi iar pentru neşte vin veadre 13, care s'au socotit vadra
n 1 1
po bani 80, c t 7 p .
Pentru care vin zice Radul că l-aii băut Vladul la nunta
lui, iar, Vladul tăgăduind că n'au luat, a m zis şi pentru
acasta să jure, şi, jurând, să aibfă] pace, iar, neputănd jura,
să dea banii. S'au înpăcat ca să nu mai jure.
1
Iar pentru t 50, ce zice Radul că au mărturisit Vladul
cătră Anghel Arma[ş] că au găsit în casa lui Goran Lo­
gofătul, cănd au luat pre Mariia, şi acumu-î tăg[ă]duiaşte,
că n'au luat, nici au zis, şi pentru acasta noi am zis, de
va putea jura Vlad că n'au văzut el acei bani, nice-i ştie,
nice i-au luat el, nice i-au mărturisit, şi, jurând, să aib[â]
pace, iar, neputănd jura, să să dea banii, s'ati înpăcat ca
să nu mal jure.
Au rămas să dea Radul cu fraţii lui Vladuluî Logofăt
pentru cheltuiala ce au arătat cu catastihful] iui că aii
cheltuit.
Ot siiu s'au socotit de s'au scăzut ca să nu mai j u r e
1 1
pentru banii ce scriu mal sus, t 7 p .
 ACTE PRIVITOARE LA FAMILIILE CĂZĂNESCU Şi STOIENESCU 253

1
I ost safi Radul, cu fraţii lui, Vladuluî t 72 p'.
:
Ot siiu datu-mi-i-ati Radul întăî t 20 şi, mai pe urmă,
1
cu de la P a p a cu acum, t 12.
1
Mai dat bani gata şi de pe un brâu, t 4 p'. Mai
datu miia Radul la Octomvrie 24 dn., la leat 7205 [1696], vin,
1
veadfre] 65, po bani 33, c" t 19; însă. precum s'au vândut
în cărt[i]cele, s'ati pus toţi bani deplin, făr de nicî-o lipsă; iar
d
alte v 80 s'au dat copil[u]lui lui P a t r u la 3 ani, cum au
rânduit aceşti boiarî, lipsindu-î veadre 10, de nu i s'au dat.
Neagoe Pit[ariu] Şteffan] Clucferiuj
Rătescul Dobriceanul.
Az Stan Vornic.

XIV.
Carte domnească de împlinire pentru datorie.
Milostieiu bojieiu Io Costandin Voevoda i gospodinti zemle
vlahiscoi, davatgospodstvami sie povealenie gospodstvami
slugii Domnii Meale na im [anume]—ca să fie volnec cu acasta
c a r t e a Domnii Meale de să meargă la casa luîloniţă Stolnecul
ot Şinteştî, să iâ cai, boi, vaci, oi, sau pâine, mălaiu, ce v a
1 1
găsi, să vănzâ păn va plini t 42 p , 22, care bani iastă el
datoriu cu zapisul cu slova şi cu iscălitura lui slugii Domnii
Meale Vladuluî Logofăt, ce i-au fost dat bani gata de-a
mănă, şi tot l-au purtat de val, şi păn acum nu i-au mai
plătit. Drept aceaia, să fie volnic sluga Domnii Meale
ce scrie mai sus, să-î iă bucate de preţul acestor bani, să
le vănză, să-î plătească bani, şi de cătră nimenilea opreală
să n'aibă. Că aşa iaste porunca Domnii Meale. I saam
l
rec gospodstvami. Mart 30 dni l 7206 [1698].
[Monogramă cu chino var. Pecete octogonalâ, tot cu
r
chinovar. J o s : „Proct vt[ori] Log[o]f[ă]t' .]

XV.
Zapis pentru datorie.
31 August 7206 [1698]. „ E u C h e r a Logofăt ot Velu Ocnă"
dă zapis „Sfinţii Sale părintelui popâî D u m b r a v ă ot Stoi-
254 ACTE PRIVITOARE LA FAMILIILE CÂZÂNESCU ŞI STOIENESUU

neştî" că a luat de la el 100 de taleri, „intr'unu anu zece

la doi". Dacă s'a întîmpla la împlinire „niscare cheltuială
pre Ja judecată", o va purta Chera.

XVI.
[C. 1700.]
însemnare de datorii.
Să să ştie la cine mi-au rămasu datorie la moartea
1 1 1
mea. Dima Copalu t 6 p ; popa Stănislavu t 5 ; la Sfet-
1 1 1
culu t 15; la Corda t 14; Tudoru Vălcanu t 3 ; Patru
l 1 1
Cocoşelu, t 3 ; Dumitru Tir dea, t 1 p ; Pătraşco Truşcâ,
1
zlotu 1; Ion Mătişan[ulu], t 1 . . . .
Az popa Dumbravă.

XVII.
[C. 1700.]
Socoteală de vinăriciu.
d
De la Negovanî au dat Căpitan Hristea v 4, oc[ă]
1, a m plătit.
d
De la Dobroge v 6, oc|ă] 1.
d
De la uncheaiaşi Radul v 2, oc[ă] 2.
d
Dela S t a n d u l ot Dobroge v 2.
d
Dela Dum[i]tru H ă g a v 4.
d
Tudosie v 2, oc[ă] 4.
d
Popa Preda, v 8, oc[ă] 1, litr[ă] 1.
d l
P o p a Ghenadie chelar v 2, oc[ă] 2 p .
d
Stoica Catana v 1.
d
Neagoe Dichiu, v 1.

XVIII.
Socoteală de var şi şindrilă (pentru Hurez?).
[C. 1700.]
Varul de la Stoineştî.
Ion al lui Gheorghie Ghermez, ot Foleştiî-de-jos, cu carul
Foleştilor-de-sus i Foleştiî-de-jos.
 ACTE PRIVITOARE LA FAMILIILE CÂZĂNESCD ŞI STOIENESCU 255

Var oc[ăJ 1.198.

Burlanele (?) Arnoteî 20.
Toader ot Bogdăneştî 1.250.
Balea ot Tomşanî oc[ă] 1.250.
Dima bătrănful] ot Stoineştî oc[ă] 1.000.
Vasilie ot Răul-Sărat oc[ă] 1.000.
Vasilie ot Copăcenî oc[ă] 900.
Matei al lui A v r a m ot carul (?) Mih[ă]eştilor, 500.
Pâuşeştî-Măglaşî oc[ă] 1.000.
Cinstite dumneata Vornice, cu plecăciune sărut cinstită
m ă n a dumitale, şi rogu pre milostivul Dumnezău ca să
trăeştî dumneata în mulţi şi îndelungaţi anî. Cu acastă
plecată scrisoare înştiinţez pe dumneata pentru că, vindu
Lungul din Rămnec cu o porăncă a dumitale la călăraşul
care a fost rânduit după varu şi după şindril[ă], au în-
blat pe sate, şi nu l-au găsit, şi, găsindu-mă pe mine, am
ştiinţat pe dumneata pentru că s'au pornit varjul] şi şi[n]-
drilfa]..., ne va fi aju[n]s la Craiova; numai mai avem
rămăfşiţă] [tăiat].

XIX.
Socoteală de lucruri date.
[C. 1700.]
S ă să ştie ce amu datu fiiu-meu, lui Şărbanu.
Dat-amu vasă de a r a m ă ocă 9.
Clondiru de cositorii 1.
!
U n cazanii de ocă 9 p .
A u rămasă de fraţi.
Olă de aramă.
1
Scos-au şi datorie Şărbanu t 74, ort 1.
1
Dat-amu pe Ghiorghe cu t 7.
1 1
Datu-i-amu pe Dima Copal cu t 6 p .
1
Datu-i-am şi pe Conda cu t 10.
!
Datu-i-amu şi pe Ionu Croitoriulu t 3.
1
Drâguşinu al Buzducăi t 5.
L a ficdriî lu Patru, bani 120.
256 ACTE PRIVITOARE LA FAMILIILE CĂZĂNESCU ŞI STOIENESCU

De la diiaconulu Toma, bani 88.

Un Ţăganu copilu, a n u m e —.
Ramatorii 12.
Dat-amu şi eu, proteasa, muma loru, la Şârbanu, rama­
tori 8.
O păreache de feară de plugu —.
Dinu cai, i-au înpăruţitu popa mai denainte, pană au
foştii v i u . . . .
Eu popa Crăcunu, martfur.J
Eu Tud[u]ru diiacfonuj.
Eu Iani, mărturie.
Eu Ionii Croitoriul, mărturie.
Noi care a m u fostu la această socoteală, proteasa s'au
mărturisită şi au luotu şi cartea Sfinţiei Sale părintelui, de
blestemă, asupra ei, şi, după mărturisala ei, aşa amu adă-
văratu şi cu dereptate.
Iară pintru unu zapisu alu Logofătul Cherei şi alu Staniî
luî Stoianu, au rămasu la proteasa, pană va sta la soco­
teală cu dănşi.
Iaru pentru un zapisu al frăţini-meu Pătraşco, l-arau
uotu eu la mine [şters: ca să m ă grijăscu la mortea mea].

XX.

însemnare de bani daţi.

Datorie. [C. 1700.]

. . . Dobânda baniloru pană la Sfeti Gheorghie, untu
1
ocă 2 p .
1
Datu luî Dumitru dela Viişoară t 3.
d 1 1
P e miere, v po t , 1 p .
1
Datu lui Ştefănelu din Valea Danului, t 5.
Dobânda baniloru, untu, ocă 1, 1* 1 de leu, până la Sfeti
Gheorghie...
Datu lui Dumitru judeţ[ul].
 ACTE PRIVITOARE LA FAMILTILE CĂZĂNESCU ŞI STOIENESCU 257

XXI.
Socoteli de moşie
[C. 1700.]
1 1
Să să ştie ce s'au atlat la Stanu bani gata, t 46 p .
1
Loat-am de pre miiare t 9.
1 1
P r e calu t 16 p .
Cheltuitu-s'au la pogrebanie, cu pop, AA iţp/, cu cheltuial[a]
l 1
lui, la zăbun, t 14 p .
1
Dat-am atuncea întăiu pe un sărindaru la pop[ă], t 6.
1 1
Dat-am la dijmăritu t 6 p , 20.
1
Dat-am nenil t 3.
1
Dat-am la grău ob. 6, t 2, zlotu 1.
1
La cara oc. 2 t , 1.
L a o s[ă]răcuste la Ocne, la popa Staţie, bani 33.
La oeritul oilor, bani 33.
1
La işlicu t 1.
Datu lui Vaslăco bani 15.
1
Lui Dumitru argatul t 3.
1
La păzitul vii t 1.
1
Dat-am popfel] lui Stanu, la unu sărindaru, t 7.
1
Dat-am la Dobricean[u] t 7, iar la sărindaru.
Dat-am la neşte ceaarfă] oc. p', bani 36.
1
Dat-am la zăbunjul] ce s'au dat, t 3.
1
Dat-am la nădragi t 1.
1
Iar neanei datu t 2.
Dat-am Schitenulul cheltuialfa] sărindariuluî.
Lui Mateiu bani 17.
1
Dat-amu pe ceaiară oc. 4, t 2.
Ce a m datu Mării.
La cizme Sori, bani 115.
L a urez, bani 20.
La tămăe, bani 10.
La Samfirah, bani 28.
1
Iar amu datu la cară t 1, ord (sic) 1, 10.
Iar la popa Stan, la ceară, bani 70.
La ibrişinu, la zăbunu, bani 10.

7992. V o i . X I V . 17
258 A.CTE PRIVITOARE LA FAMILIILE CAZÂNESCU ŞI STOIENESCU

L a cizme, bani 160.

L a brău, bani 80.
La făcutul zăbunuluî, bani 33.
La nădragi, bani 15.
1
Dat-amu Schiteanuluî t 2.
1
Mai dat deaniî t 5.
La călţunî de haine, bani 20.
La cerapî, ban! 8.
1
Mai datu pop[eî] luî Stanti t 6, bani 10.

XXII.
[C. 1700.]
Foiţa de mâncaturile ce s'au măncat, cum a r a t ă în jos
anume:
1
A m dat la ajutorinţă, de leu căte par. 7 p , pentru vătăşie.
A m u dat căte bani 15 de dusul banilor.
A m dat căte bani 3 la tote dăjdiile. Aceşti bani i-au
luotu mai multu.
Popi 60.
Călugări 40.
1
L a popii domneşti, po bani 7 p , adecă la popi 3.
Iar s'au dat pentru văt[ă]şie bani 15, de tot numele.
De dusul banilor, de nume bani 3.

XXIII.
Foiţă pentru toate cheltuialele ce s'au cheltuită, la
nunta nepotu-mieu Badii, cumu scrie în josu a n u m e ;
Noem. 10 dni, 1* 7209 [1700].
1
50 t au cheltuiţii Badea, bani aî luî, po cheltuialele ne-
veastiî, şi pe dresuri, şi pe o seamă de măhrămî.
1
12 p' t i-amu maiu datu eu de-au datu pre unu covoru
de poclonulu naşiloru, şi pe sfeaşnice, şi pe ce au mai tre­
buiţii.
1
3 t amu datu eu la peaşte p r o a s p ă t ă
1
4 t i-amu datu o m ă h r a m ă cu sărmă, de naşii.
 ACTE P B I V i r O A B E LA FAMILIILE CĂZĂNESCCJ ŞI STOIENESCTJ 259

1
7 p t' i-amfa dată făină, ob. 25, po bani 40.
1 1
9 t i-amu dată făclăî (sic) A, po t 2, 33.
1 1
7 p t i-amu dată orzu, ob. 45, po bani 22.
1
12 p t' a m u trimisă banî gata cuscrului Papei de au
cheltuită la nunta lui cheltuiala featiî lui.
1 1 1
7 p t' amu dată zeace berbeci, po t p , 33.
1
5 t amu datu o vacă grasă şi unu gonitoru.
1
10 t amu datu 40 curcani i gănşte, po banî 33.
4,33 t' a m u dată la 64 găini i raţe.
1
36 t arai) datu la 140 vead. vin, po bani 33.
l 1
2 p t a m u datu la varză, la untu, la legumi.
1
8 t s'au dată la lăutari ot Badea.
1
cin cup t 179,33. Vladul Logofăt.
1
, Ot sim sânt de la Badea t 58.
Şi de la mine f / 2 1 , 33.
[Adresa:] Foiţă de nunta nepotu-mieu Badiî, ce s'au
cheltuită, cumu scrie înlăuntru.

XXIV.

Să să ştie ce s'au cheltuit la pamintea lui Stan

Bor dea; 1' 7210 [1701—2].
La pogribanie:
1 1
La popa Ştefan, t p .
1 1
Popa Dumbravă, t p .
Popa Şărban, ort 1.
Isaiia călugărul, banî 20.
La un diiacon, banî 20.
La o vita de tăiat, banî 225.
La Urez, la peaşte, la piperi, la tâmăe, Ia oale, la
bumbac, la feştile de lumânări, bani 66.
La grâu, banî 200.
La vin, banî 450.
La bucătari, banî 40.
La gros, banî 83.
La soru-sa Muşa, de cizme, banî 80.
La ceară, banî 40.
260 ACTE PRIVITOARE L A FAMILIILE CĂZĂNESCU Ş I STOIENESCU

La o junince ce-au dăruit luî Stan de pomană, leî 1,33.

La nădragi, să-î dea de pomană pentru sufletul luî,
banî 80.
S'au plătit ce au fost dator p r e vin şi pe rachiu,
banî 13.
Fost-am maî dat maî nainte luî Stan Bordei, leî 2.
1
Maî luat-au şi Stănişor, de-aii chel tu.' la boia luî, leî 2.
1
La popa Ştefan, de un sărindar, t 10.
1
La popa D u m b r a v ă , de alt sărindarî, t 10.
La Matei crâciămariul, pre vin ce au fot*: băut S t a n
maî nainte, banî 50.
Maî dat-aă Stan un pomeaHJnic la popa D u m b r a v ă ,
cu 12 nume, părinţii luî şi fraţtT luî, să să pomenească
la sărindar maî nainte, şi s'aă pomenit, de nume căte b a n i
1
33,—car [e] fac t 3.
S'au socotit preste tot t' 39, bani 102.
Aceşti bani i-au fost dat Stan Bordea în măiU po­
peî lui D u m b r a v ă încă mal nainte, ca să-I fie de rănuu-
ială morţii, precum s'au scris în Castă foaie.

1
'Az Stefdh^Wtktihuh ot Govora, martur .

XXV.

însemnare de vite şi izvod de cheltuieli.

[7211=1702-3.]
însemnăm şi vitele ce-au adus Mariia, ale copilului
Petru, la casa mea.
3 bol de j u g : ochiu (sic) unul s'au tăiat de pomian[ă] T

altul vândut Mariia.

2 vaC cu viţăî.
1 juncu s'au tăiat la pomeană.
1 junice.
9 capete de ol: 2 s'au tăiat Ia pomaanfă].
4 cap[e]te de ramatori.
1
Viitorul- episcop de Rîmnic.
 ACTE PRIVITOARE LA FAMILIILE CAZĂNESCU ŞI STOIENESCU 261

1 căzănel cu capac de a r a m ă .
9 tipsioare mic" de cositor.
1 tingire făr c[apa]c.

Foiţă pentru cheltfujialja] copilului lui Petru, ce am

•dat în datoriile lui, şi ce am cheltuit în trebile lui, de
cănd i-au luat mumă-sa părticeaoa de bucate asupra eî,
c u m semnează în jos, de la Г 7205 [1696-7] înnainte.
Dat-am Papei Rudeanul, în zestrile Sofichiî, partea lui
1 l
P a t r u , cu răvaş za seamă t 5 p , 44.
Chelt[u]it-am şi la socoteala copiilor de-a doa, cănd s'au
1 1
făcut cu părintele Vlădica, t 4 p .
1 1
Şi la înbrăcămintea lui, la ani 5, po t 3, t 15.
Dat-am şi la lucrul viii într'o primăvară, t' 1 p \ 33.
1
Dat-am şi copilului de cheltuială la Bucureşti, t 1 p \
afară din ce i-au mai dat Mariia.
1
Dat-am de a m vindecat pe Cheia Ţiganca, t 2.
Dat-am şi la ernatecul vitelor copilului, cănd le-am adus
l
întăî, t 5.
1
Şi a m dat şi oerit, sursat, ради [ = drept] oi 9, t 2.
1 1
Cin t 37 p , 10.
Foiţă pentru cheltuiala pomenirii copilului Petru, ot
Iulie 13 d. nainte, ca la 20 de zile, cum semnează în
j o s a n u m e ; Г 7211 [1703].
1, 1 lit. oc. ceară, bani 110.
l
1 p ob. făină de cap' i bulz, bani 45.
1
1 p ob. făină, la 20 de zile, bani 45.
Şi oae 1, de ale copilului.
1
1 p oc. orez, bani 18.
I 4 vedre vin, bani 50.
1
1 p oc. ceară la Bucureşti, bani 44.
1
Chelt[u]it şi Mariia la Bucureşti, t' 1, p 44.
Dat şi Iui Ion fecorul, cheltuială, cănd l-am trimis la
1 1
Bucureşti, t p .
1
1 p ob. făină luat Mariia, bani 16.
1 1
Cin t 4, p 37.
262 ACTE PRIVITOARE LA FAMILIILE CĂZĂNESCU Ş I STOIENESCU

Avgust 18 dn., la zile 40, pomenirea 6-au fost şi rude

cu toţ.
2 1 oc. ceară, afar[ă] din oc. 1, bani 200.
8 ob. făină po bani 35, bani 266.
la străchini şi la borchinea, bani 35.
la oale i ulceale, bani 72.
1
la orez oc. 5 p , bani 66.
la tămăe i piper i bumbac, bani 55.
la cizme, bani 44.
la brău, bani 16.
la 7 as. vedre vin, po bani 35, bani 248.
Ia preoţi, bani 49.
1
Cin t 7 p \ 48.
S'au tăiat şi bou 1, de-aî copilului, şi berbeacî 1, de-a co­
pilului.
1
1 p oc. ceară mai trimis în urmă la Bucureşti, bani 135.
1
p oc[ă] ceară mai trimes la păreasime, bani 44.
1
Mai dat-am şi la preoţi rămăşiţa sârindariuluî, t 1, 44.
l
Cin t 2 p \ 22.

Чин к к с KSn t 14 t mar.

1 1
(sic).

XXVI.
Carte de judecată a Logofătului Diicul, pentru o
„ucisătură".
Diicul biv Vel Logofăt dat-am cartea noastră de jude.
(sic) la măna Vladuluî Logofăt din Căzâneştî şi părin­
telui egumenului de la Dobruşa, pentru că au avut intre-
bfăjciune de faţă înnaintea noastră cu popa Chirca şi cu
popa Giura şi cu Dumitraşco diiaconul den Grădeştî, pen­
tru ucisătura ce au ucis aceşti popi pe Vladul Logofă­
tul, de i-au spart capul şi i-au fârmat măinile, şi au făr-
mat şi pe egumen, după cum i-am văzut şi noi, nefiindu-le
eî nimic vinovaţi. Dec după vina lor aşa i-am judecat
ca să plătească toată cheltuiala Vladuluî Logofăt şi a
 ACTE PBIVITOAEE LA FAMILIILE CĂZĂNESCU ŞT STOIENESCTJ 263

egumenului, ce au cheltuit pe bărbiiari, car[e] s'a făcut

l
t 7, p' 22. Deci pentru aceşti bani a m dat Vladuluî Lo­
gofăt un cal al popilor: de vor da aceşti bani, să-şî
scoată calul, iar, nedănd banii, să fie calul stăt[ă]torî.
Pentru că aşa i-au ajunsu judecata. Acasta scriem.
l
M[esi]ţa Septemvrie 25 dn., l 7213 [1704].
Diictil biv Vel Logofăt.
0
[V :] Către dumnealui Diiculu băiv Vel Logofăt, de
judecatfă] pentru popi ot Gărdeştî, fiind ucigaşi de oameni,
să ne întoarcă chelt[u]ială, au să ne fie calul ce ne-au dat.
stătători.
XXVII.
Episcopul de Rimnic Antim porunceşte a se lua
nişte bani de la un preot.
Anthim bojiiu milostiiu episcopii răimnischiî.
f Cucearnice între preoţi pop[o] chirii D u m b r a v ă , de la
Dumnezeu sănătate şi spăsenie-ţî pohtimti, iaru de la noî
molitvă şi blagoslovenie trimitem. După acasta-ţî porun-
cescu, în ce v r e a m e vei vedea acastă carte a noastră, să
1
cauţi să-ţî iaî ceale 9 t de la popa P a t r u ot Cărbuneştî,
şi să-î dai cei 2 cai aî lui, precumu ţi s'ati făcutu jude­
cata, fiindu şi omulu domnescti de faţă. Că, nedăndu-î nu­
miţii cade (sic ! — cai) cu cinste, vei să-î dai cum nu vei vrea,
învăţăndu-te şi cum să iau zeastrele; că cine au vrutu
să dea zeastre, au trebuiţii să nu dea gâlcevi. Ci iată
că-ţî poruncescu, mai mulţii jalbă să nu-mî vie pentru
acestu lucru, — că vei păzi scărbă. Acasta-ţî scriemu.
Iunie 2 d., 1' 7213 [1705].
Anthim, episcop Rămfniculuî].

XXVIII.
Poruncă de execuţie din partea lui Constantin-
Vodâ Brîncoveanu.
6 Maiu 7214 [1706]. Costandin Voevod ...slugii Domnii
Meale, a n u m e —, ca să fie volnic cu acastă carte a Domnii
264 ACTE PRIVITOARE LA FAMILIILE CĂZĂNESCU Ş I STOIENESCU

Meale să meargă ca să apuce pe fecoriî Vladuluî pâr­

călab ot Cocorăştî, să dea grău ob. 120, care grâu a u
fost al Vladuluî LogfofătulJ şi l-au măncat ramatori lor din
holde; care s'au ispăşit cu boiarî şi cu megiiaş din prejur,
şi au aflat cu sufletele lor că s'au făcut pagubă de ob.
150, şi, pentru greşala lor, li s'au ertat ob. 30, iar ob. 120
au r ă m a s să le dea Vladului Logofăt, precum a m văzut
Domnia Mea şi cartea ispăşitorilor la măna luî. Şi, nevrănd
eî ca să-i dea grâul, am fost poruncit Domnia Mea şi cu
cartea Domnii Meale ca să-î plătească grâul, şi eî, fiind
tari de cap, tot n'au vrut să-1 plătească. Drept aceaia să
fie volnic sluga Domnii Meale ce scrie mai sus, să-î
apuc[e] cu strânsoare să plătească grâul făr de voia lor.
Aşijderea să apuci şi pe Dumitraşco diiaconul de Găr-
deştî şi pe fecoriî luî Hoancă şî pe Ghinea, să dea t' 7
p', 22, care bani sănt să-î dea eî Vladuluî Logofătul cu
cartea şi cu judecata credinCos boiarinuluî Domnii Meale
Diicul biv Vel Logofăt, cănd au fost la Craiova, şi au
fost dat un cal al lor în măna Vladuluî Logofătul pentru
aceşti bani, iar eî, ca nişte oameni răi, au furat calul, şi
banii nu vor să-i dea. Ci să-î apuci cu strânsoare să dea
banii făr de voia lor. Aşijderea să apuci şi pe alţi dator­
nic ai Vladuluî Logofătul, să-î plătească cine cu ce-i v a fi
dator, au cu zapise, au făr[ă] zapise, şi de cătră nimeni
opreală să n'aibî. Iar cui va părea cu strâmbul, să vie de
faţă. Că aşa iaste porunca Domnii Meale.
[Monogramă cu roşu; pecete mică ortogonală.]
Proct Vel Logofăt.
[Adaus:] Octomvrie 25 dni, 1' 7215 [1706], luat-am cu
Ion aprod stupi 42 ot Rădeştî, pentru grăul ot Vlad Pâr­
1
călabul], şi a m dat eu treap[ă]dul i zecuiala, cu tot, t 60.

XXIX.
Poruncă domnească pentru a se recunoaşte scutirea
de bir a unui preot.
Milostiiu bojiiu Io Costandin Voevod i gospodină pisah
gospodstvami dumneavoastră, boiarfiî] carii sănteţî trimişi
 ACTE PRIVITOARE LA FAMILIILE CĂZĂNESCU ŞI STOIENESCU' 265.

cislaşl şi zapciî veri cu ce dăjdî ot sud Vlâc[e]. Cătră acasta

vă fac Domniia M[ea] în ştire că aici la Domniia Mea să jălui
D u m b r a b ă (sic) preotul ot Stoeneştî-Măglaşî cum că, fiind
el şăzătoru într'acelu satu măglăşăscu, şi puindu-să şi
satul acela la dăjdî, nu [căut]aţî să apucaţi pe oamenii
birnici ce sănt în sat, ca să-şî dea dăjdile, ce-î faceţi aces­
tui preot mare val, şi nu să poate odihni. Dă care lucru
preoţii nu sănt amestecaţi în dăjdile birnicilor, că ei-şî
dau birul lor cel preoţescu, şi nu v a putea purta birul şi
cu popii şi cu birniciî. Ci iat[ă] că v ă poruncescu Dom­
nia M[ea] tuturor să căutaţi de casa şi bucatele acestui
preot, să vă feriţi şi să v ă căutaţi dăjdile la oamenii ce
sănt în siliştea aceaia, iar lui să-I daţi bună pac[e], ca
să nu mal vie cu jalbă. Că cine-î vor face vre un val,
unii ca aceia rea scărbă vor petrece de cătră Domniia
M[ea]. TOAHKO nHCdjf rcA^I"]-
Mai 8 dni, 1* 7216 [1708].
[Pecete octogonală cu chinovar, monogramă tot aşa.]
[Hîrtie mică, lată, supţire.]

XXX.
Poruncă a lui Damaschin episcopul de Rîmnic către
boierii Stoieneşfi, pentru ca ei să-şi plătească vinăriciul
la mănăstirea Slătioara.
[C. 1708—16.]
f Căpitane Pătraşco i Logofete Ş ă r b a n e ot Stoeneştî, bla-
goslovenie v ă trimitem. V ă facem ştire că ni să jălui sta-
riţa de la Slătioara că nu vreţi să v ă daţi vinăriciul, pre­
cum aţi avut obicaî de aţi dat în toţi anii, zicănd că v'aţl
pus la boiaril mazâlî; dar cel mari nu oprescu milele sfin­
telor măn[ă]stirî; iar voi staţi înpotriv[ă] să nu daţi. Că
n'aţl dat numai voi acastă rănduială, ci şi măn[ă]stirl
şi boiarl şi alţii, şi nimeni nu stă înprotivă a nu-şi darea
vinăriciul unde au avut obiCai; de v r e â m e ce cel mari în-
tărescu milele, iar nu le strică. Ci lăsaţi acest gănd şi
căutaţi de daţi vinăriciul aceiî măn[ă]stioare. Că, mal viind
266 ACTE PRIVITOARE LA FAMILIILE CĂZĂNESCU ŞI STOIENESCU

aicjî] la noi stareţa, şi spuindu-ne că nu veţi să daţi, şi

vom scrie la Mariia Sa Domnul, şi veţi da vinăriciul în­
doit, şi cu ruşine. Că şi Ocnariî au stătut inprotrivâ a
nu-şî darea vinăriciul, zicăndu de mazălî ca şi voî. Ci pe
urmă au dat, şi cu scârbă. Acasta scriem; şi fiţi blagos­
loviţi.

DfamaschinJ episcop Rim/niculuiJ.

XXXI.
învoiala unor oameni din Stoieneşti că vor plăti o
datorie.
Ad[e]că eu Dumitru i brat ego Dima i Ion, Copleştiî, i
Gheorghe i Ion Croitorul i Cărstea mâglaşul ot Stoineştil
scris-am zapisul nostru la mâna Logofătului Şărban, sin
popii lu Dumbravă, precum să să ştie că, fiindu noi toţeî
cari săntă mai sus scrişî, datorii, ne-au apucat Logofătul
Şărban cu strănsore, şi ne-au adus la jup[ă]nu Duca Câ-
m[ă]raşul, ca să ne închiză să dăm bani cine ce-i scrie
zapisul. Deci noi ne-amu rugat de dumnealui, de ne-au
pus zi de acum păn[ă] la Paşte să avem a da toţi banii,
iar, nedăndu banii la zi, să aibă a veni cu zapisul nostru
nainteajudecăţăî să dăm banii, şi, câtă cheltuială sau zecuială
s'ar face, să fie tot de la noi. Şi, pentru adăvârâtă cre­
dinţă, ne-am pus şi deagetele mai jos, ca să să crează. Şi
am scris eă Iane Logofăt cu învăţătura lor şi mărturi-
săscă.
Noemvrie 25 dni, 1' 7218 |1709J.
Eu Dumitru, eu Dima, eu lonu, eu Ghiorghe, eu
Ion Croitoriul, eu Cărstea măglaşul [semne de degete].

XXXII.
[ C 1710—20.]
Foiţă de socoteală ce am dat eu proteasa Nasta pe
la mâinile ficorilor meî, lui Mareş şi lui Şărban, dinpreună
cu megiiaş[iî] cari să vor iscăli mai jos.
 ACTE PRIVITOARE LA FAMILIILE CAZĂNKSCU Ş I STOIBNESCU 267

V a s ă de aramă, oc[ă] 18.

Clăndire de cos[i]tor 2.
Şi au r ă m a s o căldare m a r e de ocţă] 9, de aramă, de
mijlocii.
Oală de a r a m ă 1.
L u a t - a m şi eu proteasa câldariî 2 şi un tocu de tipsii
de a r a m ă .
Dintr'aceastea luat-au Mareş ocfă] 9.
Luat-au şi Şerban oc[ă] 9.
Din datoria ce s'au găsit, scos-ati Mareş de la tatăl lor
1
t 92.
1
Scos-aii şi Şerban t 74, ort 1.
1
Rămas-au şi datorie nescose, cu zapisă, să o scotă, t 190.
Ramatori neînpărţiţî, 33.
Dat-au fiiu-meu Mareş zeastre, ramatori 24. Pentru
nişte bani ce au luat Şerban după nişte ramatori, s'au
1
socotit, şi au rămasu să mai dea Şărban t 5 , pentru că i-au
fostu văndutu elu.
Din ce s'au găsitu, le-amu datu.
Eu proteasa Nasia. lion croitor. Eu, Iani, măr­
turie. Tudfojr, i eu, Pătraşco Căpfitanul], mărturie.

XXXIII.
Poruncă a Sărdarului Barbu Brăiloiu, pentru plata
de un sat a rămăşiţii de zaherea.

Barbu Brăiloiul Sărdfariu]. Scriem cartea noastră ţie,

părcâlabe de la Oteşanî, şi voao, săteanilor de acolo, i Râ-
meştilor i Vaî-de-eî, Costeştiî i Bărbăteştii. Cătră acasta
vă facem în ştire că aici ne spusă Şerban Logfofăjt că aţi
fost rămasu rămăşiţă dinu zahareaoa de anu, şi ei au fostu
apucaţii de au plătitu acea rămăşiţă cu bani. De care iată
că vă poruncimti să căutaţi fieştecare cătu va fi rămasu
rămăşiţă, să vă plătiţi, pecum au fostu anii preţulu buca-
teloru, şi au plătitu elu; că, neputăndu-vă da voe, apoi
să ştiţi că vă vomu trimite catane cu treapădu, şi veţi
268 ACTE PRIVITOARE LA FAMILIILE CĂZĂNESCU ŞI STOIENESCU

plăti fără de voia voastră, şi veţî da şi treapădu. Acasta

scriem.
l
Mai 2 dni, l 7226 [1718].
Iar, de va fi poveastea într'altu chipu, să veniţi de faţă,
să v ă îndreptaţi.
Barbulu Brăiloiul SărdfariuJ.

XXXIV.
Zapis pentru un împrumut.
15 Novembre 7228 [1719]. „AzuŞerbanuLog[ofătu[Stoine-
sculu" dă zapis ginerelui său, „Grigorie diiacu otu Bodeştî",
că a împrumutat de la acesta 40 de taleri „la poclonulu înpă-
rătescu". Făgăduieşte a da aceşti bani, precum şi altă da­
torie, „de acumu într'o jumătate de anu, şi să-î dau banii
cu dobândă zece la doi, şi să-î dau toţi banii cu mulţă-
mită".

XXXV.
[C. 1720.]
Foiţa pentru datoriile fecorilor popeî lui Dumbravă,
la cine au anume, cum arată în j o s :
1
Dumitru Copălescu t 22.
Dima brat ego „ 7.
Uncheaşul Gheorghe „13.
Ion Croitori „13.
Cărstea Măglaşul „ 3.
Ion Copălescul „ 2.
1
cin t 60
A00X7.? KaţxtvâpTjc.

XXXVI.
Socoteală de preţul unor locuri.
[Locuri:] [C. 1720].
1 locu [derept 1 bou, tal. 1 p ' ; şters}; 1 dereptu bani
100; 1 dereptu bani 115; 1 dereptu bani 70, 1 dereptu
bani 60.
 ACTE PRIVITOARE LA FAMILIILE CĂZANESCU Ş I STOIENESCU 269

1 crihatorî (sic) de locă, bani 300; 1 loc dereptu bani

50, 1 „ bani 12, 1 „ bani 30, 1 „ bani 50.
2 funii, bani 50, meiu ob. 1, capră 1.
1 dereptă vacă 1, capră 1.
1 dereptă bani 16 şi 1 argintă.
1 funie bani 85.
1 funie bani 20.
1 pisco pe lisgăaglea (sic!), bani 300.
I loc de ripă bani 70.
1 „ bani 200.
1 locu de pădure de la Bodoră, bani 120.
1 loc de la Brincî, bani 300.
1 „ de ripă bani 150.
1 „ de ripă bani 100.
1 loc de au [cumpărat Anghelu dereptă calu 1, 2 fălci.
1 falce şi j u m ă t a t e ; care—. Şters],
Locurile ce s'aă socotită băneşte, au fostă bani t[a]l[er]ul
11; falcea căte bani 100, facă fălci 28.
Iar 8,
iar bani 20,
bani 25.
1
Ughi 11 p .
Să să ştie fălcile. Să să ştie prăjinile
de la Aldimir fălci 3.
1 . . . . . . . . . 1
1 1
2 1
1 1
2 1
2 1
1 1
1 • : 1
2 2 aşeveţ (!) bani 1000.
i care au c u m p ă r a t ă Angheleî.
Fălci 28, ferdele 1. Fălci peste totu 30, 3.
270 ACTE PRIVITOARE LA FAMtLIILE CĂZĂNESCCI ŞI STOIENESCU"

Cin fălci 30 (?).

14 31 ?
6
4
2
1
1 p

67
34 iaru fălci 7. [Fălci 3 p', şters.}
Cin fălci 108.
Scoatem ce au avuţii, cărţi şi zapise, fălci 108, i ost
fălci 62.
Să să ştie feardelele
1
1
1
1
_ 1_
fălci 1, ferfdele] 1.
Măsuratu-s'au moşiia care s'au măsuraţii despe Bodeştî,
partea loru în lungu s'au făcuţii funî 19, care iaste funea
de stănjinî 36, şi înu latu s'au făcuţii funî 10, pană unde s'au
însămnatii în fagulu cel de vale, lăngă me[s]tecanah (sie).
C a r e facu fălci aceaste funî 190.
Dintr' aceasta scoatem de la noi fălci 20.
i ost fălci 170

XXXVII.
Raport al vătafului de Lovişte, cu privire la un hoţ.
[C. 1720.]
Cinstite dumneata jupăn[e] is[pravnice], să fii dum­
neata sănătos. Cu multă plecăcune închinăndu-mă, sărutii
cinstit[ă] măna dumfitale]. Cu plecat[a] scrisoare facu ştire
dumitale, o cinstită scrisoare a dumitale ce mi i-aî tri­
mis, mi i-au venitu, şi cu multă plecăCune am văzuţii,
şi îmi scrii dumneata pentru hoţul ce l-amu adus la dum-
 ACTE PRIVITOARE LA FAMILIILE CĂZĂNESCU ŞI STOIENESCU 271

neata, ca să-î scriu pricina. Dar vei şti dumneata că totu

amu gănditu şi eu pentru suiletu, că doar va veni cineva
după dănsu; ci vei şti dumneata că acumu au venitu unu
omu, şi au zisu că i-au văndutu casa şi ce au mai avutu,
şi au făcuţii 10 galbinî, iar mai mulţii nu poate să facă,
fiindu omu săracu. Ci cum te va nâstăvi Dumnezeu pe
dumneata. Şi iată că i-am scrisu şi prica luî.
Pricina acestui hoţii anume Oprea din Ţ a r a Ungu­
rească din sătulii dinu Vestim. A u eşitu în Ţara-Rumă-
nească, şi aii mersu la sătulii Budeştiî, şi au furatu 3 iape
cu trei mănzî, şi aii vrutu să-î treacă în Ţ a r a Ungurească,
pe plaiul Sărăcineştilorii, şi, eu prinzăndu-lu, în butuci bă-
găndu-lu, l-amu adusii la dumneata. Acastă pricină amu
găsiţii, şi acast[a] amu trimişii la dumneata.
Pentru răndulu oerituluî pentru Lotreanî, veî şti dum-
[neata] că cu fealii de fealu de meşteşuguri i-amu apucaţii,
după cumu veî vedea dumneata şi în cartea dumnealui
coconului Ianachie şi la vătfaful) Patru, şi au datu acastă
sumă 3.600, şi amu trimis 2 oameni la dumneata; şi cum
te va năstăvi Dumnezeu pe dumneata.
Acastfa], şi fii dumneata sânătosu. Al dumitale micu
şi plecatu: Nicolae văt[af] ot Lov[i]şt[e].
0
[V :] întru cinstitfă] măna d[u]mfisale] isfpravniculuî] ot
sud Argeş, cu multă plecăcune să să dea.
[Pecete neagră, goală.]

