MINISTERUL EDUCAȚIEI, CULTURII ȘI CERCETĂRII AL REPUBLICII MOLDOVA

CURRICULUM NAȚIONAL

ARIA CURRICULARĂ

MATEMATICĂ ȘI ȘTIINȚE

DISCIPLINA

MATEMATICĂ
CLASELE V-IX

Chișinău, 2019

1
Aprobat la Consiliul Național pentru Curriculum (proces-verbal nr. 22 din 05.07.2019)

PRELIMINARII

Curriculumul la disciplina Matematică, alături de manualul școlar, ghidul metodologic, softuri

educaționale etc. face parte din ansamblul de produse/ documente curriculare și reprezintă o
componentă esențială a Curriculumului Național.
Elaborat în conformitate cu prevederile Codului Educației al Republicii Moldova (2014),
Cadrului de referință al Curriculumului Național (2017), Curriculumului de bază: sistem de
competențe pentru învățământul generale (2018), dar și cu Recomandările Parlamentului
European și a Consiliului Uniunii Europene, privind competențele-cheie din perspectiva
învățării pe parcursul întregii vieți (Bruxelles, 2018), Curriculumul la disciplina Matematica
reprezintă un document reglator care are în vedere prezentarea interconexă a demersurilor
conceptuale, teleologice, conținutale și metodologice, accentul fiind pus pe sistemul de competențe
ca un nou cadru de referință al finalităților educaționale.
Curriculumul școlar de matematică pentru clasele V-IX reprezintă instrumentul didactic și
documentul normativ principal ce descrie condițiile învățării și performanțele de atins la
matematică în învățământul gimnazial, exprimate în competențe, unități de competențe,
conținuturi și activități de învățare și evaluare.
Curriculumul la disciplina Matematică fundamentează și ghidează activitatea cadrului
didactic, facilitează abordarea creativă a demersurilor de proiectare didactică de lungă durată și de
scurtă durată, dar și de realizare propriu-zisă a procesului de predare-învățare-evaluare.
Disciplina Matematica, prezentată/ valorificată în plan pedagogic în curriculumului dat, are un
rol important în formarea/ dezvoltarea personalității elevilor, în formarea unor competențe
necesare pentru învățare pe tot parcursul vieții, dar și de integrare într-o societate bazată pe
cunoaștere.
În procesul de proiectare a Curriculumului la disciplina Matematică s-a ținut cont de:
 abordările postmoderne și tendințele dezvoltării curriculare pe plan național și cel
internațional;
 necesitățile de adaptare a curriculumului disciplinar la așteptările societății, nevoile
elevilor, dar și la tradițiile școlii naționale;
 valențele disciplinei în formarea competențelor transversale, transdisciplinare și celor
specifice;
 necesitățile asigurării continuității și înterconexiunii dintre cicluri ale învățământului
general: educație timpurie, învățământul primar, învățământul gimnazial și învățământul
liceal.
Curriculumul la disciplina Matematică cuprinde următoarele componente structurale:
Preliminarii, Repere conceptuale, Administrarea disciplinei, Competențe specifice disciplinei,
Unități de învățare (unități de competențe, unități de conținut, activități și produse de învățare
recomandate), Repere metodologice de predare-învățare-evaluare, Bibliografia (Curriculumul
la disciplină include și finalități prezentate după fiecare clasă și care reprezintă competențele
specifice disciplinei, manifestate gradual la etapa dată de învățare, care au și funcția de stabilire
a obiectivelor de evaluare finală).
Curriculumul la disciplina Matematică are următoarele funcții:
 de conceptualizare a demersului curricular specific disciplinei Matematică;
 de reglementare și asigurare a coerenței dintre disciplina dată și alte discipline din aria
curriculară, dintre predare-învățare-evaluare, dintre produsele curriculare specifice

2
 disciplinei Matematică, dintre componentele structurale ale curriculumului disciplinar,
dintre standard și finalitățile curriculare;
 de proiectare a demersului educațional/ contextual (la nivel de clasă concretă);
 de evaluare a rezultatelor învățării etc.
Beneficiarul principal al acestui document este elevul, având un statut specific în acest sens.
Curriculumul la disciplina Matematică se adresează cadrelor didactice, autorilor de manuale,
evaluatorilor, metodicienilor, altor persoane interesate.
Totodată, Curriculumul la disciplina Matematică orientează cadrul didactic spre organizarea
procesului de predare-învățare-evaluare în baza unităților de învățare (unități de competențe –
unități de conținuturi – activități de învățare).