XXXVIII.
Poruncă a Iul G. Băleanu către dijmarii judeţului
Vîlcea, pentru o scutire de dijmărit.
Dumneavoastră dijmarilorii otu sudti Vălcea, sănătate şi
toţii binele de la Dumnezeu vă poftimu. Alta, vă facernu
dumneavoastră înu ştire că, viindu şi noi pană aicea la
Hurezu, veniră Pătraşco Căpitanulu şi Şărbanu Câpitanulu,
Stoeneştiî, de ni să jăluiră zicându că-î apucaţi şi pă dănşiî
ca să plătească dijmăritulu. De care noî ştimu pentru aceşti
boerinaşî, că săntii scrişî şi eî la catastifulii care săntu
272 ACTE PRIVITOARE LA FAMILIILE CĂZĂNESCU ŞI STOIENESCU

scrişl şi alţi boiari, ca să nu dea dijmăritu. Ci, de vreame

ce săntu şi ei scrişî acolo, după cumu iaste porunca Mării
Sale Gheneralului, dumneavoastră să căutaţi să le daţi
bună pace de dijmăritu; iaru, de va fi lucrulu într'altu
chipu, şi nu veţi fi avăndu înscrişii pentru ei înu foaia care
vi s'aii datu de la Cămară, să le daţi aşteptare pană la
Craiova, şi de acolo să vă îndrepte lucrul. Acasta, şi fiţi
dumfneavoastră] sănătoşi.
Septemvrie 6 d., 1* 7232 [1723].
De bine voitori: G. Băleanul.
[V°:] Cartea dumnealui Consilieriuluî Bâleanuluî, de po-
răncă la dijmăritu.
XXXIX.
Răvaş al aceluiaşi, pentru birul Stoieneştilor.
Scriem cartea noastră ţie, Câp[i]t[ane] Pătraşco; şi ţie, Că-
p[i]t[ane] Şărbane, Stoeneştiî. V ă facem în ştire că, la ca­
tastiful de boerănaşî ce s'aii dat la Măriia Sa Ghinărar iul,
s'aii scris numele dumneavoastră tut[u]ror Stoeneştiî, iar
nu despărţiţi; iar acum, la catastiful care s'aii făcut, s'aii
1
pus osebiţi, şi s'aii pus şi Mareş t 20. Care, viind aicea
la noi, şi spuind că iaste neputincios, şi voi sănteţî maî
cu puteare, iat[ă] că a m socotit să vă cisluiţl între voi,
puind şi banii voştri şi acel 20 de lei la mijloc, şi pă care
căt îl va ajunge pă dreptate, pă moşii, pă vil, pă dobitoce
şi pă altele ce veţi mal avea fieştecare pă putinţa lui, să
dea. Că, de nu veţi da fieştecare după cum vă va ajunge
dreptatea, iat[ă] că am dat voe căl[ă]raşulul să vă apuce
să daţi banii după cum vă va ajunge dreptatea. Acasta
scriem. Craiova, G. Băleanul.
Noemfvrie] 18 dni, P 7232 [1723].
I. Ştirbeai. Staico Ben[gescul]. N. Deporta

XL.
Răvaş de „ispăşire".
Noi ispăşutoriî, a n u m e pârcălabul Pătraşcu i Dumitru
Sidile i Dumitraşco Ludurăscul (sic), care ne au rînduitu
 ACTE PEIVITOABE LA FAMILIILE CĂZĂNESCTJ ŞI STOIENESCU 273

dutu (sic) dumnialuî şpanu să-î spăşimu neştfe] clăi ale

popi Grigorie ot Bodeşti, carele au mincatu boi a Predeî
Grozăvescu şi aî lui Matei, cu alţi tovaroşî aî lor, şi noi
aşa amu aflată cumu că se-aă mincatu cară 3 : dară noi
ne am rugată de aă lăsată pe car[e] 2.
Me[si]ţă Dichemvrie 14, V 7234 [1725].
[Iscălituri.]
XLI.
Carte de danie a familiei Bujoreanu faţă de schitul
Bodeşti.
6 April 7235 [1727]. „Radul Boj[o]reanul, fecorul dum­
nealui răpoosatuluî Şărban Boj[o]reanul V[e]l Vornic, în-
preună cu jupăneasa mea Aniţa, fala răpoosatuluî Matei
Vornecul Brăiloiul, înpreună şă cu fii-mieu Raadul", dă
zapis „sfântului schit den Bodeşti, unde să prăznuiaşte
hramul prea-sfinteî şi nedăspărţiteî şâ de viaţă făcătoarei
Troiţe, şă la mâna Sfinţii Sale părintelui Parthenie, cti­
torul al aceştiî sfintei mănăstiri şă moştenitor acei moşăî",
că i-a vîndut „această moşăe anume Foleştiî-de-sus, pe apa
Bistriţii, în judeţul Vălceî, care moşia o aă fost cumpă­
rat-o şă tată-mieă dela dumnealui răpoosatul Costandin
# Postealnecul Izvoranul".
Iscălesc: Radu Bojforeanul] [pecete de ceară roşie cu
doi lei şi coroană peste un scut neînţeles], Aniţa Bojfo-
reanca], Radul Bojforeanul] [aceleaşi peceţî].

XLII.
Zapis pentru cumpărare de vin la Brincovenî de la
un Stoienescu.
Adecă eu Iancul Cizmariul i Costandin Croitoriul de
la Brăncovenî dat-am zapisul nostru ca să fie de bună
credinţă la măna dumnealui Log[o]fâtului Şerban Stoi-
nescul, precum să să ştie că am luoat de la dumnealui 2
buţî de vin roş: o bute de vedre 74 şi 8 oc[ă], şi acasta
o'm tocmit vadra banî 33, — şi să n'aducă dumnealui la

7992. V o i . X I V . 18
274 ACTE PRIVITOARE LA FAMILIILE CĂZĂNESCU ŞI STOIENESCU

Brăncovenî, iar alta de ved[re] 400 o'm tocmit vadra bani

32, şi o ducem noi în carul nostru. Care aii făcut peste
1 1
tot lei 33, şi i-am dat t 18, şi aii r ă m a s t 15 să-î trimetem
pe omul dumnealui care au mersti cu butea, c'aşa ne-ati
foştii tocmeala şi v o r b a : o bute s'ati măsurat vinul pritoc,
iar alta să v a măsura în urmă, şi drojdiile 2 vedre una,
şi ocao o'm făcut cu cântariulti, şi buţile să le aducem
noi. Iar, de s'ar întâmpla să nu-î aducem buţăle la vreme,
şi s'ar face vr'o firosală, să-î inplinim noi toţ. Şi, de nu
vom trimete banii pe chirigiu, să ne trimiţi om înpărătescti
să-î dăm banii cu dobândă, şi să dăm şi mare treapâd, —
că aşa ne-ati fost tocmeala. Şi pentru credinţa am pus de­
getele şi iscăliturile ca să [să] crează.
Iulie 21 dni, 7235 [1727].

Eu Iancul Cizmariul ot Brăncoveanl.

Eu Costandin Croitoriul ot tam.

XLIII.
Foiţă pentru satele care s'au rânduit să dea intur-
nătoare, iarbă de Uuade, Stoeneştiloru, carii aii mâncaţii
1
cai soldaţiloru la satul Stoeneşti, ca să nu fie numai sătulă
Stoeneştiî păgubaşă, ci s'aă rânduită ca de la mai multe
sate să ajute cătă a ă cosită iarbă soldaţii, puindu-să şi
sătulă Stoeneştiî ce i-aă ajunsă pă dreptate, după cumă
a r a t ă înă josă anume.
Iulie 21 dn., 7235 [1727].
1
Dobriceaniî Arnotiî fălci 3 p.
1
Stoeneştiî fălci 3 p.
1
Cacova fălci 3 p.
Foleştiî-de-sus fălci 1
Foleştiî-de-jos fălci 1
1
Cărstăneştiî fălci 1 p.
c" fălci 14.
1
Germani.
 ACTE PRIVITOARE LA FAMILIILE CAzĂNESCU ŞI STOIENESCU 275

Aceaste sate să dea înturnătoare satuluî Stoeneşti, livezi

pentru livezi, iarbă.
Preda Boj[o]reanul.
f Voi toţi, pârcălabii dintr'aceaste sate, ce au rânduit vărul
Preda Boj[oreanul] ca să daţi satului StoineştI înturnătoare,
să căutaţi să daţi fănu, de vreame ce n'aţî dat iarbă, şi de
o falce cară mici doao: cându nu veţi da de voe, veţi da
fără de voe. ACasta v ă scriu.
Noemvrie 2 d., 7238 [1729].
Radul S... is. [sau Sănătescu?].

XLIV.
Chemare de la ispravnici către un boierinaş.
[C. 1730.]
Lazăre Stoenescule. Mal mult nu-ţl lungim. F ă r de căt,
în cas[ul] ce vel lua răvaş[ul] acesta, numai de căt într'acel
Cas să încalicl pe cal şi să te găseşti, să te scoli să viî
aici, că al m a r e treabă. Să nu faci într'alt chip, au să
pul altă pricină, că vom [porun]ci de te va aduce cum
nu-ţi va fi voia, şi vel da şi treapăd. Acasta scriem.
Aprilie 12.
Care ştii (sic).
R. Olfăfnescul. Radu Logofătul. D. Zătreanul.

XLV.
însemnare căte vite au rămas [la] văduvă, [cănd] au
murit fratefle] nostru Costandin a c u m a : vite, voi (sic),
ani trecuţi; boi, vaci, cai, oi, capre, porci, deosăbit de
agonisala câmpului ce au rămasu, cumu mai josu arătămu
anume:
Boi, vaci, cai, oi, capre, porci.
2 boi i-au vândut la Slătioră la Ionu Proveţu.
2 iape acum la Cărbuneştî, în anu ce a u trecut.
1 cal la Pol[o]vragî.
1 cal la Cărbuneştî.
1, 1, unu bou, una vacă la Gânguleştî.
276 ACTE PRIVITOARE LA FAMILIILE CAzANESCU ŞI STOIENESCU

1
iapă am dat-o lui Părpăriţă.
1
vacă amu dat-o luî Stancu Liarcă.
1
vacă au dat-o diconuluî Flori [şi: Scrobă] ot Pojăştî.
1
scroafă cu prăsila eî, Stancu (şters).
(rupt.)
Şi, din doozăcî capre ce am plătit esti[m]pu la oieri, a m
găsit numai şalsprăzece.
I capră am dat lui Ionu Puiu.
1 capră luî Nicolae Murariu.
1 capră lui Nică, pe slujit...
Din perusiia casă! şi agonisala cîmpuluî.
1 căldare au luat Patru sin Dumitru.
1 căruţă au luat tot PătfruJ.
1 ghină, 1 borvă, 1 mai de heru, 1 epănga, 2 pături, 1
heresteu, 1 lanţî de cal, 2 şei (sic) cu tacâmurile lor, 1
heru de plugu, cel lungu, 1 sfredelii, 1 peptarî cojocu, unu
sfredelaşî micii, 1 păreiche de heră de cal, 1 câldare, una
tigaei, 1 sâcure, 1 vătrai, 1 păreiche de coşi heru, 1 strai
mare, cămeşile.
XLVI.
Socoteală de bani.
[C. 1730.]
Să să ştie căţî bani am eu la frate-mieu Dumitru,
cum va arăta în jos.
Căndu au murit tată-mieu, au rămas doa, 2 clăi de lan, şi
le-au vândut în bani, talere treîzăcî şi dooa, şi, căndu au
luoat grâul de la Govora, am dat zloţi 17; şi am mai dat
la o catană zlot 2, şi mi-au luoat Bodeşti o vacă pentru
el, şi, pentru neşte sare ce a m adus-o amândoi, au luoatu
zloţi 10, şi nu me-au dat nicî-un ban. Aceşti bani am pri­
cină cu popa Gligorie.
XLVII.
Scrisoare a unui preot, pentru o datorie.
Cu metaniia şi cu săn[ă]taate mă închin dumitale, taică.
Dupre ale săn[ă]tâţiî, vei şti dumneata că am fost trimis
 A C T E PRIVITOARE LA FAMILIILE CĂZĂNESCU Şl STOIENESCU 277

încăns (sic! — înscris) într'atătea rânduri dum[itale] ca să te

plăteşti de banii ce ara la dumneata, iar dumneata, în loc
ca să te plăteşti cu mulţămită de banfiî] ce ţ'am dat la
păsurile dumitale, iaca ce mulţămită auzu de dumneata
şi de jupăneasa dumitale, că nice ţigancele lăiaţe nu
m'ar fi măscărit,—cum am auzit prin alţii. Ci acastja] nu o
voi lăsa j o s ; ci voi căuta cu dumneata înnaintea dum-
[nealuî] Vornicul, măcar că ai zis că nu bag seaamfa]. Ci
caută de-m trimite ban[iî), soma, precum ţ'am dat înscris,
şi altele care a m la dumneata, că nu mai îngăduescu de
acum înnainte. Numai vei să te plăteşti fâr de voia du­
mitale. A u poate că gândeşte să te plăteş[tî] cu ocărăle
jupăneasâî dum[itale]? Dar, de iaste jupfăneasă], pre mine
nu m'au împrumutat, nici mă mir de boeriia eî. Acast[aj,
şi mila lui Dumfnezeă] cu dumfneataj.
Fevruarie 20 dn., 1' 1732.
Sâ-m trimit răspunsă, să ştiu ce voi face.
Al dumitale
Popa Grigorie BodfescuJ.

XLVIII.
Adeverinţă pentru scutirea unui mazil de căratul
cherestelei.
Sudu Vâlcea.
Ionu Stoenescu, mazălu, ce au venită cu boi ce au fostu
rânduiţi din plasa Otăsăuluî, s'aă slobozită, înbolnăvindu-să,
cu 4 oameni i cu boi 20, slăbindu boi la scosulu chieres-
treleî. Viindu alţi boi în locă, să meargă cu pace.
Noemvrie 17, 1762. Costandin Log[o]f[ătu].

XLIX.
Poruncă pentru a se da ascultare unui zapciu.
. . . l u i Lazăr de la Stoeneşti pre[cum|... făcut zapciu
la satul Stoeneşti... să-şî pue el săndic ca să u m b l e . . .
de la cv[e]rt[ul] lui Mai, şi ban[iîj d u p c e . . . mâna zapciuluî,
278 ACTE PRIVITOARE LA FAMILIILE CĂZĂNE8CU Şl STOIENESCU

iar în satul l u î . . . torî sau alţiî ca să cee banî la sătenî...

scriem şi voao, sătenilor de acolo, să c ă u t a ţ i . . . maî sus
numitului zapciu, atăt pentru ban[î] domneşti, [căt şi pen­
tru] alte porunci, că oricare din voi nu-î va da a s c u l t a r e . . .
că acel om v a lua certare, dăndu-i-sâ voe ca să-î d e a . . .
Acast[a] scriem.
Iunie 17 dn., 1756. larii ŞatfrariulJ. Mr/co^ —

L.
Scrisoarea unui beşleagă turc pentru a se lăsa în
pace un preot.
Dumneata Velibaş[ă] dala Stoeneştî, multă sănătate.
Alta, aicea să jălui popa Grigore dăn Bodeştî că, avănd
el nişte moşăe la satu Budureştî, s a r fi sculat Rumăni
în pizmă, căt au r ă m a s acea moşăe supt stăpânirea luî,
după judecata ce s'au judecat la dumnealui ispravnicul,
dă aii dat-o dum[itale] ca să o cosăştl. Păntru care, dă
v r e m e ce este moşăia acestui popă, şi nu-ţî este dumi-
tale nimic dator, să-î laşi moşăia în pace, ca să o cosească
păntru treaba vitelor luî, şi dumneata ce vei avea cu acei
R u m ă n i , îi vei căuta cu judecată; iar moşăi acestui popă
să-î dai pace, ca să-şî cosească fănul, să nu-î moară vi­
tele dă foame la iarnă. Acasta şi fii sănătos.
Iulie 16 dni, 1759. Abdula-Aga, beşliagă.

LI.
Socoteală de banii poclonului steagului.
l
Ion Stoinescul, la ploconjul] steagului, t 16, 36 banî
l 1
drepţi, şi dă tot leul căte parale 4, răsură, fac t 17 p , 53
dă banî.
1
Vătfaful] Costandin Borbotescul, la ploconful] steagului t 6,
12 capete, şi dă totu leul căte parale 4.
Ce dumneata, jupan Ione Stoinescule, şi dumfnea]ta vă-
t[afe] Costandine, vindu acestu plăiaş, numai dă cătu să
vă daţi ban[i], că este m a r e grabă. Acasta.
Ghenarie 28 dni, 1760. [Iscălitură.]
 ACTE PRIVITOARE LA FAMILIILE CÂZĂNESCU ŞI STOIENESCU 279

LII.

Poruncă a unul logofăt către un grosariu pentru

un om închis.

Grosariule de la Câp[i]t[ă]niia de la Găisenî, să cauţi

petru (sic) a n u m e Tutoru, a lu Ionu Stoinescul, de aici
dă peste Oltu. Ştim că l-am lăsat la tine la opreală; iată
că acum vine stăpănu-său; ci să cauţi să-1 dai în măna
dum[isale]. Iară altă zăticnire să nu faci, şi răvaşjul] acesta
va rămînea la dum[neata]. Aceia, şi fii săn[ă]tos.
April 24, 1750. Cosftanfdfin] Log [o]ffătul].

LIII.
Socoteală de grîu, ceară, ş. a.

Foiţă de ce au dat Logo[f]ătul Ion surori-sa preotias[i]:

1 1
oc[ă] de grău 44, ciară p oc[ă], dram 50, bani t 4 ; slă­
nină oc[ă] 2.
Pop Crăcun Bodescul; Inuar 21 dni, 7271 [1763].
Ion al popeî mai dat oc[ă] 13.
1
Mai dat rachiu de grău, vadră a (sic) cu t 1.

LIV.
Plingere a lui Ion Stoienescu pentru o Ţigancă a lui,
oprită la Arnota.

Prea-înnălţate Doamne,
Jăluesc Mării Tale pentru Ştefan igumen[ul] de la mă­
năstirea Arnota, sud Vâlcea, că sănt 15 ani de cănd îmi
stăpăneaşte o Ţigancă, a n u m e Ilina, cu fata ei, care iaste
măritata după Ţiganul măn[ăs]t[iriî], şi păn acum nici schim­
buri pă Ţigăncile meale, nici munca Ţiganului nu mi
i-au dat. Ci mă rog Mării Tale, Doamne, să-mî facă lu­
m i n a ţ i cartea Mării Tale la Sfinţiia Sa părintele episcop
280 ACTE PRIVITOARE LA FAMILIILE CĂZĂNESCU ŞI STOIENESCU

i la dumnealui ispravnicul jud[e]ţ[ului], sâ-lu apuce pă

igumen, să-mi dea schimburi pă Ţigancele meale, de
potriva acelora, şi să-mi împlinească şi simbriia Ţigance-
lor, de 15 ani. Şi cum va fi mila Mării Tale.
Robu Mării Tale
Ion StoinescfuJ, sud Vâlcea.
[V°:] Să l[e] facă carte după cerere.
1763, Iunie 21 dni.

LV.

Răvaş al lui C. Tetoianu, într'un proces.

Pentru pricina ce am cu Ion Stoenescfu], ca şi a mă

afla la dumnealui boiariu, căndu v a fi la scaunul judeţului
cu răvaşăle dum[nealuî] răposatului Şăt[rariu] Ianachi
Călinesc[u], ca să le vază dumnealui; iar, neavănd, să-mi
trimită dumnealui boiariu cu treapăd. Pentru credinţa am
isc[ă]lit.
A u g u s t 20 dni, 176[3]. C. TetoianfuJ.

LVI.

Sinet dela un protopop către un Stoienescu.

29 Octombre 1763. „Popa Ioan proto[pop]" dă sinet de

plată luî „neanea Ion Stoenescu".

LVII.

Chitanţă de dajde.

Şase lei şi jum[ă]tate, bani treizeci, cu răsura mică, de

leu patru parale, au dat Ion Stoenescul dajde sa de cfertu
luî Oct[omvrie]. Răvfaş] de samă.
No[em]v[rie] 7 dni, 1763. VasfileJ Mold....
 ACTE PRIVITOARE LA FAMILIILE CĂZĂNESCU ŞI STOIENESCU 281

LVIII.
Altă asemenea chitanţă.
1
T 6 p', adecă şasă şi jum[â]tate, şi bani 24, şi cu răsura
lor, au dat Ion Stoenesc[u], bani dă cVertjul] lui Mai. R ă v a ş
dă seam[ă].
Mai 7 dni, 1764. Cfostandin] Logofăt[al].

LIX.
Altă asemenea chitanţă.
l
T opt şi doîsprece bani, cu 40 de banî ai morţilor şi ai
fugiţilor, cu răsură cu tot, de cverfjul] lui Septemvrie, au
dat Ionu Stoenescu, banî la mazălî i ruptaş.
Septemvrie 20, 1764. Costandin Logofătul,

LX.
Altă asemenea chitanţă.
Platjnic] Logofătul Ion ot Stoeneştî pe cinci sfin., cincî-
sprezeace. R ă v a ş de seam[ă]; Avgust 9, 1766.
Ioniţă Postelnicul, Costandin Logofătul.

LXI.
Sinet al lui Ion Stoienescu.
10 Octombre 1766. Ionu Stoenescu iea de la Carali 17
taleri, cu dobînda „de leu că te banî 6".

LXII.
Chitanţă de bir a lui.
T' şase şi jumătate au datu Ionu Stoinescu de sfertul
lui Marte, cu rosura lorii, i zahareaau, la leu căte parale
4 (?). Răvaşu de s[a]mă. Mai 23 dni, 1767.
[Iscălitură.]
282 ACTE PRIVITOARE LA FAMILIILE CĂZĂNESCU ŞI STOIENESCU

LXIII.

Cerere a lui Ioan Stoienescu pentru a fi scăzut

la da jele.

Prea-înnălţate Doamne,
Cu fierbinte lacrămî jăluescu miliî Mării Tale pentru că
eu sănt şăzător în sud Vâlcea, care mă aflu cu dajdea
la mazălî, şi tot m'au încărcat din dajde in dajde păjn] încăt
am rămas la m a r e scăpătăciune şi datorie turcească, că
n'am nădejde cu ce să mă plătesc, — atăt de dajdie, căt şi de
datornic, că sănt lipsit şi de hrana vieţii. Ci cu lacrămî m ă
rog să-ţî fac Mariia T a pomană ca să m ă mai scazî la
dajde, că sănt foarte încărcat, să po£ birui, şi cu încet să
mă plătescu şi de datornici. Şi veCnicfăj pomenire va fi
răposaţilor întru fericire moş[u]luî şi părintelui Mării Tale
în vet. Ce va fi mila Mării Tale.
Robul Mării Tale: Ion Stoenescul din sud Vâlcea.
Dum[neata] Vel Vist[ie]r, să eî seaama. Vel Logofăt. 1767,
Septemvrie 24.

LXIV.
Poruncă privitoare la cearta lui Ioan Stoienescu cu
un vecin, pentru încălcarea moşiei.
29 Decembre 1768. „R[a]d[uj Bo[joreanul], Stolnic", către
vătaful Ioan Teiuşianu, pentru jalba lui Ion Stoenescul „cum
că săteni del[a] Zmilrât (?) i-ar fi ucis neşte ramatori, puind
pricină că au venit pă hotaru lor şi le-au mâncat ghinda".
Zapciul află că „din neşte tufe i-au ucis, iar nu din vre o
pădure cu ghindă. Să apuci pă părcălabu şi pă aceî oameni,
să-î plătească ramatori, dupe cum să vor putea aşâza, odih-
nindu-1 să nu ni să mai jăluiască".
La 5 Februar 17e>9, acelaşi şi cu f e u ^ L o ţ SXouCâpfjs re­
petă ordinul. „Caută dă isprăveşte jăluitorilor şi odihneşte,
iar nu-î mai da dă treapăd, să-î mai trepede pă aicea pre­
cum acesta; ori, dă nu poţi tu acolo să-î aşăzî şi să-î
 ACTE PRIVITOARE LA FAMILIILE CĂZANESCU ŞI STOIENESCU 283

odihneşti acolo, dă-î pă m ă n a unui slujitori, ca să-î aducă

aicea, înnaintea noastră."

LXV.
Poruncă de la ispravnici către un stricător de
bucate străine.
Ţie, Radule părcălabe dela Pietrariî-de-josă. Aicea ni să
jălui lonu Stoenesculă cumu că neşte ramatori aî tăî i-aru
fi făcută multă stricăciune în neşte bucate, porumbi, şi, zi-
cându-ţî de ce nu-ţî păzeşti ramatori, tu, în locu să te aşezi
cu dansul, 1-aî fi şi înjurată. La care îţî scriemu să cauţi
de acumu înnainte să-ţi păzăştî ramatori, şi, pentru strică-
cunea ce s'au făcută, să-î plăteşti. Că, de nu-î vei păzi, şi
voră mai merge în bucatele luî, i-amu dată voe să dea
să-i înpuşce, să-şî înplinească paguba. Iară, fiindă pricina
într'altă chipu, şi de acolo nu vă veţi putea aşăza, să te
scoli să vii faţă înnaintea noastră. Acasta.
Sept. 20 dni, 1769. FswpY'.oc [Zloo&pys]... Vel Piftariu].

LXVI.
Poruncă dată luî Ioan Stoienescu pentru a culege
zaherea.
Ioane Stoenescule. Văzând porunca acasta, numai de
căt să cauţi să te scoli, să mergi cu Nedelco Coj[o]cariu
după zah[e]rea şi dup[ă] ecstract, ce aveţi: păn[ă] la 2 zile
să fiia toată făina gata, grâu lămurit, — să nu fie cu vre-o
amestecătură —, că apoi veţi da seaam[ă]. Acasta.
Octomvrie 10 dni, 1769. Şl. Vi..., Stol[ni]c.

LXVII.
Poruncă dată aceluiaşi, pentru că a ucis un porc
al vecinului.
Logofjete] Ioane de la Stoineşti. Aici veni acest Nicolae
de la Bodeşti, de ni să jălui, zicând cum că i-aî înpuşcat
un ramator al luî, neavănd nici-o treabă cu dansul. L a
284 ACTE PRIVITOARE LA FAMILIILE CĂZĂNESCU ŞI STOIENESCU

carele iat[ă] că-ţî scriem, să cauţî să te înpecî cu dansul,

sau, a v â n d ceva a răspunde, să te scoli înpreună cu
dansul, să vii aici, ca să vă îndreptaţi. Că, neînpăcăndu-te,
nici viind faţă, şi viind să mai jăluiascâ, apoi [veî] fi adus
cu treapăd, şi veî luo şi certare. Acasta.
Octomvrie 18 dni, 1769.
Şt. Vi..., Stolfnijc. TecopŢioc EXooCâp?]?.
 V.

DOCUMENTE AMESTECATE.
 I.
Cerere de voie de sădire.
[F. d.] Un zapis al diiaconuluî Matei Fluturel i Duca
şi Ion Oarucea, pe care-1 dau la m ă n ă s t i r e . . . : au cerut
voie ca să sloboadă a sădi vii pe moşiia mănăstirii, şi să
dea otaştină, şi este fără leat.

II.
Cedare de moşie pentru datorii.
[Copie.]
6 Decembre, „vă leatu 7134 [1625]". „Ionachi" dă zapis
Postelnicului On", că, fiindu-î dator cu „6 galbinî şi 4
costande", îi dă pentru datorie „moşia di Corunet". „Şi e
făr de om, ci moşie pustie." Marturî: „megiiaş di prăjurul
locului, a a n u m e a : Stan vătahul de garaşu (sic), Calot[ă]
de Dubricenî, şi popa den Garfia, şi popa Preda de Srupă-
şanî, şi A u r a de Floreşti, şi Radul, şi Barbul de Corunet,
şi Lepa, şi Barbul ficorul lu P â t r ă de Cornetu".
Iscălituri şi peceţî cu fum. Două au cîte două figuri
lingă un b r a d ; la una figurile par nişte păsări.

III.
Iertare de „năpăşti" din partea Domniei.
[C. 1680.]
[Fragment.]
. . . aduce banii deplinti aicea la v[isterie]..., năpăştile ce
voru hi aceloru fugiţi, iată că s'au [îndurat] [Mă]riia Sa Vodă
288 DOCUMENTE AMESTECATE

de le-au ertaatu, să nu dea n i m i c i i . . . cuiva pentru nâ-

păştî; că Mâriia Sa . . . , însă cari vor hi năpăştî adevăraate,
pentru . . . Iar să nu faceţi niscare meşteşuguri, să a . . . ,
să-î faceţi năpăştî, că apoi, căutăndu-să în . .., făcut năpăştî,
fiindu cetaşî dea . . . , să ştiţi că cu altă cu nimica . . . capete.
Acasta vă scriemu. Badea Vornicu Ha ...

IV-
întărirea unei cercetări de „rumlnie".
18 August 7192 [1684]. „Eu Tănasie Sărăcinescul Vel
Comis, dinpreuriă cu jupăneasa mia, Ilina", dă zapis Ra­
dului fecorulu Badeî Gheliescul, şi cu fecoriî lui, otu Mi-
hfăjeştî, cum să să ştie că mi au fostu rumănu, iaru,
căndu au fostu la vreamea petrecaniei meale, îndemnatu-
m'au Dumnezeu de l-amu ertatu de rumănie pre elu şi
pre fecoriî lui, şi cine s'aru trage den neamulu lui; pentru
că mi au slujită cu dreptate şi cu credinţă intru toată
viiaţa m e a . . . însă numai ei cu capetele lor, făr de moşie.
Aşijderea, după petrecaniia mea, să aibă a sluji jupăneaseî
meale, pană cătu aru fi cu viaţă, în casa m e a ; iaru, după
petrecaniia ei, să fie slobozi, şi de cătrâ nimenile nicî-unu
valu sau băntuială să nu aibă: nici dinu neamulu mieu,
nici dintr'alţiî. Pentru că eu dinu bună voia mea i-amu
ertatu, pentru pomeana şi pentru sufletulu mieu şi pentru
sufletulu părinţilor miei, şi li-am dat acastă scrisoare a
mea la măna l o r u . . . H narmca d3 [ = şi am scris eu] Zosim
ermona[hu] otu episcopie, cu învăţătura dumnealui C o m i ­
sului]."
Iscăleşte, puind pecete cu vulturul avînd o stemă pe
piept: „Ştefanii episcopii, mărturie".

V.
Iertare de „rumînie".
18 August 7192 [1684]. „Tanasie Vel Comfisu], Sărăci-
nesculii, înpreună cu jupăneasa mea Ilina", dă zapis „lu
Soare, ficorul Vladuluî Murariul de la Mihăeşti", că-1 iartă
 DOCUMENTE AMESTECATE 289

de „rumînie", „fără moşie", în aceleaşi condiţii ca şi pe alţii.

Pecetea ştiută.

VI.
Numire de boieri adevărători şi hotărnici.
[1694.]
Să să ştie boiariî adevărători şi hotarnecî ai boiari-
nuluî Domnii Meale Vergo Vel Port[ariu] şi ai popeî lui
Ion, cu văru-său, popa Ştefan, şi ai lui Dan Arm[aşul]
ot Reacea, a n u m e : Preda Căpitan Zătreanul, i Matei ot
tam, i Ion Bă][ă]cescul, i Oprea Giulescul, i Radul Logofăt
ot Otetelişu, i Costandin Căpitan Bojoreanul, i Radul Lo­
gofăt Olănescul, i Barbul ot tam, i Ghioca Slăvitescul, i
Udrea Căpitan ot tam, i Vasilie Măldărescul, i Radul
Bărsescul, i Dumitraşco Căzănescul, i Sima cupeţul ot Vel
Ocnă, i Chera Logofătul ot tam, i Vasilie ot Mănăstirea
de un lemn, i Andrei ot Bărbăteşti, i Costandin pârcălabul
ot Costeştî, i Radul ot Igoî, i Cârstea ot Oteşanî, i Pă-
traşco Armaşul ot Stoineştî, i Braţul pârcălabul ot Ră-
meştî, i Dima ot tam, i David ot Mărita, ca să caute
aceşti 24 de boiarî să adevereaze pentru toată moşiia
satului Fometeştiî i Vănjoî, ot sud Vâlcea, şi să vază
umblat-au cei 12 boiarî bine, şi hotărăt-au aceaste moşii
ce scriu mai sus, bine şi pre dreptate, pre seamnele ceale
bătrâne, au ba, şi ales-au fieştecăruia partea lui de moşie
ce i s'au căzut pe dreptate. De vor fi hotărât cei 12 bo­
iarî bine şi făr de făţ[ă]rie, şi vor fi pus hotarăle bine,
precum să cade să stea hotarăle pre loc, precum s'au
hotărât, şi să-şî ţie fiecare partea lui precum s'au ales.
Iar, de să va adevăra că au umblat cei 12 boiarî rău şi
făr de dreptate, şi au făcut făţărie, să caute aceşti 24 de
boiarî acum d'intăî să le iâ seama pre amăruntul, pre cărţi
de moşie şi pre zapise de cumpărătoare: precum vor afla
cu sufletele lor mai pre dreptate, fără făţărie, — a ş a să le
aleagă şi să le hotărască fieştecăruia partea, unul de
cătră altul, şi să le lipească moşie lângă moşie, după obi-

7992. V o l . X I V . 19
290 DOCUMENTE AMESTECATE

ceaiu, şi să le pue pietri şi seamne, şi să le facă şi scri­

sori la mâinile lor, ca să să ştie cine pre unde va ţinea,
şi ca să nu maî aibă gălcavă întru dănşiî; şi zioa la —.
1 is. vtori Vornic i isaam reac gospodstva mi.
Septemvrie 26, 7203 [1694]. Proct vtori Logofăt.
[Monogramă cu chinovar şi, cu aceiaşi coloare, pecetea
cea mare.]

VII.
Numire de boieri adeveritori la Folteşti şi Izvearna.
6 Novembre 7204 [1695]. „Să să ştie boiariî hotărnici
ai boiariuluî Domnii Meale Vergo Vel Paharnic şi ai pă­
rintelui popii Ion din Reacea; însă boiar[i] a n u m e : Lupul
ot Milostea i Stoica i Prodan i popa Dumitru ot tam, din
Sacoţ popa Stancul i popa Bran, i popa Toader din Ne-
greace, Drag i Nistor i Ion i popa Andronie de la Boşo-
meagî, A m z a i Andreiu i popa A d a m i Mih[ă]il[â] de Ia
Cobşor (sic), popa Grozav Mândrea din Măteştiî, din Po-
lovrag Dumitru i llea i Dumitru, de la R ă m n a A v r a m ,
din Oteştiî Lăpâdat, din Baia Lupul, din Cernedie Dumitru
i Ilie i Dragomir, din Aniniş Lupul Căpitan, Patru pâr­
călab, Stancul, Braţul din Corbişor, Irimie, Luca, Luca din
Uănădie, Stan, Vladu din Rămeştî, Radul Precup din
Urşanî, popa Gherman, popa Barbul din Otieştî, Iosif,
Barbul Bengescul, Stancul, sin egumen Matei din Slă-
tioră, Ştefan călugărul, Stan din Vaî-de-eî, Tudor, Vasile,
Dănilă.
Ca să caute aceşti 48 de boiarl pentru doao moşii, ce
să chiamă Folteşti i Izvearnăl, care, fiindu-le hotărât
întăî cu 12 boiarî, şi apoi cu 24, să caute pre urma lor, să
vază cum au hot[ă]răt cel 12 boiarî, şi cum au hotărât
vre o p a r t e ; dec, de vor adevăra că n'au făcut dereptate,
ei sâ caute să facă dereptate acum dă iznov, să le caute
cărţile şi zapisele, cine ce vor avea de moştenire şi de
cumpărătoare, şi precum vor afla cu ale lor suflete maî
pre dereptate, aşa să le aleaagă moşiile, şi să le hotărască,
 DOCUMENTE AMESTECATE 291

şi să le pue pietri şi seamne, şi să să aleaagă hotarul

moşiilor, fieştecare cu hotarul eî osebite. Şi, precum vor aleage
şi vor hotăra, aşa să le facă şi scrisori la mâinile lor,
să li să ştie hotarul moşiilor, care pre unde va ţinea cu
pace, — să nu ma! fie gălcavă întru dănşiî; şi zioa — (alb).
I is[pravnic] bolearin gospodstvami Neagoe pis[ar] Rătescul
I is. —; saam rec gospodstvami.
[Monogramă roşie. Pecete domnească cu chinovar].
Proct. vtori Logofăt."
VIII.
Banal Cornea Brăiloiu, pentru reglementarea dăjdii
preoţilor.
Cornea Velu Banu. Scriem u cartea noastră voao, păr-
câlabiloru duprenu satele domneşti şi boereştî şi călugă­
reşti, şi voao, căpeteniiloru de călăraşi duprenu târguri şi
duprentr'alte sate otu sudu Vălcea. Cătră acasta, vă facemu
încă ştire pentru răndulu popiloru carii au fostu lăcuitorî
prenu satele noastre, iaru, de la o seamă de vreame, unii
den popi s'au călugărită, alţii au muritu, şi fecorii loru
s'au lipitu, unii pre lăngă birnicî, alţii pre lăngă alte
breasle, de dau biru cu ţara, şi alţii umblă cu meşteşuguri
de nu dau nimicu. Pentru carii mergăndu la Curte Sfinţia
Sa părintele episcopulu, s'au jăluitu Mării Sale lui Vodă
într'acestaşî chipu cum că au lăsatu fecorii popiloru birulu
părinţiloru loru asupra altoru popi, de s'au încărcată cu
birulu loru, iaru eî s'au supusă pre lăngă birnicî şi pre
lăngă alţiî, de ajută cu ce potu. Pentru carii Mâriia Sa
Vodă aşa au poruncită ca să să ferească totu omulu de
dinşiî [şi să le d]ea bună pace, ca să-şi tragă fieştecare fe-
£oru de popă birulu tâtăni-seu; iar carii dintr'ănşiî nu
voru vrea să dea birulu tătăni-seu, Mâriia Sa Vodă nu
îngăduiaşte nici cu birniciî la biru de ţară să dea, ci cu
suma aceaia de birulu popescu cătă va fi la catastifulu
Sfinţii Sale părintelui episcopului, aşa porunceaşte Măria
Sa să să mute la slujitori, ca să să rădice birulu loru denu
suma popiloru, — să nu să mal plângă că-î tragă el năpaste.
292 DOCUMENTE AMESTECATE

Dereptu aceia, de acuma înnainte iată că vă scriemu să

căutaţi să vă feriţi de fecoriî popiloru, să le daţi bună pace,
au să-şî tragă biruiţi popescu, au să iasă la slujitori,—cum
iaste porunca Mării Sale lui Vodă. Acasta vă scriem.
Iulie 9 dni, T 7204 [1696].
Comea Vel Banii.
[Fără pecete.]

IX.
Mărturie pentru o călugărire.
[C. 1700.]
Dat-am acestu pecetluită al nostru la acestu călugăr
a n u m e Ştefan, precum să să ştiie că l-am călugărit aica,
la mănăstirea Seaca, sud Oltu, să nu aibă, au din boiarî*
au din omenii AHădichi, au din pârcălabi, — tooţiî să să
ferească, că e călugăr desăvârşit şi închinatu aica la noi,
şi l-amu trimisu în slujba mănăstirii. Acasta amu scris.
Martie 9 dni, î n s n . . .
[Partea de jos, ruptă.]

X.
Carte domnească pentru dijmărit.
Milostiiu bojiiu Io Costandin Voevod i gospodinu davat
gospodstvami siiu povealenie gospodstvami slugilor Domnii
Meale, a n u m e — (alb), dijmariî ot sud Vălcea, ca să fie volnici
cu aCastă carte a Domnie Jvleale de să umble sâ scrie
dijmăritul la tot omul dentr'acest judeţ după obiceaiu, şi
să iâ dijmăritul de la toţi, afară din boiariî cei mari i bo-
iariî mazili, carii sânt cu biru în Visterie, ot mănăstirile
ceale mari i jupăneasele sărace, i şutaşi, i neguţători bu-
cureşteanî, i logofeţii za Devan, i slujitorii, care va ajunge
numele lui singur la biru ughî 4, i cămărăşeî, care va ajunge
un nume singur la harac" ughî 8, — aceia să nu dea, iar alalţî
să dea cu toţii, şi ertaţi cu cărţi, şi căpitani, şi iuzbaşi, şi
ceauşi, şi stegari, şi alţie, ce om ar fi, — de la unie ca aceia
să fie volnici dejmariî să le iâ dejmăritul după obiceaiu,
 DOCUMENTE AMESTECATE 293

de litra, de stupi, de ramatori, po bani 13, şi poclonul de

nume za slujitorii po bani 12, şi de nume za birnicu po
bani 30. Iar pre carie i-ar afla cu bucate dajnice ascunse,
au din slujitori, au den birnici, de la unie ca aceia să fie
volnici dejmarie să le iâ dijmăritul îndoit, şi măna de slu­
jitorii po bani [30], şi de birnicu po bani 60, după obiceaiu.
Aşijderea şi pentru Turcii cei ce vor avea stupi pre pă­
mântul ţărăî şe vor avea cărţile Domnie Meale iscălite,
pre căt le va scrie în cărţi, să le să ţie în s e a a m ă ; iar
ce va treace mai mult decăt va scrie în carte, să plătească
de litră po bani 8, după cum iaste obiceaiul. Că aşa iaste
porunca Domnii Meale. 1 i saamu râfi gospodstvami.
Iulie 22 dni, P 7208 [1700].
[Monogramă cu roşu. Pecete mică octogonală.]
Io Costandin Voevod.

XI.
Zapis pentru vînzarea unei moşii.
25 April 7216 [1708]. „Vălcul diiaconul din Băeşti, snă
lui Dobromir", dă zapis nepotului, „Chircăî Logof[ât], snă
popei Năstureicăî ot Roşi", pentru vînzarea moşiei sale din
Găgeanî, „din căp (sic), din pădure, din săliştea satului,
cu pomet, cu scaun de vie, cu vad de moară", pe care
o avea şi el de la „Cărstea robul din Găgeanî". Face vîn­
zarea „cu ştirea tuturor moşneanilor, şi din sus, şi din
jos". Marturî: „Gheorghie Logofăt ot Iazer, martor", „Ba­
dea sin popa Vlad ot Lăpuşat, mart[or]".

XII.
împăcare pentru o vie.
Dat-am acestu răvaşu alu nostru la măna cumnatăî
Aveaniî, precumu să să ştie că amu socotit-o cu frate-meu
Vasili, dinu preună cu alţi megiiaşî care să voru iscăli mai
josu, pentru multe pricini ce au a v u t u între dănşiî, şi încă
nu s'aîi pusu totu ale cumnatei Aveaniî în socoteală, după
foia care să socotisă frate-meu Vasile cu văru-meu Ma-
294 DOCUMENTE AMESTECATE

carie călugărulu înnaintea părintelui egumenului Arno-

ţeanulu, şi naintea Logofătului Dumitraşco Morânglavu i
Dragulu Căuşul, şi ale lui i s'au prinsă totu în iâ, căte aă
zisă. I s'aă socotită şi gardulu vii, şi i s'au n u m ă r a t ă pari,
de au fostă pari 240, şi nu 245 cară (sic); cari s'au soco­
tită pari suta bani 33 şi nuelele caru căte banî 12. Care
1
facă pe totă t 1, banî 7, şi, îngrădeala, la 6 ominî, banî
65. Şi cu socoteala direaptă încă fac sâ-î mai întorcu cum­
naţii Aveaniî, şi cumnata A v e a n a iartă, ca să fie pace
între dănşi. Şi noi aşa am [ajles şi amu aşăzată, iar, mai
sculăndu-să ei, să i să facă socoteală pă foia mortului, care
au lăsat căndă şi-au dată sufletulu.
Fevruarie 16, 1' 7226 [1718].
Eu Radul Curărariu. Eu Patru Cioca.
Eu Mihalcea Mănăstirescu.
[Iscălitura grecească.]

XIII.
însemnări de pricini de judecată bisericeşti.
[C. 1720.]
. . . gat anume Vladu, fata a n u m e Ilina, pre carea o au
învălit, fiindu necununaţî, şi, nevoindu-se amândoi să să
iâ, au cerut de i-au dată feateî 1 vacă cu lapte şi o ro­
l
chie, fiindu foarte săracă, şi aă dată gloaba t 7 polu; şi
i-amu dată la părintele.
O pricină ce s'au găsită la Titireacî, adecă unu omu au
curvitu cu o fămeae văduvă, a n u m e Sanda, şi pentru
1
greşala lui au datu t 3,— aceşti banî s'au dată colacu pen­
tru oamenii de la Mănăstirea de un lemnu.

XIV.
Zapis pentru înzestrarea unei fete.
8 Februar 7229 [1721]. „Iane, ficorul Drăguliî din Ber-
beştiî-dă-jos", dă zapis „fie-mea Ivanei, cum să să ştie că
m'am îndurat de i-am dat [Ia] logodna ei moşii în Ber-
beştiî-de-jos, însă din partea mea ale tr[e]ilea partea, ca
 DOCUMENTE AMESTECATE 295

să o stăp[ă]nească cu soţul eî, car[e] i l-au dăruit Dum-

n e z ă u . . . , cu voia mea şi cu a tuturor celoralalţî aî mii,
cu a frăţîni-mieu Rad[u]luî... Şi megiiaş de aî noştri măr­
turii." Afurisenie m a r e pentru cine va strica dania. Iscă­
a n e e u
lesc „eă (iov) I > Radul, eu [Ia]nache, Radul fratele
Ivaniî, Patru pârcălab ot Turceşti, Gruiţ[ă] ot Berbeşti-
de-sus, Ion cel mic ot Cireş, măr[turie], i Stanca vătfăşoaia]
otam. Şi a m scris eă popa Radu ot Ob[i]slav, cu zisa
dumnealoru, şi mărturie."

XV.
Zapis pentru vlnzare de moşie la Berbeşti.

15 Februar 7233 [1725|. „Ion părcălabu, snă Udreî ot

Berbeşti", dă zapis „ispravnicului Badeî Părăianul" că-î
vinde moşia din Berbeşti, „de pe apa Tărăeî ot sud Vălca.
Deci eă întăî am întrebat pe frate-mieu şi nepot, verii
miei şi nepoţi, moşteaniî din Berbeşti şi pe moşteaniî din
Turceşti şi pe moşteaniî din Demţeanî, carii să hotărască
cu acesta hotar, ca să-m dea bani pe parfea mea de mo­
şie din hotarul Berbeştilor, şi, neputăndu nici unii, nici
alţii, a m merse la dumnealui de ni a m tocmită şi i-am
v â n d u t ă stănjinî 1 0 0 . . . , in[să] stănjănucâte bani 40", făcîn-
du-se vînzarea „cu ştirea tutulor moşteanilor din Berbeşti
i hotarnicilor di prin prejur". Dacă, la alegere, vor lipsi
cîţîva stînjinî, va da înnapoî banii pentru eî. Marturî:
„toţ moşteaniî miei din Berbeşti şi alţi înprejureanî." Is­
călesc şi: „popa Vl[ăjcul ot Turceşti, martfur], Vlaico văt[av]
ot Mateeştî, mart[ur], Mih[a]il pârcălab ot Tur[ce]ştî, mar-
t[ur], Patru slujfitoriul] ot Turceşti, martor, Ion pârcălab ot
Turceşti, martor, Ion Tălvan otam, Tudor Păl[ă]şescul ot
Turceşti, mart[ur], popa Nicolae, mart[ur], Turbătescu ot Ma­
teeştî, Dragul cauş ot Greci, Tudor părcăflabj ot Berbeşti,
Radul sin Ivanco ot Ber[beştî], Pătraşco Căprarul ot Ber­
beşti, popa Andrei ot Mateeştî, mart|urj, Ion stegar ot
Mateeştî Turbătescu."
296 DOCUMENTE AMESTECATE

XVI.
Vlnzare de moşie la Berbeştî.
5 April 7233 [1725]. „Radul sin Ivanco Roşcescul" vinde
„Badeî Părăianul, ispravnicul de Vălca", partea sa de la
Bărbeştî, „din cămpu, din pădure, din livade, din loc ară-
tor, din vad de moră, din scaun de vie, din siliştea sa­
tului", „cu ştirea fraţilor miei şi altor moşneanî". Marturî:
„lion sin Goianul, raartur, Mancul păr[călab] ot Dăm-
ţeanî".
XVII.
Altă vlnzare de acest fel.
3 Septembre 7235 [1726]. „Radul, nepotul lui Za vid ot
Berbeştî", vinde lui Badea Părăianul Logofătul partea lui
din moşie. „Marturî: „mulţi boiarî şi megiiaş". Scrie „Staico
Păr[ă]ianul". Marturî: „Ilie Părăian, mar[tur], lion sin popi
L u v a r a n ot Turceşti, martor, Simon magister (cu litere
latine)".

XVIII.
încă o vlnzare de acest fel.
10 Octombre 7238 [1729]. „Radul Lungul din Cârliganî"
vinde Logofătului Badea Părăianul moşie la Berbeştî.
Scrie „Popa Misailă ot Negovanî"; „eu popa Costandin
ot Neg[o]va[nî], martfor]".

XIX.
Jalbă către Administraţia olteană.
[C. 1730.]
„Iaru popii şi ei au fostu rumănî ca şi noi, ci să scoată
zapisele de ertare de rumănie, şi să scoată zapisul de
c u m p ă r ă t u r ă . . . Pentru lonu Denighie, are peste totu ho-
tarulu."
„Eu Chirică vătaful, eu lonu Hondoru, bratu Chirică",
şi mai mulţi pîrcălabî.
 DOCUMENTE AMESTECATE 297

XX.

Altă vlnzare la Berbeştl, către Ion Băleanu.

2 2 Ianuar 7238 [1730]. lvanco Roşcescul şi fratele Irimiia şi

Radul Hristiî ot Berbeştl dau zapisele ,,dum[nealor] pre-cins-
titulu consiliiaru lonu Bălenu" pentru că i-au vîndut pă-
mînt în Berbeştl, „din apa Tăriiî, de spre Răsăritu de
l v a n c o . . ., stăjinul căte bani 4 4 . . . , cu ştirea tuturoru
moşneaniloru noştri, şi dinu sus, şi dinu josu".
„Şi a m u s c r i s u eu popa Radu otu Grădeşti, cu zisaloru.
Eu Ionii Trăscău otu Turceşti, mart[or]; eu popa Stanculu
otu Turceşti, mart[or]".

XXI.

Altă vlnzare la Berbeştl către Badea Pirăianu.

13 Februar 7238 [1730]. „Radulu Hristeî, denpreunăcu fiiu-

mieu Bucşe, şi fiiu-mieu Stancul, şi cu fiiu-mieu Ianea",
vinde „ispravnicului Badeî Pârăianul" moşia sa la Băr-
beştî. Marturî: „Patru Cojan pârcălab, martfur]; Gruiţa Mă-
lăil[ă], mart[ur], Radul Roşcescul, Ion sin Alfejxee ot vSlă-
veştî, mart[ur], Radul văt[ă]şel". Scrie „popa Vălculu den
Turceşti".

XXII.

Altă vlnzare ca precedenta.

13 Februar 7238 [1730]. „lvanco, dinpreună cu fiiu-mieu Ion,

Roşceştiî", dă zapis „ispravnicului Badeî Părăianul", pentru
1
vînzarea de moşie la Bărbeştî, „drept t treîsprăzeace,
stănjenul căte bani patruzec, care fac st. patruzec şi patru".
Marturî: „oameni buni şi megiiaş". între ei: „Miclea ot
Dămţeanî, Mancul ot Dămţeanî, Radul văt[af], martur,
Gruiţe Mălăilă, m a r t o r ; Patru Cojan, Badea vâtjaf] ot Col-
1
teştî". Scrie „popa Valcul den Turceşti" .
298 DOCUMENTE AMESTECATE

XXIII.
Altă vinzare de acelaşi fel.
Craiova, 29 Maiu 7238 [1730]. „Ion snă Gruiţă ot Ber­
beştî" vinde „Logofătului Badiî Părăianul" moşia ee o
avea cumpărată „de la alţi moşneanîaî noştri". Vînzarea
e „cu ştirea tuturora fraţilor şi moşneanilor miei". „Marturî
boiarî dă cinste şi megiiaşî din prejurul locului."
Costandin Brăiloiul, Costandin Brădescul, Mihnea Bă
beanu, Ion Trăscău ot Turceşti, marturî.
„Şi am scris eu Anghelu Logofăt ot Turceşti, cu zisa
lui, martur."
XXIV.
Allă alnzare de acelaşi fel.
5 August 7238 [1730]. „Rimiia ot Bârbeştî", cu fiul Neagoe,
vinde Logofătului Badeî Păr[ă]ianul, moşia lui în Bărbeştî,
„în hotarul de spre Răs[ă]rit, di la fraţii miei, şi de la veri
1
miei"", stînjenî 8, „drept bani gata t 15, bani 44". Martur
şi „Cornea ot Comăneştî".

A X V .

Altă vinzare de acelaşi fel.

13 Septembre 7239 [1730]. „Ivaşco, înpreun[ă] cu fiiu-
mieu Ion, Raşceştii, ot Berbeştî", vînd Logofătului Badea
Părăianu, „care au fost ispravnic", moşia lor la Berbeştî.
Marturî: „boiarî dă cinste şi megiiaş din prejurul nostru".
Iscălituri: „Eu Ion snă lui Ivaşco ot Berbeştî Vistfier], iscălit
dă Anghel [ j H r r w ] Logofâtful] Turcescu, cu zisa lui; Todor
Brăiloiul Vornic, mart[ur]; Costandin Brăiloiul ispravnic,
mart[urj."
XXVI.
Vinzare de moşie la Berbeştî, către Mihai Zăireanu.
2 Septembre 1731. Udrea Berbescul dă zapis „coco­
nului Mihaî Zătreanul, fecorul căp[i]t[an]uluî Ivan Zâtrea
nul", că, „luînd eu de la dumnaluî căp[i]tanul Iovan Ză-
 DOCUMENTE AMESTECATE 299

treanul, în zilile Măriei Sale lui Costandin-Vodă, la păsu­

rile şi la nevoile meale, lei 39, bani gata, în măna mea, şi
eu, cănd am luat aceşti bani, i-am făcut zapis dumnealui ca
să stăpânească tot fănul şi jirul de peste tot hotarul Tur­
ceştilor: cât voi ţine eu banii, dumnealui să iâ venitul
moşii. Şi eu banii dumnealui nu i-am putut face să-î dau
pana acum, şi, apucăndu-mă dumnealui acum cu zapisile
meale şi cu cartea dumnealui Vornicul Milco, ca să dau
banii, cu dobânda lor, din răzmiriţă păn acum, care, ne
maî lăsăndu moşnenii pe dumnealor să stăpânească moşiia,
fiindu de atuncea păn acuma ani 14, eu, altă neavăndu ce
să fac, i-am dat viia mea din BerbeştI, cu toată partea
mea de moşie din Berheştî... Şi, când am făcut acestu
zapis, am fostu la satu la Matieştî... însă şi cu dobânda
banilor într'aceştî 14 ani: zece la unul să-î dau".
Marturî: „Dragul Cauş ot Grec, mărturie. Barbul Un-
tariul ot Mat[i]eştî, martjurie]. Dragul CărcuJ, mărturie. Mu-
şatu din Bogdă, martfur]. Albul din Stroeştî, mart[ur].
Stancu Modrescu ot Matieştî, martfur]. Vlaicu vătaf ot
Matieştî, martjur]. Nicola pârcălab ot Bogdăneştî, mart[ur].
Stan păr[câlab] ot OteşanI, mart[urj.
Şi eu, Ion Moldoveanul, am scris cu zisa şi cu învăţă­
tura lor*.
XXVII.
Vinzare de moşie la Berbeşti, lui Badea Pirăianu.
15 Februar 7241 [1733]. „Tudor sin Florei din Berbeşti"
vinde Logofătului Badea Părăianul moşia sa acolo, „cu
ştirea fraţilor miei şi cu a tuturoru rudeniilor mea[lej".
Scrie „popa Ion, brat eg [=fratele lui]". Martur: „Dum[i]-
traşco Poenar, Post[elnic]".

XXVIII.

Altă vinzare de acelaşi fel,

7242 [1733—4]. „Floria [al] lu Gruiţ[ă] din Berbeşti", vinde
lui „Logfofăt] Badea Păr[ă]ianul 50 de stînjenî", pe cari-î
300 DOCUMENTE AMESTECATE

avea „înprăună cu brateanicu [ = v ă r u l din frate] Ioan", cu

40 de bani stînjinul.

XXIX.
Paşaport pentru un boier oltean.
Slatina, 2 August 1735. Paşaport de la „V. Grana,
Fänrich, Commendant allda" [pecete pe ceară roşie], pentru
„ Wassali Commisso, ain Bojer, mittels 2 Knecht und Pferdt",
care „gechet nach aussgestandener 42-tätiger (sic) Con-
dumaz ausse hiesigen Lazareth friesch und gesundt nacher
Crajowa".

XXX.
Altul pentru acelaşi şi un tovarăş.
Vorweiser dieses, Vassilie undt Frangule, z w e y Bojeren
von Bukurezt, nebst z w e y Knechten, einen W a g e n undt
neüne Pferden, geben von hie nacher Haus. Als ist ihnen
dieses zu ihrer Passierung unter meiner eigener Ferttigung
ten b r i s
ertheilet worden. Signatum Crajova, den 25 8 1735.
Der o Römischer Kayserlicher Mayestet wohlbestöllter
Fendrich, Unter-Gross-Joserischer (?) Dragoner-Regiment
und dasieger Commendant
X. Summers-Kirchen.
[Pecete pe ceară roşie.]

XXXI.
Vînzare de moşie la Berbeştî către Badea Pirăianu.
9 Mart 7244 [1736]. „Popa Ioan ot Pleşea[nî], mart[or],
înpreună cu doi oameni cari aii fost atuncea", către „eş-
pector", pentru nişte bani pe cari Ioan Berbescul are a-î
lua, pe o vie, de la Badea Păr[ă]ianul. „Decî el aü zis:
dumnata, eü fug; ci dumneata să laş bani la jup[ă]neasa
dumitale; cănd voî veni, să-mî iasă ban[i]; iar dumnealui
i-aü zis: Ioane, iaü nu poci să păzăscu aca pminică vie
a ta, ci voî.să mai fac; iar el aü zis: dumneata vei mai
 DOCUMENTE AMESTECATE 301

face mai mult, că locu iaste, şi dumneata aî muşie cu noi;

ci să face cătă îţ va trebui, şi de mine nicî-o opreală nu
vei a v e a ; iar eu voi veni cănd voi putea, de-mî voi lua
bani. Deci eu, cum am auzitu vorba luî, spui întru ad[e]văr
Mării Tale".

XXXII.
Declaraţia unor boieri numiţi în „comision".
27 Mart 1736. „Mihaî Roşiianul biv Vorfnic]" şi „Diicu
Poenar[u|", „rănduiţfî]" de Administraţie „comision" pentru
a judeca între Badea Părăianul şi Ion Berbescul, fac o
declaraţie.

XXXIII.
Altă declaraţie a aceloraşi.
„P. Ri[o]ş[ianulj, canc[e]lista" şi Badea Părăianul către
Administraţie. S'a numit comisie" pentru a hotărnici moşia
Bărbeştî. Au şi eî pămînt „în moşiia Turceştii; din sus de
Bărbeştî, alăturea să cumpără stă[n]j. de moşie bani 40, şi
dăn jos de Bărbeştî să cumpără stă[n]j. bani 30, iară
în hotarul Bărbeştiî (?), fiind moşiia mai bună, cu plai de
vie, cu silişte bună, loc de hrană, i-am cumpărat stă[n]j.
căte bani 80. A c u m moşteani din Bărbeştî, fiind cătva din-
tr'acest hotar fără silişte, fără plai de vie, numai crăngu
loc rău, au socotit şi zic să ne dea pe noi ;într'acel loc
rău, care nu iaste de nicî-o hrană. Noi nu bănuim a nu
lua ce ne va ajunge dreptatea a lua pe de o parte. Numai,
fiindcă noi am cumpărat cu silişte, cu plai de vii, cu vad
de moară, moşiia bani, stă[n]j. căte bani 80, ne rugăm . . . să
fie luminată p o r u n c a . . . la acei 4 boiarî, de ne vor scoate
din siliştile care am stăpânit, ale vânzătorilor, să ni pre-
ţuiască moşiia, precum şi la Dănuţeanî au Turceştii, şi, pă
căţî bani am dat, să ni să dea moşie cu acest preţ, să nu
fim păgubaşi, au să ni să dea şi noao loc bun, după cum
am cumpărat."
La 1-iu Decembre 1736 se porunceşte celor patru boieri
302 DOCUMENTE AMESTECATE

„ce sănteţî rănduiţî la comision pentru înpărţeala moşiei

Bărbeştiî", să cerceteze dacă este plaiul de vie ş. a., „şi cu
aceaia aă scumpit-o, de au ajunsu stănjănu căte un flor[i]n,
şi acum ar vrea să dea aceale cumpărători ce le-au cum­
părat dumnealor Roşianu şi Părâianul pe unde iaste moşiia
mai prostă, cu pădure şi fără silişte, să li să socotească
stânjănul cu preţul cum să vănd alte moşii proste înprejur,
a ă să li să dea stănjăni pe unde i-au stăpânit vănzători;
însă pe unde să va cădea: numai să faceţi dreptate, pre­
-
cum să va cădea, să nu mai fie jalbă '. [Iscălesc Salhausen,
Gh. B. Vlasto, Şt. Prăşcoveanu.]

X X X I V.

Vinzare de vie la Berbeşti, către Badea Pirăianu.

15 April 7249 [1741]. lane Berbescul vinde „dumnealui

ispravnicului Badiî Părianul" vie în Berbeşti, cu 20 de
zloţi. Marturî şi „omeni streini". Scrie „popa Ionu ot
Pleşoî".
Rămăşiţa de plată se face în Craiova, fiind martori:
Staico Păr[ă]ianul, Ilie Părfăjianu, Matei Păr[ă]ianu.

XXXV.

Zapis al unui Ţigan, pentru împrumut.

Adecă eu Andronie Ţig[anul] dat-am zapis[ul] mieu la

m ă n a mea popăî Isaiî, precum să să ştie că, fiindu eu dator
1
nişte banî, dator lui Dobrin, însă t 3, zlot unul, bani gata,
şi Dobrin fiindu nişte banî dator la mănăstire, după vin,
m'au apucat Dobrin cu strănsor[e], să-î daă ban[i]. Dece eu,
neavăndu banî să-î dau lui Dobrin, m ' a m rugat de moş popa
Isaia, de m'au luat în samă de la Dobrin, să-î dau eu
1
aceşti banî t 3, zlot, şi moş popi de acum păn[ă] la S[fea]ti
Dimitre, fâr nicl-o pricină nimic. Că aşa m'am rugat de
 DOCUMENTE AMESTECATE 303

Sfinţiia Sa. Şi pentru credinţa m'am iscălit maî jos, ca să

crează.
Iunie 14 dni, P 7250 [ 1 7 4 4
Andronie plat[nic].
Eu Ilinca Ţig[anca], mar [tură]. Eu Stancu ŢigfariJ,
mart[ur[.

XXXVI.

Carte de judecată pentru moşia Foleştii-de-sus.

18 April 7251 [1743]. „Din porunca Mării Sale prea-lu-
minatuluî şi prea-înnălţatuluî nostru Domn Io Mihaî Ra-
coviţă Voevod, avut-au întrebăcune de faţă înnaintea noastră
dumnealui Costandin Obedeanul Vel Stolnic cu Radul Bo-
joreanul, snăi Şârban Vistficrnic] Bojoreanul i cu P ă r v u l
Post[elnic] Izvoreanul, pentru moşăia ce să chiamă Foleştiî-
dă-sus, ot sud Vălcea. Pentru care aşa răspundea dumnealui
Costandin Obedeanul Vel Stolnic, că, pe vreame ce era
acea parte dă ţară supt stăpânirea Neamţilor, făcând dum­
nealui, înpreună cu alţi boerî, schitul Bodeştiî den sud
Vălcea, au fost cumpărat acastă moşie Foleştiî-dă-sus de
1
la Radul Bojoreanul în t 800 vechi, cu tocmeala şi cu zapis
de la măna lui, dela leat 7246 [1737-8], şi o au fostu dat
schitului pentru pomana, ca să fie de chiverniseala părin­
1
ţilor ce vor vieţui acolo, maî adăogănd dumnealui V Stol­
1
nic cheltuială la făcutul morilor şi la altulu de t 50; şi
aşa au fost stăpânit schitul Bodeştiî acastă moşăe cu bună
pace. Iar, după ce s'au luat ţara dă peste Olt iarăş întru
stăpânirea Domnii, sculatu-s'au Post[elnicul] Izvoranul de au
luat moşăia de supt stăpânirea schitului, răspunzând că
acastă moşăe iaste a lor moştenire dela părinţi, şi au
rămas schitul Bodeştii făr de moşăefşi făr de bani ce au
fost dat pe moşăe. Asupra căruia cuvânt întrebăndu-să şi
Radul Bojoreanul, ce are a răspunde, scos-au o foae de
socoteala ce au fost a v u t răposatul tată-său Şârban Vis-
tfierul] Bojoreanul cu Costandin Căp[i]t[anul] Izvoranul, fra­
tele Părvuluî Postfelnic] Izvoranul. întru care foae adevâra
304 DOCUMENTE AMESTECATE

;ă din toată socoteala au rămas Costandin Căpitanul datoriţi

1
Vistierului] Şărban Bojoreanu t 4 5 0 . . . Şi pentru acastă
datorie răspundea Radul Bojoreanu! că, după ce s'au luat
ţara dă peste Olt supt stăpânirea Neamţilor, rămăind şi
tată-săii Şărban Vist[ier] la acea parte dă loc, au fost
luat acastă moşăe întru stăpânire, pentru datoriia ce au
avut la Costandin Căp[i]t[anul]. Iar P ă r v u l Post[elnic] Izvo-
reanul încă răspundea că el de acastă foae de socoteală
nic într'un chip nu ştie ca să răspunzâ, că frate-său Cos­
tandin Căp[i]t[anul], la moartea lui, diată n'au apucat ca
să facă, nici acastă moşăe n'au fost numai osebită a fră-
ţine-său, lui Costandin, ci, la înpârţeala casei lor, au fost
rămas la mijloc de fraţi, după cum în foaia lor de în-
părţeală, ce iaste iscălită de răpoosatul unchiu-său Toma
Cantacuzino biv VelSpat[ariu], pe largu adevereazâ, şi, după
aCastă îndreptare, ş'au luat moşâia de supt stăpânirea un­
chiului. Care, la aceaste zise ale lor, luăndu-le noi seama
cu amăruntul, aşa am ales şi am hotărât cu cale şi cu
dreptate, dă vreame ce stăpânirea moşăi iaste lucru cu
gălcavă, să aibă a întoarce Radul Bojoreanul toţ bani ce
1
au luat pe moşăe, t 800 vechi, cu dobânda lor în 2 ani,
fde] căfnd] s'au luat moşăia de supt stăpânirea schitului,
1
aşăjderea şi acei t 50, ce s'au mai făcut cheltuială la
făcutul morilor şi la altele, iar el ce va avea cu P ă r v u l
Post[elnic] Izvoreanful], sau cu clironomi casei lui Costan
d[in] Căp[i]t[anul], pentru datoriia lui, să-ş caute direptate.
Acasta scriem.
Iscălesc: IfoJrdfaJchfiJ CfantacuzinoJ Vel Dvorfnic],
G. GreceanfuJ Vel LogfoJffdtJ, Fier a BreazoianfuJ
H
Vfejl Vist[ier], Al. Vel Clucfejr. Proct. 3 VistfierJ.

XXXVII.
Răvaş intim, vestind o sosire.
Iubit[ul] mieii fiiu, dumneata Răducanule, sănătate şi tot
fericit binele îţi pohtesc dela Dumnezâti ca să-ţi dăruiască,
întâmplarea scrisori nu este de alt, făr cătu te înştiinţăm
 DOCUMKNTE AMESTECATE 305

pâ dumneata pentru venirea noastră, că Joî dă prănzu ne­

greşită ne vom afla la dumneata. [Te vesjtim pă dumneata,
la acea vreame să să afle şi Drăgoiasc[a] aciî, ca să aibă
Stăncuţa cu cine vorbi. Şi să o pohteştî dumneata, să facă
şi dumneaei ceva chiverniseală de peaşte dă Vineri, fiind
zi de post. Iar de noi vei şti că loam şi pătura de acasă.
Cu acasta sfârşind, şi sâ vă găsim săn[â]toşî.
Ghenarie 12 dn., 7255 [1747]. Al dumitale părinte
IordachfeJ Brl. CI. (?).
Şi eu mă închin dumitale cu săn[ăjtate, şi soru-mea
Măricăi mă închin cu zece povară dă săn|ă]tate, şi eă te
pohtescă pentru unu diplaşă, bună să fie,—că să ştiî că
nu venimă puţini, ci cu toate sahanile; şi rămâi
Al dumitale cumătru: Nitul Pah[arnicul].
Iubit[u]luî şi al mieu fiiu, dumneata Răducan Trept.
(sic), cu fericită săn[ă]tate să să dea.

XXXVIII.
Zapis pentru un împrumut.
23 Ianuar 7255 [1747]. „Stan UntariuP împrumută de la
Logofătul Patru 100 de taleri „pană la Vinerea M[are], cu
dobănda lor, zeca doi".

XXXIX.
Poruncă de împlinire a dijmei.
Dumneata vfltaşă Negoiţâ, săn[â]tate îţi pohtim cu acest
răvaş. Alt n'am decăt, văzând răvaşful] nostru, să răndu-
eştî un plăiaş cu acastă carte de volnicie, să meargă să
apuce pe aceşti oameni ce sânt scrişî în foaia proegu-
menuluî, ca să înplinească dijma după cum scrie în
foae. Numai să dai dumneata cu ispravă, ca să scoată
aca dijmă. AcastTa]. şi fii dumneata săn[ă]tos. Dechemvrie
15 d., 7256 [1747].
B u n voitor. [Neînţeles.]
[V°:] Dum[isaleJ văt[af] Negoiţâ, dă plai, cu săn[ăta]te să
să dea.

7992. Voi. XIV 20

306 DOCUMENTE AMESTECATE

XL.
Răvaş prin care se cere o trimetere de vin la circiume.
Săn[ă]tate, Log[o|f[ete] Petre. De la milostivul D[umne]zeu
îţi poftesc întreagă şi fericită sănătate, înpreună cu Logo­
feteasa. După acasta, mă mir de acestu lucru, cum nu tri­
miteţi buţile, că aici şăd cărcumele făr de vin. Ci negreşit
pană măine să sosească 3 buţî aici in sat; iar, netrime-
ţănd, să mă înştiinţaţi, ca să trimiţi la părintele Vlădica
răspunsu, să-mi trimită de acolo vinuri. Acasta, şi fii
săn[ă]tos.
Iunie 19 dn., 1' 7257 [1749]. Staico Logofăt
is[pravnic] Păt. (sic).
[V°:] Dumnealui Log[o]f[â]t[ul] Petrecu săn[ă]tate să să dea.

XLI.
Zapis pentru un împrumut.
20 Iunie 7257 [1749]. „Duminecă i cu frate-mieu Necula*
dau zapis Logofătului Petru, pentru un împrumut de 15 taleri
ad e acum pană la lăsatul secului, de post[ul]păreseamilor...,
şi, de osteneala banilor, să aibu a-î darea de zi căte o oca
de carne, pentru că aşa ne-am legat noi cu zapisulu nostru."

XLII.
Chitanţă tipărită pentru plata dăjdii.
Sudu Bucureşti, leat 7258 [1749-50],—snu—, porecla lui—,
de la mahalaoa—, chipulu lui, orrni [plavăş].
Carele ş'au luatu răvaşu ca să-şî dea dajdea sa de şase
ani într'unu anii po taljerî] doao la unii cvertti, precumu îl
va ajunge cisla, începîndu-se de la luna luîNoemvrie întîî;
altu valii să n'aibâ.
[Tipărit.]
[Pe V°, două peceţl şi o iscălitură grecească.]
 DOCUMENTE AMESTECATE 307

XLIII.
Foaie de zestre.
„Să să ştie zestrele fică nostre Aspri, precum arată
3n jos."
Ţigani, boi, vaci, „mănzaţCr', cal, cîrlanî, stupi, „dula-
m â de şaîneblănit", .aşternute precum să cad[e]", „bră-
ţerî de argintii", „cercei de aur, o pâreche".

„Stan diecon ot Răşăiaşti (?)."

XLIV.
Plingere a unui preot căruia i s'a luat un cal.

[C. 1750.J
t Cinstitului şi al mieu ca un fiiti sufletescu şi întru
Hristos frate, m ă rog Sfinţii Tale pentru calu, să mal
grăeştî dum[nea]luî Căp[itanulJ, să nu-mi iâ calulu, că nu
săntu datoriu nimicii, că, ce amu fostu, m'amu plătitu. Iar
cu cine va avea să-şî caute, că iaste faţă; că eu chiez[a]şu
pe dansul nu săntu, ca să-mi iâ calulu mieu, după cumu
ştii şi Sfinţiia T a că eu vinăricul, ce m'au ajunsu acolo, i
l-am datu. Ci mă rogu Sf[in]ţie Tale, sileşte să nu-mi omoare
calulu, —că eu îl voi lăsa. De acasta mă rog Sfinţiei Tale.
Şi rămăî al Sfinţie Tale plecaţii şi de sănătate rugători:

Popa Nicola.

XLV.

15 Iunie 7262 [1754]. împărţire a moşiei Berbeşti.

N u m e : Gruiţă, Ioana, Nicola, Dragu, Ion cel mare, Părvul
Roşiianul biv treti Logofăt, dumnealui Vasilie Paharnicul
Golumbeanu, ginerele răposatului Badeî Părăianul; Pă-
traşco Căprariu, Ivancu Roşiescu, Zavid, Anghel sin Ca­
lotă, Vintilă.
Copie de prin 1830.
308 DOCUMENTE AMESTECATE

XLVI.

Scrisoarea unui preot de sat către o jupăneasă.

[C. 1760.]
Cinstită dumneata coconă Elenco, de la atotputernicul
Dumnezău rog dumitale sănătate şi tot fericitul bine.
Plecăndu dumnealui boiar[iul] la Bucureşti, rae-au zis ca să
mergu şi eu, iar pe urmă au zis să nu merg,— pă semne
văzăndu dumfnealuî] că iaste lucrul multu aica, şi rămăne
locul săngur. Ce mă rog dumitale tot să mai zici: măcar
că şi dumnealui va fi avăndu multe, dar şi pe mine să
nu mă uite; că totă vara îi voi fi de trebuinţă. P a n ă căt
dumnealui coconul m'au trimis dumnealui la Balotă, şi
m'ati întrebat de cai, că mi i-au furat, şi au zis că, au v a
spânzura pe purcar, au va mări (sic), şi mie me-au zis
că, de-ar avea o puteare, pă mine m'ar ucide cu un car
de leamne, că şez la dumneavoastră, un omu ca mine, de
păzăscu o beserică pustie. Că popa al dumnealor, de n'ar
avea nore (sic) multă, n'ar sădea într'o zi c e . . . Zice că
popa iaste ca un neguţător: unde găseşte norie, acolo să
duce. Ce să nu fie în voia duşmanilor. Acasta sfărşăndu,
al dumitale plecat şi de sănătate rugător.

Popa Evstratie.

XLVII.
Plîngerea unul sătean care a lucrat la moşia
Măriei Bărbătescu.
[C. 1760.]
Prea-înnălţate Doamne,
Jăluesc Mării Tale pentru dumneaei Păh[ărniceasa] Ma-
riia Bărbăteasca, că sănt 8 ani de cănd a m munciţii, de
a m u tăiatu pădure mereae, şi a m u puşti vie pe moşiia
dumneaei, după cum şi alţii; iar dumneaei, văzând că s'au
făcuţii viia roditoare, mi au luat-o şi au da'-o de pomană.
Ci mă rog Marii Tale ca să aibu dreptate,— că va fi pă-
 DOCUMENTE AMESTECATE 309

catii sâ-mî iai viişoara şi pometul. Şi ce va fi mila Mării

Tale.
Robul Mării T a l e :
Datco de la Coţăiani sud Dămfboviţa].
De Ştefan Logfofâlul] za Divan.
0
[V :] Carte la is[prăvnicia] jud[eţuluî], să iă sama.

XLVIII.
[C. 1760.]
u
Socoteală de perusie
v rămasă.
„Căldări, pături, strae, săcurî, sopeto, peri (?), heră de
plugu, heră de cozi, vătrai, tigae, sfredel..., 3 litre de
lănă, 2 jurebiî, 1 pătură ce am scos-o de la Vornic]i]e cu
1
t 6, 1 căldare, 1 epănga, 1 sfredelii micii, 1 măiugă de
herii de pisat de sare, de cinci litre de herti; 1 bardă, 1
pătură de lănă, 1 peptarî cojoc, 1 vătrai, 1 păreiche de
heră de cozi, 1 pătură de lănă ponosită, 1 căruţă cu optii
cercuri de herii."

XLIX.
Declaraţie către mănăstirea Polovraci, a lui lonifă
Săulescu, privitor la moşia Berbeştî.
14 Iulie (?) 1764. „Ioniţă Sâ[u]lescu Postjelnic], nepotul
de soră al Marii Părăianca, ce aii ţinutu răposatu Badea
Părăianu", dă carte mănăstirii „Pol[o] pragului, precum să
să ştie că răposata mătuşă-mea, nerămăindu-î copii cu ră­
posatu Badea Părăianul, şi luîndu-ş zăstrele ce au avut,
între care, după lipsa zâstrilor, pri comisionu ce au [a]vutti,
i-au datu şi moşiia Berbeştî; care dumneiaî, ne mai avăndu
pe niminea, au veniţii la mine, ca la unii nepot de soră,
şi am ţinut-o în casa mea pană la vremea morţii, şi la
vreme mor[ţiî] m'ati lăsaţii clironom pe totă pereusăia ce
avea dumneaei. La care văzând eu că mai nainte sănt în­
gropat părinţi mătuşă-mea la mănăstirea Polovrag, a m
mers de am îngropat-o şi pe dumneaiaî la acas[t]â sfântă
mănăstire, şi, fiind şi părinţi mii acolo, a m dat moşifa] Băr-
310 DOCUMENTE AMESTECATE

beşti, ce mi-au ]ăsat-o răposata mătuşă-mea, mănăstirii

P o l [ o ] v r a g î . . . Ioniţă Săulescu Post[elnic]."

L.
Poruncă de aducere la judecată prin martalog.
[C. 1770.]
Să fie volnic acest mart[alog] să aducă pe Mihaî păr-
îcălab, pentru că are să dea seamă pentru ceale ce-1 vor
:
ntreba, după porunca ce me-au venit de la ispravnic; şi
de către nimeni oprealâ să n'aibă. Că aşa iaste porunca
dum[nealuî] ispravnic. Acastja].
Octomvrie 6 dni. Radul....
0 1
[V :] A m datu uncheaşulu Ionu tăbacu t 6-
Radu sinu Cerni tabacii—

LI.
Fragment de scrisoare de afaceri.
[C. 1780.]
. . . . A u scos ispăşitoriu, şi [is]păşitor s'a ar[ă]tat cu su­
flete drepte: meaiîlO, obraţe cănep[ă], mănuşi 71, şi, fiind
că meaiele sînt crude i cânepele, au pus soroc păn în doa
săptămănî: ca [să] strîng nu să p o a t e . . . .

LII.
[C. 1780.]
Socoteală de îngropare-
l l
. . . S'au găsit t 29 p .
Şi într'o punguliţă bani 90.
93 bani s'au dat pe metanii.
1 1
1 p t la colaC a r v u s (sic).
6 par. la colivă.
6 par. la nuci.
6 par. la stafide.
6 par. la colivă.
90 bani la bumbac.
 DOCUMENTE AMESTECATE

6 par. şărbiî (sic) albi i roş.

p' oc[ă] zahăr, bani 105.
2 par. zmochine.
8 oc[ă] orez, banî 168.
30 pit. zmochine, bani 90.
100 străchini, bani 100.
8 urciure, 150.
8 ulceale.
5 dramuri zmirnă, 5 bani.
30 bani tămăe.
90 bani la clopote.
9 par. la pomneate (sic).
21 bani tirlic.
36, la un car maldăr (?).
1
2 t la răspitie.
1
2 t , 30 banî pâ Cară plan.- (sic).
60 bani la pit[ă], la poartă.
60 banî la cl[opote], Rad[u] Vodfă], Mit[ropolie].
1
8 t , bani 90, s'au d a t . . .
1
2 t , banî 80 răspitie.
9 par. la păinî, Ion.
4 par. la colivă, azi, Luni.

LIII.
[C. 1780.] Catastih de plăţi.
Foiţa de casă la C-a datu, precu[m] arată josu a n u m e
Oprea Musţa cojstande] 1.
Mit rea 1.
Iane 1.
Modov[a]nu 1.
Socro-mè
Nicolae 1.
Luca 1.
Vasile cro[i]toru 1, mică.
Ionii Tuleai 2.
Costafnjdin 1.
312 DOCUMENTE AMESTECATE

Stană glonicu co. 1, mică.

Ionu meştera „ 1, mică.
Ivanu vătahfu „ 1.
A m u dată St[an]culu[î] Măraru cune (sic).
Amu dată la disu co. 9.

LIV.

Plingere pentru un furt de cai,

20 Octombre 1781. „Ion Bl[ă]ndu, biv vătfaf] za ap[ro]zî",

către „Dumitrache biv Vel Şatr[ar], is[pravnic] otu s u d G o r j " ,
„Eu, avănd nişte cai înpreună cu aî dum[nea]lui fratelui
Ştefănic[ă] Poinariu, într'o herghelie, spre a cărora pază
dum[nea]luî au avut omul dum[i]sale, pe un Ion Crăsan,
şi eă pentru paza cailor miei am avut un bâiatu de Ţi­
gani, acum luai înştiinţare că mi s'aă furat cinci capete
de cai, însă unul învăţat şi aceîlalţ patru neînvăţaţî. Care
poate socoti înţălepciunea dum[italej că acel om i-au
dat unde i-aă dat; cănd nu erea cu ştirea lui, trebuia să
fie perit vre unu şi dintr'a dum[nea]luî fratelui Ştefănică.
Ci, fiindcă auzii cum că să află închis pentru altă pricină,
cănd să va slobozi, mă rogu să să d e a . . . , ca, cănd voi
veni să-mi caut cai la dansul,—că a rămânea eu păgubaşi,
nu poci."

LV.

Socoteală pentru o moştenire.

[C. 1790.]
N u m e : jupănu Fileu ot Craiova, Udria Dolarin ot Alun,
unchiiaş D[u]m[i]tru Pasăre, Ionu sin Dan Catana căpi-
tăniască, cu lamurile (sic); Stana cărcimăriasa, Gherghi-
noiu ot Alun, Niţu Predescu, etc. „1 cal ce l-au luot de
la Dinu viiariu finu-său, ca să-î facă sărindarî i pomenire
la morte, şi calu l-au luat Turci, şi pe noi ne apucă."
„Pătulaşe de porumb, veichitură de căte patru ani."
 DOCUMENTE AMESTECATE 313

LVI.
Carte de posluşnic.
Sud Rom[a]n[a]ţ.
Acest Mihaî sin Dumitraşco Dovleac ot Dobrun, carele,
fiind om făr dă pricină dă dajdiie, s'au dat posluşnic
Post[elni]c[uluI] Dobre Marinesc[u], după slujba sa ce au
făcut, trecăndu-să numele lui şi în condica jud[e]ţ[u]luî. De
aceia scriem dumneavoastră, zapciilor aî plâşi Olteţuluî-dă-
jos, să-1 apăraţi dă către părc[ălabî] i săteni, a nu să supăra
întru nimic, spre a putea şi el a-şî face posluşaniia sa la
numitul Post[elni]c. Acasta.
809, Aprilie 1. . . . Grigorie Brăiloi.

LVII.
Carte tipărită de scutelnic.
1823. Sud. —
— sin — porecla —, ot satul —, chipul lui —, la faţă —, pă­
rul capului —, sprinceanele [murgi], ochii [căprui], mustăţile
[murgi], barba [rade, neagră], carele, fiind din suma scuteal-
nicilor ce s'au orînduit pentru posluşaniia casiî —, precum
la catastihulu Vistieriei s'au aşezat dupe adeverinţa ce au
adus dela dumnealor boiarii ispravnici aî acestui judeţ, i
s'au dat acest pecetluit al Domniei Meale: val şi supărare
să nu aibă.
[Pecete ovală cu chinovar, cu coroană, vultur, steaguri,
sabie, buzdugan şi iw. rp. \ \ \ . n<. 1822.]