I. REPERE CONCEPTUALE

Codul Educației al Republicii Moldova, prin Art. 11. determină: „Educația are ca
finalitate principală formarea unui caracter integru și dezvoltarea unui sistem de
competențe care include cunoștințe, abilități, atitudini și valori ce permit participarea activă
a individului la viața socială și economică.”[1].
Scopul major al educației matematice în perioada școlarității obligatorii este atât formarea
și dezvoltarea gândirii logice, cât și formarea și dezvoltarea competențelor școlare pentru a realiza
dezvoltarea deplină a personalității absolventului gimnaziului și ai permite accesul acestuia la
următoarea treaptă a învățământului și/sau integrarea lui socială.
Competența școlară este un sistem integrat de cunoștințe, abilități, atitudini și valori,
dobândite, formate și dezvoltate prin învățare, a căror mobilizare permite identificarea și
rezolvarea diferitor probleme în diverse contexte și situații.[2]
Achizițiile finale în termeni de competențe nu sunt niște liste de conținuturi disciplinare care
trebuie memorate. Pentru ca un elev să-și formeze o competență este necesar ca el:
- să stăpânească un sistem de cunoștințe fundamentale în dependență de problema care va
trebui rezolvată în final;
- să posede deprinderi și capacități de utilizare/aplicare în situații simple/standarde pentru
a le înțelege, realizând astfel funcționalitatea cunoștințelor obținute;
- să rezolve diferite situații-problemă, conștientizând astfel cunoștințele funcționale în
viziunea proprie;
- să rezolve probleme, inclusiv din viața cotidiană, manifestând comportamente conform
achizițiilor finale, adică competența
Proiectarea curriculumului la matematică a fost ordonată de principiile:
 Principiul asigurării continuității la nivelul claselor și ciclurilor;
 Principiul învățării centrate pe elevul aflat în relație cu mediul său de viață;
 Principiul centrării pe aspectul formativ;
 Principiul corelației transdisciplinare-interdisciplinare (eșalonarea optimă a conținuturilor
matematice corelate cu disciplinele ariei curriculare și alte discipline, asigurându-se
coerența pe verticală și pe orizontală);
 Principiul abordării sistemice și dezvoltării graduale a competențelor;
 Principiul creării unui mediu favorabil educației de calitate;
 Principiul centrării clare a tuturor componentelor curriculare pe rezultatele finale –
competențe specifice matematicii și unități de competență la matematică.
O astfel de proiectare strategică orientează curriculumul școlar și procesul educațional spre
achizițiile finale – competențe pe care elevii ar trebui să le manifeste/demonstreze în urma
parcurgerii unor anumite experiențe în formare/învățare
Curriculumul de matematică pentru gimnaziu și, în ansamblu, procesul educațional la
matematică

3
în învățământul matematic general este fundamentat pe principiile:
I. Principiul constructiv (al structuralității), care vizează procesul de reluare
sistematică a informațiilor, conceptelor de bază ca pe un aspect esențial al predării-
învățării. În contextul acestui principiu învățământul matematic modern se realizează
concentric în spirală, fiind axat pe noțiunea (conceptul) matematică și formarea, la
finisarea școlarizării, a unor structuri ale gândirii specifice matematicii.
II. Principiul formativ, care vizează formarea directă a personalității elevului în procesul
educațional la matematică.
În aspectul formării și dezvoltării competenței interpersonale, civice, morale și a
competenței culturale Curriculumul școlar la Matematică vizează formarea la elevi în procesul
educațional la matematică a următoarelor valori și atitudini:
 formarea obișnuinței de a recurge la concepte și metode matematice în abordarea unor
situații cotidiene sau pentru rezolvarea unor probleme în situații reale și/sau modelate;
 manifestarea curiozității și a imaginației în crearea de strategii, probleme, planuri de
activitate, în rezolvarea și realizarea acestora;
 manifestarea tenacității, a perseverenței, a capacității de concentrare, a încrederii în
forțele proprii, tendinței spre realizarea potențialului intelectual, responsabilității pentru
propria formare;
 încurajarea inițiativei și disponibilității de a aborda sarcini variate;
 manifestarea independenței în gândire și acțiune;
 dezvoltarea simțului estetic și critic;
 dezvoltarea unei gândiri deschise, creative și a unui spirit de obiectivitate, imparțialitate și
toleranță;
 aprecierea rigorii, ordinii și eleganței în arhitectura rezolvării unei probleme, în aplicarea
unei metode, unui algoritm sau a construirii unei teorii;
 formarea și dezvoltarea motivației pentru studierea matematicii ca domeniu relevant
pentru viața socială și profesională;
 stimularea unor atitudini favorabile față de știință și de cunoaștere în general;
 utilizarea terminologiei aferente matematicii în situații de comunicare;
 susținerea propriilor idei și puncte de vedere prin argumentare și/sau formulări de
întrebări;
 cooperarea în calitate de membru al unui grup;
 angajarea în discuții critice și constructive asupra unui subiect matematic;
 adoptarea punctelor de vedere diferite și orientarea în vederea formării propriei viziuni.