LVIII.
Carte de preoţie tipărită a episcopului de Argeş
Ilarion.
Cu mila lui Dumnezeu Ilarion, episcopul Argeşului.
Darul şi puterea, care arhiereul arhiereilor, Domnul
nostru Isus Hristos, au dat sfinţilor săi ucenici şi apostoli,
a lega şi a deslega păcatele, acelaş darii şi putere să dă
şi tuturor arhiereilor, următorilor apostolilor, primind unul
314 DOCUMENTE AMESTECATE

de la altul, prin punerea mîinilor cu lucrarea Sfintuluî

D u h ; şi de la arhierei şi cucernicii preoţi să împărtăşesc.
•Deci şi Smerenia Noastră, învrednicindu-ne din mila luî
Dumnezeă acestui sfănt Dar şi putere, damă voie Molitvei
Tale, cucernicule preot [Gheorghie] de la s a t u l — , s u d — ,
ca întru aceiaşi putere a dumnezeiescului D a r ă să legi
şi să deslegî tot felul de păcate şi de patimi sufleteşti ale
celor ce vor veni cătrâ tine a să înspovedui cu umilinţă,
cu zdrobirea inimii, a r â t i n d . . . [rupi] căci le-au făcut, şi
puind început bun cu făgăduinţă de părăsire. Care acestea
cunoscîndu-le Molitva Ta, şi chibzuindu-le ca un doftor su­
fletesc, să dai erburile cele doftoreştî pentru fieştecare
boală şi rană. Care erburî să înţelegi că sînt acestea,
adecă: duhovniceasca povăţuire şi canoanele ce vei orîndui
fieştecăruia, după vîrstâ, după ştiinţă şi după stare, pre­
cum pe larg te învaţă la taina ispovedanieî, ce este în
Molitvenic. Şi, cînd înşiî va săvîrşi canonul cu toată osîr-
diia şi va arăta rodurî de pocăinţă, atuncea îşi va cîş-
tiga iertarea păcatelor acela ce să înspoveduieşte. Şi, dacă
pentru niscareva păcate nu te vei priceape ca să răn-
duieştî canonul, să ne înştiinţezi, saă să vii însuţi să ne
arăţi, ca să-ţi dăm povăţuire cum să urmezi. Iar pre cei
ce vor vrea ca să între în treapta preoţiei, cu tot dina­
dinsul să-î cercetezi, întrebăndu-î cu amăruntul, ca nu
cumva să fie făcute păcate ce opresc de preoţie, care a n u m e
sînt însemnate la pravilă, cap. [loc gol], şi la taina ispo­
vedanieî în Molitvenic,— ca nu, pentru nebăgarea de seamă,
să te faci părtaş acelor păcate; căci ai să dai seama la Dum­
nezeă. Şi, de vreme ce ispovedaniia este una din ceale
şapte taine mari ale sfintei Bisearici, eşti dator a o săvîrşi
cu m a r e luare aminte, şi cu frica luî Dumnezeă, fără
leane, în toată vreamca fiind deştept şi cu trezire, şi, mai
vîrtos, cînd vei fi chemat la vre un bolnav, să nu pre­
lungeşti vreme nici de un minut de ceas. Căci, de să va
întîmpla să moară bolnavul neispoveduit din pricina ză­
bovirii ce vei face, să ştii că din mîinele tale va să ceară
Dumnezeu sufletul luî. Să te păzeşti şi pre sineţî fără
 DOCUMENTE AMESTECATE 315-

prihană, pre cît va fi cu putinţă, şi să nu te biruieştî d e

patima beţiei, nici de ţinerea de mînie sau de pizmă asu­
pra cuivaş din cei ce să ispoveduiesc. Căci, deosebit că vei
fi urît şi lepădat de la faţa Domnului, dar şi pravilele
hotărăsc înfricoşată pedeapsă unor duhovnici ca aceştia
netemători de Dumnezeu. Să nu ceri nimic plată pentru
această taină, ci numai de va vrea cineva din bunăvoinţă
să-ţi dea, ori drept milostenie, ori pentru ca să pomeneşti
la sfintele liturghii. Să te fereşti de gilcevurile ce obiş­
nuiesc ţăranii mireni, ori peniru moşii, ori pentru alte pri­
cini, şi să nu te faci vechil cuivaş la vre-o judecata, nici
să dai mărturie pentru vre o pricină, pană nu vei avea
voie de la arhiereul eparhiei. Să nu le aduni cu oameni
de necinste, la vorbe deşarte, sau la băuturi, sau la alte
adunări necuviincioase. Căci din unile ca acestea să scade
evlavia creştinilor cătră dfujhovnic. După toate acestea şi
altele aseamenea acestora, care ţi să cade a le păzi, pu­
rurea să te rogi lui D{u]mnezeu să-ţi lumineze mintea ca
să poţi povăţui pre creştini la calea mîntuiriî, carea duce
la împărăţiia ceriurilor. Şi, cînd într'acest chip vei u r m a
şi vei petreace, atuncea şi pre si neţi te vei folosi, şi pre
cei ce te vor asculta. Deci, pentru întărirea şi încredinţarea,
ţi s'au dat de la noi această carte, după cum este obiceiul,
întărită cu pecetea şi iscălitura noastră.
1-iu Ianuar 1837.
[Pecete rotundă cu cîrja, crucea, cunună de dafini, un
melc, un corb şi inscripţia: Ep[iscopul] Il[a]r[ioJn [al] Argi-
[şulul]; 1820. Iscăleşte:] f Ilarion Argfejş.
 VI.

DOCUMENTE BRÎNCOVENEŞTl.
 I.
întărire din partea lui Matei-Vodă Basarab a mo­
şiilor lui Preda Brincoveanu.
întru Hrislos Dumnezeu bine-credincosul, blagocestivul
şi de Hristos iubitoriu singur stăpînitoriu Io Mattheî Voe-
vod, nepotul răpoosatuluî Io Basarab Voevod, cu mila
luî Dumnezeu şi cu darul Iui Dumnezeu stăpînitoriu şi
Domnu a toată Ţara-Rumânească, încă şi laturilor, plaiu­
rilor Almaşuluî şi Făgăraşului povâţuitoriu, bine am voit
Domniia Mea cu bună voinţă şi cu curată şi luminată
inima Domniei Meale a proslăvi pre Dumnezeu cel ce
m'au proslăvit pre mine şi cu mărire m'au înnâlţat pre
Scaunul celor ce întru sfinţenie au adormit, părinţii Dom­
niei Meale. Iată am dăruit Domniia Mea acest cu totul
cinstit şi bine închipuit şi mal întîiu decăt toate darurile
ceaste de acum maî cinstit acest hrisov al Domniei Meale
cinstitului boiariuluî Domniei Meale jupan Prediî Brănco-
veanul Vel Spătariu şi cu fefioriî luî cîţu Du[mnejzeu îî
va dărui, ca să-î fie luî satul Muereasca in sud Vîlcea, tot
satul, cu tot hotarul şi cu toţi rumîniî, şi cu tot venitul,
din cîmpu, şi din pădure, şi din apă, şi din dealul cu viile,
însă această funie dupreste tot hotarul, cît[ă] să va aleage
dupreste tot hotarul, pentru că acest sat Muereasca, ce
s'au scris maî sus, au fost tot oameni slobozi în toate mo­
şiile lor. Iar, după aceaia, cînd au fost acum în zilele Dom­
niei Meale, iar moşneanil satului Muereasca ei toţi s'au vîndut
rumînî cinstitului boiariuluî Domniei Meale jupan Prediî
Vel Spătar, de bună voia lor, drept ug. — gata, cu zapis
320 DOCUMENTE BEÎNCOVENESTÏ

şi cu mărturii, 1' 7147 [1638-9], însă rumîniî să să ştie cine

cîte cîţî bani au luat pre capul lui; însă, întîiu, din funiia carea
să chiamă Cocotănească, anume Stan Pungulescul cu fe­
coriî lui şi cu partea lui de moşie, drept 900 aspri gata,
şi Bogdan cu fecoriî lui şi cu partea lui de moşie drept
900 aspri gata, şi Gligorie cu fecoriî lui şi cu partea luî de
moşie drept 1.000 aspri gata, şi Iştfan cu fecoriî lui şi cu
partea luî de moşie drept 1.001 aspri gata, şi Cazan cu
fecoriî luî şi cu partea luî de moşie drept 900 aspri gata,
şi, la funiia gărleşascâ, anume Tudosie cu feCoriî lui şi cu
partea luî de moşie drept 1.000 aspri gata, şi Brăila şi fecoriî
luî şi cu partea luî de moşie drept 1.000 aspri gata, şi Stepan
nepotu-său cu fecoriî luî şi cu partea luî de moşie drept
1.000 aspri gata, şi Stoica cu fecoriî lui şi cu partea lui de
moşie drept 1.000, şi Stan fratele Stoicii cu fecoriî lui şi cu
partea luî de moşie drept 1.000 aspri gata, şi Semăn cu
feCoriî luî şi cu partea luî de moşie drept 1.000 aspri gata,
şi Sin cu fecoriî luî şi cu partea luî de moşie drept 900
aspri gata, şi Florea cu fecoriî luî şi cu partea lui de
moşie drept 900 aspri gata, şi Stăniia cu fecoriî luî şi cu
partea luî de moşie drept 900 aspri g a t a . . . .
[Urmează, cu aceleaşi preţuri, părţile lui Radul Cărstiî,
Işfan cel mic, Eftemie, Preda, cu fiul Dumitru.
Radul Orbul (400 aspri), Mutul (300).]
Şi funiia Spânii, a n u m e : Brăila cu fefioriî lui [900 aspri,
Stoica, Matei, Necula cu fiii: Vladul şi Sărbul, Vintilă, Stoica
Răsip, Radul Răsip, Dochiia, Stoica Ţuia, Vladul Oprineî,
Oprea, Stan Velter, Radul, Voinea al Lupului, Stoica şi
Stan, fecoriî popeî Radului.]
Şi funea ce să numeaşte Tulească [Drâgoiu, Iorgu, Toma,
Stan, Stoica Dobrul, Brănilă, Standul, Vladul, Stăniia,
Stoica al luî Calin, Vladul şi Matei cu fecoriî lor, Stăniia
al Bidiviului, Stanciul ginerile popeî Oprii, Semen Petecel,
„însă aceşti trei oameni: Stăniia, şi Stanciul, şi Semăn Pe­
tecel sînt din funiia Leotească, şi moşiia Popilor drept 1.200
aspri g a t a " ; Oprea, Costandin, Patru, Toma, Ion, Stoica,
Lazar, Lupul, Drăgan, Daniil, Filip.]
 DOCUMENTE BRÎNCOVENESTÏ 321

Şi s'au vîndut ei singuri, toţi Rumîni, de a lor bună voe,

făr de nic-o silă, cu toţî fecoriî lor, tot pe bani gata, ug.
250, şi cu banii ce i-au plătit pre dînşiî boiariul Domniei
Meale jupan Preda Vel Spătar Brîncoveanul, cu ug. 400, de
toate dăjdile, cin cup. ug. 650, cu zapis de la mîna lor şi
cu mărturii, la leat 7144 [1635-6], însă afară de moşiia unul
roşu a n u m e Stănilă, că acela nu au luat banî la vînzare.
Iar, după aceaia, mal pre urmă, cînd au fost pe vremea
ce era prea-cinstitul părintele nostru chir Vlădica Theofil
episcop la sfânta episcopie de la Ribnic, iar sfânta
episcopie iâ avind un sat a n u m e Hrastul, în judeţul Tiiului-
de-jos, departe, preste mînă, şi făr de nic-un folos, iar
Sfinţiia Sa, văzînd aşa, înpreună cu tot soborul sfinte
episcopii, a ă făcut schimbă cu cinstitul boiariul Domniei
Meale Preda Vel Spat[ariu], de au dat sfânta episcopie
Prediî Spat[ariă] pe satul Hrastul tot, cu tot hotarul şi cu
toţi rumînii şi cu tot venitul, din cîmpă, şi din apă, şi din
baltă, şi cu toate gîrlele bălţii, dupreste tot hotarul, iar
cinstitul boiariul Domniei Meale jupan Preda Vel S p ă t a r
el încă au dat sfintei episcopii satul Muereasca, ce s'au
scris mai sus, cu tot hotarul şi cu toţî Rumînii, pentru
satul Hrastul, sat pentru sat, ca să fie stăpăniloriu de
baştină în veac.
Şi iar să fie cinstitului boiariulul Domniei Meale jupan
Prediî Vel Spătar Brîncoveanul satul Mănăileştiî, în ju­
deţul Vîlciî, tot satul, cu tot hotarul, şi cu toţî rumînii, şi
cu tot venitul, cît să va aleage dupre tot hotarul, din hotar
pînă în hotar, pe hotarăle şi seamnele ceale vechi; însă
făr de hotarul boeriior ce iaste hotărît din sus. Pentru că
1-aă cumpărat cinstitul boiariul Domniei Meale jupan Preda
Vel Spat[ariu] pre acest sat Mănăileştiî ce s'au scris mai sus
de la Andrei Spătfariu), fecorul Vladuluî Logofătul Ru-
deanul, drept ug. 1.400 gata, cin aspri 82.000, şi au vîndut
el de a luî bună voe, făr de nic-o silă, cu ştirea tuturor fraţilor
lui, cu zapis şi cu mărturii, la leat 7143 [1634-5]. Şi iar
să fie cinstitului boiariul ui Domniei Meale jupan Prediî Vel
Spat[ariu] Brîncoveanul moşie şi rumîni la sat la Chiceanî

7992. V o i . X I V . 21
322 DOCUMENTE BRÎNCOVENESTÏ

de pe apa Bistriţei, sud Vîlcea, din cîmpu, şi din pădure, şi

din apă, şi din vadu de moară, şi din dîrste, şi cu ruminiî,
şi cu tot venitul, cit să va aleage; însă rumîniî să să ştie
cine cîte cîţî bani au luat pe capul lui, a n u m e : Stroe cu
fecdriî luî, Tănase şi S t a n d u l drept ug. 19, cin aspri 3.800,
şi Dragomir cu fefioriî luî, Drăghic şi Brata şi Radul şi
Barbul şi Dumitru şi Patru, drept ug. 39, cin aspri 7.800,
şi Necula cu fecoriî luî, Gavrilă şi Dan şi Dumitru şi Dră-
gan, drept ug. 24, cin aspri 4.800, şi Mihaî cu fecoriî luî,
Işfan şi Udrea şi Manea şi Stoica şi Ilie, drept ug. 28,
aspri 5.600, şi Ciucur cu fecoriî luî, Barbul şi Dumitru şi
Stan şi Tănase, drept ug. 33, aspri 6.600, şi Radul cu fe­
coriî luî, Gligorie şi Stan, drept ug. 19, cin aspri 10.800,
şi Zahariia cu fecoriî luî, Patru şi Braţul şi Dragomir,
drept ug. 19, cin aspri 3.800, şi Radul cu fecoriî lui, Mateî
şi Stoica, drept ug. 14, aspri 2.800, şi Patru cu fecoriî luî
Tudosie şi Mihăilă, drept ug. 19, cin aspri 3.800, şi Cazan
cu fecdriî luî, Stoica şi Stan şi Cărstiian şi Gruiţă, drept
ug. 28, cin aspri 5.600, şi Ilie cu fecoriî luî, Pirvul şi Stroe,
drept ug. 14, cin aspri 2.800, şi Tănasie cu fecdriî luî, Toma,
drept ug. 14, cin aspri 2.800, şi Preda şi fecoriî luî, Marco
şi Stanciul şi Radul şi Costandin, drept ug. 19, cin aspri
3.800, şi Filip cu fecoriî luî, Stepan şi Barbul şi Nedelco şi
P a t r u şi Stan, drept ug. 38, cin aspri 7.600, şi Diicul cu
fecoriî luî drept ug. 9, aspri 1.800 gata. Şi s'au vîndut eî
singuri de a lor bună voe rumînî, făr de niC-o silă, cu zapis
şi cu mărturii, la leat 7143 [1634-5J. Şi iar să fie cinstitului
boiariuluî Domniei Meale jupan Prediî Vel Spat[ariu] jumă­
tate de sat Popeştii sud Vîlcea, din cîmpu, şi din pădure,
şi din apă, şi cu toţi rumîniî, şi cu tot venitul dupreste tot
hotarul; şi rumîniî încă să să ştie, a n u m e —. Pentru că
acastă jumătate de sat din Popeşti ce s'au scris mai sus,
au fost a luî Tănasie Peh[arnic] Rudeanul, iar, cînd au fost
acum, el o au vîndut jupan Prediî Spatarfiu] dreptu ug. 100,
cin aspri 20, cu zapis şi cu mărturii, la leat —. Şi să fie
cinstitului boiariuluî Domniei Meale jupan Prediî Vel Spa-
tar[iu] moşia la Doba-de-jos, sud Vîlcea; însă dintru o funie
 DOCUMENTE BBÎNCOVENEŞTI 323

a patra parte, cît[â] să va aleage în lungu şi în lat, cum

umblă funiia, dupreste tot hotarul, pentru că au cumpărat
Preda Spatfariul] acastă parte de moşie ce s'au scris mai sus,
de la popa Radul din Părccoveanî, fecorul lui Crăcun vă­
taful, drept ug. 8 gata, cu zapis şi cu mărturii, — care
moşie au fost popei Radului de la socru-său popa Manea
din Strezeştî, la leat 7151 [1652-31-
Şi iar să fie cinstitului boiariuluî Domniei Meale jupan
Prediî Vel Spatar[iu] moşie şi rumînî la Cocorăştiî-de-sus şi
la Cocorăştiî-de-jos, sud Rom[anaţî], din cîmpu şi din pă­
dure, şi din a p ă ; şi rumîniî încă să să ştie. [Frincul, G a .
vrilă, Necula, Vucea, Gavrilâ, Badea, Radul, Ioan, Matei,
Dumitru, Ion, Alexandru, Dumitru, Stan, Radul, Dobre,
Ivan, Nichita, Mihaî, Standul, Vladul, Lazar, Stepan, Vi-
şan, Moş, Ion, Fîrtat, Oprea, Dumitru, Toma, Balea, Ne­
cula, Balea, Dragomir, Vişan, Stan, Vladul, Vladul, Stan­
d u l , Marin; vîndutî la 7149=1640-1.]
Şi iar să fie cinstitului boiarului Domniei Meale jupan
Prediî Vel Spatjariu] un rumîn la sat la Cocorăştî, sud
Rom[anaţî], anume Stoica, cu feciorii lui, Vladul şi Drăgan şi
Vasile şi Ivan, pentru că s'au vindut el singur cu fecoriî
lui rumîn, cu toată moşia lui, cîtă ati a v u t de baştină, din
cîmpu, şi din pădure, şi din apă, şi cu viile, cît[ă] să v a aleage
de preste tot hotarul, drept 5.400 aspri gata, de a lui bună
voe, cu zapis şi cu mărturii, la leat 7150 [1641-2]. Şi iar
să fie cinstitului, e t c , moşie la satul la Cocorăştii-de-jos,
însă toată partea popei S t a n . . . , pentru că au cumpărat jupan
P r e d a Spatfariul] acastă moşie . . . drept 1.000 aspri gata . . . ,
la leat 7151 [1642-3]. Şi iar să fie cinstitului, e t c , moşie la satul
Cocorăştiî-de-jos, sud RomfanaţiJ, însă partea de moşie a lui
Ion, a patra parte din funea care o au fost ţinut înpreună cu
Dragotă şi cu Ieremiia şi cu Pantazi Logofătul, pentru căci,
cînd s'au vîndut rumînî moşneaniî satului Cocorăştiî cu toate
moşiile lor, iar Ion încă au vîndut acastă moşie . . ., la leat
7151 [1642-3]... Şi iar să fie cinstitului, etc. moşie Ia sat la
Jigălie, sud Rom[anaţî], toată partea lui P a t r u şi a fămeaeî lui,
Ancîî, fata lui Ianoş, însă a patra parte din funiia ce o au
324 DOCUMENTE BBÎNCOVENEŞTÎ

fost ţinut Ianăş C h i b z u i t u l . . . cu zapis, e t c , la leat 7147

]1638-9]. Şi iar au cumpărat jupan Preda Vel Spăt[ariii] moşie
la Jigălie, dela Vladul, partea luî toată . . . , cu zapis, e t c , la
leat 7149 [1640-1]. Şi iar să fie cinstitului, e t c , satul Fălcoii-de-
sus j u m ă t a t e . . . , pentru că iaste a luî bătrînâ şi dreaptă mo­
şie, încă dela strămoşii luî, de multă vreame. [Ruminî:
Dumitru, Anghel, Stan, Andonie, Necula, Ion, Gligorie,
Radul, Dumitru, Ion.] Şi iară să fie cinstitului, e t c , moşie
şi ruminî la sat la Drâghiceanî sud Rom[anaţî], în lungu,
pană la hotarul Corlăteştilor, şi, în lat, din Lăhăceanî pană la
Grozăveşti. [Rumînî: Matei, Radul, Stanciul, Oprea, Manea,
Stanciul, Stepan, Jitea, Albul, Lungul, Petru, Aldea,
Vladul,^Stan, Vlădică, Ion, Lungul, Vădislav, Stan fratele
Aldiî, Neagomir cu fiul Mir, Vlaicul, Albul, Matei, Moş,
Stanciul, Stoica, Albul, Manea, Vlădică, Prodan, Dumitru,
Stroe, Simcea, Moş, Suma, Dade, Dumitru, Ştefan, vînduţî la
7138 [1629-30].] Şi iar să fie cinstitului, e t c , moşie la satu
la Drăgleani (?). [Rumînî: Stroe, Radul.] — Neisprăvit.
Copie din veacul al XVIII-lea.

II.
întărire din partea lui Constandin-Vodă Şerban
a moşiei lui Matei Fălcoianu.
Bucureşti, 19 Octombre 7163 [1654]. Costandin Şerban Voe-
vod întăreşte lui „Tudor Câmăraşul ot Fălcoî" moşie in
Coteniţa (jud. Olt), lîngă apa „Cotenil cei mare", cumpă­
rată de la „Vasilie (rupt) din Greci, fecorul Neaguluî
Postelnic din Greci, din judeţul Olt, [nepotu luî] Preda Clu­
1
cerul din Greci» , cu 150 de galbeni. Schimbase Preda cu
Tudor pentru o parte din Laiova. Se mal întăreşte luî
Tudor satul Mărgia (judeţul Teleorman), cu rumînî ce
s'au vîndut supt Matei-Vodă (ei se plînseseră apoi că a fost
fără voia lor).

Marturî: Ghiorma Banul, Preda Vornicul, Stroe Logo-

1
P e n t r u F ă l c o i e n î şi G r e c e n î , v . p r e f a ţ a voi. VIII.
 DOCUMENTE BHÎNCOVENESTÏ 325

tătul, Bunea Vistierul, Hriza Spătarul, Gheorghe Clucerul,

Istratie Postelnicul, Chirca Stolnicul, Radu Comisul, P a n ă
Paharnicul, Danciu SI ugerul, Necula Pitarul.
Scrie Mihalcea Logofătul, fiul lui Paraschiva Logofătul.
Original pe pergament. — Traducere, din 1861, de Z. Ne-
novicî.
III.
Carte de judeeie pentru nişte rumîni.
Adecă eu Diicul Postfelnicul] Cărcu, şi mărturisăscu cu
acest zapis al mieii ca să fie de m a r e şi de bună cre­
dinţă la mana lui Ion şi a feciorului lui, i Mihaî i Radul, cum
să să ştie că au fost rumâni socru-meu Ghiocăi Şătraliul; dec
mi a u dat mie zăstre, şi mi au fostu rumănî păn acum. Iar,
că[n]du [au] fostu acum, în zilele Mării Sale Io AntonieVoivod,
venit-au la mine cu râgămătu să-1 judicescu. Deci eu a m
gândit pentru pomana dă m ' a m tocmit cu eî dă i-am ju­
decit, dă mi au dat banî 6 i galbinî 29, dă li a m fâcut
acestu zapis la m ă n a lor, ca să fie în pace de rumân ie
şi slobdozî (sic) de cătră mine şi dă cătră fefioiriî miei
şi fecori lor şi nepoţă lor şi strănepoţfi] lor în veci, pentru
că ne a m tocmit de a nostră bună voe, fă[r] nicî-un val,
şi să aibă a face şi cărţii domneşftî] p r e acestu zapis al
nostru. Şi aceştfî] omeni car[i] scriu mai sus, să[n]t din sat din
Fometeşftî]. Şi că[n]d a m făcut acestu zapis, tănplatu-s'ati
mulţi megiiaş la tocmală nostră, care vor pune iscăli­
t u r i l e mai jos. Şi s'ati răscu[m]părat cu tot[ă] parte lui
dă moşie. Acasta a m scris. Şi, pentru credinţa, pusu-mi-am
pecete şi iscălitura. Şi a m scris eu, Marin Log[o]făt.
Pis Mai 4, 7178 [1670].
IV.
întărire de către Şerban- Vodă Cantacuzino a moşiilor
lui Constantin Brincoveanu.
lw tiupKdN KM K° KO8KC>A H-U,. 1
I R. B. M . H K. \ . K-FCHMAH rcnfi,-

TKIfA\ KCfII 3«IV\!\H SrpKr\^iH W4,APCKHUIE CKfplIJtHHK, d(WH, KN8K

1
II,dpK nj|iirpaACKiH, — să ii vrut a spune, linguşitor, scriitorul
actului?
326 DOCUMENTE BBÎNCOVENEŞTt

KtrtiKaro C T a p a r o noKOHNar© iiv wepKaM K° K. rnipcma, &K&T TKCAAMI

CTK> iic>K'bafniic boiaruluî Dfomnieî Mele] Costandin
rcAKMH 1

B[răncoveanul] V[ejl Sp[âtariu] şi fiilor luî, căţî i-ar dărui

Dumnezeu, să-îfieluî salul Porumbreaniî după apa Mostiştiî,
ot sud Elh[ov], totu sătulă, cu totu hotarul şi cu totu venjtulu,
denu cămpu şi deîn apa Mostiştiî, şi deîn şederea satului, cu
totu venită de pretutindenilea, de preste totu hotarulu, deîn
hotaru pană în hotară ( p T a p s ) ; însă moşia stearpă fără
de rumînî, pentru cî dentr'acastă moşie a satului Porum­
breaniî fost-aă cumpărată (K$A*n-hpaTS) deîntr'ănsa mai
denainte v r e m e Preda Vorniculu Brăncoveanulu, moşulu
boiarinuluî Domniei Meale ce scrie mai susu, cu zapise şi
cu mărturii; iară după aceia, căindu (K-KINA,») au fostă acumu
in zilele Domniei Meale, mai cumpărat-au şi boiarinulu
Domniei Meale Costandin Vel Spăt[ariu] moşie tot într'a-
cestu satu Porunbreaniî, de la—[alb] stej 150, stăj. po
1
bani 45, c" t 52, 33, şi de la Bobe Câlăraşulu stej. 100,
n 1
stej. po bani 50, c t 37 pol, şi de la Mitrea şi de la
1
Chida stej. 350, stăj. po b a n i . . . [rupt], t 131, 33. Şi iară
a ă mai cumpărată de la Chida stej. 200, po bani 50,
a l
c t 75, şi de la Radul Vorniculu den Zboarî, şi de la
n
jupăneasa luî Voica sej. [rupt] 8, rj t 37 p . Carea se face 1 1

preste tot moşiia Porumbreaniloră, cătă au cumpărată

boiarulu Domnii Meale de la aceşti vânzători ce scriu
mal susu, şi cu câtă [s'au] mal găsită cumpăraţi de
moşu-săă P r e d a Vorniculă, se adună de în hotaru pană
în hotaru, de se face preste totu stej.—; care se face şi
1
suma de bani tal. 333 p ; precumă a m ă v ă z u t ă Domniia
Mea toate zapisele bune şi adevărate la măna boiariuluî
Domniei Meale Costandinu Brăncoveanulu Vel Spăt[ariă]
pre acesta satu Porumbreaniî. Direptu aceaia să-î fie luî
stătătoriu şi de moşie.

1
Pană a i c i , s c r i s c u r o ş p e o b a n d ă d e a u r c e î n f ă ş u r ă s t e m a
c u ceî doî v u l t u r i , ţ i n u t ă d e doî leî; d e - a s u p r a , s o a r e l e şi luna.
P a n ă l a s f î r ş i t u l n u m e l u î B r î n c o v e a n u l u î , l i t e r e c u a u r î n r o ş şi c u
a u r în n e g r u a l t e r n e a z ă . P e m a r g e n î , f l o r i d e a u r . P r i m a l i t e r ă A
e î n t r ' u n p ă t r a t d e a u r , c u flori n e g r e .
 DOCUMENTE BEÎNCOVENEŞTl 327

Aşijderilea să-î mal fie boiarinuluî Domnii Meale C[os-

tandinj Bîrăncoveanul] Vel Spăt[ariu] satul Obileştiî, de
pre apa Mostiştiî, ot sud Elh[ov], totu sătulă, cu totă ho­
tarulu, de în cămpu, şi de în apa Mostiştiî, şi de în şedeajrea]
satului, de preste totu hotarulu, cu tot venitulu, de în hotaru
pană în hotaru; însă moşia stearpă, fără de r u m â n i ; care
sată să hotărăşte cu satulu Porumbreaniî, ce iaste maî
susă scrisă. Pentru că acastâ moşie a Obileştiloră cum-
păratu-o-aă boiarinulu Domnii Meale de la Nedelco Clu-
cferiulă] şi de la fecoril luî, Iorga Stol[nicul] ş i — { s i c ) , sej
po 3 (?) bani, c" talferî] 280, şi de la Romanu Vistierni-
u
celulu stej. 200, po bani 50, c 75, şi de la Dobrotă şi de
1
la vară-sa Stoică, stej. 80, stăj. po bani 50, c" t 30, şi de
la Mitrea şi de la Chida ot — (sic) stej. 140, po ban[î] 50,
1 1
c" t 52 p , şi de la Neculcea şi de la văru-săă Hrizan
l
stej. 150, stej. po bani 66, c" t 75. Care se face toată
moşiia satului Obileştiî, precumu aă cumpărată boiarinulă
Domnii Meale Costandină Brăncoveanulu Vel Spătfariu] de
la aceşti vânzători ce scria maî susă preste totu, de în
1
hotaru pănâ în hotară, stej. 1.130, c" t 512 p", însă moşie
stearpă, fără de rumănî, şi, cumpârăndu-o totu în bani
gata şi cu zapise cu multe mărturii, apucatu-se-aă de au
făcută şi heleşteă şi mori, cu toata cheltuiala luî. Pentru
aceaia să-î fie luî şi acesta sată Obileştiî, cu totă hota-
riulă şi cu heleşteul, cu morile şi cu totă venitulu, să-Iu
stăpânească şi să-lu moştenneascâ cu bună pace. Şi iară
să-I maî fie boiarinuluî Domnii Meale Costandină Brăn­
coveanulu Vel Spăt|ariu] sătulă Mogoşoaia după apa Co-
lintiniî, ot sud ElhiovJ, totă sătulă, cu totă hotarulu, şi cu
totu venitulu, de în cîmpă, de în pădure, şi de în a p a
Colintiniî, cu heleşteulu şi cu morile, şi de în şederea sa­
tului, cu casele, şi de pretutindenilea, de pre totu hotarulu,
de în hotară pănâ în hotaru, pre hotarăle ceale bătrâne
şi pre seamne. însă moşie stearpă fără de rumănî. P e n ­
tru că acastă moşie a satului Mogoşoaia cumpărat-au
boiarinulu Domnii Meale întăiu de la Radul Logfofătul] şi
1 n
de la popa Isau (ncâo8), stăj. 700, stăj. po t p', c f 350,
328 DOCUMENTE BRÎNCOVENEŞTÏ

cu zapisă şi cu mărturii. După aceaia încă au mai fostu

cumpăraţii boiarinulii Domniei Meale Costandinu Brănco-
veanulu Vel Spătarii de la jupăneas[a] Rada a Defteî
1 1
cupeţ stăj. 685, stăj. po bani 100, cin t 513 p , însă cu
casele şi cu heleşteulu,— care se face toată moşiia a satului
Mogoşoaeî, cumpărată de în hotarii pană în hotaru, cin
1
stej. 1.385, c" t 853 p'. Şi iară să-î mai fie boiarinului
Domniei Meale Costandinu Brăncoveanulu Vel Spătjariu]
sătulii Hurezii ot sud Vălcea, cu toţi rumânii şi cu totu
venitulii, de preste totu hotarulu, de în hotaru pană în
hotaru, care satu şi cu rumânii au fostu aî jupăneasiî
Staniî, jupăneasa Dimeî Chiurcubaşiî, şi la fnu-său, lu Ma-
teiu ot Drăgoeştî, cumpărată de boiariulu ei încă de în
zilele Raduluî-Vodă Leon. Iară, căndu au fostu acu mu, l-au
vândut acestu satu boiarinului Domniei M[eale] ce scrie
maî susu, cu totu venitulii şi cu toţi rumăniî, a n u m e
precumii le scrie zapisulu rumânilor căndu s'aii fostu
văndutu ei atunce la Radu-Vodă Leon, însă afară den
trei rumănî, a n u m e Antonie cu fecoriî lui, şi Zahariia cu
fefioriî lui, şi fecoriî lu Dumitru, anume Ion şi Marco,
iară pre ceialalţî rumănî i-au văndutu pre toţi, de la m a r e
păuă la micii, cu toată moşiia satului, de preste toţii ho­
tarulu şi cu totu venitulu, den hotar pană în hotaru, drepţii
1
bani gata t — (sic). Precumii am văzuţii Domniia Mea şi
zapisul jupăneaseî Stanei şi alţi fîiiu-său lu Mateiu, şi zapisulu
rumănilorti cu care s'au fostu vândut ei Dimeî Chiurcu­
başiî, totu la mâna boiarinului Domniei Meale ce se nu-
meiaşte maî susu. Direptu aceaia să-Iu stăpânească elu
de-acumu nainte cu bună pace.
Aşijderea să-î maî fie boiarinului Domniei Meale ocină
în Momiceanî ot sud — (sic), însă de preste totu hotarulu
Momiceaniloru jumătate, cu totu venitulu ce se-arti afla,
de în hotaru pană în hotaru; pentru că acastă ocină o aii
cumpăraţii de la Chirca Banulu Şerbănesculu cu bani gata,
1
t — (sic), cu zapisul de la măna lui, şi cu boiarî mărturii.
încă să-î maî fie boiarinului Domnii Meale Costaniidinu
Bfrăncoveanu] Vel Spătfariu] ocină în sătulii Coteana ot
 DUCUMENTE BRÎKCOYENEŞTl 329

1
sud Olt, însă de preste toţii hotarulu, funî de ocină 23 p ,
care i-au văndutu Vartolomeî snă Neagoe ot Fălcoî, a
1
lor de moşie şi de cumpărătoare, direptu bani gata t 180, cu
zapis de vânzare şi cu boiarî mărturii.
Iară să-î mai fie lui ocină totu în satti în Coteana, iară
funî 24, care le-au cumpăraţii ot Tudoru i bratu ego
[=fratele lui] Staţie, sni [—fiii] Ivanii ot Coteana, fiindu
:

cumpărate de tatălu lorii de la boiariî ot Fălcoî. Iară să-î

fie ocină totu în satu in Coteana, iară funî 2 p', ce le-au
fost cumpăraţii ot Costandin i bratu ego Prodanu ot Co­
teana, cin fun[î] 26 p', în preţ za tal. 210. Şi aşa, străn-
găndu-se aceaste 2 cumpărători za ocină toţii la un locu,
cea de la Vartolomeî cu ceaste de la Tudoru i brat ego
Staţie, facti preste tot moşia în Coteana fun[î] 50, — care
face suma za tal. — (sic). Direptu acasta şi această moşie,
cătă mai susu scrie, iară să-î fie de moşie.
Iară să-î mai fie boiarinuluî Domniei Meale moşiia de la
Florulu, de pre apa Veziî, ot sud Olt, toată moşiia de preste
totu hotarulu, de în cămpti, de în pădure, de în apa Veziî,
cu vădii de moară, şi cu siliştea satului, şi cu toţii venitul ii,
de în hotaru pană în hotaru. Pentru că şi acasta moşie o
aii cumpărat de la P a p a Cluceariulu Drăgănesculu, snă
Ivanti ot Milcovu, în preţu dereptti tal. 150, cu zapisu şi
cu mărturii. Aşijderea să-î mai fie b[oiarinuluî] Dfomnii
Meale] Costandinu Brăncoveanulti Vel Spătjariti] neşte vii
în dealul Bădeştilor la Gorganu, ce se ţine de dealulu Piteşti­
lor, ot sud Muscel, şi cu o dealniţî den satti de în Bădeştî, —
care vii le-au cumpăraţii de la Luca Slugeariul de în Răteştî,
cu case, cu jghiiaburî, cu vase şi cu alte nămestiî, dreptu bani
1
gata t 600, cu zapisu de la mâna iei (?) de vânzare, şi cu multă
boiarî mărturii, pentru că au văndutu aceşti boiarî ce se
numescti maî sus, aceastea moşii, rumănî, vii, căte săntti
scrise mai susu, totu cu bani gata boiarinuluî Domniiî
Meale Costandinu Brăncoveanulu Vel Spătfariu], cu zapise
bune şi adăvârâte. Dreptu aceaia am întăritu şi Domniia Mea
cu acastî carte a Domniei Meale ca cu pace să le ţie şi
de moşie să-î fie, lui şi fiiloru lui, nepoţilor, strenepoţilorti,
330 DOCUMENTE BRÎNCOVENEŞTI

de baştină, neclătite şi neschimbate în veacu să Ie fie.

Инн W T кождо непокол-квим поречешю гспдтклш cimifi'ск(-
д-ктелК поставит гспдткми кмици вол-кри гсптвлли: Ваг-
bulă Milesculă Vel B a n ă , Badea Bălăceanul Vel Vornică,
Barbul Bădeanul Vel Logofăt, Staţie Vel Vistiernic], Ghin-
cea Bădeanul V e l Cluc[eriă], Cărstea Vel Postealnic, P a p a
Buicescul Vel Pâh[arnic], Alexandru Vel Stolnic, — (sic)
Vel Postelnic. Пис Şerban vtori Logofăt за печат гсд. И
неписа\- азк Radul Şufarul snă Gherghe Şufaruliă, к град
в8к8р(цн\-ь,, к ллсца фекрар|'« дни A I . W T К Ь П А Д Ц Н Н М вл слк.
га H U i r w ica \*рста a\*nf, a W T Адама TEUEHUE лт. зрчг.
[Monogramă de aur, iscălitura Domnului; în colţ iscălitura
lui vtori Logofăt.]

V.
învoială intre Doamna Marica a lui Constantin-
Vodă Brîncoveanu şi ginerele ei Iordachi Creţulescu,
cu privirea la partea ce va avea acesta din
moştenirea răposatului Domn.
4 ) IsQOoaaXYju. 7carptâp^rjţ X p y a a v S o ? sîtij3sj3aiol. [Hrisant,
patriarh de Ierusalim, întăreşte.|
Mariia Doamna a răp[o]satuluî Costandin-Vodă B a s a r a b
dat-am cartea acastă a noastră la mîna dum[nea]luî Ior-
dache Creţ[u]lescu Vel Logofăt precum să să ştie că,
după ce, dar milostivii [Maicii lui] Dumnezeu, milostivindu-să
şi asupra noastră şi mîntuindu-ne dela mari şi cumplite
pedepse şi patimi, iarăş ne-aă învrednicit cu mila Sfinţii
Sale de a m venit cu toţî ginerii miei la pâmîntul nostru
în ţară, deci, vâzîndu-î pă dum[nea]lor că ar fi r ă m a s la
m a r e lipsă şi sărăcie, şi, mai vîrtos, ajungînd casele dum-
[nea]lor la multă datorie şi stingere, ca o m u m ă dar fiin-
du-mî milă de dum[nea]lor, şi, m a i vîrtos, temîndu-mă de
Dumnezeu şi de sufletul mieă, m ' a m milostivit şi a m
socotit ca să nu-î las pe dum[nea]lor în urma noastră
obidiţi şi îngreueţî cu datoriia şi cu multe lacrămî, şi mai
vîrtos ca să nu suspine asupra sufletelor răp[o]satelor, a m
 DOCUMENTE BBÎNCOVENESTÏ 331

socotit dar, în cîtă vreme voiu fi cu puţintel suflet, ca sa

odihnesc pe dum[nea]lor cu bună pace, precum ne-am şi
învoit într'acest chip, atît cu ceilalţi ginerii miei, cît şi cu
dum[nea]luî: adică, afară din moşiile râp[o]satuluî soţului
mieu, şi dintr'ale fii-mieî Stancăî, şi din case, din vii, din
Ţigani, din Rumînî, şi afară din bani, care bani au apu­
cat de i-au pus şi i-au aşăzat soţul mieii la Ţecâ, afară
dintr'acestu alte ce s'ar mai găsi şi s'ar afla de ale răpo­
satului mieu soţ şi de ale fiilor noştriî, cărora nu le-au
r ă m a s dintr'înşil copii, ori bani, ori scule, argint şi a u r ,
lucru mişcător, unde să va afla şi să v a dovedi, au aici
în ţară, au într'altă părţi date, aşijderea şi banii toţi din
Ţ a r a Ungurească ce avem încolo şi banii căţl vor fi la
Veneţiia, însă bani nepuşî la Ţecă, acestea dar cîte m a l
sus s'au pomenit scule şi bani, aşa a m socotit şi am găsit
cu dreptate şi ne-am aşăzat cu dum[nea]lor ginerii miei,
învoindu-ne într'acest chip, adecă: întîiu dintr'aceste mal
sus pomenite scule şi bani, să iasă şi să să plătească toată
datoriia noastră, care m ' a m îndatorit eu şi a m dat pentru
1 1
partea mea la miriia t —, însă făr de dobîndă. Aşijderea
să iasă şi datoriia ginerilor miei, şi a celor carii au fost
atunci la acea patimă, de au dat bani la mirie, iarăş făr
de dobinda lor, dinpreună şi zestrile fii-miî Bălaşiî, care
zestre să să socotească şi să să preţuiască de potriva zes-
trelor fii-miî Zmărandi, după cum scriu şi zapisele noas­
tre la mîna dum[nea]lor, iar dobînzile banilor să şi le
plătească fieşcare de unde vor avea, atît noi, cît şi ginerii
noştriî şi ceilalţi. Deci, după ce s ă vor plăti datoriile
aceste toate,—dintr'aceste scule şi bani ce vor mai rămînea,
să să facă în doă, şi o parte să o iau eu din preună cu
nepotu-mieu Costandin Brîncoveanu şi cu nepoata-mea
Mariuţa, iar o parte să o iâ dum[nea]lor ginerii, din pre­
u n ă cu nepotul nostru Şărban sin Costandin Ducăî-
Vodă, să le înparţâ frăţeşte: o parte să iâ dum[nea]-
luî Şărban Greceanu Vel Spăt[a]r şi o parte dumfnea]-

1
Statul turcesc.
332 DOCUMENTE BEÎNCOVENEŞTI

lui Iordache Creţ|u]lescu Vel Log[ofă]t şi o parte dum-

[nea]luî Nicolae Roset Vel Paharnic şi o parte dum-
[neajluî Manolache biv Vel A g ă şi o parte dum(nea]luî Cos-
tand[in] Băleanu Vel Comis şi o parte nepotă-mieu Şărban
sin Costandin Ducăî-Vodă'. Iar, cînd s'ar întîmpla vre o dis-
colie la mijloc, adecă a nu putea eşi şi a să lua baniî ce
avem în Ţ a r a Ungurească şi baniî cei slobozi ce-i a v e m la
Veneţiia, ca să să înparţă şi să să plătească datoriile, pre­
cum mai sus am hotărît, atunci dar, cit pentru părţi, vor
fi dumjneajlor de baniî aceia răbdători, neavînd de unde
să-I iă. Iar, cît pentru datoriile şi zestrile fii-miî Bălaşiî,
mă dau şi rămîiu iarăş platnică, să le plătesc dum[nea]lor
dupe cum ne scrie zapisele la mîna dum[nea]lor, de unde
voiu putea, din casa noastră, pentru că aşa m'am aşăzat
şi m'am învoit cu dum[nea]lor ginerii miei, — fiind între noi
la acest aşez[ă]mînt al nostru prealuminatul şi prea-înnăl-
ţatul Domnul nostru Măriia Sa Io Ioan Voevod, din pre-
ună cu doi sfinţi patriarşî, Sfinţiia Sa părintele patriarh al
Alexandrii Samuil şi Sfinţiia Sa părintele patriarh al
Sfintuluî Ierusalim chir Hrisant şi Sfinţiia Sa părintele
Mitropolitul ţării chir Mitrofan, şi prea-cinstiţiî boerî, dum-
[neajluî j u p a n P a n ă Negoescul Vel B a n Craleovschi, i Cos­
tandin Greceanu Vel Vornec i Mateiu Fâlcoianu Vel Vis­
tiernic] i Şărban Herăscul Vel Cluc[e]r i Şărban Greceanu
Vel Stolnic. Şi, aşa, fiind cu toţii de faţă într'acastă adu­
nare, aşa au ales şi au socotit, hotârînd şi Măriia Sa Vodă
Domnul nostru, dinpreună cu sfinţii părinţi şi cu dumjneaj­
lor boeriî ţării, ca cu alt nimic din cît s'au pomenit mai
sus să nu aibă dumjneajlor nicî-o treabă nicî-odată, făr
de cît numai cu cele ce din bună voia mea a m hotărît ca
să aibă şi dum[nea]lor părţi. Iar alt cevaş să n'aibă dum­
jneajlor nicî-o voe a să mai scula şi a mai scorni niscar-
va pricini, ori pentru ce, ori că voiu fi eu cu viiaţă, ori
după moartea mea, ci să muţească toate dihoniile şi pri-
1
P e n t r u f a m i l i a B r î n c o v e a n u l u î , v . I o r g a , Documente privitoare
la Constantin-Vodă Brâncoveanu p. 155 ş i urm.; Inscripţii, I,
p p . 1 8 8 — 9 ş i G r e c i a n u , C r o n i c a l u î R a d u G r e c e a n u , p . 267 ş i u r m .
 DOCUMENTE BEÎNCOVENEŞTI 333

cinile dintre noî, rămîind fieştecare odihnit dupe acastă

bună şi creştinească socoteală ce s'au făcut şi s'au hotărît,
precum şi mărturii s'au scris. Drept aceia dar şi eu a m
dat acest al mieu adevărat zapis la mina dum[nea]luî
ginere-mieu Iordache Creţ[u]lescu Vel Logofăt, cu cele
ce coprind întru el, precum s'au dat şi celorlalţi fieşcăruia
la mîinile dum[nea]lor zapise osebite, ca să să ţie şi să să
păzească bine, hotărît neclătite şi nestrămutate de acum
înnainte, atît dăspre partea mea, cît şi dâspre partea
dum[nea]luî. Iar cine ar strica, după petrecaniia noastră,
ceva dintr'acestea, au din niscarva jud[e]cătorî, au din
neamul mieu, au din nepoţi, îî supuiu supt înfricoşat bles­
tem şi jud[e]cată a lui Dumnezeu. Şi, pentru mai ade­
vărată credinţa, mi am pus numele şi pecetea ca să să
crează.
[Pecete.] luni 17, T 7225 [1717].
Marica Doamna a răpfosajtfujlui
Costandin- Vodă Basarab.
Această copiie dă zapis, fiind scoasă din cuvânt în cu­
vânt şi întocmai după cel adevărat zapis, am adeverit-o
şi noî cu iscălitura. 1804, Fevruarie 5.
Costandin Ghica Vel Logofăt.

VI.
învoială pentru moştenirea brîncovenească între
lordachi Crefulescu, Manolachi Lambrind, fraţii
Greceni, Mariţa Alexeanu şi Constantin
Brîncoveanu.
Scrisoarea noastră la mana nepotului nostru Costandin
Brăncoveanu precum să să ştie că întărim acastă a noas­
tră carte, ieu Iordache Creţulescul Vel Dvornic, cu soţiia
mea Safta şi cu copiii miei, şi ieu Manolache Lambrino
biv Vel CluC[eriu], cu soţiia mea Balaşa şi cu copila mea,
şi ieu Şărban Grecfeanu], înpreună cu frate-mieu Drăghicî,
şi ieu, Mariţa, fiica a răposatului Ştefan Brăncoveanu, ca
să să ştie că, după tocmeala şi aşăzămăntu care l-am făcut
334 DOCUMENTE BRÎNCOVENESTÏ

cu răposata Măria Sa Doamna Marica Brăncoveanca, soa­

cra noastră, după cum scriu şi mârturisescu şi cărţile
Mării Sale, ce a v e m la măna noastră pentru părţile noas­
tre, care dupe aceale cărţi ne-au dat şi dumnealui nepotu
cărţile dumnealor la măna noastră, de adeverinţă, pentru
clironomie şi părţile noastre, oare din ce s'ar afla, den
banii ce sănt puşi la prea-înnălţata C ă m a r a Chesaricească,
j u m ă t a t e de parte să fie a noastră, iar ceialaltă j u m ă t a t e
de parte să fie a dum[nealuî] nepotului nostru Costandin
Brăncoveanfu], şi dentr'acastâ parte a dumnealui ce s'au
venit, den partea acasta a dumnealui a patra parte să ţie
şi să stăpânească dumneaei nepoata noastră Mariuţa, vara
dumfnealuîj. Aşăjderea şi den scule şi argintării, lucruri
mişcăt[oare] să va afla, iarăşi să să înparţă în doaoă, pă
j u m ă t a t e să fie ale noastre, dentr'aceale scule şi argin-
turî, şi jumătate să fie ale dum[nealuî] nepotului Costandin
Brăncoveanfu]. însă dentr'acaste ce au venit jumătate de
parte a dum[nealuî], a patra parte să fie ale Mariuţiî, veariî
dumnealui, afară den banii de la Veneţiia, ce sănt puşi la
Ţeca, pentru că cu aceia nu avem treabă, şi afară den
moşăile dupeste Olt şi de aicea, den vii, den Ţig[anî],
den vite,— care noi la aceaste parte nu avem,—fără numai
aceale ce scriu cărţile, ce avem de la Măria Sa Doamna
Marica Brăncoveanca la măinele noastre. Deci de acum
încolo să nu mai avem a face dumisale supărare pentru
alt cevaş fără căt numai pentru sculele şi arginturile ce
au r ă m a s neînpărţite; care aceaste să a v e m a le ceare,
şi, pentru mai adevărată credinţă, am întărit dumnealui
acastă scrisoare cu iscăliturile şi peceţile noastre, ca să fie
de m a r e credinţă în tct locfufj.
Leat 7238 [1729-30].
Iordache Creţulescul [pecete ştearsă], Safta Cr[eţuleasca]
[pecete mică brîncovenească ştearsă], Manolache Lambrino
[pecete cu coroană între A\ c şi un brad într'o cunună],
Balaşa Brănc[oveanu] [pecete cu coroană, ghirlandă şi litere
greceşti neînţelese], Şerban Grecean[u] [pecete de modă
apuseană, cu scut alb], Drăghicean Greceanu 3-ti Postelnic
 DOCUMENTE BEÎXCOVENESTÏ 335

[pecete cu „Dgh."], Mariuţa Alicxeanca [pecete cu vulturul

cu două capete şi A - * * • ] •

VII.
învoială pentru moştenirea brîncovenească intre
Iordachi Creţulescu şi Costantin Brîncoveanu.
Ştefan Mitropolitul U[n]g[ro]vlahieî.
t Costandin Brâncovean[u] dat-am cartea mea de ade­
verinţă la cinstită măna unchiului mieii dumnealui tatii
lui Iordache Creţ[ujlescul Vel Dvornic, precum să să ştie
că, mai denainte vreame încă, trăind răposata moaşă-mea,
Mâriia Sa Doamna Marica Brăncoveanca, avănd cu dum­
nealor cu toţi unchii miei tocmeală şi aşăzămănt pentru
rândul clironomieî noastre, însă cu alte cărţi ale Măriei
Sale, date la măna dumnealor, arătând într'ănsele în ce
chip şi cum ne-am învoit şi ne-am înpărţit rămasele ră-
posatfujluî mieu moş şi al dumnealor socru, Măriei Sale
Costandin prinţipul Brăncoveanu, care aceale cărţi ce
s'au dat dumnealor atuncea, le mărturisesc şi ieu acuma
şi le adeverezu că sănt bune şi dreapte, şi bine date
dumnealor cu toată inima noastră, ca ceale ce coprind
într'ănsele să le ţie şi să le păzească, şi să le lucreaze
dumnealor cu bună pace. Drept aceia, dar, dumnealor
unchii căteş patru, a n u m e dum[nealuî] tata Iordache Cre-
ţulescul Vel Dvornic i dumnealui tata Manolache L a m -
brind Vel Logofăt, i coconii dum[nealul] tatii lui Şărban
Grec[eanu] Vel Spatar[iu]. i cocoanele dumnealui tatii lui
Necolae Ros[e]t biv Vel Logofăt, avănd cu aceale cărţi
a-ş lua partea dumfnealor] pă jumătate, den toţi banii
noştri ce sănt puşi cu dobândă, la prea-înnălţata Cămară
Chesăricească, a m dat şi ieu acuma dumisale acastă a
mea adevărată carte, şi scrisoare ca, den toată jumătatea
de parte ce iaste a dumnealor mai sus numiţi unchi, să-ş
ia dumnealui de la prea-înnălţată C ă m a r ă a patrălea
partea, ce i să face dumnealui, însă de la leat şapte mie doa
sute patru-zeci [1731-2] înnainte, şi, cu acastă parte a dum-
336 DOCUMENTE BEÎNCOVENESTÏ

nealuî, cu dobânda ieî căt[ă] să v a face, să facă dumnealui

de acum înnainte cum va vrea, ca un stăpân, iar cu ceia-
altă a noastră j u m ă t a t e de parte, ce r ă m ă n e pe seama
mea, denpreună şi cu dumneaieî vară-mea Mariuţa, fiica
a unchi-mieu Măriei Sale Ştefan Brâncoveanu, să n'aibă
dumnealor treabă, rămăind pă seama noastră. Pentru că
aşa ne-am învoit şi ne-am aşăzat cu dumnealor cu toţi
unchii mieî, şi den mai nainte vreame şi a c u m a , dupre
cum scriu şi cărţile ceale de mai nainte de la moaşă-mea,
care sănt date la măna dumnealor. Şi, pentru maî adevă­
rată credinţă, am întărit acastă scrisoare cu iscălitura şi
pecetea mea, ca să fie de mare credinţă.
Leat 7240 [1731-2].
Costandin Brăncovean[u],
nepotul lui Costandin prinţipul Brăncoveanu.
[Pecete cu cerneală neagră, cu coroană peste două inimi
străpunse; jos, flăcări.]
Barbul Mereşan Vel Dvo[rni]c, mărturie. Costandin Vă-
c[ărescu] Vel Logofăt, mărturie. Costandin Dud[esc]u, biv Vel
Spat[ariu], mărt[u]rie. Costandin Ram[a]dan Vel Visftiernic],
mărturie. Grigorie Greceanul biv Vel Vistfiernic], mărturie.
Gavrilaşco biv Vel Postelnic, mărturie. Costandin Năstu­
rel, biv Vel Paharnic,'mărturie. K o o t a v T î v o c rTfCac, [xâpnrjpac.
Mihaî Bărbătescul, biv Vel Sărdfariu], mărturie. Barbul
Vel Agă, mărturie. Matei Cantacuzino biv Vel Agă, măr­
turie. Pater Angelus Franich, diffinitor et praesidens bu-
cures[tiensi]s, testis, m. p. Nicolaus Wolff, testis, m. p. Do-
minicus de Bettera, testis. Gregorius Gryffski, testis
într'o formă din 1 -iu Maiu 7239 [1/31], i se zice lu
L a m b r i n o : biv Vel Logofăt, şi, după pomenirea copiilor
lui Greceanu, se a d a u g e : „i cocoanele dumneaieî mamiî
Ancuţiî Brăncoveancăî", în loc de a se zice: copiilor lui
Roset ; luarea banilor se prevede de la 7238 [17291,
Novembre.

1
P e n t r u u n i î d i n eî, v . v o i . I-II d i n a c e a s t ă culegere.
 DOCUMENTE BRÎNCOVENEŞTI 337

IX.
Altă formă a învoielii de mai sus.
Ştefan Mitropolitul U[n]g[ro]vlahieî.
Costandin Brăncoveanul Vel Comis cu bună adeverinţă
dovedescă şi întărescu acastă a mea adevărată carte la
m ă n a dumnealui tatii lui Iordache Creţulescul Vel Dvor-
nic pentru partea răposatei dumneaieî soră-miî Mariuţiî,
fiiice a răposatului unchiului mieă Mării Sale Ştefan bei­
zadea Brăncovean[u], ce au a v u t ca să iâ clironomie
părintească de la mine, dentru a mea parte, care sănt
aceaste, adecă den moşăî, den vii, den case, den Rumânii
den Ţigani, de aicea den ţară şi dupreste Olt, şi den bani,
de la Veneţiia i de la Cămara Chesaricască i dentr' ale
casiî scule, bani, arginturî şi ori pe unde ce să va mai
afla, ca să iâ în partea dumneaieî den partea mea, cea
j u m ă t a t e a patra parte, ce i s'aă făcut dumneaieî, încă
fiind cu viaţă, precum dovedescu mai bine în cealelalte
cărţi de înpărţeală care s'au dat mai nainte, la măna
dumnealor unchilor şi verilor miei şi la măna răposaţii
vară-miî Mariuţii, şi, întămplăndu-se a să petreace dum­
neaieî din acastă lume fără de coconi, încă fiind cu viaţă,
cu gura dumneaei au rânduit şi au înpărţit acastă mai
sus pomenită a dumneaieî toată parte de clironomie, ca un
stăpân, dupre cum scrie şi dovedeaşte toate pre a n u m e
în foia ce s'aă însemnat după zisa dumneaieî; însă afară
den ceale ce au lăsat soţului dumisale, cumnat[u]luî Cos­
tandin Alecseanu, şi afară den ceale ce au lăsat şi au dat
danie pentru pomenire, aă lăsat şi mie toată partea
1
dumneaieî den banii de la Veneţiia, t 50.000, şi den mo­
şăî părinteşti, i den vii, Ţigani, Rumâni, de aicea den ţ a r ă i
dupreste Olt, fâcându-le în doao, pe jumătate mie, şi pe
j u m ă t a t e dumnealor unchilor şi verilor miei şi mai multă
treabă să nu mai aibu ieu cu cealelalte ale dumneaieî carele
au lăsată osebit unchilor şi verilor miei dumneaieî; care
sănt aceaste, adecă: toată parte dumisale den bani de la
C ă m a r a Chisaricească, den parte mea cea jumătate ce au

7992. V o i . X I V 22
338 DOCUMENTE BRÎNCOVENESTÏ

avut ca să iâ dumneaieî, a patra parte. Aşăjderea au mal

lăsat dumneaieî dumnealor unchilor şi verilor miei şi
parte dumneaieî ce i s'aru veni den scule, den bani, den
argint şi orîce s'ar mai afla dentr'ale casiî. dentr'a mea
j u m ă t a t e de parte a patra parte; şi cu aceaste ieu treabă
să nu aibu, ce încă să le dau toate şi să le înparţu dum­
nealor unchilor şi verilor miei, dupre cum le-au rânduit
şi le-au hotărât dumneaieî. Drept aceiia dar, de vreame
ce aceaste toate câte mai sus s'au pomenit partea dum­
neaieî vară-mea Mariuţiî Brăncoveancăî, fiind toate pă
seama mea coprinse, am rămas ca să le dau ieu dum­
nealor dentr'a mea parte, şi pentru a casta am socotit de
am dat dumnealor unchilor şi verilor mieî osebite cărţî la
mâna dumnealor şi pentru înpărţeala aceştiî părţi aî ră­
posaţii varii (sic) meale Mariuţii Brăncoveacăî,—deci
dumnealor să o înparţă, făcăndu-o patru părţi, adecă
dumnealui tata Iordache Creţulescul Vel Dvornic să iă o
parte, dumnealui tata Manolache Lambrino Vel Ban o
parte, şi dumnealui tata Necolae Ruset cu cocoanele dum­
nealui o parte, i dumnealor verii mieî Şărban Grecean[u]
i Drâghicean Greceanu o parte, şi cu aceaste părţi să facă
dumnealor ce vor vrea de acuma înnainte, ca nişte cliro-
nomî buni şi stăpâni. Şi cu acastă a mea adevărată scri­
soare, ori aicea în ţară, ori într'alte părţi streine, să aibă
a-şî căuta fieştecarele din dumnealor parte ce i s'au făcut
den parte răposaţii vari-mii, Mariuţiî Brăncoveancăî, de la
mine, precum mai sus dovedeaşte, pentru că cu dreptate
aşa a m hotărât şi am întărit acestu al mieu zapis la m â n a
dumnealui. Şi, pentru mai adevărată credinţă, iscălindu-mă,
mi a m pus peceate ca să să crează în tot locjul]. Sep­
l
temvrie 1 dni, l 7242 [1739].

Costandin Brăncoveanu, Vel Comfijs.

[Pecete cu cerneală: două inimi străpunse, pe flăcări,

supt o cunună.]
 DOCUMENTE BRÎNCOVENEŞTÎ 339

XI.
Declaraţie în această privinţă a lui Nicolae Roset
şi a fiicelor lui.
Adecă eu, Neculae Ros[e]t, dănpreunăcu fiicele meale, anu­
me Mariuţa i Safta, dat-am acastă a noastră scrisoare dă ade­
verinţă la cinstită măna dumnealui nepotului nostru dumi-
sale Costandin Brăncoveanul Vel Stolnic, precum să să
ştie că, afară dăn zeastre care s'au fost luatu răposata
soţiia m e a Ancuţa Brăncoveanca dă la răposatul socru-
mieu Măriia Sa prinţipul Costandin Voivod Brăncoveanul,
avut-am şi după petrecaniia Mării Sale a luarea dăn casa,
dăn rămasăle Mării Sale parte dăn clironomie ce ni s'au
căzut şi noaă, dupre cum ne-am tocmitu şi n e a m aşăzatu
cu răposata soacra noastră Măriia Sa Doamna Măria
Brăncoveanca şi cu dumnealui nepotul nostru Costandin
Brăncoveanul Vel Stolnec, precum mai pă largu pentru
toate, în ce chip, şi cum, şi dă unde, arată cartea Mării
Sale şi ale dumisale. care să află la mâinile noastre. DeC,
întămplăndu-să după vremi a ne dăspărţi noi dă către
dumnealui şi dă către neamul nostru, şi petrecăndu-să şi
răposata soacra noastră Măriia Sa Doamna Marica Brănco­
veanca, şi rămăind acastă a noastră parte dă clironomie pre
sama dumnealui nepotului nostru, dumisale Costandin Brăn­
coveanul Vel Stolnic, a fi dumnealui datori a răspunde noaă
acastă mai sus pomenită parte dăn clironomie, şi, pentru
dăpărtarea locului dăntre noi, neputăndu totdeauna ca să
a v e m a face cu dumnealui, pentru acastă treaabă a cliro-
nomieî, — noi, dăntru a noastră bună voie, dă niminî siliţi,
aşa a m socotitu mai bine dă m ' a m învoit şi cu dumnealor
fiicele meale, Mariuţa şi Safta, dă ne-am aşăzatu cu dum­
nealui nepootul nostru Costandin Brăncoveanul Vel Stolnic
pentru toată partea noastră de clironomie, care clironomie
am avut-o ca să luăm dăn Casa brăncovenească, dăntr'aale
răposatului socrului nostru Mării Sale printipuluî Costandin
Voi vodBrăncoveanul; şi dăntr'aale răposatei nepoatei noastre
MariuţăI Brăncoveancăl, fiica răposatului Mării Sale Ştefan
340 DOCUMENTE BBÎNCOVENESTÏ

beizadea Brăncoveanul şi, dăntr'aale răposatelor cumna­

telor meaale, Doamna Mariia i Stanca i Zmaragda Brăn-
coveancele, orice ale răposaţilor mai sus pomenit, lucruri
mişcătore şi nemişcătore, ori acolea la dum[nealor] în Ţ a r a -
Rumănească, au aici la noî, în ţara Ardealului, sau în
Valahia Chesaricească, sau la Veneţiia, sau Ia C ă m a r a Che-
saricască, păn la un cap dă aţă, dăntr'aale lor aflăndu-
să, noî cu acealea, dă acum înnainte treaabă să nu a v e m
nimic, dă v r e a m e ce ne-am aşăzatu cu dumnealui po bani
gata, za florinţ nemţăştî 52.000, adecă fi. cinzecî şi doaă
dă mie, şi, pre lăngă această, să n'avem a c.eare dă la
dumnealui să daă (sic) dobănzăle ceale trecute dă la C ă m a r a
Chesaricască, aşâjderea şi banii dă la Veneţiia cei nepus
la Ţeca, care bani i-au fost luat răposata soacră-noastrâ
Măria Sa Doamna Măria Brăncoveanca dă i-au dat la
miriia otomanicească, plătind şi alte multe datorii ale
Casâî,— care datorii trebuia şi acealea ca să iasă dăn Casa
brăncovenească. Acum dar, dă vreame ce, dă toată soco-
teaala şi voia noastră, făcăndu-să între noî acest bun aşă-
z ă m ă n t u cu acest al nostru adevărat zapis dă aşăzâmănt
la m ă n a dumisale, ca dă acum înnainte ceale ce coprinde
într'ănsul să fie neclintite şi nestrămutate dă către noî şi
de către tot neamul nostru, înse să nu mai a v e m nimic
a ceare în cătu vor fi odrasle dă dumnealui nepotul nostru
Costandin Brăncoveanul Vel Stolnic, după cum şi lui
Dumnezău herbinte mă rog ca să le dea şi să i le spo­
rească. Iar, când ar lipsi, atuncea rămânem şi noî cliro-
nomî, înpreunâ cu alţii, şi dănpreună cu acest al nostru
zapisu şi alte scrisori câte am a v u t u pentru treaba cliro-
nomieî, atâta dă la dumnealui, căt şi dă la răposa[ta] Măriia
Sa Doamna, le-am dat toate la m ă n a dumnisale jupa­
nului Cărştov Voicul, luănd şi noî dă la dumnealui sumă
dă bani care mai sus s'au pomenitu, adecă în nemţeşti
52.000, şi, după acasta, oricare dă[n] noi va mai scoate nes-
ca[î] cărţ, ori legate, ori dăzlegate, ori foi, ca să pomenească
într'ănsele cătuş dă cătu pentru rândul aceştiî clironomieî
care ne-aam aşăzat, la nif-o judecata să nu i să ţie în
 DOCUMENTE BEÎNCOVENEŞTt 341

samă, ce să să s p a r g ă ; pentru că aşa ne-am aşăzatu

cu dum[nealuî] înnaintea multor vreadnice mărturii care să
vor iscăli mai jos. Şi, pentru mai adevărată credinţă, ne-am
iscălit mai jos, puindu-ne şi peceţele, ca să să crează în
tot locul.
Dăn Sibiî. Octomvrie 10 dni, 1' 1735.
N. conte de Rosfejt.
Adeverez [pecete cu coroană şi scut [şters], sprijinit de doi
lei]; C. Arget[o]ianul adeverezu [pecete cu scut supt coif şi
Kooa. Ap.], M[i]h[aî] Arget[oianul] Post[elnic] [pecete ovală
ştearsă]; B. comte de Circoiirt [pecete]; Safta, cont[e]s[ă] de
Ţircuru, născută conte[să] de Ros[e]t.
Praesentem conventionem praelectam, visis partium con-
tribuentium subscriptionibus et sigillis, requisitus etiam
hisce eisdem fidem attribuo sub subscriptione mea et
br
sigillo. Cibinii, 1° 9 " 1735.
1
Petrus Dobra .
[Pecete neagră, cu iniţiale împleticite.]

XI.
învoială in această privinţă între Constantin
Brîncoveanu Logofătul şi ceilalţi moştenitori ai lui
Constantin- Vodă.

'0 Oi>Yypo6Xa)([a<; N S O ^ U T O ? â;ci6e6aioî.

Printr'acastă carte a noastră a d ă v ă r ă m noî, Radul Cre-

ţ[ulescu] biv Vel Stolnic i Costandin Creţulescu Vel Spătfariu]
i Toma Creţfulescu] Vel CluCferiu] i Nicolae Creţ[ulescu] biv
Vel Med[e]l[nicer] la m ă n a dumnealui vărului nostru, dum­
nealui Costandin Brăncovean[u] biv Vel Logotăt, pentru
că, a v ă n d u noî a lua din dobânzile banilor de la Cămara
1
Chesaricească pe an florinţî nemţeşti 1836 p , potrfonicî] 5,
precum arată şi cartea dumnealui care o au dat la m ă n a

1
A s u p r a c ă r u i a , v . v o i . XI, tabla.
342 DOCUMENTE BRÎNCOVENEŞTÎ

dumneaei răposaţii Dumniţa Safta, m u m a noastră, încă

de căndu era dumneaei cu viiaţă, asupra boaliî dumneaei»
de săntu acum ani 6, adecă de la leat 1747, Ghenarie 1 dni,
pană acum la sfărşâtul anului acestuia, adecă la leat 1752»
noi nu am mai trimis cu cartea aceia a dumnealui ca să
ne luom dobânzile banilor în fieştecare an, după suma ce
arată mai sus (temăndu-ne ca să nu să petreacă acea
carte), şi, pană acum fiind fel de fel de pricini între noî,
pentru acastă suma de banî care să coprinde într'aceştl
6 ani, adecă pană la începutul anului 1753, Ghenarie 1 dni,
florinţî nemţeşti 11.019, potr[onicî] 30, acum, întrăndu mijlo
citor prea-sfinţitul Mitropolit ţărăî noastre chir Neofit şi dum­
nealor veliţii boiarî, care mai jos să vor iscăli, au luat
asupra dumnealui ca să stea nepristan ca să ne vie
aceşti banî ce mai sus arată. însă, scăzăndu-să den toată
suma banilor pentru cheltuialile ceale obicinuite ale Cămării
încă zlot 390, potronicî 30, iar ceialalţî banî toţi deplin să vie
în mâna noastră într'acest fel, făgăduindu-să ca, păn la
sfărşâtul lunii aceştiia a lui Noemvrie, să ne vie dobânda
banilor de 2 ani, iar pentru acei 4 ani păn la sfărşâtul
lunii viitoare a lui Ghenarie 1753, ca pană atunci să ni să
înplinească toată suma banilor ce scrie mai s u s ; iar de la
acest 1' 1753 de atunci înnainte să aibă dumnealui a ne
dăspărţi partea noastră den partea dumnealui. însă capetile
pe căt ni să v a face la suma dobănziî aceştiia, adecă la
1
1836 p , potronicî 5, şi să le aşeaze pe numele nostru, aducăn-
du-ne scrisoarea întărită cu iscălitura şi pecetea Cămării
împărăteşti, ca să ştim să ne luom aCastă dobândă şi
sumă la florinţî în toţi anii, făcăndu-ne desăvărşăt dăspăr-
ţire den partea dumnealui. Iar, de carea cumva, trimiţându
noî cu acea carte a dumnealui ca să ne luom acastâ
dobândă a banilor la vremea cea orânduită, s'ar întâmpla
vre o pricinuire de a nu să da banii întru încungurarea
anului dentăî de la Cămară, să aibă dumnealui a răspunde
şi a îndrepta acea pricină. Iar, după ce ne va aduce dum­
nealui acea carte, şi ne vom lua banii în anul cel de'ntăî
făr de pricină, atunci să avem a-I da dumnealui o carte
 DOCUMENTE BKÎNCOVENESTÏ 343

1
a dumnealui de la leat 7240 [1731-2] şi cartea exofliticon de
l[a] leat 1747, ce au făcut-o dumnealuî la m ă n a dumneaei răpo­
satei mamiî, şi la măna noastră, şi dumnealui să ne dea
cartea exofliticon a dumneaei răposaţii mamiî şi a noastră,
ce iaste de la acest văleat, dată la m ă n a dumnealui, — făr
numai să oprim cartea răposaţii Doamnil Maricăî, moaşiî
noastre, şi aeastă carte, şi să avem a da Ia măna dum­
nealui alt exofliticon, şi dumnealui la măna noastră, de
întărirea aşăzămăntuluî înpărţelil, — că aşa ne-am aşăzat
între noi.
Noemvrie 22 dni, 1' 1752.
RfaJdfuJ CrfeţulescuJ biv Vel Stolnic; Costandin
Brfăncoveanu] Vel Spăt[ariu]; Toma Creţfulescu] Vel
Cluc[ariu]; Nicolae CreţfulescuJ biv Vel Medel[nicariu];
Barbul Văcfăfrfescu] biv Vel Ban, mărturie; / . Rosfejt
Vel Ban, martfurie]; Şt. Vacă[reseu] Vel Logof[ă]t, măr­
turie].
[Formă corespunzătoare din partea Brîncoveanulul. Nu
iscălesc în ea Creţuleştiî.]

XII.
Sinet al lui Nicolae Brîncoveanu către Toma
Creţulescu.
Adev[e]rezu cu scrisoarea mea la m ă n a dum[isal]i tatăl
Tomil Creţ[ulescu] precum să să ştie că, fiind frate-mieu
1
Manolache dator cu zapis t 1.718, adecă o mie şapte sute
optusprezece, dela leat 1767, Iulie 1, cu dobândă, la pungă
1
pă lună pă t şapte, m'am rugatu de dumn[ea]luî, şi pen­
tru hatăr[ul] mieu au priimitu ca să-î plătesc dobânda
capetelor de atunci până acum, cătu s'au făcut; care do­
bândă i-am şi plătitu. Iar, pentru capete, să-I fac zapis[ul]
mieu de datorie bun, cu soroc păn în trei luni. De care
şi pentru acasta au priimitu, şi i-am datu acest zapis al
1
mieu de adeverinţă la măna dumn[ea]luî pentru t o mie

1
De încheiere.
344 DOCUMENTE BEÎNCOVENESTÏ

şapte sute optsprezece, ca, la soroc[ul] ce am zis mai sus,

să aibu a-i da dumn[ea]luî bani cu mulţămită, şi m'am
aşăzatu cu dum[nea]luî să-î dau şi dobândă pă lună câte
1
t cinci. Deci la numitu soroc atăta capetele cătu şi do­
bânda să aibu a-î da dumisalea, făr de nicî-o zăticneaalâ.
Şi pentru adevărată credinţă am întărit acestu zapis cu
iscălitura şi pecetea mea, ca să fie de adeverinţă la mâna
dumisalea. 1769, Fevruarie 10.
Nicolae Brăncooeanu, adeverez.
[Pecete neagră cu coroană şi trei scuturi — două inimi
străpunse — şi iniţialele latine C[t] Bv.]
Gheorghe Bălş(?), Pah[arnic]'(?), mărturie.
[V°:J 1769, Avgust 21. 1.718 t\ căt scrie in zapis, însă
1
capetele, i-ara luat prin măna chir Hristii, iar t 100 do-
băn[da] au rămas.
1
I-am luat şi aceşti t 100, fiind aiâ în Braşov, prin mănfa]
lui Alecsandru Lăm[o]tesc[u], log[o]fet[ul] dum[nea]luî, în
luna lui Iulie 23 dni, 1771.
XIII.
Poruncă a Iul Manolachi Brincoveanu către o
circiumâreasă, pentru vlnzare de vin.
[Copie.]
Ţiie, Miro, cărciumăroaso, aici ne înştiinţăm că vinzi
vinul unora şi altora în pivniţa noastră dăl[aj Tărgovişte,
dă lângă Sfânta Vineri. Ci iată că-ţî poruncim, fiindcă
acum dăocamdată nu avem vin al nostru ca să punem,
a m dat acastă pivniţă dumn[ea]lul Săr[da]r[u]luî Dimitrache
Papazoolu, ca să vănză vinul dumisale, pană cănd vom
pune vinul nostru. Acasta. 1784, Iunie 18.
Manolache Brăncoveanu.
XV.
Carte domnească pentru scutirea de unele dăjdi a
lui Nicolae Brincoveanu.
6 April 1793. Alexandru Constandin Muruz-Vodă. Pen­
tru „Nicolae Brăncoveanu Vel Vist[ier], carele, fiind den
 DOCUMENTE BRÎNCOVENEŞTÎ 345

famelie domnească şi din cele mai cunoscute neamuri ale

ţării, cu cuviinţă a m socotit a-1 înpărtăşă din domneştile
noastre milî, spre oareşicare ajutorii al dumisale, mai
aleşii pentru silinţa, credinţa şi ostenelile ce au cheltuit
după vremi, cum şi acum, în vremea Domnii Noastre, spre
slujbele ţării şi săvârşirea înpărăteştilor porunci şi pentru
sadacatulu celu săditu în inima dumisale către prea-pu-
ternica şi hrănitoarea înpărăţie, care cu cuviinţă s'au ară­
tata în vremea trecutei răzmiriţe, şi pentru slujba ce a u
arătat atuncea căndu era înpărăteasca ordie la RuşCuc, şi,
printr'acastă a noastră domnească carte poruncim Casa
dumnjealui] să fie p[u]rurea întru totu ertată de toate dăj-
diile domneşti, de oeritu, de văcărilu, căndu să va întâm­
pla, de dijmăritu şi de vinăricu, aşăjderea şi de dăjdiile
care după vremi, trebuinţă fiind, să aruncă pă veliţi boerî,
dumn[ea]luî să fie slobod şi dă acestea. Asemenea şi pen­
tru trebuinţa şi posluşaniia casiî dumisale să aibă a ţinea
lude una sută, scutiţi de toate dăjdiile Visterii, cărora să
li să dea pecetluiturile Domniei Mele, după cum săntu
şi toţi ceilalţi scutelnicî boereştî,—pentru că acest ajutoru
l-au avutu dumnealui şi de la alţi d'innaintea noastră tre­
cuţi fraţi Domni 1793, April 6.
[Monogramă cu roşu, iscălitură; pecete din 1793, cu
ambele steme şi 'AX. Kot. Mp. BB.], Vel Vistier.
[Sus, scrie, pecetluind încă odată, greceşte, Domnul:]
'Erc'.%opoiju.îv Stă TTJ? jtapooaTj? TrjţtsTspa? aoâevuxf^ a^pa^iSoţ za.
sv T<j> îtapdvTi ^[istepc]) a>j6svux,ijj ^p'joooooXXfp kv zîj 6*ţ ^ s t â p c f
^•fsjiovîqf zî]c, t ^ â p a ţ Ot>YYpo6Xa^taţ iv ş i s t cf'^qGtp, 'loovîoo xS^ij ' .

XV.
Plingere a Creţuleştilor asupra Brlncovenilor pentru
vechea moştenire a lui Constantin-Vodă.
Petiţie grecească a Creţuleştilor: Manolachi Banul, Istrate
Logofătul, Constantin Logofătul, Raliţa, soţia răposatului
1
„ î n t ă r i m prin c e a d e faţă d o m n e a s c ă p e c e t e a n o a s t r ă c e l e cu­
p r i n s e în acest h r i s o v d o m n e s c al nostru, în a d o u a D o m n i e a
n o a s t r ă î n Ţ a r a - R o m ă n e a s c ă , l a a n u l 1799, I u n i e 2 4 . "
346 DOCUMENTE BBÎNCOVENEŞTl

Clucer Iordachi, cu fiii ei, pentru procesul lor cu Brîn-

coveniî.
La 20 Mart 1804, Domnul porunceşte Mitropolitului şi
boierilor: Dimitrache Ghica Ban, Dumitraşco Racoviţă biv
Vel Ban, Costache Ghica biv Vel Ban, „epistatul al Lo-
gofeţiilor Mari", Golescul Vel Dvornic de Ţara-de-sus,
Constandin Ştirbeiu biv Vel Logofăt, Barbu Văcărescul
biv Vel Clucer, Dimitrache Fotache, „judecătorul de la De-
part[a]mentul de opt", biv Vel Căminarul Nestor, biv Vel
Paharnicul Varlaam, „judecătorul de la depart[a]mentul dă
şapte", să cerceteze. „Pentru care Domniia Mea, nepof-
tindu a vedea pe dumn[ea]lor purtîndu-să în judecată, fiind
amîndooă părţile boeri mari şi judecători, am zis dum-
[nea]Ior boerilor Brîncovenî ca, de ştiu că au dum[nea]lor
boeri Creţuleştî dreptaate la cererea ce fac insuş[I] între
dumn[ea]lor şi prin mijlocirea Preasfinţii Sale Mitropoli­
tului, sau şi a altor obraze, să găsească troposul învoirii şi
al îndreptării între dumn[ea]lor, ca să nu ajungă treaba în
judecată; am văzut însă pă dumn[ea]lor boeriî Brîncovenî
dăpărtîndu-să cu totul şi înpotrivindu-să la cererea dum-
n[eaJlor boerilor Creţuleştî, provalisindu-ne şi cuvîntul pa-
ragrafii pentru vremea ce au trecut, şi cu aceasta n'au
stătut mijloc dă vre-o învoire a să face între dumn[ea]lor."
Creţuleştiî făcuse cerere şi la întăia Domnie a lui Ale­
xandru-Vodă Ipsilant.
[Pecete octogonală cu ambele steme.]

XVI.
Anaforă în acest proces.
8 Maiu 1806. Anaforă pentru procesul dintre Creţuleştî:
Banul Manolache, Logofătul Istrate, Logofătul Costandin
şi „Raliţa Creţuleasca, soţiia răposatului Cluc[a]r Iordache
Creţulescu, înpreună cu fii dumnei", cu Brîncovenii: Banul
Niculaie şi Vornicul Grigore, fiul celui d'intăiu, pentru moş­
tenirea dela Ţeca a lui Constantin-Vodă. Se înşiră dove­
zile Creţuleştilor. „Al treilea carte au arătat a răposatului
Costandin Brîncovean[u] Vel Cluc]e]ru cu pecetea dum-
 DOCUMENTE BRÎNCOVENEŞTÎ 347

[nea]luî, iscăliţi mijlocitori: părintele Sidis Daniil, duhov­

nicul amândurora casălor, şi dumn[ea]luî Cămăraşul Panait
Murezini, la măna răposaţii Domnii Săfticăl Creţuleascăî
i a coconilor ei, verilor dumn[ea]lul, în care pomeneşte dă
dooă cărţi ce s'au zis mai sus, cu P 7225 [1717—8], a Doamnii
Maricăî şi cartea dumn[ea]luî dă la 1' 7240 [1731 —2], ca pană
1
la veleat 7255 [1846—7], t 1 8 3 6 t f ^ c j fiorinţî, poturi 5, do­
bândă pă în (?) partea lor dă la Cămara Chesaricească i-au
plătit dum[nea]luî cu măna sa la dumn[ea]lor, iar de acumu
înnainte s'au aşăzat ca cu cartea acasta să o iâ însuşfî]
dumn[ea]lor dă la C ă m a r a Chesaricească, şi cartea acasta
să fiie desăvârşit exofliticon între dănşi.
Al patrălea carte au arătat a răposatului Costandin
JBrâncovean[u] biv Vel Logofăt, cu trei mărturii: Barbul
Văcărescul Vel Ban, I. Roset Vel Banu i Ştefană Văcâ-
rescul Velu Logofăt, întărită şi dă părintele Neofit Mitro
politul ţări, cu P 1752, Noemvrie 22, la măna dumn[ea]lor
verilor dum[nea]luî, adică: Rad[u] Creţulescu biv Vel
Stolnic i Costandin Creţulescu biv Vel Spâtaru i Toma
Creţ[u]lescu Vel Clucjejr şi Nicolaie Creţulescu biv Vel
Medelni£[e]r, pentru că, avănd dum[nea]lor a lua dăn dobân­
zile banilor dă la Cămara Chesaricească pă anu florinţl
nemţeşti 1 8 3 6 t , poturi 5, după care să dedese răposaţii
Domniţi Saftil la 1' 1747, G h e n a r i e l , — cu care carte făcea
aşâzămănt să-şî iâ dumn[ea]lor însuşi partea dă la Că­
mara înpărătească, strică acel aşâzămănt şi să încarcă
dumn[ea]luî răposatul Costandin Brăncovean[u] Vel Lo­
gofăt să le plătească t' 11.019 fiorinţî nemţeşti, poturi 30,
dobândă pă 6 ani, pă partea dumn[ea]lor, ce n'au luat,
adică dă la 1' 47 păn la 52, scoţând cheltuelile cele obiş­
nuite ale Cămări, zloţi 390, poturi 30, şi să mai încarcă ca
partea lor să o aşaze dumn[ea]luî pă numele dum[nea]lor
la Cămara înpărătească, aducăndu-le scrisoare întărită cu
iscă[li]tura şi pecetea Cămări înpărăteşti, ca să fiie şi să-şî
iâ acesta sumă de florinţl în toţi ani, făctndu-le dăsăvărşit
dăspârţire din partea răposatului. A cincilea carte au
arătat grecească, iscălită Manolache Brăncoveanu, cu pe-
348 DOCUMENTE* BRÎNCOVENEŞTÎ

ceatea dum[nea]lul, cu Y 1768, Avgust 20. în care scriie

că, dă vreme ce s'au făcut cărţi între dum[nea]luî şi între
fratele dum[nea]luî, CluC[e]r[ul] Niculaie, ca să-şî stăpânească
fieşcarele dăntre dum[nea]lor jumătate parte din strămo-
şăscul capital ce au la Ţeca Becului, întru care capital are
şi dum[nea]lor boeri Creţ[u]leştî p a r t e ; însă dum[nea]luî
Banul Thomiţa, dumnealui Vel Vornic Costandin şi Ior-
dache feCorul Rad[u]luî, şi iaă dobânda capitalului, şi, dă
v r e m e că cel mai jos iscălit a ă priimit după înpărţeala cea
d'intăî a plăti către dum[nea]luî Banul Thomiţa dobânda
anului, cum şi către dum[nea|luî Iordache jumătate dă bani
de acuma, — pentru aCasta dar să făgădueşte cu acastă
carte a-î plăti dum[neaJlor dobânzile, a n u m e după soma ce
«se dă la Ţecă; asemenea şi fratele dum[nea]luî CluC[e]r[ul]
•este îndatorit a plăti dobânda anului la dum[nea]luî V e -
Vor[ni]c Costandin, întreagă, şi jumătate la Iordach[i] Crel
ţulescu. A u mai arătat dum[nea]lor boeri Creţ[u]leştî şi o
copiie după un pitac al Mării Sale Domnului părintele
Mării Sale ce scriie la Măriia Ta, în care să coprinde câ,
pentru acastă datoriie, după jălbile ce au dat dum[nea]lor
boeri Creţuleştî, s'au întrebat dum[nea]luî Banul Niculaie
Brăncoveanfu], şi nu au tăgăduit, fără numai au zis că
acumu nu are dâ unde să-î răspunză, iar mai cu vreme
îi v a plăti şi că, la al doilea Domniie, fiindă scurtă, nu
s'au făcut nicî-o energhiie.
Dum[nea]lor boeri Brăncovenî răspund că răposata Măria
Doamna au făcut diiatâ, întru care aminteşte toate câte au
făcut în cartea sa ce arată dum[nea]lor boeri Creţuleştî,
1
din care rămăne toată acastă datoriie a c h i r o s ; care diiată
este numai cu pecetea, neavănd nici iscălitura Doamniî, nici
iscălitură dă marturi, nici veleat, iar, pentru pitac, răspunde
dum[nea]luî Banul Manolache Brăncoveanfu] că, dă s'au
şi întrebat frate-său, dum[nea]luî nu are nicî-o ştiinţă, şi
poate să fi făcut v r e o vorbă în cabinet dă datoriia aCasta,
numai a răposatului frăţine-său, necoprinzăndu-o într'acea

1
Fără preţ.
 DOCUMENTE BETNCOVENESTÏ 34$

vorbă, Banul Manolache nefiind acolo. Al treilea ţidu-

lele plătii (sic) sănt pană la P 1772, şi dă atunci sânt ani
32, cu care să înplineşte şi trece paragrafiia cea mare.
Al patrâlea, acastă dreptate a dumn[ea]lor boerilor Creţu-
leşti era un dar, iar nu o dreptate cu temeiu, şi, luăndu-o
înpărăţia cu urgiie, vănzăndu-să Ţeca dă nevoie, şi, luăn-
du-să banii dă frate-său, s'au dat la miriia, n'au mai ră­
mas la casele dum[nea]lor nimic. Şi s'au ştersu acea u m b r ă
dă dreptate ce avea mai nainte dum[nea]lor boeri Cre-
ţ[u]leşti.
La acestea răspund dum[nea]lor boeri Creţ[u]leştî, întăiu
că acea carte ce o numesc diiată, neavănd iscălitură, nici
marturî, nici veleat, numai pă o pecete ce au r ă m a s în măna
clironomilor, nu are nicî-o putere şi chiros [ x a i p o c prilej],
căci, dă ar fi avut vre-un chiros, putea dum[nea]lor boeri
Brăncovenî să o arate dă atunci, fiind în casile dum[nea]lor,
iar nu tocmai a c u m ; ci datoriia acasta ce o pretendirisesc
dum[nea]lor din ţara asta, aşazămăntul clironomuluî răpo­
satului Costandin Brăncov[eanu], carele au fost şi în vârstă,
şi boeru mare, fără dă nicî-o judecată, nici silă, ci dă bună
voia dumisale s'au dat platnic cu atătea cărţi, şi au şi plătit,
şi clironomiî dum[nea]luî asemenea s'au dat platnici, şi au
plătit dăn dobândă; cum pot scăpa dar dân datoriie făr
de nicî-un sinet? Al doilea, la pitacu: Răspunde dum[nea]lor
boeri Creţuleştî că zisa unui Domn că, după jalba dum-
[nea]lor boerilor Creţ|u]leştî, s'au întrebat dum(nea]luî Ba­
nul Nicolaie Brăncovean[u], şi n'au tăgăduit datoriia, este
dovadă dăplină, şi nu mai încape căt dă puţină împotri­
vire. La al treilea, răspunde că paragrafiia nu să începe
dă la ţidulele dă plată, ci dă la pornirea jălbiî, din care
nu să înplineşte anii dă paragrafiia cea mare, — sănt dar
datori dum[nea]lor a plăti capetele şi dobânda după cum
să aşternu în dosul anaforaliî. La ai patrulea, răspunde că
nu are nici o urgiie asupra dum[nea]lor boerilor Brănco­
venî, ci pricina au fost între Cozlicean[u] şi între dum[nea]lor
boeri Brăncovenî pentru un zapis plaston [plastografiat], care
zapis, rămăind moştenire la miriie, s'au cerut banii, iar nu.
350 DOCUMENTE BBÎNCOVENEŞTl

urgiie dă altă pricină, şi nicî banii Ţecăî nu i-au luat numai

dum[nea]luî Banul Niculaie Brănc[o]v[eanu], că nu putea
să-î iâ, căci Nemţi, unde sănt doi creditori, nu plătesc la
unul, ci plătesc la amândoi cu bune dovezi, maî ales la
Cămara înpărătească. [Boierii hotăresc a se plăti. Nu se
primeşte paragrafia, şi, pentru că „pricina este cunoscută
ca deplinii"; citate „cărţile împărăteşti", cartea 68, titlurile
14 şi 15, în greceşte.]
1
[Socoteală:] 61.216 t , 80 banî, sănt capetele ce au fost
în ţeară.
1
58.768 t — dobânda în 32 ani, dă la 1' 1772
4 1 1
până la l 1804, pă ani câte t 1836.60, pe t 3, pă an
la sută.
|Iscălesc:] O O ' r p f p o S X a y i a s A o a t 6 e o c . Iosif
Argeş. . . . Buz[ău], Dim[itrie] Ban. [Două iscălituri neîn­
ţelese.] R[adu] G[olescu] biv Vel Vor[ni]c, Vel Logt., Bar[bu]
A^ăc[ărescu], biv Vornic. A t i p i c ? K X o o r î ă p T j c D. V a r l a m ( ? ) .
 T A B L A N U M E L O R '.

A g a S t a ţ i e , 59 (54). (4). ( e g u m e n i d e : N i c o d i m ) ,
A l ă m ă n e ş t î ( s a t ) , 59 ( 5 4 ) . V . ş i 187 (1), 190-1 (7-8), 198-200
Alimăneştî. (1-2), 222 (21), 2 3 0 ( 3 3 ) .(epis­
A l b e ş t i ( s a t ) , 77 ( 7 7 ) , 7 8 (78). cop!), 1 5 2 - 3 (155-6). ( I l a r i o n ,
Alexandria (patriarhul Samuil e p i s c o p d e ) , 3 1 3 u . (58). (lo-
d e ) , 332. sif), 3 5 0 . ( p r o t o p o p i a d e ) , 211 u .
Alexianu (ginerele lui Ştefan (ispravnici de), 189-90 (6),
B r î n c o v e a n u ) , 335 (6). 2 7 0 - 1 (37). ( l o g o f e ţ i d i n ) , 2 1 9
Alimăneştiî-de-sus (sat), 91-2 (17), 231 ( 3 5 ) .
(97). Argetoianu (Constantin), 341
A l u n ( s a t ) , 3 1 2 (55). (10). ( M i h a l ) , 341 (10).
A m ă r ă ş t î ( d e a l c u v i e ) , 62 (57). A r n ă u ţ î , 148 (151).
A n i n i ş (sat), 290 (7). Arnota (mănăstire), 124 (124),
Antonie-Vodă (din Popeşti), 125-6 (126), 294 (12) (egu­
3 2 5 (3). menul Ilarion de), 76 (75).
A r d e a l , 340. (egumenul Ştefan), 279 (54).
A r g e ş ( m ă n ă s t i r e ) , 187 u . , 212 ( s a t u l ) , 129, 2 5 5 ( 1 8 ) .

B ă b e a n u ( f a m i l i e ) , 298 (23). g o r e ) , 18, 3 3 (28), 3 5 , 271-2

B ă c e ş t î (sat), 293 (11). ( 3 8 ) . ( l o a n ) , 60, 8 9 , 297 (20).
B ă d e ş t î (deal c u v i e ) , 3. B ă l e s c u ( m u n t e ) , 9 6 ( 1 0 2 ) , 110-2
B a i a - d e - f i e r (sat), 21, 25, 27 (23), (113), 113 (115), 163 (173),
30, 3 2 (27), 3 5 , 3 7 , 8 4 ( 8 7 ) , 8 7 169-70 ( 1 8 1 ) .
(92), 122 (123), 149, 1 5 4 - 5 ( 1 5 7 ) . B a l ş (?) ( G h e o r g h e ) , 344 (12).
B ă l ă c e a n u ( G h e o r g h e ) , 104(107). Bălteanu,Bîlteanu (Constantin),
( M ă r i a ) , 124 ( 1 2 5 ) . 1 7 3 ( 1 8 5 ) . ( G l i g o r a ş c o ) , 178(194).
B â l ă c e s c u ( f a m i l i a ) , 2 8 9 (6). B ă l t e n î ( s a t ) , 7 2 (68), 7 5 - 6 (74),
B ă l e a n u ( C o n s t a n t i n ) , 332. ( G r i - 76 (75).

1
N. B. Nu se c u p r i n d e Prefaţa.
352 TABLA NOMELOR

B a n î ( M a n o l a c h i ) , 195 (3). ( M a ­ B o r e ş t î (?) ( s a t ) , 2 3 0 (34).

t e i ) , 5 9 (52), 6 2 (57). B o r u ş e ş t î (sat), 101-2(106), 123.
B â t o ş a n î , B o t ă ş a n î ( s a t ) , 4 7 (38), B o ş o m e g î ( s a t ) , 204 (7), 2 9 0 (7).
129. B r ă d e s c u ( C o n s t a n t i n ) , 2 9 8 (23).
B ă r b ă t e s c u ( f a m i l i e ) , 3 0 8 - 9 (49), B r ă d e t ( s a t ) , 70 (67).
336. B r ă i l o i u ( A n i ţ a ) , 2 7 3 (41). ( B a r -
B ă r b ă t e ş t i ( s a t ) , 2 4 0 , 2 6 7 - 8 (33), b u ) , 15-6, 267-8(33). ( C o n s t a n ­
2 8 9 (6). t i n ) , 159 (165), 160 (167), 1 7 5 - 6 ,
B ă r c h e c i u ( m u n t e ) , 167 (176). 189), 2 9 8 ( 2 3 , 25). (Cornea),
B a r o g e a n î ( s a t ) , ' 2 2 (123). 2 9 1 - 2 (8). ( D i n c ă ) , 136 ( 1 4 0 ) .
B ă r z o t e n I ( s a t ) , 8 7 (92). ( D o s i t e i u ) , 60. ( G r i g o r e ) , 313
Belciugatul, Belciugate (sat), (56). ( M a t e i ) , 2 7 3 ( 4 1 ) . ( T o d o r j ,
1 3 0 (131). 298 (25). ( T o m a ) , 84 (87).
Bengescu (familie), 290 (7). B r a ş o v , 344 (12).
: C o n s t a n t i n ) , 148 (151). ( S t a i - B r ă t ă ş a n u ( f a m i l i e ) , 187 ( 2 ) , 1 8 8
c u ) , 60. (3). 1 9 2 - 3 (2).
B e r b e s c u (familie), 298-9 (26), B r ă t i a n î ( s a t ) , 70 ( 6 7 ) .
301 (32), 3 0 2 ( 3 4 ) . B r a t o v o i e ş t I . B r a t i v o i e ş t î (sat),
Berbeştî (sat), 75 (73), 75-6 87-8, 109-10 (111-2), 1 1 9 ( 1 2 0 ) ,
(114), 118 (118), 2 0 1 - 2 ( 1 , 4), 130 (132), 145.
2 0 4 u . (7), 2 9 4 - 5 (14-5), 296 u . , B r a ţ u l (logofătul, nepotul epis­
3 0 7 (45). copului Damaschin de Rîm-
B e t t e r a ( D o m i n i c ) , 336. n i c ) , 2 3 (20), 3 8 ( 3 2 ) .
Bibescu (Catinca), 179 u . (Da- B r i n c î ( l o c a l i t a t e ) , 269.
mian), 179 u. (Gheorghe- Brîncoveanu (familia), 319 u.
V o d ă ) , 196. ( A n c u ţ a ) , 336. ( B a l a ş a ) , 3 3 1 - 2 ,
Bîrsescu (familia), 15, 17 (11), 3 3 3 (6). ( C o n s t a n t i n - V o d ă ) , 3 ,
16, 100, 289 (6). 4 - 5 (2-4), 6, 9 - 1 0 (6), 11-2 ( 7 ) ,
B î r s e ş t I ( s a t ) , 2 0 4 (7). 2 4 5 - 6 ( 1 1 ) , 2 5 3 (14), 2 6 3 - 4 (28)
B i s t r i ţ a ( m ă n ă s t i r e o l t e a n ă ) , 25, 2 6 4 - 5 (9), 299 (26), 3 2 5 u . , 3 3 9 .
29 (25), 3 8 ( 3 2 ) , 44 (35), 4 6 ( C o n s t a n t i n , n e p o t u l d e fiu a l
(37), 9 2 (9), 125-6 (126), 168 precedentului), 333 u. (Gri­
(179), 181-2 (190), 204 (7). g o r e ) , 1 6 3 - 4 (174), 1 7 3 - 4 ( 1 8 6 ) ,
( e g u m e n i de), 40(32). ( e g u m e ­ 3 4 6 u . (16). ( M a n o l a c h i ) , 3 4 3 u .
nul Antonie), 7 6 (75). (egu­ ( M a r i c a D o a m n a ) , 330 u . 340.
m e n u l Ş t e f a n ) , 94. ( a r h i m a n ­ (Mariţa, fiica lui Ştefan), 333
dritul Mihail), 115. (vama), (6), 3 3 6 u . (Nicolae), 344 u.,
130 (131). 346 u. (16). ( P r e d a ) , 319 u.,
B l e î , B l e i c î (sat), 79 (80), 248. 326. ( S m a r a n d a D o m n i ţ a ) , 3 4 0 .
B l i d a r i ( s a t ) , 79 (80). ( S t a n c a D o m n i ţ a ) , 331, 340.
B o d e ş t î ( s a t ) , 2 6 8 (34), 2 7 0 (36), B r î n c o v e n î ( s a t ) , 11-2, 273-4 ( 4 2 ) ,
273 (40), 276 (46), 278 (50), 196 (4).
2 8 3 - 4 (67). ( s c h i t ) , 191 u . (1 u . ) , B r î n c o v e n î (mănăstire),177( i31),
2 7 3 (41), 303 ( 3 6 ) . 193 u . ( e g u m e n u l Ghenadie
B o g d ă n e ş t î ( s a t ) , 2 5 5 (18), 2 9 9 (26). B o d e s c u ) , 193-5 (1-3).
 TABLA KUDELOK 353

B r o ş t e n î ( s a t ) , 193 (1). r o s t e a d e n e g u s t o r i d i n ) , 244

Bucium (sat), 119. V . şi Bu­ (9). ( „ s u d " ) , 3 0 6 (42).
ciumi. B u d e ş t I ( s a t ) , 79 (80), 271 (37).
B u c i u m e n î ( s a t ) , 123. B u d o i u ( s a t ) , 117 ( 1 1 8 ) , 2 0 3 (4),
B u c i u m i ( s a t ) , 124 ( 1 2 4 ; . 204 J ) .
Bucşănescu (Mincu), 229 (32). B u d u r e ş t I ( s a t ) , 2 7 8 (50)
(Sandu), 213-4 (7), 227 (29), B u j o r e a n u (familia), 194,273(41),
229 (32), 231 (35), 232 (37). 2 7 4 - 5 (43), 2 8 2 - 3 (64 , 289 (6),
B u c u r e ş t i , 8 6 (88), 1 13(118), 115, 3 0 3 (36). ( R a d u ) , 193 (1).
134 (136), 154, 164, 211 (1). B u j o r e n î ( s a t ) , 17.
2 1 5 (9), 219 (18), 231 (36), 2 3 9 B u j o r i ( d e a l c u v i e ) , 130 ( 1 3 2 ) .
(1), 2 4 2 (6), 249 (12), 2 6 I , 2 6 2 B u r b â t e ş t I (sat), "7.
(25), 3 0 0 (300), 3 0 8 (46). ( M i t r o ­ B u t a r î ( s a t ) , 10u (106).
p o l i a ş i R a d u - V o d ă ) , 311 ( 5 2 ) . B u z e s c u l ( C l u c e r u l R a d u , şi f a ­
( n e g u s t o r i d i n ) , 2 9 2 (10). ( s t a - m i l i a l u i ) , 2 4 2 (7).

Cacaleţî (sat), 82 (85), 109-10 C ă z ă n e s c u (familie), 16,289(6).

(111-2), 119 (120), 130 (132). C ă z ă n e ş t î ( s a t ) , 79 (80), 8 8 (92),
C a c o v a ( s a t ) , 1 6 , 6 1 (55), 2 7 4 (43), 91 (97), 97 (104), 124 (124), 2 0 5 ,
239 (3). 242 (7).
Caimacami (de Craiova), 65-6 C e r b u r e n I (sat), 92 . 9 7 ) , 225 (26).
(62), 1 2 0 - ! (120-1), 133 (I35) C e r e ţ i ( s a t ) , 109 (111).
138, 145-6 u . (150), 146 u . (151), C e r n ă d i a ( s a t ) , 1 1 1 , 2 9 0 (7).
1 4 8 ( 1 5 2 ) , 156-7 (159-61), 1 7 1 - 3 C e r n ă t e ş t I ( s a t ) , 6 2 (58).
(184-5), 195 (3). Cerneţî (oraş), 130 (131). (pol­
C a l u l ( s a t ) , 20o. c o v n i c d e ) . 204 (7).
Cantacuzino (Constantin Stol­ C h i c e n î (sat), 321-2.
n i c u l ) , 12. ( C o n s t a n t i n C a i m a ­ C î m p u l u n g , 2 5 . ( m ă n ă s t i r e a ; şi
c a m u l ) , 182 (198). (Gheorghe egumenul A n t i m ) , 196.
B a n u l ) , 2 0 (16), 3 3 (28), 1 4 1 - 3 C î m p u l - M a r e (sat), 1 2 3 , 129.
(35). ( M a t e i B a n u l ) , 336. ( P î r - C î n e n î (schelă), 177 (190).
vu), 227-9 (29-32). (Şerban- Circourt (contele şi soţia sa,
Vodă), 325 u. (11). (Ştefan- S a f t a R o s e t ) , 341 (10).
V o d ă ) , 14 (9). ( T o m a ) , 3 0 4 (36). C i r e ş ( s a t ) , 2 9 5 (14).
Capudan-Paşî, 157 (162). C î r l i g e n î ( s a t ) , 2 0 5 , 2 9 6 (18).
C a r a g e â ( C o s t a c h i ) , 145. ( N i c o - C i s n ă d i e ( s a t ) , 2 9 0 (7).
l a e - V o d â ) , 1 0 9 - 1 0 ( 1 1 I-2), 112-3 C i u t e ş t î ( s a t ) , 73 (70), 9 2 (97).
(114), 1 1 9 ( 1 2 0 ) , 166 (176). ( I a n - Clucerul (Alexandru), 154-5
c u ) , 156-7 ( 1 5 9 - 6 0 ) . (157).
CărbuneştI ( s a t ) , 2 6 3 (27), 275 C o b ş o r ( s a t ) , 290 (7).
(45). Coburg (principale de), 130-1
C a r p e n i ( s a t ) , 2 0 4 (7). (132-3).
C ă r s t ă n e ş t î ( s a t ) , 2 7 4 (43). C o c o r e ş t l ( s a t ) , 2 6 4 (28), 3 2 3 .

7992. V o l . X I V 23
354 TABLA NUMKLOK

Codreanu ( D i m i t r i e ) , 8 4 (87). 3 9 , 4 0 (32), 41 (33), 5 0 , 5 9 (54),

Cojeşti (sat), 111-2(7), 130(131). 60, 106, 110 (113), 115, 118
C o l i b a ş I (sat), 47, 205. (119), 133 (135), 140 (144), 171
C o l t e ş t î ( s a t ) , 2 9 2 (22). (183), 1 7 3 ( 1 8 6 ) , 1 7 4 ( 1 8 7 ) , 175-6
Comăneanu ( R a d u ) , 6 6 (62). (189), 2 5 5 (18), 264 (28), 272
C o m ă n e ş t î (sat), 298 (24). (38-9), 3 0 0 (29), 3 0 2 (34), 123
Constantin-Vodă Şerban, 324-5 (55). ( b i s e r i c a Sf. Spiridon),
(2). 118(119). (economul episco­
Constantinopol(Calinic,patriarh piei de Rîmnic), 119 (119).
d e ) , 5 u . (5). (preoţi), 195 (3). (negustori),
C o p ă c e n î ( s a t ) . 2 5 5 (18). 3 9 , 115. ( l o g o f e ţ i ) , 169 (181).
C o p ă c i o a s a ( s a t ) , 192. Craioviţa (moşie), 11-2 ( 7 ) , 19
C o r b i ( s a t ) , 68, 7 0 ( 6 7 ) , 7 3 - 4 (70-1). (14), 3 4 (30), 3 7 , 5 3 - 4 (48), 8 7
C o r b i ş o r ( s a t ) , 2 9 0 (7). (92), 9 6 - 7 (103), 118-9 (119),
C o r n e t ( s a t ) , 287 (2). 136(140), 137-8(102), 139(143),
C o r ş o r î ( s a t ) , 3 0 4 (7). 141-2 (146), 174 (187), 176.
Costeştî (sat), 15, 26, 9 3 (99), C r e m ( s a t ) , 7 9 (80).
267 (33), 2 8 9 (6). Creţulescu ( C o n s t a n t i n ) , 341 u.
C o ţ ă i a n î ( s a t ) , 3 0 9 (47). (11), 3 4 5 , 3 4 8 . ( I o r d a c h i ) , 3 3 0
C o t e a n a (sat), 328-9. u . (5-8), 3 4 8 . ( I s t r a t e ) , 3 4 5 u .
Coteana-Mare ( r î u ) , 3 2 4 (2). ( M a n o l a c h i ) , 345 u . (N'icolae),
C o t e n i ţ a ( s a t ) , 3 2 4 (2). 341 u . (11). ( R a d u ) , 3 4 8 . ( R ă ­
C o t m e a n a ( s a t ) , 91 (97), 198 (3). ii ţ a ) , 3 4 5 u . ( S a f t a ş i fiii), 3 3 3
C o z i a ( m ă n ă s t i r e ) , 2 0 8 , 2 3 0 (33). (6), 3 4 2 , 3 4 7 . ( T o m i ţ a ) , 341 u.,
(proegumenul Ghenadie de), 3 4 3 u . (12), 3 4 8 .
196-8 (1-3), 199 (6), 2 1 3 - 4 (7). C r e ţ e n î ( s a t ) , 4 6 (38), 6 2 (57), 91
( I o s i f e g u m e n u l d e j , ! 1 9 (119). (95), 9 8 , 102, 123, 128-9, 130
C o z l i c e a n u ( f a m i l i e ) , 349. (132), 146-8 (151).
Craiova, 19 (14), 27 (23), 2 8 , 30,

D ă n u ţ e n î ( s a t ) , 7 1 , 2 0 2 ( 1 3 ) , 204, d i n 1 7 8 1 , 104 ( 1 0 7 ) ; d i n 1790,

2 9 5 (15), 2 9 6 (16), 301 (33). 130-1 (132-3); din 1804, 346
Deveselu ( s a t ) , 136 (140) (15).
Dimancea (Răducanu), 190 (6). D o b a - d e - j o s (sat), 322-3.
D i n t r ' u n L e m n ( m ă n ă s t i r e a ) , 101 D o b r a ( P e t r e ) , 341 (10).
( 1 0 6 ) , 1 3 4 - 5 ( 1 3 7 - 8 ) , 142-3(147-8), D o b r i c e n î ( s a t ) , 87 (2), 191 ( I ) ,
158 (163), 229 (32), 289 (6), 294, 2 3 9 ( 1 ) , 240, 2 7 4 (43).
(13). D o b r u n ( s a t ) , 3 1 3 (56).
D i v a n u r i : d i n 1654, 3 2 5 (2); d i n D o b r u ş a ( s a t ) , 127 (30). ( s c h i t ) ,
1685, 3 3 0 (4); din 1705, 9-10 132 (134), 2 6 2 - 3 (26).
(6); d i n 1693, 4 ( 2 ) ; d e supt Domneşti ( s a t ) , 6 8 , 73 (70), 74
M i h a i - V o d ă R a c o v i ţ ă , 304 (36); (71). 80 (83).
 TABLA NUMELOR 355

D r ă g l e a n î ( s a t ) , 3 2 4 (1). D u m b r a v ă ( p r e o t u l ) , 201 (8), 2 6 3

D r ă g o i e ş t i ( s a t ) , 1 4 2 - 3 (147), 3 2 8 . (27), 2 0 5 (29).
D u c a ( Ş e r b a n , b e i z a d e a ) , 332-1. Dumbrava ( p l a s ă ) , 145-6 (150).
D u c a ( C ă p i t a n •, 5 8 (51). D u m b r ă v i ţ a ( s a t ) , 158 (163).
D u d e s c u ( C o n s t a n t i n ) , 336. ( g r a ­
f u l ) , 170 (181).

E .

Enzenberg ( g e n e r a l u l ) , 131. E v r e î , 170 (182).

E p i s ( A n t o n ) , 50.

F.

F ă g ă r a ş , 25. F i l i p e s c u ( f a m i l i a ) , 104 (107).

F ă l c o i a n u ( f a m i l i e ) , 1 9 6 , 3 2 4 (2), F l ă m î n z e ş t î ( s a t ) , 187 (8).
329, 332. ( p o m e l n i c u l eî), 83-4 F l o r e ş t î ; s a t ) , 287 ( 1 2 ) .
(86). F i o r u l ( s a t ) , 329.
F ă l c o i u l - d e - s u s ( s a t ) , 324 (1). F o l e ş t î ( s a t ) , 15 (11), 2 1 , 3 5 , 6 7
F e d e l e ş ( s a t ) , 7 9 (80). (64), 8 7 (92), 134 ( 1 3 7 - 8 ) , 1 4 2 - 3
Fedeleşoifl (mănăstire), 73(70). (147), 1 5 0 - 1 , 160 (167), 193 ( 1 ) ,
(Costandie, egumen d e ) , 119 194-5 (2), 222 (20), 254 (18),
(119). ( I o a n i c h i e , e g u m e n d e ) , 2 7 3 (41), 2 7 4 (43), 2 9 0 (7).
198-9. Fometeştî (sat), 24 (22), 3 0 - 1 ,
F e r e g e ( s a t ) , 7 3 (70). 3 7 , 8 7 (92), 1 6 0 - 2 (168-9), 2 8 9
F e ţ e n î (sat), 79 (80). (6), 3 2 5 ( 3 ) .
F i l e ş t î ( s a t ) , 77 (77), 7 8 (78).

G ă g e n î ( s a t ) , 2 9 3 (11). 141 ( 1 4 5 ) , 142-3 (147), 1 5 8 ( 1 6 3 ) .

G ă n e s c u ( I o a n ) , 162 (170). ( Ş t e ­ G e r m a n i ( o c u p a ţ i e şi A d m i n i s ­
f a n ) , 173 (185). traţie în O l t e n i a ) , 15-6 ( 1 1 ) ,
G ă n e ş t I ( s a t ) , 102. 17 (13), 19-20 ( 1 5 - 6 ) , 27 ( 2 4 ) ,
G ă n g u l e ş t i (sat), 275 (45). 50 u., 6 2 (57), 125-6 (126-8),
G ă r c e a ( s a t ) , 287 (2). 132-3 (135), 225 (25), 272 (39),
G ă r d e ş t I ( s a t ) , 4 7 (38), 9 0 (95), 296 (19), 300 ( 2 9 ) , 3 0 1 - 2 ( 3 3 ) ,
102, 109, 129, 130 (132), 262 303 (36).
( 2 6 ) , 2 6 3 (26), 2 6 4 (28), 2 9 7 ( 2 0 ) . Gheban (munte), 169-70 (181).
G ă v a n e (sat), 7 1 . Ghica (Alexandru Scarlat-Vo­
G e a n i ( C o n s t a n t i n ) , 149. d ă ) , 1 7 2 - 3 (185). ( G r i g o r e M a -
Genunea. V. Genunenî. teî-Vodă), 193 (1), 194, 214
Genunenî (sat), 134-5 (137-8), (8). ( S c a r l a t - V o d ă ) , 8 6 - 8 ( 9 2 ) ,
356 TABLA NUMELOR

90-1 (95). ( C o n s t a n t i n Logo­ Govora (mănăstire), 276 (46).

f ă t u l ) , 3 3 3 (5). ( D i m i t r i e Ba­ (Paisie, egumenul de), 201.
nul). 350. (Ştefan, e g u m e n u l de), 259-60
G h i z a (?) ( C o n s t a n t i n , b o i e r ) . 3 3 6 . (24).
Gioroc (sat), 82 (85), 8 7 (92), G r e b l e ş t r , 2 4 3 (8).
1 0 9 - 1 0 (111-2), 119 (120), 130 G r e c e a n u ( f a m i l i a ) , 3 2 4 (2). ( C o n ­
(132), 137 (141), 145. s t a n t i n ) , 332. ( D r ă g h i c i ) , 3 3 3 ,
G l a v a c i o c ( m ă n ă s t i r e ) , 199 u . 3 3 7 - 8 . ( G r i g o r e ) , 67 (64), 3 3 6 .
Glodul Govoreî, 17. (Şerban), 331-2 (5), 3 3 3 (6),
G o l e a s c ă ( v i e ) , 106. 3 3 5 (7), 3 3 7 - 8 .
G o l e s c u ( f a m i l ie), 8 3 (85). ( I o r g u ) (
G r e c i , 4 0 (40), 215 (10), 281 (61).
1 8 2 - 3 ( I 9 8 - 9 ) . ( M a r i o a r a ) , 182-3 ( c ă l u g ă r i ) , 2 0 2 (3). ( p r e o ţ i ) , 177
(198-9). ( R a d u ) . 350. (192).
G o l e ş t i ( s a t ) . 6 5 (61), 6 8 . G r e c i (sat), 295 (15). 2 9 9 (26),
G o r g a n u l ( s a t ) , 177 (191). ( l o c ) , 3 2 4 (2).
329. G r o a p ă ( s a t ) , 69 (65).
G o r j ( i s p r a v n i c i d e ) , 3 1 2 (54). G r o ş i ( s a t ) , 6 3 (58).

H â g i m e ş t î ( s a t ) , 123. H u r e z (tîi-g ş i s a t ) , 15. 87 (92),

H a m a r a d e ( r î u ) , 2 0 4 (7). 2 5 9 (24), 2 7 1 - 2 ( 3 8 ) , 3 2 8 . ( j u ­
H a n g e r l i u (Nicolae), 148 (152). d e ţ de), 49 (44). (negustori
H ă ţ i ş e ş t î (sat), 98. d i n ) , 49 (44), 5 5 (50).
H e r ă s c u ( Ş e r b a n ) , 332. H u r e z ( m ă n ă s t i r e ; s o b o r u l ) , 22-3
H o m e r , 168-9 ( 1 7 9 ) . (18-20), 8 3 - 4 (29), 3 8 (31). V . ,
H r a s t u l (sat), 321. p e n t r u celelalte, Prefaţa
Hrisosculeu (familia), 195 (3).
( I e n a c h i ) , 8 9 , 90 n . 1, 120 ( 1 2 1 ) ,
1 9 5 (3).

l a ş ( s a t î n O l t ) , 236 (43). Ipsilanti (Alexandru-Vodă), 97

I n z e r ( s a t ) . 2 9 3 (11). (104), 1 0 3 - 4 ( 1 0 7 ) , 1 1 0 ( l 12), 119
I e r u s a l i m (Hrisant, p a t r i a r h de), (120), 130-1 ( 1 3 2 - 3 ) , 166 (176),
3 3 0 (5). 3 4 6 (15).
I g o i u ( s a t ) , 2 8 9 (6). I z v e a r n a ( s a t ) , 2 9 0 (7).
I o n e ş t î ( s a t ) , 47 (39). I z v o a r e ( s a t ) , 136 (140).
Iosif, nepotul episcopului Da- I z v o r a n u (familia) 2 0 3 (36), 2 7 3
maschin de Rîmnic, 2 5 , 27 (41).
(24), 2 9 (25), 3 9 , 40 (32), 4 4 (25), I z v o r u l d e N e m o i u (deal c u vii),
4 6 (37). 102, 146-8 (151).

J ă g ă i u ( s a t ) , 2 0 3 (4). (30), 3 5 , 59 (54), 8 7 - 8 (92), 107

J d e g l a ( s a t ) , 2 5 , 27 (23), 3 1 , 3 4 (110), 159 (164).
 TABLA NUMELOE 357

Jianu (Radu), 193 (2). ( S t a n ) , J i g ă l i a (sat), 323.

162 (170). ( V o i c u ) , 193 (2). J i i u ( p o d d e fier p e s t e ) , 178(194).
J i b l e a ( s a t ) , 7 2 - 3 (69).

K.

Konigsegg ( c o r n i ţ e l e d e ) , 18.

L.

L a i o v a ( s a t ) , 324 (2). L o t r e n î , 271 (37).

L a m b r i n ô (Manolachi), 332,333 Lovişte, I90 (6), 2 4 3 (8). ( v ă t a f
(6), 3 3 5 (7), 3 3 7 - 8 . d e ) , 270-1 (37).
L ă p u ş a t ( s a t ) , 2 9 3 (11). Lupeşti ( s a t ) , 122 (123).

M ă g u r e n î (deal c u viî), 62(57). M i t r o p o l i ţ î , 232(37), 261. ( A n t i m \

Măldăreşti (sat) (şi Mihalcea, 54. (Dosofteiu), 350. (Filaret
S o c o l d i n ) , 14 (9). I - i u ) , 2 0 0 ( i j , 2 2 2 - 3 (21), 2 2 7 - 8
M ă n ă i l e ş t î (sat), 321-2. (29). ( F i l a r e t a l J l - l e a ) , 140-1
M a n o l e - V o d ă R o s e t , 9 2 - 3 (98). 145). ( G r i g o r i e ) , 1 1 9 - 2 0 ( 1 2 0 ) ,
M ă r g i a ( s a t ) , 3 2 4 (2). 166 (176), 2 1 9 - 2 0 (18), 229 (31),
M ă r i t a i s a t ) , 2 8 9 (6). 2 3 0 (33). ( M i t r o f a n ) , 332. ( N e o f i t
M a r m u r e (sat), 6 5 - 6 (62), 87-8 I - i u ) , 190-1 (8), 1 9 4 - 5 (2), 341
(92). (11), 3 4 2 . ( N e o f i t a l I I - l e a ) , 181
M ă r u l - V e r d e (localitate), 71. (196). ( Ş t e f a n ) , 3 3 5 (7). ( T e o -
Măteştî, M a t e e ş t i , Mătieşti (sat), dosie), 2 4 3 - 4 (9). (V^arlaam),
2 9 0 (7), 2 9 5 (15), 299 ( 2 6 ) . 248-9 (12), 2 5 2 . (Eclesiarhul
Mateiu-Vodă Basarab, 319 u., N e o f i t ) , 214 (8i. ( L o g o f e ţ i ) , 2 1 4
3 2 4 (2). (8), 2 1 9 (16), 2 2 4 - 5 (23-4), 2 3 2 -
M a v r o c o r d a t (Constantin-Vodă), 3 (37).
6 2 (57), 6 4 - 5 ( 6 0 ) . ( I o a n - V o d ă ) , M o g o ş î ( s a t ) , 131 (133).
332. ( N i c o l a e - V o d ă ) , 14-5 ( 1 0 ) . M o g o ş o a i a (sat), 327.
Mega S p i l e o n ( m ă n ă s t i r e ) , 146 M o m i c e n î (sat), 328.
(151). Morosini (Cămăraşul Panait),
M i h ă i e ş t î ( s a t ) , 16, 181 ( 1 9 6 \ 2 5 5 347.
(18), 2 8 8 (4). M o r u z i ( A l e x a n d r u - V o d ă ) , 143-
M i l c o u , M i l c o i u , M i l c o v ( s a t ) , 79 4 (149), 175 (188), 3 4 4 - 5 ( 1 5 ) .
(80), 9 2 (97), 3 2 9 . M o t r u ( P a i s i e , e g u m e n d e ) , 119
M i l o s t e a ( s a t ) , 2 0 4 (7), 2 9 0 (7). (119).
M i n c h e a ( s a t ) , 9 2 (97). M u i e r e a s c a (sat), 319.
M i t r o f a n î ( s a t ) , 1 2 4 (124). M u s c ă l e a s c ă ( p î n z ă ) , 180.
Mitropolia munteană, 221 (20),
2 2 3 (227). ( v i i l e e î ) , 221 (20).
358 TABLA NUMELOR

N e a g r a (sat), 21, 35. Nemoiul (deal c u vil), 47, 90

N e c u i a ( s a t ) , 9 0 n . 1. (95), 97-8 (105), 102-3 (106),
Nedeia (sat), 107 (110) 158-9 106, 109, 123-4 (124), 128, 130
(164). (132), 146-8 (151).
N e g o e s c u ( P a n ă ) , 332. N e m ţ i ( f a b r i c a n ţ i ) , 177 (190).
Negoeştî, 131 (133), 2 0 5 . N o v a c i (sat), 111.
N e g o v a n i ( s a t ) , 2 5 4 (17), 2 9 6 (18). Nucşoară (sat), 63 (59), 69-70
N e g r e a c e ( s a t ) , 2 9 0 (7). (67), 80 (82).

O b e d e a n u ( f a m i l i e ) , 9 0 n . 1. ( C o n ­ O l t ( p l a s ă ) , 5 9 (52).
stantin), 17 (12), 18, 6 6 (62), O r e a v a ( R a h o v a ) , 93 (99).
3 0 3 (36). O s t r o v ( m ă n ă s t i r e ) , 13. ( ş i s t a r i ţ a
O b i l e ş t I (sat), 327. Ş t e f a n a ^ 2 2 6 - 7 (28).
O b î r ş i a ( s a t ) , 6 3 (58). O t ă s ă u ( p l a s ă ) , 277 (48).
O b i s l a v ( s a t ) , 2 0 (7), 2 9 5 (14). O t e ş a n î ( s a t ) , 15 (11), 15, 7 1 , 2 6 7
O b i s l ă v e n î ( s a t ) , 2 0 4 (7). (33), 289 (6), 299 (26).
O c n ă ( V e l ) ş i O c n a r î , 7 5 - 6 (75), Oteşti sau Oteeştî, 130 (131).
8 6 - 8 9 , 2 4 1 - 2 (5), 2 5 3 - 4 ( 1 5 ) , 2 5 7 , 2 9 0 (7).
2 6 6 (30). ( b i s e r i c a domnească O t e t e l i ş ( s a t ) , 148 (152).
d i n ) , 8 6 (89). ( j u d e ţ ! d e ) , 5 5 - 6 Otetelişanu (familia), 204 (6).
(50), 8 6 (89). ( n e g u s t o r i ) , 289 ( I l i e ) , 124 (125). ( l o n i ţ ă ) , 148
(6). (152), 155 (158). ( R a d u ) , 289
Olănescu (familia), 275 (44), (6). ( Ş e r b a n ) , 139-40 (144).
2 8 9 (6).

P.

P ă d u r e n î ( s a t ) , 106. 244-5 (10), 2 4 6 u. (12), 248.

P a n t a z i (Logofătul), 323. ( p r o t o p o p u l d e ) , 6 3 (59). ( p r e o ­
Papazoglu (Dumitrachi), 344 tul Antonie d i n ) , 2 3 3 - 4 (39).
(93). ( o r ă ş e n i i d i n ) , 2 3 5 - 6 (42). ( t u f a
P ă s c ă i e ş t I ( s a t ) , 5 9 (54). oraşului), 6 3 (59), 2 1 1 - 2 (3).
P ă t r o j a n î , 8 7 - 8 (92). ( v i i l e d e l i n g ă ) , 4 (3), 77 (77),
P ă u ş e ş t î - M ă g l a ş î ( s a t ) , 2 5 8 (18). 103-4 (107), 153, 329.
P i a t r a ( s a t ) , 47 (38), 91-2 (97). P i t o l o ş a n î ( d e a l c u v i î ) , 62 (57),
Pietrari ( s a t ) , 9 3 (99), 2 8 3 (65). 98.
( d e a l u l -ilor), 240. P l e ş e n î ( s a t ) , 3 0 0 (31).
P î r î i a n u ( f a m i l i e ) , 8 4 (87), 1 1 7 - 8 P l e ş o i a n u (familia), 248.
(118), 295 (15), 296 u., 3 0 9 - 1 0 P l e ş o i u ( s a t ) , 3 0 2 (34).
(49). P o d b a n i ţ a ( s a t ) , 1 8 - 9 (14).
Piteşti, 48 (41), 197, 231 (35), P o i e n ă r e i (sat), 68.
 TABLA NUMELOR 359

P o i e n a r u (Matei), 35. P o p e ş t i (sat în Dolj), 173(186).

P o j e ş t î ( s a t ) , 2 7 6 (45). (în V î l c e a ) , 3 2 2 .
P o j o g e n i (sat), 205. P o p i (sat), 320.
P o l o v r a c î ( s c h i t ) , 127 ( 1 2 9 ) , 131 P o r t a ( N i c o l a e d e ) , 18-9 (14), 2 7 -
(133), 138-9 (143), 140 (144), 3 0 (25-6), 3 2 - 3 ( 2 7 - 8 ) .
149, 161 (168), 201 u . , 2 0 4 (7), Porumbrenî (sat), 326.
2 7 5 (45), 3 0 9 - 1 0 (49). ( e g u m e ­ P o t l o g î ( s a t ) , 165.
n u l D i o n i s i e d e ) , 201 u . ( s a t u t ) , Prejbeanu ( f a m i l i a ) , 193 (2).
2 0 6 - 7 (8), 2 9 0 (7). V . ş i Pre­ P u r c e l e n î (sat), 205.
faţa. P u ţ u r i ( s a t ) , 27 (23), 8 3 (85), 87
Pop (Hagi Ivan, negustor ol­ (92), 1 0 9 - 1 0 (111-2), 119 (120).
t e a n ) , 9 6 - 7 (103).

R .

R ă c a r î (sat), 193 (1). fil), 321. (eclesiarhul Dosof-

R a c o v i ţ a (sat), 87 (92). t e i u ) , 2 3 (19). ( D i c h i u ) , 3 5 , 3 9 .
R a c o v i ţ ă ( M i h a î - V o d ă ) , 3 0 3 (36). ( E c o n o m i ) , 139 (143), 1 5 2 ( 1 5 5 ) ,
R ă d e ş t î ( s a t ) , 2 6 4 (28). 231 (36). ( p r e o ţ i : C l i m e n t ) , 17
Radu-Vodă L e o n , 328. (2). ( l o a n ) , 4 0 (32). ( a l ţ i i ) , 27
Rahova, 157 (162). (24). ( L o g o f ă t ) , 118 (119).
Ramadan ( C o n s t a n t i n ) , 336. R î m n i c ( o r a ş ) , 13, 17 (13), 125-6
Rămeştî. V. Rîmeştî. (126-8), 140 (144), 141 (145),
R ă ş i n a r i ( s a t ) , 178 (193). 2 2 8 (30), 2 5 5 (18), 2 7 9 (54). ( j u ­
R ă t e s c u ( f a m i l i e ) , 2 4 6 (12), 2 5 1 , r a ţ i ) , 4 9 (44). ( n e g u s t o r i : D a n ,
2 5 3 (13), 291 (7). I o t a , R a d u , ş. a.), 17 (12), 18,
R e c e a ( s a t ) , 5 9 - 6 0 ( 5 4 ) , 8 8 u . (93), 2 2 (18), 2 3 - 4 (21), 3 8 (32), 3 9 ,
9 0 n . 1. 4 2 , 4 4 ( 3 6 ) , 4 5 (37). ( P o ş t e ) , 179.
R i c h i ţ e l e ( s a t ) , 221 (19). R î m n i c ( s a t ) , 6 2 (58).
R i c h i t e n î ( s a t ) , 8 7 (90). R i o ş a n u ( f a m i l i a ) , 2 5 (73).
R î m e ş t î ( s a t ) , 15, 7 4 - 5 (72), 94, R î u l - S ă r a t ( s a t ) , 2 5 5 (18).
2 6 7 - 8 (33), 2 8 9 (6), 2 9 0 (7). R i u r e n î ( b i l c u l d e la), 177(190).
R î m n a ( s a t ) , 2 9 0 (7). Roland ( s e c r e t a r i u l ) , . 3 - 4 (48).
R î m n i c ( e p i s c o p i e şi e p i s c o p î ) , R o m a n a ţ i ( j u d e ţ ) , 3 1 3 (56).
89, 137-8 ( 1 4 2 ) , 139 (143), 164^ R o m a n i ( s a t ) , 7 4 - 5 (72).
201 (8), 2 9 2 (9), 3 0 6 (40). ( A n - Româniţi ( M a n o l a c h i ) , 120 ( 9 7 ) .
t i m ) , 2 6 3 (27). ( C h e s a r i e ) , 2 0 2 - 3 R o ş c e s c u ( f a m i l i e ) , 2 9 6 (16), 297
(4), 2 8 8 (4), 291 (8). ( C l i m e n t ) , (20).
7 6 - 7 (76). ( n e p o t u l s ă u , Hris- R o s e t ( l o a n ) , 3 4 3 (11). ( N i c o l a e ,
tea), 95. (Damaschin), 365-6 s o ţ i a şi fiicele l u i ) , 3 3 2 u , 3 3 9 u .
(30). ( F i l a r e t ) , 119 (119). ( G r i - R o ş i ( s a t ) , 2 9 3 (11).
- g o r i e ) , 7 6 ( 7 6 ) . ( N e c t a r i e ) , 141-2 Roşianu ( f a m i l i e ) , 47 (39), 3 0 1
1.146), 231 (36). (Neofit), 174-5 (32-3), 3 0 7 (45 . V . ş i R i o ş a n u .
(188). ( Ş t e f a n ) , 2 8 8 (4). ( T e o - R o ş i e s c u ( f a m i l i e ) , 307 (45).
 360 TABLA NUMELOR

R o ş i e ş t î ( s a t ) , 307 (43). R u d e n ! ( s a t ) , 6 8 , 7 3 (70).

R o v i n e (sat), 360. R u n c u l (sat), 8 7 (92), 106, 1 3 2
Ruda ( s a t ) , 79 (80), 9 2 ( 9 7 ) . (134).
R u d e a n u ( f a m i l i e ) , 4 8 (40), 2 6 1 , R u s c i u c , 345.
321. R u ş i , 133 (135), 2 0 5 .

S .

S a c o ţ ( s a t ) , 2 9 0 (7). Slătioara (sat), 265-6 (30), 275

S ă l c u ţ a ( s a t ) , 5 9 - 6 0 (54), 9 0 n 1, (45), 2 9 0 (7).
130 (131). S l ă v e ş t i ( s a t ) , 2 0 4 (7), 297 (21)
S ă l i ş t e a S i b i i u l u î , 178 (193). S l ă v i t e ş t î ( s a t ) , 130 (131).
S a m a r a ( s a t ) , 221 (19), 2 2 5 (25). S o c o t e a n u ( f a m i l i a ) , 17 (12), 5 9 -
S ă n ă t e s c u ( f a m i l i e ) , 2 7 5 (43). 60 (54), 9 0 n. I. (Răducanu
S ă r ă c i n e ş t î ( s a t ) , 6 3 (58), 8 0 (84) S t o l n i c u l şi f a m i l i a ) , 8 8 4 ( 9 3 ) .
ş i n . 1. 9 5 . ( p l a i u ) , 271 (37 . S o h o d o ! ( s a t ) , 167 (178), 202 (3).
S â r b e ş t i ( s a t ) , 2 0 4 (7). Ş o p o t , S o c e t ( s a t ) , 12.
Ş a s a ( s a t ) , 2 0 4 (7). S p ă r l e n î (deal c u v i i ) , 6 2 ;57).
S ă u l e s c u (familia), 3 0 9 - 1 0 (49). S t ă n c e ş t i ( s a t ) , 241 (14).
— Ş c h e î ( s a t ) , 8 8 (92), 135-6 (139). S t ă n e ş t î ( s a t ) , 47 (39).
S c h r a m m ( g e n e r a l u l ) , 17(12), 42. S t ă r m i n o ş î ( d e a l c u vii), 99.
S c o r e a i u (Laţco), 45 (37). Ş t e f a n o p u l o ( C ) , 196.
S c o a r ţ a ( s a t ) , 192. Ş t i r b e i ( U a r b u ) , 177 (190) (Con­
S e a c a ( s c h i t ) , 2 9 2 (8). stantin), 248. (Ilie), 24 (21),
Ş e r b o i u ( s a t ) , 7 8 (78), 3 2 - 3 (28), 3 7 n., 4 1 - 3 ( 3 5 ) , 4 4 - 5
S e v a s t i a ( e p i s c o p ! d e ) , 137 ( 1 4 2 ) . (36-7). ( T e o d o r a c h i ) , 104 ( 1 0 7 ) .
S i b i i u , 19 (15), 3 9 , 4 9 (43), 173 S t o i c e n î ( s a t ) , 8 8 (92), 77 (104).
(186), 341 (10). ( n e g u s t o r i ro- S t o i e n e s c u ( f a m i l i a ) , 16, 61 ( 5 5 ) ,
m î n î din), 179(193). 2 3 9 (2), 2 6 6 (30), 2 7 4 - 5 ( 4 3 - 4 ) ,
S i d i s ( D a n i i l , e p i s c o p ) , 347. 277-8 (48-9).
S i l i ş t e n î ( s a t s , 177 (191). Stoieneştî (sat), 16, 240, 254-5
S i n a i a ( s t a r e ţ u l S a v a d e ) , 104-5 (18), 2 8 9 (66). ( - M ă g l a ş î ) , 265
(108). ( c ă l u g ă r i i ) , 105. (29).
S i n e ş t i ( s a t ) , 2 0 4 (7). Stolnicul Zamfir, 95.
S i n t e ş t î ( s a t ) , 2 5 3 (14). S t r e h a i a ( m ă n ă s t i r e ) , 51 u .
Ş i p o t e ( s a t ) , 2 0 4 - 5 (7). S t r e j ă ş t i ( s a t ) , 4 6 - 7 (38), 3 2 3 .
S î r b î , 1 5 6 - 7 ( 1 6 0 ) , 217 (14), 2 1 0 ( 1 9 ) . Strîmbeanu (familia), 90 n . 1.
S î r b î ( s a t ) , 133-4, (136) 140 ( 1 4 4 ) , ( C o n s t a n t i n c e l t î n ă r ) , 6 6 (62),
1 5 5 - 6 (159), 159 (165). 1 9 3 (2).
Şirineasa ( s a t ) , 4 (2), 5 4 - 5 (49), S t r o e ş t î ( s a t ) , 299 (26).
5 8 - 9 (52), 87 (92), 117 (117). S u h a ş ( s a t ) , 153.
S l ă n i c d i n ( P r a h o v a ) , 10. ( B a d e a . S u r p ă ş e n î ( s a t ) , 287 (2).
c ă m ă r a ş u l o c n e l o r din), 241-2 S u r p a t e l e ( m ă n ă s t i r e ) , 6 6 :63).
(5). Şuşanî ( s a t ) , 8 7 (92), 9 7 (104),
S l a t i n a , 3 0 0 (29). 1 5 5 (158), 159 (166).
 TABLA NUMELOR 361

S u s e n i (sat), 240. Suţu (Mihaî-Vodă I - i û ) , 120-1

Ş u t e ş t i ( s a t ) , 2 3 (19), 2 5 , 2 8 , 3 0 , (120-1), 130-1 (132-3), 142 (147),
4 0 (32), 6 2 (57), 90-1 (95), 100-2 166 (176)
( 1 0 5 - 6 ) , 109, 1 2 3 , 127 u (130),
130 (131-2), 1 5 3 , 1 9 2 - 3 (2). ( v i n
d e ) , 19 (15).

T ă m ă ş e ş t î ( s a t ) , 193 (1). T i s m a n a ( m ă n ă s t i r e ) , 123. ( p r o i -

T ă r î i a ( a p ă ) , 203, 2 9 5 (15), 297 g u m e n u l G a v r i i l d e ) , 195 (3).
(20). ( e g u m e n u l I o i l , d e ) , 119 (119).
T e i ş a n u ( f a m i l i e ) , 2 8 2 - 3 (64). T i t i r e a c i u ( s a t ) , 16-7, 2 9 4 (13).
Telega, 10. T o m ş a n î (sat), 258 (18).
T e ş a n î ( s a t ) . 7 2 (68). T o p a n a ( s a t ) , 6 8 , 74 (71), 2 1 3 (6).
T e t o i a n u ( f a m i l i e ) , 2 8 0 (55). T o p o l o v ă ţ (sat), 73 (70).
T i b a l d o ( l o a n ) , 167 (177). T o x o b e n î (sat), 251.
Ţ i g a n i , 5 7 , 6 5 (61), 8 6 (88), 8 7 T r i v a l e a ( s c h i t ) , 4 8 (41). (şi e g u ­
(91), 8 9 , 106, 117 (116), 132 m e n u l M e t o d i e d e ) , 207-8.
(134i, 150, 158 (164), 1 9 3 (2), T r o i a n (sat), 24-5, 28, 3 0 - 1 , 3 5 -
194, 196, 2 1 6 (11), 2 3 5 (41), 7, 3 9 .
2 4 9 - 5 0 (213), 2 5 6 (19), 2 6 1 , 277 T u n u z l i u ( f a m i l i e ) , 175 (189).
(47), 279-80 (54). 3 0 2 - 3 (35), T u r c e ş t i ( s a t ) , 7 1 , 7 2 (68), 170-1
307 ( 4 " ) , 3 1 2 (54), 3 3 1 , 334. (183-4), 2 9 5 (14), 2 9 6 (17), 2 9 7
( m e ş t e r i ) , 87 (91). (20), 2 9 8 (23), 301 ( 3 3 ) .
T i g v e a n u ( f a m i l i e ) , 6 8 , 6 9 (65). T u r c i , 159 (165), 2 0 5 , 312 (55).
T i g v e n î ( s a t ) , 2 0 0 (1). (cămătari), 211 (1), 2 8 2 (63).
T î r g o v i ş t e , 116. (Sf. V i n e r i d i n ) ( l a s a t e ) , 17 (12), 7 3 (70), 7 4
3 4 4 (13). ( p o l c o v n i c u l d e ) , 156 (71). (cu miere), 293 (10).
(160) (ucişi), 94, 114-5.
Tîrgu-Jiiuluî, 110-2(113), 138, T u r n a g i - b a ş î , 124-5 (125).
1u9 (181), 178 ( I 9 4 ) .

Uda (sat), 6 8 , 74 (71), 187 (2), U n g u r e n i (localitate),35,96(102),

183 (3), 189-90 (6), 2 1 3 (6). 137 (141).
U d e n î ( s a t ) , 69 (66). U r ş a n I ( s a t ) , 15, 2 9 0 (7).
Ungurească (Ţară), 271 (37), U ş u r e i ( s a t ) , 183-4 (136), 139-40
331. (144), 1 5 5 - 6 (159), 1 5 6 - 7 ( 1 6 0 ) .

V ă c ă r e s c u ( B a r b u ) , 8 9 , 3 4 3 (11), Val-de-el (sat), 15, 2 6 7 - 8 (33),

3 5 0 . ( C o n s t a n t i n ) , 336. ( I o n i ţ ă ) . 2 9 0 (7).
2 2 ! (20). ( Ş t e f a n ) , 3 4 3 ( 1 1 ) . V ă l c ă n e ş t i (sat), 35.
362 TABLA NUMELOR

V a l e a C a s e l o r , 127 (130). V e s t i m (sat), 271 (37).

V a l e a D a n u l u i , 2 5 6 (20). V i d i n , 3 0 (29), 9 0 n. 1.
V a l e a M a r e , 7 2 (68). V i e n a , 24 ( 2 1 ) , 4 2 , 3 4 8 .
V a l e a S t â n c i i , 2 2 5 (25). Viişoara (sat), 7 3 (70), 2 5 6 ( 2 0 ) ,
V ă l s ă n e ş t î ( s a t ) , 199 ( I ) , 2 0 3 (4), V î l c e a (ispravnici de), 7 4 - 5 (72),
2 0 4 (7). 7 6 (75), 162 (170), 1 7 3 (185).
Varlaam(Dumitrachi)138,350(?). 296 ( 1 6 ) , 3 1 0 ( 5 0 ) . (sat), 92
V ă r z a r î ( s a t ) , 91 (97). (97).
V a t a ( s a t ) , 7 8 (70). Vînjoiu (sat), 2 8 9 (6).
V e n e ţ i a , 4 4 (35), 2 2 2 (20). ( Z e c e a V l ă d o i a n u (Fota), 47 (39).
d i n ) , 331 u . V o d ă (sat), 6 9 (66).
V e r g u (boier m u n t e a n ) , 289-90 V o i c u l (Cărştov), (340).
(6-7). V o i n i c e ş t i (sat) 193 ( 1 ) .

W .

Wallis (corniţele d e ) , 5 0 , 5 1 - 3 (46-7).

Z.

Z ă t r e a n u (familie), 275 (44 , 289 s a t ) , 47 (39), 6 2 ( 5 7 ) , 8 7 (91),

(6), 2 9 8 - 9 ( 2 6 ) . 9 0 ( 9 5 ) , 101 (105), 1 0 9 - 1 0 ( 1 1 1 - 2 ,
Z ă t r e n î ( s a t ) , 162 ;170). 122 (124), 127 u. (130), 130
Z b o a r ă (sat), 326. (132).
Z l ă t a r i , Z l ă t ă r e l ( d e a l c u v i l şi Z m i l r ă t (?) (sat), 282 (64).
 TABLA LUCRURILOR

A.

A b a g i i , h a b a g i i , 47 (39), 8 6 (89), 153,158-9 (164). ( s o c o t e a l ă d e )

9 8 , 1 2 3 , 129. 108.
A c i o a i e , 57. A r g a t , 257.
A d e v e r i t o r î , 2 8 9 - 9 0 (6), 290-1 (7). A r g i n t u r î , 334. ( c a n d e l e d e a r ­
A f u r i s a n i e , 2 5 0 - 1 . V . şi b l e s t e m . g i n t ) , 24 ( 2 1 ) .
Ajutorinţă, 220 (19), 223 (12), A r i e ( d e g r î u ) , 247.
2 2 4 (23), 2 2 7 (29), 2 5 8 (22). Aritmetică (formulele slavone
A l i ş v e r i ş , 161 (168). d e ) , 16, 2 0 - 1 , 2 2 (17), 3 1 , 3 5 ,
A m e r i c ă ( p î n z ă d e ) , 180. 37, 4 9 (42), 241 (3), 2 5 9 (23),
A n g a r a l e , 125 (125). 2 7 0 (36). ( s o c o t e l i ) , 2 5 3 (13).
Anteriu, 179-80. Armăşeî, 171 (183).
A n t i m i s , 4 8 ( 4 1 ) , 2 3 4 (39). A r m a ş i , 2 5 2 , 2 8 9 (6).
A p r o z i , 187 ( I ) , 189 (6), 2 3 5 (40), A r v u n ă , 85.
239 (1), 2 4 2 (5), 2 4 5 (10), 2 6 4 A s p r i , 156 (160), 1 9 7 , 2 6 2 ( 2 5 ) , 3 2 1 .
(28). ( v ă t a f i d e ) , 312 (54). Aşternut, aşternute, 180, 307
A r a c i , 104 (107), 2 2 2 ( 2 0 ) . (43).
Arendă, 134 ( 1 3 7 ) , 136 (140), 137 A t l a z , 247, 250.
(142), 141 (146), 142-3 (147), A v a e t , 167 (176).

B ă c a n i , 2 4 (21), 39, 4 2 , 44 (36), B ă t a i e p e u l i ţ ă , 4 6 (37).

8 6 (89). B a t a l i s i ( a ) , 166 (175).
B ă l ţ i , 64 (60). B e r b e c i , 178 (193). ( b i r d e ) , 240.
B a n i , passim. (al c î r j e î ) , 223 (22). — B e r b e n i ţ e , 5 8 (51), 98.
B ă r b i e r i , 2 6 3 (26). Beşleagă, 2 7 8 (50).
B a r d ă ( b a r d ă ) , 309 (48). B î l c i u , 103 ( 1 0 7 ) , 118 (118).
B a s m a l e , -J80. B i r , 2 8 , 2 4 0 - 1 , 2 7 7 - 8 (49), 291 ( 8 ) .
 364 TABLA LUCRURILOR

(lude, slujitori, biruri bune), B o l ( c a r c u ) , 2 7 7 (48).

6 2 - 3 (58). ( l i s t a d e - u r î ) , 4 (4). Boierinaşî, 2 7 2 (39).
(al D i u l u i ) , 2 4 0 . ( p r e o ţ e s c ) , 7 9 B o r c h i n e , 2 6 2 (25).
( 8 0 ) , 2 6 5 (29), 2 9 1 - 2 (8). ( f u ­ B r ă n c î (la u ş ă ) , 57.
g i ţ i i d e — ) , 281 (59), 2 8 7 - 8 (3). B r ă ţ a r e , 307 (43).
B i r n i c I , 291 (8), 2 9 3 (10). B r e s l e , 291 (8).
B i s e r i c ă ( z i d i r e d e — d e s a t ) , 136 B r i n z ă , 5 7 - 8 (51).
(139). B r î u , 180, 191 (9), 2 5 3 (13), 2 5 8
B i v o l i , 5 5 (50). (21), 2 6 2 (25». ( d e a r g i n t ) , 2 4 7 .
B l ă n i , 180. ( d e v u l p e ) , 247. B u c ă t a r i , 8 7 (91), 2 5 9 (24).
-- Blestem (cărţi de), 10, 193-5 Bulz, 261.
(2), 200, 2 0 3 (4), 2 0 5 , 2 1 9 (16), B u m b a c , 2 5 9 (24), 262 (25).
222-3 (21), 2 5 6 (19). V . ş i a - Bumbaşir, 125 (125).
furisanie. Burie, 35.
B o b , 57. B u t a r î , 64 (59).
- B o g a s i e r i , 2 1 5 ( 1 0 ) . ( p r e o t - ) , 222 B u t c ă , 157 ( 1 6 2 ) .
(20). B u t i e , 57.

C a f e a , 9 3 (99). 77 (77), 78 (78), 108, 189 (6),

C a i , 34 ( 3 0 ) , 191 ( 9 ) , 1 9 7 , 2 2 6 ( 2 7 ) , 254 (17), 2 6 5 - 6 (30), 267 (32),
2 3 0 (33), 2 3 5 (41), 2 4 6 - 7 ( 1 2 ) , 271 -2 (38), 272 (39), 2 8 9 - 9 0 (6-7),
2 5 6 (19), 264 (28), 2 6 9 , 2 7 1 (37), 2 9 2 (10), 3 0 4 ( 3 6 ) , 307 (44).
2 7 5 - 6 (45), 3 0 7 ( 4 3 ) , 3 1 2 (57). C ă p r a r i ( d e o a s t e ) , 138.
( h o ţ i d e ) , 3 1 2 (54). C ă p r a r i , 2 9 5 (15).
C ă l ă r a ş i , 4 4 (36), 113 ( 1 1 5 ) , 122 C a p r e , 5 7 , 6 3 - 4 (59), 6 9 - 7 0 ( 6 7 ) ,
(123), 157 (160), 2 5 5 (18), 2 7 2 7 7 - 8 ( 7 7 - 8 ) , 7 9 - 8 0 (81), 87 (91),
(39), 291 (8), 326. (de Ţari- 198 ( 3 ) , 2 1 2 (3), 2 6 9 , 2 7 5 - 6 (45).
g r a d ) , 12. C a r ( c u b o l , c u c a l ) , 57.
C ă l d ă r a r I , 8 5 - 6 (88). C a r a g r o ş î (bani), 42.
C ă l d ă r i , 4 8 (40), 5 6 (51), 180, 191 C ă r ă m i d ă ş i - a r i , 1 3 7 ( 1 4 2 ) , 191(1).
(9), 2 6 7 (32), 4 7 6 (35), 3 0 9 (48). C ă r ă u ş i , 7 8 (79).
C ă l ţ u n î ( d e h a i n e ) , 258 (21). C ă r n a r î , 77 ( 7 7 ) , 70 (86), 87 (96).
C ă l u g ă r i , 2 9 0 (7). ( c a t o l i c i ) , 3 3 6 . - Cărţi: de apărare, 194. B i s e r i ­
C ă l u g ă r i r e , 2 9 2 (9). c e ş t i , 191 (9).
C a m a c u r î ( u n e l t e ) , 8 6 (88). C ă r u ţ e , 2 7 6 (45), 3 0 9 (48). (cu
Cămara Chesaricească, 334-4. c e l e d e n e v o i e ) , 57.
C ă m ă r ă ş e î , 2 4 2 (5), 2 9 2 (10). C a ş , 8 0 (82), 189 (5).
C ă m ă r a ş î , 2 5 0 , 266 (31). Casa (gospodărie, din 1735-6),
C ă m ă ş i , 180, 2 1 8 ( 1 5 ) , 2 7 6 (45). 54-5 (49).
C a n d e l e , 4 4 - 5 (36). C ă ş ă r i e , 149 2 1 3 (6).
C â n t a r e , 4 9 (42). C a ş c a v a l , 8 9 , 9 6 (102).
C ă p i t a n i , 18, 6 4 (60), 6 8 , 7 3 (70), C ă s u ţ I , 2 4 3 (8).
 TABLA LUCBUBILOB 365

Catane, 15-6, 39, 123, 2 6 7 (33), Circiume. I03 ( 1 0 7 j , 137 (141),

2 7 6 (46). ( c ă p i t ă n e ş t î ) , 312 (55). 3 0 6 (40).
C a t a s t i f ( c u d u n g î şi f ă r ă ) , 2 3 3 Cîrja Vlădică! (bir preoţesc),
(37). 221 (19).
C a u c ( u n e a l t ă ) , 8 6 (88). - C i s l ă , 2 2 8 (30), 3 0 6 (42).
Cazane, 49 (44), 5 5 - 6 (50) 176, - C i s l u i (a s e ) , 272 (39).
177 ( 1 9 0 ) , 191 (9), 2 4 7 . C i z m a r i , 98, 240 2 7 3 - 4 (42).
Căzănel, 261. Cizme, 180, 257, 2 5 ^ (24), 262
Ceacşirî, 180. (25).
C e a p ă , 87. Clacă, 6 5 (61-2), 148 (152), 1 5 1 ,
C e a r ă , 5 7 , 241 (3), 2 4 2 (6), 2 5 7 , 154, 155 (159), 2 0 3 (5 (oameni
259 (24), 2 6 1 , 262 (25), 311 ( a 2 ) . d e ) , 155 (159).
( p r e ţ u l ) , 175 (189). ( v e n i t d e ) , C l ă i , 2 7 3 (40).
16. C l e ş t e . 86 (88).
Ceasornic. 27 (24), 4 3 , 4'> ( 3 7 \ C l o n d i r , 2 5 5 (19), 267 (32).
Ceauşi, 13, 2 9 2 (10), 294 (12), C l u c e r i d e a r i e , 6 6 (62).
295 (15), 299 (26). C o d r u d e l o c , 75 (73)
C e r a p î ( c i o r a p i ) , 2 5 8 (21) Coftirie, 250.
C e r c e i , 191 (9), 2 4 7 , 250, 3 0 7 ( 4 3 ) . C o j o c , (48), 276 (45) 3 0 9 .
C e r g i , 57. C o j o c a r i , 64 (59), 2 8 3 (66).
C e t a ş i , 75 (73), 2 8 8 (3). C o l a c i , 3 I 0 ( 5 2 . ( d e p l a t ă ) , 294
Chelarî, 117 (117), 2 5 4 (17). (13).
C h e r e s t e a , 277 (48). C o l a n , 211 (2).
Chezaşî, 187 (1) 228 (30), 307 C o m i s a r i ( V e l ) , 41 (34).
(44), 156 (160 . Concubinagiu, 294 (13).
C h e z ă ş u i : a s e ) , 2 1 6 (12). Condicarî, 169 (181).
C h i l i a ş i , 5 9 (54), 94 (116). C o n t e ş , 3 4 (29).
C h i n d e ş , 247. C o p i ( u n e a l t ă ) , 8 6 (88).
Chingă, 180. Copil de c a s ă , 4 7 (3V), 2 0 0 (2),
C h i r i g i i , 73 (70), 77 (77), 7 8 (78), 2 1 4 (8), 217 (14), 221 (19), 2 2 4
79 (81), 87 (90), 2 7 4 (42). (23), 227 (29).
C h i r i i , 175 (189) C o r t u r i . 103 ( 1 0 7 ) .
Chiurcibaşă, 328. Coş de fier, 276 (45).
C î n e p ă , 5 5 (49), 5 7 , 3 i 0 (50). C o s i (a), 240. ( d r e p t d e a ) , 2 7 8
C î n t a (a — la m a s ă ) , 40 (32). (50). '
C î n t a r , 5 7 , 274 (42). V . ş i c â n t a r . C o s i t , 156 ( 1 6 0 ) .
C i o b a n i , 70 (67), 77 (77), 7 8 (78), Cosoare, 117 ( 1 1 7 ) .
123. - C o s t a n d e , 211 (2), 2 4 9 (13), 311
C i o c a n , 8 6 (88). (53)
Ciorapi, 180. C o t a i ( u n e a l t ă ) , 8 6 (88).
C î r c i u m a r î , 2 1 , 24 (22), 2 5 , 2 8 , C o t i g ă , 58 ( 5 1 ) ,
3 0 - 1 , 3-' ( 2 7 - 8 ) , M (29), 35-6), C o v o a r e , 27 (241, 4 3 . 4 6 (37).
3 9 , 4 4 (36), 123. 158 (163), 160 C r i h a t u r I , 269.
167), 206-7 (8-9), 2 3 5 (42), 2 6 0 C r i m i n a l i o n , 171 (183).
(24), 3 1 2 (55) 3 4 4 ( 1 3 ) . Crîng, 3JI (33).
 66 TABLA LVJCRUBILOB

C r o i t o r i , 3 4 , (29), 3 9 4 7 (39), 5 6 C u l e r î , 124 (124), 129.

(50), 8 3 (88), 91 (97), 9 8 , 187 C u r ă ( a — p ă d u r e a ) , 54 (48).
(1), 190 (7), 201 (8), 2 1 8 (9), C u r ă r a r I , 101 (105).
255-6 (19), 266-7 (31-2), 268 C u r c a n i , 2 5 9 (23).
(35), 2 7 3 - 4 (42), 311 (53). C u r t e n i (a s e ) , 19 (15).
Crucerî. 123, 129. C u r v i (a), 294 (13).
Cuculion, 180. C u t i e i ( d ă r i a l e ) , 112 (113).
C u h n e , 55 (49). Cutremur, 196 (4).
C u i e , 3 3 (29).

D .

D a j d e , 2 1 7 - 8 (14), 2 5 8 (22), 2 6 5 D i c h i î , 73 (70), 98, 2 5 4 (17).

(29), 2 8 0 - 2 (57-63), 3 4 5 . ( s f e r ­ D i j m ă , 7 0 u . (68), 75-6 (74), 150,
t u r i d e ) . 220-1 (19). ( c h i t a n ţ ă ) , 2 0 3 (5), 3 0 8 ( 3 9 ) . (a m o ş i e i ) , 8 8
306 (42). ( î m p ă r ă t e a s c ă ) , 235 (92). (a p ă m î n t u l u î ) , 10.
(42). D i j m a r î , 2 7 1 - 2 (38), 2 9 2 - 3 (10).
D a j n i c e ( b u c a t e ) , 2 9 3 (10). D i j m ă r i t , 14 (10), 2 5 7 , 2 7 1 - 2 (38),
Darabani (căpitan de), 249-50 2 9 2 - 3 (10), 3 4 5 .
(13). D i p l a ş î , 3 0 5 (37).
D a s c ă l i , 8 7 (90), 1 2 3 , I29. D î r s t e , 55 (49), 130 (131), 322.
D a v a g i u , 8 9 , 227 (29). D o b î n d ă , 4 9 ( 4 4 ) , 6 8 , 7 2 (69), 115,
D e - a v a l m a ( s t ă p î n i r e ) , 173(186). 197, 2 5 4 (15), 256 (20), 2 6 8 ( 3 4 ) ,
D e l i i , 97 ( 1 0 5 ) , 128. 3 0 5 (38) ( l a v i n ) , 26.
D e n i i , 2 5 8 (21). D o g a r i , 98.
D e p a r t a m e n t d e Ş e p t e , 3 4 6 (15). D o m n e ş t i ( b a n i ) , 2 7 8 (49).
( d e o p t ) , 3 4 6 (15). D r a d i d a m (drap de dame), 180.
D e s a g i , 2 4 9 (12). D r e p t u r i b o i e r e ş t i , 6 4 - 5 (60).
D e s p ă r ţ e n i e , 2 4 3 (8). D r e s u r i , 2 5 8 (23).
D i a c î , 2 1 8 (15), 2 6 8 (34). D r o j d i i , 80 (83).
D i a c o n i , 187-8 (2), 1 8 9 - 9 0 (6), 2 0 2 D u h o v n i c i , 174 (188).
(1), 2 0 3 (4), 204 (6), 2 1 3 (6), D u l ă m î , 191 (9), 307 (43).
214 (9), 221 (19), 2 2 2 (20), 2 2 7 - 8 D u l a p u r i , 57.
(29), 2 3 0 (34), 2 3 3 (38), 2 3 5 - 6 D u m i c a t o n (derni-coton), 180.
(42), 2 5 6 (19), 259 (24), 262 (26), D u s u l b a n i l o r , 2 5 8 (22).
264 (28), 2 9 3 (11), 2 9 5 (15), 307
(43).

E.

E m b a t i c , 176. Exaimeron, 174-5 (188).

E p i n g e â , 2 7 6 (45).
 TABLA LUCRURILOR 367

F.

F ă c l i i , 2 5 9 (23). 39, 45 (37), 5 5 (119), 5 8 (51),

F ă i n ă , 8 5 , 2 5 9 (23), 2 6 1 , 2 6 2 (25), 118 (119), 125 (125), 137 (142),
2 8 3 (66). 141-2 (146), 150, 155 (159), 156
F ă l c i ( d e p ă m î n t ) . 296, 2 7 5 (43). (160), 211 (3), 275 (43), 276
F ă ş i î ( d e p ă m î n t ) , 240. ( 4 6 \ 299 (26).
F a s o l e , 57. Florinţî, 5 5 ( 5 0 ) , -57, 6 1 , 3 4 0 u .
Fătăciunî, 167-8 (178). F o a i e ( d e s u f l a t ) , 77 (77), 78 (78).
F e r d e l e , 61 (55). 7 1 , 2 7 0 (36). V . ş i foî.
F e ş t i l e d e l u m i n ă r i , 2 5 9 (24). Foamete, 248.
Fier, fiare. 85, 178 (194), 247. F o a r f e c i , 8 6 (88).
(de cal). 276 (45). (de cozî), F o i ( d e f i e r a r ) , 86 (88).
309 (48). ( d e plug), 57, 191 F r i g ă r i , 48 (40).
(9), 2 4 7 , 2 5 6 (19), 2 7 6 (45), 3 0 9 F u n i i (de p ă m î n t ) , 269,320,323-4,
(48). 329. ( p r e ţ u l l o r ) , 2 7 0 (36).
Fierăstrae, 57. Funduleţe, 85.
F î n , 24 (22), 27 (23), 3 1 , 3 5 , 3 7 ,

G.
G ă i n i , 259 (23). Gloabă, 56 (50), 151, 2 3 4 (39),
Galbeni, 3 9 , 4 2 , 167 (176), 271 2 9 4 (13).
(37), 3 2 4 - 5 (2-3). ( o l a n d e s î ) , 61 G l o n i c ă ( g l o b n i c â ) , 3 1 2 (53).
(56). Grămătici, 146 (151), 1 5 1 , 220
G a r a ş i , 287 (2). (19).
Gărdaşî, 101 (105), 102. G r î u , 1 5 - 6 , 5 7 , 5 8 (51), 6 6 (62),
Geambaşî, 9 9 , 129. 7 9 (79), 9 3 (99), 107 (110), 2 4 7 - 8 ,
Ghermesit, 180. 251-2, 2 5 7 , 2 5 9 (24), 264 (28),
G h i n ( u n e a l t ă ) , 5 7 , 2 7 6 (45). 276 (46), 2 7 9 (53).
G h i n d ă , 77 (77). G r o s ( î n c h i s o a r e ) , 2 5 9 (24).
G î ş t e , 2 5 9 (23). G r o s a r i , 2 7 9 (52).
Giubeâ, 180.

H.

H a i d u c i , 5 6 u. Hatişerif (darea — uluîj, 220

H a m u r i , 1 7 5 - 6 (189), 2 5 1 . (19).
H a r a c î ( d e v i e ) , 132 (134). Heleşteie, 18. 27 (23), 3 2 7 .
H â r â c i (a s e — v i a ) , 106. H e r e s t e u , 2 7 6 (45).
H ă r ă c e a r î , 2 4 5 (10). H e r g h e l i e , 3 1 2 (54).
H a r a c i u ( b i r ) , 240, 242 (6), 2 9 2 , H î n t e i i , 57.
(10). ( z a p c i î d e ) , 2 4 5 (10), 2 4 6 H î r d ă u , 5 7 , 9 7 - 8 (105).
(11). H î r ş i î , 96 ( 1 0 2 ) .
 368 TABLA LUCBUBILOR

H o r ă ( l a c a s ă ) , 54 (49). H o ţ i , 9 0 n . 1 270-1 (37).

H o r e l c ă , 39. H o t n o g i , 5 8 (51).
H o r g o t e ( h o r b o t e ) , 44 (35).

i.

I a r b ă d e l i v e d e , 2 7 4 - 5 (43). I p i n g e a , 3 0 9 (48).
Ibric, 251. Işlic, 257. ( d e s a m u r ) , 247.
I b r i ş i n , 257. I s p ă ş i ( a ) , 2 6 4 (28), 2 7 2 - 3 (40).
I c o a n e , 4 8 (40). I s p ă ş i t , 61 (55).
i e r n a t e c , 261. I s p ă ş i t o r i , 3 1 0 (51).
î m p ă r ă t e s c ( o m ) , 2 7 4 (42). I s p r a v n i c (de mănăstire de mai-
împrejurenî, 157 (161), 2 0 3 (5), c e ) , 2 2 6 - 7 (28).
2 9 5 (15). I s p r ă v n i c e i ( b o i e r e ş t i ) , 6 4 (60),
î n c h i s o a r e , 2 3 4 (39). V . ş i gros. 8 8 (92), 103 (107), 132 (134),
I n e l e , 191 (9), 211 (2). 1 3 5 ( 1 3 9 ) , 137 (142), 1 4 5 - 6 ( 1 5 0 ) ,
î n g r ă d e a l ă , 2 9 4 (12). 148 ( 1 5 2 ) , 156 (160).
î n g r o p a r e ( c h e l t u e l î d e ) , 310-1 I u z b a ş ă , 14 (9), 169 (181), 292 (10).
(52). I z m e n e , 180.
î n t r e i a l ă ( d a r e ) , 64 (60).
î n t u r n ă t o a r e , 2 7 4 - 5 (43).

J g h i a b u r î , 2 1 3 (6). J u d e c i e ( c a r t e d e ) , 3 2 5 (3).
J i c n i t ă , 16, 5 4 (49). J u d e ţ î , 2 5 6 (20).
J i m b ă , j i m b l ă , 9 3 (99), 1 3 3 (135). J u n c î , 2 6 0 (25).
J i r , 2 9 9 (26). J u n i n c e , 2 6 0 (25).
J i r o v n i c i e , 145. J u r ă m î n t , 2 4 9 (13), 250, 2 5 2 .
J u d e c a t ă ( c h e m a r e î n ) , 159 (165). J u r e b i i , 3 0 9 (48).
J u d e c i (a), 325 (3).

L.

L a c ă t e , 57. L a v i ţ e , 57.
L ă c ă t u ş i , 9 2 (97), 97 (105), 123, L a z a r e t , 3 0 0 (209).
128. L e g ă t o r î d e cărţi, 39.
L ă c r a r î , 124 (124). L e g u m e , 8 5 , 8 8 (92), 133 (135),
L a d ă , 180. 2 5 9 (23).
L a m u r i , 3 1 2 (55). L î n ă , 3 0 9 (48).
L a n ţ , 5 7 . ( d e c a l ) , 276 (45). L î n a r î , 102, 124 (124), 129.
L ă t u r a ş i , 157 (161). L i n g u r i , 2 7 (24), 4 3 , 4 6 (37).
L ă u t a r i , 2 5 9 (23). L i t r e , 2 9 3 (10).
 T A B L A LUCRURILOR 369

L i t u r g h i i d e B u d a , 2 3 4 (39). 198 (3), 2 0 7 - 8 211 u . , 239, 2 4 2

L o c u r i ( p r e ţ d e ) , 2 6 8 u . (36). (5), 2 4 8 , 2 5 3 - 4 (15), 256 (19),
L o g o d n ă , 2 9 4 (14). 2 6 6 (31), 277 (48), 2 7 9 , 2 8 1 , 2 8 9
Logofeţel, I66 (175). (6), 2 9 3 (15), 3 0 5 (38), 306 (40),
L o g o f e ţ i , 18, 4 8 (40), 6 5 (60), 9 2 3 2 5 (3), 3 4 4 (2). ( d e Divan),
(97), 123, 124 (124), 128, 1 5 1 , 136-7 (141), 292 (10), 3 0 9 (47).
156-7 (160), 170 (181), 177-8 ( d e V i s t i e r i e ) , 7 6 (75), 100, 124
(192), 188 ( 3 - 4 ) , 189-90 (6), 197, (124).

Macat, 180. M e r e , 1 3 3 (135).

M ă c e l a r i , 212 (3), 3 0 6 (41). M e s e , 57.
M a g i s t r i , 296 (17). M e ş t e r i , 3 4 (29), 3 1 2 (53).
M ă g l a ş î , 206 (31), 2 6 8 (35). ( s a t M i e r e , 4 9 (42), 5 8 ( 5 1 ) , 6 7 - 8 (65),
d e ) , 2 6 5 (29). 6 9 (65-6), 7 3 (70), 7 3 - 4 (71),
M ă h r ă m i , 247, 2 5 8 (23). 7 7 - 8 ( 7 7 - 8 ) , 7 9 - 8 0 (81), 8 6 - 7 (90),
M a i u d e f i e r , 2 7 6 (45). 91 (96), 189-90 ( 6 ) , 199 (6), 2 4 8 ,
M ă i u g ă ( d e p i s a t s a r e ) , 3 0 9 (48). 2 5 2 , 2 5 6 (20), 2 5 7 . (banî pe), _
M ă l a i u , 6 5 (61). 6 6 (62), 77 (77), 2 3 (20)
7 8 (78), 132 (134), 2 4 8 , 2 5 3 (14). M i l i î ( b a n i î ) , 167 ( 1 7 6 ) .
M a l d ă r , 311 (52). M î n ă ( l a b i r ) , 2 9 3 (10).
Mămularî, 98. M î n c ă t u r î , 2 5 8 (22).
M a n t i e ( c i n a l - I ) , 181 (297). M i r i e , 340, 349.
Mănuşi. V. cînepă. Mită, 25.
Mărgean, 191 (9). Miţe, 35.
M ă r i a ş î , 211 (2). M o l i t v e n i c , 314.
M a r t o l o g î , 2 4 3 (8), 3 1 0 (50). M o r a r i , m u r a r î , 8 3 (85), 9 3 ( 9 9 \
M â t a s ă , 191 (9). 2 7 6 (45), 288 ( 5 ) , 3 1 2 (53).
M ă t ă s a r I , 47 (38), 9 8 . M o r i , 1 1 , 54 (49), 6 5 (61), 130
M a x i l d a r ( u n e a l t ă ) , 86 (88). (131), 132 (134), 194, 2 4 7 - 8 , 2 9 3
M a z ă r e 57. (11), 3 0 3 (36), 3 2 7 .
M a z i l i , 2 6 5 - 6 (30), 277 (47), 281 M o r t a s i p î , 8 2 (85), 3 0 3 (36).
(59), 282 (63). ( d a r e p e ) , 134 M o r u n , 9 3 (99).
(136.1. M o ş n e n i , m o ş t e n i , 2 9 3 (11), 2 9 5
M e g i a ş I , 5 8 (52), 2 0 3 (5), 2 2 5 (25), (15), 301 (33).
264 (28), 287 (2), 2 9 3 (12), 2 9 5 Mumbaşirî, 127 (129). 1 5 1 , 155
(14), 2 9 8 (23*. (159), 157 (160), 160 (167).
M e i u , 2 5 1 , 3 I 0 (51). M u n t e ( p r i n s o a r e a - l u i ) , 167(176).

Ni
N ă d r a g i , 218 (15), 257, 258 (2), -- NăstavnicI, !7o (194), 180, 182
2 6 0 (24). ( P r e o ţ e ş t i ) , 2 8 . (178).
N ă p ă ş t i , 2 8 7 - 8 (3). N a s t u r i , 191 (•)), 2 4 3 (8).

7992. V o l . XIV. ii
370 TABLA LUCRURILOR

Nebuni, 170-2 (183-5). Nuiele, 294 (12).

Negustori (de tîrg d e ţară), 162 „Nume", (la bir), 47 (38).
(169). (tovarăşi), 190-1 (8). Nunţi, 252, 258-9 (23).
Nicovală, 86 (88).

O.

Oale, 255 (19), 259 (24), 262 (25). Olari, 124 (124),
(de aramă), 48 (40), 267 (32). Olate, 157 (161).
Obraţ (oboroc), 310 (51). Orez, 93 (99), 257, 261, 262 (25).
Obroace, oboroace, 11-2, 15-6 Orţî (bani), 44 (35).
(mari şi mici), 247-8, 251-2, Orz, 15, 133 (135), 259 (23).
257, 259 (23), 261, 264 (28). Osteneală (--= dobîndă), 22 (18),
Ocolniţă, 84 (87). 69 (66), 190 (7), 198-9 (6), 306
Oî, 34 (30), 39, 57,191 (96), 241 (3), (41).
247, 253 (14), 259 (23), 260 (25), _ Otaştină, 202 ( I ) , 287 (1).
261.262(25), 275(45), 307 (43). Oţet, 58 (51).
Oieri, 276 (45). Ovăs, 12.
Oierit, 14 (10), 39, 2 5 / , 261, 271
(37), 345.

P.

Pădurenî, 88 (92), 97 (104). Pecetluit, 107 (109), 292 (9), 222

Păduri, 97 (104), 157 (161). (me- (20), 313 (57), 345 (14).
ree), 304 (47). Pere, 133 (135).
Păhărniceî, 104 (107). Perii, 309 (48).
Pambriu, 180. Pescari, 34 (29).
Pămînt (preţul-ului), 301 (33), Peşcheşuri, 133 (136), 170 (181).
326 u. P e ş c h i r de masă, 250.
Panduri, 47 (33). Peşte, 29 (25), 34 (30), 64 (60),
Pantofi, 180. 174 (188), 258 (23), 259 (24),
Papuci, 93 (99). 305 (37).
Paragrafie, 167 (176), 346 (15), Petacî, 191 (9).
349 350. Piei, 57, 188-9 (4-5), 212(4), 213
Parastase, 202 (2). (5), 251. (vama -ilor), 65 (59).
Pari, 294 (12). Piper, 259 (24), 262 (25).
Păritare (de lînă şi postav). 57. Pîrcălabî de sat, 11-2, 15, 18,
Părpăr, 91 (95), 109 (111), 110 34 (29), 47 (39), 61 (58), 64 (60),
(112), 130 (132), 131 (133). 65-6 (62). 72 (69), 82-3 (85), 87
Păstrăvi, 89. (90), 92 (97), 98, 123, 124 (124),
Pătulaşe, 312 (55). 129, 155, 187 ( I ) , 196-7 (1),
Paturi, 57. 202 ' 2), 206 (8), 240, 267 (33),
Pături, 276 (45), 305 (37), 309 272 (40), 275 (43), 282 (64), 283
(48). (65), 290 (7), 291 (8), 292 (9),
 TABLA LUCRURILOR 371

2 9 5 (15), 2 9 6 ( 1 6 , 19), 297 (21), 118 (118), 132 (134), 137 (142),
2 9 9 (26), 3 1 0 (50), 3 1 3 (56). 149, 2 8 3 (65), 3 1 2 (55).
P i r o s t r i i , 57, 247. Porunci d o m n e ş t i , 2 3 5 (42).
P i s c ( c u v i î ) , 146 ( 1 5 1 ) , 2 6 9 . P o s l u ş i ( a ) , 127 ( I 2 9 ) .
P i s t o a l e , 247. P o s l u ş n i c î ( c a r t e d e ) , 3 1 3 (56).
P i t a c ( a c t ) , 3 4 8 , V . şi p e t a c . Postav, 116.
P i t a r i , 8 2 (85). Poşte, 179.
P i u e , 55 (49). P o t c a p , 2 8 , 180.
P l ă i a ş î , 5 6 u . , 2 7 8 (5), 3 0 5 ( 3 9 ) . P o t r o n i c î , 4 4 (35), 341 (11). V
P l a i u d e v i e . 301 (33). şi poturi.
P l ă ş î , 2 2 8 ( 3 0 ) , 281 (36). ( d e v i - P o t u r i (bani), 347.
n ă r i c i u ) , 16. P o v e r i , 3 0 5 (37).
P l e a v i l ă , 6 5 (61), 2 4 9 (12). P o v e r n e , 177 (190).
Plocoane, 221 (20). ( d e nume), Prăjini (de măsurat), 149, 269.
293(10). ( î m p ă r ă t e ş t i ) , 268(34). P r a v i l a , 2 0 (8), 2 1 5 (9). 2 4 3 (8),
( p r e o ţ e ş t i ) , 231 (36). 350. ( p ă m î n t u l u î ) , 168(178).
P o d ( v e n i t u l d e ) , 247-8. P r a z n i c e , 9 3 (99).
Podvoade, 125 (125). P r e o ţ i l o r ( d a j d e a ) , 214(8), 219-20
Pogoane, 149. (8), 221 (19), 2 2 3 (22), 2 3 6 (43).
P o g r e b a n i e , 257, 2 5 9 (24). P r i n s o a r e (învoială), 167 (176).
P o i e n a r j , 28. (—a m u n t e l u i ) , 96 (102).
P o l c o v n i c i , 156 (159). P r i s a c â , 195 (3).
P o m e l n i c e , 2 6 0 (24). P r i s t o l ( m a s ă d e ) , 234 (39).
Pometurî, 195 (3). P r i t o c ( v i n ) , 2 7 4 (42).
P o m i , 157 (161). P r o t i m i s i s , 134 (137), 135 (138),
P o p i d o m n e ş t i , 2 5 8 (22). 137 (141), 143 (147).
P o p o a r ă ( d e v i n ă r i c i i i ) , 9 0 - 1 (95), P r o t o p o p i , 1 0 2 , 1 2 3 - 4 ( 1 2 4 ) , 128-9,
102, 119 (120), 144, 146 (151). 170 (181), 211 u., 280 (56).
P o r c a r i , 3 0 8 (46). (chemarea lor la Mitropolie)
P o r c î , 3 0 , 5 8 (51), 9 3 (99), 145, 2 2 9 (31).
240, 241 (3), 2 4 7 , 2 6 0 (25), 2 6 4 P r o v e ţ , 2 7 5 (45).
(28), 267 (32), 2 7 5 (45), 281 (60), P r u n e u s c a t e , 57.
2 8 2 (64), 2 8 3 - 4 ( 6 5 , 67), 286 (19), P u ş c ă r i e , 60, 89.
2 9 3 (10). P u ş t i , 4 8 (40).
P o r u m b , 15-6, 57, 61 (55), 9 3 (99), P u t i n i , 57.

R.

R a c h i e r î , 25. 2 5 9 (24), 2 7 9 (53).

R a c h i u , 2 6 , 2 8 , 3 6 , 3 8 (31), 4 9 Rasă, 180.
(44), 5 8 (51), 8 8 (92), 106, 1 1 1 , R a s o l , 57.
149-151, 158-9 (164), 191 (9), R ă s p i t i e , 311 (52).
2 0 6 (8), 2 2 2 (20), 235-6 (42), Răsură, 281.
372 TABLA LUCRURILOR

Raţe, 259 (23). Robi, 293 (11).

R ă v a ş e mincinoase, 191 (8), 223 Rochî, 294 (13).
(21). (de seamă), 281. Roşi de ţară, 321.
Răzăşî, răjaşî, rezaşî, 137 (141), Rudari, 24 (22).
205. R u m i n i e (iertare de), 288 (4),
Ridicata (vadră cu), 116. 288-9 (5), 296 (19).
Rîmătorî, V . porci. RuptaşI, 281 (59).
Rîpî (preţ de pămînt în), 269. Ruptoare, 91 (96). (de preţ), 68.

Săcară, 93 (99). Scurtei că, 180.

Saci, 57. Scutelnicî, 127 (129), 345 (14).
Sahane, 48 (40). (carte de), 313 (57).
Săhănele, 48 (40). Şea, 276 (45).
Şaî (postav), 33 (29), 191 (9), 307 Seceri, 57.
(43). Secetă, 137 (142).
Sălăcaşî, 157 (161). Securi, 276 (45), 309 (48).
Salahorilor (banii), 220 (19). Şederea satului, 326.
Sâlbî, 191 (9). Şelari, 240.
Sălişte, 293 (11). Ş e r v e t e de Veneţia, 44 (35).
Sandal (stofă), 222 (20). Sferturi, 231 (36).
Săndic (sindic), 277 (49). Sfeşnice, 57, 180, 247, 258 (23),
Sape, 57. (de alamă), 27 (24).
Saracliu, 33 (29). Sfredele, 57, 276 (45), 309 (48).
Sărăcuste, 257. Sfredelaşe, 276 (45).
Sare, 77 (77), 78 (78), 130 (131), Siimenî, 92 (97).
276 (46). ( c a a r e n d ă ) , 153. Şindilă, 33 (29), 57, 66 (63), 254-5
(milă de), 3. (ocne închise), (18). (în solzi), 54 (49).
9-10 (6). Sinet (act), 163 (171), 174 (186)
Sărindare, 61 (56), 257, 260 (24), Sipete, 309 (48).
262 (25), 312 (55). Sîrmă (fir), 211 (2), 247, 258 (23).
Sat (cutia—ului), 196 (4). Slănină, 240, 279 (53).
Său, 57. Slugî, 218 (15), 276 (45).
Scatulce, 57. Slujitori, 13, 61 (55), 97 (105),
Scaune, 57. 103 (106), 128, 138, 150, 283
S c a u n e d e vie, 193 (2), 293 (11), (64), 292 (8), 292-3 (10).
296 (16). Sobe, 57.
Schilerî, 248. Socotitori, 201 (2).
Şcoală, 108. Somn (peşte), 132 (134).
Scoarţe, 43, 46 (37), 180, 191 (9). Şorăpru (şurub), 86 (88).
„Scrisori mincinoase", 40 (32). Şpanî, 273 (46).
Scule, 331, 334.S(de Jbiserică), Sparte (zapise), 189 (6).
234 (36). Stafide, 93 (99).
 T A B L A LUCRURÏLOK 373

Stavropighie, 12. Stupi, 12, 5 7 , 191 (9), 1 9 8 (3),

Steagului (poclonul), 2 7 8 ( 5 1 ) . 245, 247, 249-50 (13), 264 (28),
Stegari, 6 8 , 7 4 (71), 9 8 , 121 (122), 293 (iO), 3 0 7 (43).
128, 150, 2 9 2 (10), 2 9 5 (15). Stupină, 7 1 , 7 3 (70).
Stînl, 1 4 9 . Stupşorî, 2 2 4 (24).
Stînjeni (preţ pe), 2 9 5 (15), 2 9 7 Sudiţî, 1 3 7 ( 1 4 1 \
(22). S u h a t , 2 5 , 2 8 , 3 1 , 3 5 , 8 8 (92), 9 6
Străchini, 2 6 2 (25), 3 1 1 (52). (102).
Straie, 2 7 6 (45), 3 0 9 (48). Surghiun pentru nebuni, 171-2
Strînsoare, 3 0 2 (35). (184).
Stupăreasă, 2 3 9 (3). Sursaat, 2 6 1 .
Stuparî, 6 8 , 7 3 (70), 123. Şutaşi, 2 9 2 (10).

T .

Tăbăceală, 188-9 (4-5). Tipsioară, 2 6 1 .

Tăbacî, 6 3 (59), 7 7 (77), 7 8 (78), TîrgurI, 160-1 (168).
212, 2 1 3 (5), 3 1 0 (50). Tirlicî, 3 1 1 ( 5 2 ) .
Tabieturi, 166 (175). Ţiţie (unealtă), 8 6 (88).
Taere, tăere, 5 7 , 3 1 0 (50), 191 (9). Tocuri, 2 6 7 (32).
T a l e r i , passim. (Cerut cu—ul), Topoare, 57.
177 (192). Trăistarî, 9 9 , 101 (106).
Tămîie, 257, 2 5 9 (24),262 (25). Treapăd, 39, 7 5 (72), 1 5 6 (159),
Tavă ( d e r a c h i u ) , 4 9 ( 4 4 ) . (fier 157 (160), 1 6 0(167), 197, 2 1 7 - 8
de), 8 6 (88). (14), 221 (19), 2 3 0 (33), 2 3 1 (36),
Taxildarl, 1 0 9 (111), 1 1 9 (120), 233 (38), 2 3 9 (1), 2 8 0 (55), 2 8 2

146 (151). (64), 2 8 4 .

Tescovină, 2 5 , 2 7 (23), 3 1 , 3 5 , Treaptă (de argint), 2 1 1 (2).

37, 2 5 2 . Treierat. 6 6 (62).
Testament, 8 7 (92). T r e p ă d a (a), 2 3 4 (39).
Tigâî, 2 4 7 , 2 7 6 (45), 3 0 9 (48). Tretina morii, 5 5 (49).
Tingiri, 4 8 (40), 5 6(51), 8 5 , 2 4 7 , T r u ş i e (la v i e ) , 1 0 0 .
261. Turmacî, 129.
Tipsii, 4 8 (40), 5 6 - 7 (51), 191 ( 9 ) ,
251, 2 6 7 (32).

U .

Ughî, 3 9 , 260, 3 1 9 , 3 2 1 . Untarî, 6 1 (55), 6 8 , 7 3 (70), 100,

Ularî, 2 4 0 . 128, 1 8 7 ( 1 ) , 2 9 9 (26), 3 0 5 (38).
Ulcele, 3 1 1 ( 5 2 ) . U r c i u r e (ulcioare), 3 1 1 (52).
Undelemn, 9 3 (99). Uşi, 5 7 .
Unt, 3 4 (30), 4 8 (42), 5 8 (51), 6 7 - 8 Usturoiu, 5 7 .
(65), 6 9 ( 6 6 ) , 7 7 - 8 (77-8), 2 4 0 ,
259 (23).
374 TABLA LUCBUKILOB

Văcărit, 4 8 (40), 3 4 5 . 235-6 (42), 240, 247-8, 257, 259

Vaci, 2 1 7 (13), 2 4 3 (8), 2 5 0 , 2 5 9 (24), 2 6 1 , 2 7 3 - 4 (42), 2 9 3 - 4 (12),
( 2 3 ) . (sterpe), 2 4 2 (6). 2 9 9 (26), 300-1 (31), 3 0 8 - 9 ( 4 7 ) .
V a m e ş i , 7 8 ( 7 8 ) . (de bălţi), 6 4 (omenesc), 2 6 . (cu pelin), 2 2
(60). (17), 2 5 , 3 5 - 6 , 4 0 (32). (de
Vămi interioare, 7 7 ( 7 7 ) , 1 3 0 vîrf), 2 5 .
(131). Vinăricerî (simbriile lor), 1 0 0 .
V a r , 254-5 (18). Vinăriciu şi vinăricerî, 13, 14
Văratec, 7 1 . (10). 15 u., 2 0 u , 2 4 u. 3 0 - 1 ,
Varză, 5 7 , 2 5 9 (23). 3 2 ( 2 8 ) , 34 u. (30), 4 4 , 4 6 u.,
Vărzărie, 5 4 (49). 4 8 (40), 4 9 (43), 5 5 ( 4 9 ) , 5 8 - 9
V a s e d e aramă, 194, 2 5 5 ( 1 9 ) , (51-2), 6 2 (57), 7 7 ( 7 6 ) , 8 0 ( 8 3 ) ,
267 (32). (de cositor), 1 9 4 . 8 2 u., 8 5 , 9 2 - 3 (98), 9 7 u. ( 1 0 5 - 6 ) ,
Vătafi, vătaşî, 5 8 (51), 6 5 (61), 103-4 (107), 1 0 9 - 1 0 (111-2) 1 1 9 ,
7 8 ( 7 8 ) , 8 3 (85), 9 3 ( 9 9 ) , 122 20 (120), 120-1 (121). 122 u.
(123), 1 4 9 , 1 8 9 (5), 2 0 7 ( 8 - 9 ) , ( 1 2 4 ) , 127 u. (130), 130-1 ( 1 3 0
2 4 2 (5), 2 7 0 - 1 (37), 2 7 8 (5), 2 8 2 132), 1 4 3 - 4 (149), 146 u. (151)-
(64), 2 8 7 (2), 2 9 6 (19), 2 9 7 (22), 166-7 (176), 2 2 5 - 6 (26), 2 3 9 u.
2 9 9 (26), 3 0 5 (39), 3 1 2 (53). (de (3), 2 5 4 (17), 2 6 4 (30), 3 0 7 (44),
Divan), 134(136). (de puşcărie), 345 (15). (termini slavoni de),
2 4 4 (9). 9 7 - 8 (105), 130 (130).
Vătăşeî, 101 (108), 129, 2 9 7 ( 2 1 ) . Vinărici (a), 148 (151).
Vătăşie, 2 5 8 (22). Vistiernicei, 3 2 7 .
Vătăşoaie, 2 9 5 (14). Vite, 12, 2 8 , 34 (30), 3 7 , 7 8 - 9 (79),
Vătraie, 5 7 , 2 7 6 (45), 3 0 9 (48). 191 (9), 197, 2 4 6 (12), 2 5 3 (14),
Vechili, 154, 1 7 0 (18), 1 9 0 (6). 2 5 9 ( 2 4 ) , 2 6 0 u. (25), 2 6 9 , 2 7 3
V e d r e . V . vin. (de lemn), 5 7 . (40), 2 7 5 - 6 (45-6), 2 9 4 (13), 3 0 7
Veliagî, 2 7 8 (50). (43).
V i n , v i l , vieri, 47 (38) 6 5 ( 6 1 ) , Volnicie (carte de), 3 0 5 (39).
98-9, 100, 1 0 6 - 7 (109), 1 1 6 , 1 2 8 , Vornici d e sat, 12.
133 (135), 1 4 9 , 1 5 3 - 4 , 1 5 8 - 9 (165), Vrăjitoare, 82 (85).
160 (167), 2 0 2 (1), 2 0 6 - 7 (8-9),

Z.

Zablăi, 9 7 (105). Zapcil, 1 4 5 - 6 (150), 157 (161), 2 6 5

Zăbun, 191 (9), 2 5 7 , 2 5 8 (21). (29), 2 7 7 - 8 ( 4 9 ) , 3 1 3 ( 5 b ) .
Zahanâ, 77 (77), 7 8 (78), 7 9 (81). Zapise falşe, 67 (64).
Zahereà, 112 (113), 1 2 5 (125), Zarafi, 4 8 (39).
127 (129), 2 6 7 - 8 ( 3 3 ) , 2 8 1 (62), Zarzavaturi, 133 (135).
2 8 3 (66). Zeciuială, 3 3 (29), 134 (136), 146
Zălogi (a), 1 9 5 (3). (151), 1 8 8 ( J ) , 190 ( 7 ) , 1 9 7 ,
 TABLA LUCRURILOR 375

199 (6), 2 4 2 (5), 2 6 4 (28), 2 6 6 2 2 0 (19-20), 2 5 7 , 2 7 6 (46), 3 0 2

(31). (34-5). ( n e m ţ e ş t i ) , 4 9 (44). ( p r e ­
Z e g h e , 2 1 8 (18). ţ u l î n g a l b e n i o l a n d e s î ) , 6 1 (56).
Z e s t r e , 191 (9), 211 (2), 2 4 3 ( 8 ) . Z m i r n ă ş i t ă m î i e , 311 (52).
2 4 9 (13), 263 (27), 309 (49)] Zugravi, 102.
( f o a i e d e ) , 307 (43). Z u r b ă , 1 5 1 , 155 (159).
Z l o ţ i , 22 ( 1 7 ) , 4 0 (32), 54 (49), 5 5 Z u r b a g i i , 1 5 0 - 1 , 155 (159).
(50), 6 6 (62), 187 (1), 198 (3),
 ONOMASTIC

N. В. N u m e m a i m u l t e s e află s t r î n s e la u n l o c p e p p . 46-7, 86-7

(90). 87 (91), 9 2 - 3 (97), 97 u . (105), 122 u . (124), 127 u . (130), 167 ( 1 7 8 ) ,
187 (1), 2 0 6 (8), 2 3 8 - 4 0 (3), 2 5 4 (16), 307 ( 4 5 ) , 3 1 1 - 2 (53), 3 1 2 ( 5 5 ) , 3 2 0 ,
3 2 2 - 3 , 3 2 4 (1).

A.

A g a b i e , 151. A n g h e l , 2 9 8 (23).
A l b u e , 77 (77), 2 9 9 (26). A n g h e l a , 262.
A l d i m i r , 269. A r s e n i e , 2 4 5 (10).
A l e x e , 297 (20). A s p r a , 307 (53).
Amza, 18, 1 5 1 . A u r a , 287 (2).
Andronescu (f.), 178 (192), 181 A v e a n a , 2 9 3 u . (12).
(196). A v r a m , 2 5 5 (18).

B a b a n (f.), 2 4 0 . B o l d u n (f.), 7 0 (67).

B a c a (f.). 2 0 3 (5). B o r b o t e s c u (f.), 2 7 8 (51).
B a d e a , 2 9 3 (11). B o r d e a (f.). 2 5 9 - 6 0 ( 2 4 ) .
B ă i a t (f.). 6 9 (65). B o r d e i u (f.), 2 6 0 ( 2 4 ) . •
B a l e a , 7 0 (67). 2 5 5 (18). B o r o b e a i u (f.), 111.
B a l o t ă , 3 0 8 (46). B r ă i l a , 320.
B I î n d u ( f . ) , 3 1 2 (54). B u b a t u (f.), 7 9 (79).
B o a ş u (f.), 7 0 (67). B u c ş e a , 2 9 7 (21).
B o b e , 326. B u d ă r ă s c u (f.), 2 3 9 (1).
B o b o r o t e a i u , 163 (172). B u r t e l , 68.
B o d e s c u (f.), 2 7 9 (53). B u ş e . 7 8 (79).
B o d o r , 269. B u s i o c , 70 ( 6 7 ) .
B o g d a n , 320. Butucea, 21.
B o l d (f.), 6 3 (59). B u z d u c a , 2 5 5 (19).
 ONOMASTIC 377

C ă j a n , 7 5 (73). V . ş i C o j a n . C i o c h i n ă (f.), 196 (1).

C ă l i n e s c u (f.), 2 8 0 (55). C i o c o t a n , 320.
C a l o t ă , 2 8 7 (2). C î r t i ţ ă , (f.), 6 0 .
C a p r e a . 2 4 3 (8). C i u c e s c u (f.), 154.
C a r a g e â , 130-1 ( 1 3 2 - 3 ) . C i u g u l i u , 107 (110).
C ă r c i u l , 2 9 9 ( 2 6 \ 3 2 5 (3). C i u p o c a , 8 0 (83).
C a t a n ă (f.), 4 0 (32), 2 5 4 (17). C o j a n (f.), 7 1 , 2 9 7 (21).
C a z a n , 320. C o j a n (f.). 2 0 8 (1).
C e r b o r e a n u (f.), 8 0 (82), 189 (2). C o l ţ e a (f.), 2 0 3 (4).
C e r n e a , 20 (17). C o m a n , 178 (193), 2 4 2 (7).
Cheia, 261. C o n d e a , 7 9 (80), 2 5 5 (19).
C h e r a , 2 5 3 - 4 (15), 2 5 6 (19), 2 8 9 . C o j a l â (f.), 4 8 (40), 2 5 5 (19).
C h i b z u i t u l (f.), 324 (1). Copălescu, Coplescu (f.), 266
C h i d a . 326. (31), 2 6 8 (35).
C h i r c a , 2 6 2 (26), 2 9 3 (11), 3 2 8 . C o r n e a , 2 9 8 (24).
C h i r u l , 195 (3). C o s a c (f.), 70 (67).
C i o c a n (f.), 2 4 5 (10). C r ă s a n (f.), 3 1 2 (54).

D a m a s c h i n a , 7 6 (75). D o n e s c u (f.), 7 3 (70).

D a n , 2 4 5 (10), 2 8 9 (6). Dosie, 248.
D a n c i u l , 5 9 (54), 162 (169). D o v l e a c (f.), 3 1 3 (56).
D a t e o, 3 0 9 (47). D r ă g ă n e s c u l (f.), 3 2 9 .
D a v i d , 2 8 9 (6). D r a g n e , 216 (12).
D e f t a , 8 6 (89), 137 (142), 3 2 8 . D r ă g o i e s c u (f.), 134 (137), 135
D e l a n u (f.), 189 (6). (138), 3 0 5 (37).
D e n i g h i e , 2 9 6 (19). D r a g o ş , 6 3 (58).
D î r m o n (f.), 2 4 0 . D r a g u l , 1 3 , 2 9 0 (7).
D o b r i c e a n u (f.), 4 7 (39), 2 5 1 , 2 5 3 D r ă g u l e a , 294-5 (14).
(13), 2 5 7 . D r ă g u ş i n , 255 (19).
D o b r i n , 7 9 (80), 3 0 2 (35). D u l e a , 7 1 , 72 (68).
D o b r i ţ a , 7 9 (79). D u m b r ă v e s c u (f.), 67 (64), 151.
D o b r o g e , 2 5 4 (17). D u m i n e c ă , 2 2 3 (22), 227 (29).
Dobrotă, 327. D u m i t r e a , 2 4 2 (6).

E.

E n u ţ ă , 2 4 4 (9). E ş a n u (f.), 188 (4), 189 (5), 190-1

(8), 1 9 9 - 2 0 0 ( 1 - 2 ) , 222 (21).
 378 ONOMASTIC

F.

F i l i p , 7 8 (78). F r a n g u l e , 3 0 0 (30).
F l u t u r e l , 2 0 2 (1), 287 (1). F r î n c u l , 9 0 (94).

G a i ţ ă , 2 0 3 (5). G î r l a ş , 320.
G a l a t i e , 2 4 5 (10). G i u l e s c u . 2 8 9 (6).
Galeş, 178 (193). G i u r a , 2 6 2 (26).
G h e b a n , 9 6 (102), 108, 111, 1 1 3 - G i u r g i o v a n u (f.), 2 0 3 (5).
(115), 163 (173), 170 (181). G o i a n u (f.), 2 9 6 (16).
G h e d e o n , 2 1 2 (3). G o l i e (f.), 67 (64).
G h e l i e s c u ( f . ) , 2 8 8 (4). G o l u m b e a n u (f.), 3 0 7 (45).
G h e r m e z (f.), 2 5 4 (18). G o r a n , 248-9 (12-3).
G h i o c a , 2 8 9 (16), 3 2 5 (3). G r u i ţ ă . 2 9 5 (14).

H.

H ă g a (f.), 2 5 4 (17). H r e a z e a , 221 (19).

H e r a , 241 (3). H r i z a n , 327.
H o a n c ă , 2 6 4 (28). H r i z e a , 25.
H o n d o r (f.), 2 9 6 (19).

T a n e , I a n e a , 8 6 (89), 2 4 0 , 2 9 4 (14), I m b ă r (f.), 107 (110).

2 9 7 (21). I o r d a n , 7 0 (67).
I a n o ş , 162 (169), 3 2 3 . I o t a , 2 2 (18).
I a r c a , 6 4 (59). I o v a n , 2 9 8 (26).
I a r u l , 7 7 (77). I s a i a , 3 0 2 (35).
T f t e n i e , 4 (4). I s a u , 327.
I g o i a n u (f.), 108. Iştfan, 320.
I l i n a , 2 7 9 (54). I v a n , 2 9 5 (14).

J .

J i b l e a n u l (f.), 4 8 (40). J i g a , 2 0 4 (7).

y
L.
L ă m o t e s c u (f.), 344 (12). L e n c h i ţ ă , 180.
L e n c ă (f.), 1 5 1 . L e o t ă , 320.
 ONOMASTIC 379

L e p a , 287 (2). L u p a ş c o , 2 1 2 (3).

L i a s c ă (f.), 2 7 6 (45). L u v a r a n , 2 9 6 (17).
L u d u r ă s c u (f.), 2 7 2 (40).

M.

M a g h e r (f.), 2 0 2 (1). M i h n e a , 18.

M ă i n a , 2 1 6 (11). M i h u l , 248.
M ă i n e a , 79 (80). M i h u ţ ă , 7 1 , 7 2 (68).
M ă l ă i l ă (f.), 297 (21). M i l c o , 2 9 9 (26).
M ă l d ă r e s c u (f.), 7 6 (75), 2 3 4 ( 4 1 ) , M i l e a , 70 (67), 8 0 (82), 162 (169).
289 (6). M i n e a , 6 3 (59).
M a n c u , 2 9 6 (16). M i r a , 3 4 4 (13).
M â n d r e a , 2 9 0 (7). M i r i c ă , 2 2 8 (30).
M a n e a , 323. M i t r i c ă , 222 (20).
M a r e ş , 4 8 (40). M o d r e s c u (f.), 2 9 9 (26).
M a r i n e s c u (f.), 3 1 3 (56). M o l d o v e a n u (f.), 4 0 (32), 2 9 9 ( 2 6 1
M ă ţ u (f.), 2 0 3 (5). M o r î n g l a v u l (f.), 2 9 4 (12X
M a ţ u c h i (f.), 4 8 (40). M o r o a i a , 64 (59).
M ă t u ş e , 129. M u ş a , 2 5 9 (24).
M e r i ş a n u (f.), 336. M u ş a t , 2 2 2 (20), 299 (26).
M e r t ă ţ e a , 6 9 (65). M u s t ă ţ e a , 7 4 (71).
M i c l e a , 297 (22). M u ş u r o e s c u (f.), 155 (159).
M i e r l a n , 117 (116). M u ş u r o i u (f.), 125 (125).
M i h ă i l ă , 155. 167 (176).

N ă s i p e a n u (f.), 8 6 (89). N e d e l e a , 221 (19).

N a s t a , 2 6 6 - 7 (32). N e g o i ţ ă , 3 0 5 (39).
N a s t e a ( f ) , 165-7 (176). N e g u ţ ă , 2 3 0 (34).
N ă s t u r e i c a , 2 9 3 (11). N i c a , 2 2 2 (20).
N ă s t u r e l (f.), 3 3 6 . N i c o l i ţ a , 1 7 8 (193).
Neagoe, 31.

O a n c e a , 287 (1). O r b u , 7 3 (70).

O b r ă c a n (f.), 2 0 2 (1). O r m u z o l u (f.), 149
O p r i t a , 141.

P.

P ă d i n (f.), 195 (3). P ă l ă ş e s c u (f.), 2 9 5 (15).

P a h o m i e , 68. P a n d u r u , 7 2 (68).
380 ONOMASTIC

Pantie, 202 (1). Podbăniceanu (f.), 195 (3).

Papa, 259 (23), 261, 329. Poienariu, 78 (79), 299 (27), 312
Părpăriţa, 276 (45). (54).
Pasăre (f.), 78 (79). Popolan (f.), 151.
Paşcu, 221 (20). Precup, 290 (7).
Păuşea (f.), 240. Prodan, 245 (10).
Petrişor, 48 (39). Puiu (f.), 276 (45).
Pîrvilă, 203 (5). Pungulescu (f.), 320.

S.

Safira, 61 (55). Soare, 288 (5).

Samfira, 257. Sofica, 261.
Sărăcinescu (f.), 288-9 (4-5). Sora. 257.
Scordoc, 248. Spînul, 72 (68).
Semăn, 320. Spirea, 239 (1).
Şerbănescu (f.), 328. Stanca, 249 (13).
Şerbănică, 203 (5). Stăncuţa, 305 (37).
Şerboiu, 69 (65). Stănia, 320.
Şerbul, 69 (66). Stănilă, 321.
Sfentăcul, 48 (40). Stănişor, 260 (24).
Siban, 221 (19). Ştefanei, 64 (59), 256 (20).
Sidile (f.), 272 (40). Stepan, 320.
Sima, 49 (44), 248. Ştirboiu, 189 (5).
Sin, 320. Stoica (fem.), 327.
Sincă, 250. Sturzeanu (f), 63 (59).
Sîrbul, 86 (89). Supţirelul (f.), 79 (79).
Slăvitescu (f.), 289 (6).

T.

Ţăcăle, 212 (3). Trâscău (f.), 297 (20).

Tăi van (f.), 15. Turbătescu (f.), 295 (15).
Ţintea, 70 (67).

U.

Uiescu (f.), 73 (70), 245-6 (10-11). Ursachi, 149, 163 (172).

Uleu (f.), 151. Urşanu (f.), 149.
 ONOMASTIC

V ă l s ă n o i u (f.), 189 (5). V l ă ş c e a n u l , 7 8 (78).

V a r t o l o m e i u , 329. V o i c i n a , 2 4 3 (8).
V a s i l c o , 257. V o t a , 8 0 (82).
V i l a i a , 248.

Z ă r c u ţ ă , 2 1 8 (15). Z a v i d , 2 9 6 (17).
 LEXIC.

A.

Adet, 7 5 (72), 127 (129). Administraţie, 2 9 (25).

Adiiată (diată), 121 (122), 172 Adusul, 15 (11).
(185). Anerisire, 163 (173).
Acaret, 176. Ardica (a), 176.
Achiros, 348.

B.

Bahnă, 19 (14). Brataniciu, 3 4 0 (28).

Bătlog, 3 9 . Buneaţe, 2C6 (8).
Bina, 176. Butişoară, 19 (15).
B o r v ă , 2 7 6 (45).

C.

Cabinet, 3 4 8 . Ciric, 4 (3).

Călugăraşî, 14 (10). Clăcui (a), 154.
Cancelista, 301 (33). Comandir, 131 (133).
Canţalarie, canţelarie, 1 3 3 ( 1 3 6 ) , Comisariu, 8 3 (85), 90 n. 1.
171 (183). Comision, 301 (32), 3 0 9 (49).
Capital, 196 (4), 3 4 8 . Consenţie, 5 8 (51).
Cărstov, 7 3 (69). Consiliiariu. 41 ( 3 5 ' , 272 (38), 297
Căscioară, 176. (20).
Catig^prie, 1 8 3 . Copil, 144.
Cetărnă, 9 8 . Credinţare, 2 3 4 (39).
Cetate (de piatră), 3 3 (29). Creditoriu, 350.
Chezaşî, 178 (193). Curaj, 1 8 3 .
Chinisi (a), 174 (187). Cvitanţie, 5 0 .
Chiros, 3 4 9 .
 LEXIC

D.

D a r a , a l e , 2 1 , 4 9 (42). D i r e c t o r , 18.
D a t u l , 16. D i r e g e ( a ; p i e i ) , 188 (4).
D e p u t a t , 60. D i s c o l i e , 332.
D i j m u r î , 126 (129), 125 (159). D r e c t o r , 2 0 (16).

E.

E c s t r a c t ( d a r e ) , 2 8 3 (66). Energhie, 348.

E c z i l a t , 182 (199). Epilemie, 108.
E c z a m e n , 171 (183). E ş p e c t o r , 3 0 0 (31).
Egumenaş, 138. Exofliticon, 343.

F.

F a m e l i e , 3 4 5 (14). F i r o s a l ă , 2 7 4 (42).
F i d e ş u g , 189 (5).

G i r e m e â , e l e , 114-5. Granâ (grenat); 2 2 2 (20).

H ă i n e t u r î , 179. H e r e t i s m o s , 174 (188).

H a v a e t , 134 (136), 139 (143), 154,
2 0 6 (8).

Iconomicos (plăzmuit; zapis), î n t e r ţ i l , 241 (3).

142 (147), 163 (173). î n v ă l i ( a ) , 2 9 4 (13).
î n g u r e m (Ungureni), 128. I s t e r i s i (a), 147, 161 (169).
î n j u r a ( a ) , 2 8 3 (65). I z b r ă n i (a), 9 5 , 140 (144).
î n s p o v e d u i (a), 314.

L.

L ă i a ţ e ( Ţ i g a n c e ) , 277 (47). L i m i t a r e u s ( M a r e ) , 60.

L ă i o ş i ( Ţ i g a n i ) , 2 4 9 (13).
384 LEXIC

M.

Madeâ, medeâ, 136 (140), 149. Metahisire, 161 (169).

Maer, 54 (48) Metof (mitoc), 7-8.
Măgură, 193 (2). Miale (mioare), 241 (3).
Mănăstioară, 265 (30). Mînducaţî (=mîncaţî), 74 (72).
Marafet (funeţie), 157 (160). Mumîne ( = mamă), 250.
Măscări (a), 277 (47). Muntean (de la munte), 89.
Mejdină, 240. Murgi (sprîncene), 313 (57).
Memorial, 41 (35). Mustăţi (a zice cu), 197.
Merticaşî, 3.

Nafeâ, 180. Neizbrănit, 157 (160).

Nămestii, 329. Nepristan, 342.
Năstăvi (a), 27 (37). Nezam, 162 (170).
Neguţătoraş, 55 (50). Noaten, 168 (178).

Obâştî, 149. Ohamnic, 192.

Obejî ( = o b e î ) , 171 (183). Ordin, 180.
Ocazion, 174 (187). Ostei (a se), 205.

Perierghie. 144. Pretenderisi (a), 147, 349.

Peristasis, 173 (185). Price, 252.
Periusie, perusie, 276 (45), 309 Priiminţă, 133-4 (136).
(48-9). Prinţip, 335 (7).
Pîne (grhî), 253 (14). Proeresi (a), 111.
Piscupie, 39. Proeresis, 175 (189).
Plaston (zapis falş), 349. Propunere, 179
Plavăs, 306 (42). Provalisi (a), 346 (15).
Pliroforie, 162 (171), 171 (184), Providenţă, \i9.
175 (189). Publicaţie, 137 (14).
Plocoane, 133 (135). Publicui (a se), 1 1 1 .
Pomneate (pomeniri), 311 (52). Punguliţă, 310 (52).
Posluşanie, 90 (93), 313 (56).

Răvăşel, 224 (24), 234 (40). Răzvlătire, 159 (164).

Răzori (a), 204 (7).
 LEXIC

s.

S a d a c a t , 345. S l o b o j î ( = s l o b o z i ) , 150).
S â r b i i ( = j e r b a ) , 311 (52). S l o m n u , 30, 8 6 (89).
Ş a r t , 133 (135). S o l d a ţ i , 2 7 4 (43).
Scădenie. 15-7. S o m ă , 2 7 7 (47).
S c a n d ă l ă , 232 (37). S o ţ i e ( = t o v a r ă ş ) , 2 4 3 (8).
S c h i t e n u l ( e g u m e n u l d e la schit), S t i n a h o r i e , 173 (186).
257. S u p t i s c ă l i (a), 179.
S e v a s (ciîpa?), 175 (189).

T.

Ţ a n c , 8 0 (83). T i t u l u ş , 19 (16).
T ă r ţ e n , 168 (178). T r a g e ( a — f a ţ ă ) , 189 (6).
T e s l i m e t i s i ( a ) , 180. T r o p o s , 3 4 6 (15).

II.

U c i g a ş i ( r ă n i t o r î ) , 2 6 3 (26). U r s g r a s , 9 3 (99).
U c i s ă t u r ă , 2 6 2 ; (26).

V.

V e n i t i c , 250. V î r t o s , 8 0 (82).
V i e r e a s ă , 129. Voiajori, 183.
V i r a n ( l o c ) , 176.

Z.

Zălojire, i 6 6 (176). Z u l u m u r î , 151.

Z o r b a g i u , 2 3 2 (37). Zurbalîc, 156 (159).

7992. V o i . X I V .
 E R A T Ă Şl LĂMURIRÎ.

1
Pp. 11-2, n v n . în original titlul Brîncoveanuluî e în slavoneşte.
Afară de deosebiri de ortografie, notăm acestelalte îndreptări:
p. 11, rîndul 9 de sus, „luom noî", pentru „luăm şi"; rîndul 18
de sus: „să vă fie", e pentru: „să fie". P. 12, rîndul 12 de sus: „ce
iaste, ce nu e", pentru „ce este"; rîndul 20 de sus: „atîta" pentru
„atîte"; rîndul 23 de sus: „Sopotul" pentru „Socetul".
lor
Pp. 44-5. A se schimba între ele titlurile n xxxvi-vii.

P. 44, n x l i e al protopopieî de Argeş.

P. 70, rîndul 5 de jos, ceteşte: „altele", pentru „actele".
1
P. 77, n l x x v i i e privitor la protopopia de Argeş.
P. 141, rîndul 2 de sus: „Genuneniî", pentru „Genunecăî".
P. 300, n° xxx, rîndul 3 de la titlu: „gehen", pentru .geben".

EGYETcV! KOrJYVT/R

82 8 * lOOJ&NOV. 7.

K O L 0 . 2 S V A R ,
 De acelaşi autor sînt încă în librărie:

Studii şi documente cu privire la istoria Romînilor, XII 4.—

> > > » > » > > XIII . . . . . . 3.50
Braşovul şi Komîniî . . 6.—
Neamul românesc in Bucovina 2.50
Neamul romanesc în Basarabia 2 50
Neamul romanesc în Ardeal şi Ţara Ungurească, 2 voi 5.—
Inscripţii din bisericile Remâniei, 1 5.—
Istoria lui Mihaî Viteazul pentru poporul romîinesc 1—
Geschichte des rumänischen Volkes, 2 voi 25 —
T h e byzantine empire 1.20
Prin Bulgaria la Constantinopol 2 50

P r e ţ u l Lei 5