Unitățile de competențe sunt achiziții care trebuie să fie dobândite de către elevi la finele
compartimentului studiat sau la finele anului de studii. Ele servesc și ca elemente/ pași în formarea
competențelor specifice, care vor fi evaluate formativ și/sau sumativ, la finele unității de învățare
și/sau la finele anului de studii.
Unitățile de conținut constituie instrumente care contribuie la dobândirea achizițiilor determinate
de către unitățile de competențe proiectate, la formarea competențelor specifice disciplinei și a
celor transversale/ transdisciplinare.
Activitățile și produsele de învățare recomandate prezintă o listă deschisă de contexte
semnificative de manifestare a unităților de competențe proiectate pentru formare/dezvoltare și
evaluare în cadrul unității respective de învățare. Cadrul didactic are libertatea și responsabilitatea
să valorifice această listă în mod personalizat la nivelul proiectării și realizării lecțiilor, dar și să o
completeze în funcție de specificul clasei concrete de elevi, de resursele disponibile etc.
Axarea învățământului pe formarea de competențe nu anulează conceptul de obiectiv, ci
invers, presupune valorificarea acestuia la nivelul proiectării didactice de scurtă durată, corelând
acele componente ale unității de învățare, care se vizează prin lecția dată.
Curriculumul este construit astfel încât să nu îngrădească libertatea profesorului în proiectarea
activităților didactice. Astfel, în condițiile formării competențelor specifice și a dobândirii de către
4
elevi a achizițiilor determinate de unitățile de competență (sub-competențe) în condițiile
parcurgerii integrale a conținuturilor obligatorii în cadrul aceleiași clasă, profesorul are dreptul:
 să schimbe ordinea parcurgerii elementelor de conținut, dacă nu este afectată logica
științifică sau didactică;
 să repartizeze timpul efectiv pentru parcurgerea unităților de conținut în dependență de
pregătirea matematică a elevilor la etapa respectivă a învățământului;
 să grupeze în diverse moduri elementele de conținut în unități de învățare, cu respectarea
logicii interne de dezvoltare a conceptelor matematice;
 să aleagă sau să organizeze activități de învățare adecvate condițiilor concrete din clasă.
Manualele de matematică elaborate în baza acestui curriculum urmează să fie integrate în
concepția curriculumului și să respecte cerințele specifice de a fi accesibile elevilor, funcționale,
operaționale și de a îndeplini, prioritar, nu numai funcția informativă, dar și cea formativă, de
învățare prin studiere, cercetare și descoperire independentă, de stimulare, de autoinstruire,
autoevaluare și, în final, de formare de competențe.

II. ADMINISTRAREA DISCIPLINEI

Statutul Aria Clasa Nr. de ore pe Nr. de ore pe an

disciplinei curriculară săptămână

 Obligatorie Matematică Clasa a V-a 4 136

și Științe
(Matematică, Clasa a VI -a 4 136
Fizică, Clasa a VII -a 4 136
Științe,
Biologie, Clasa a VIII -a 4 136
Chimie,
Clasa a IX -a 4 132
Informatică)

III. COMPETENȚE SPECIFICE DISCIPLINEI

1. Operarea cu numere reale pentru a efectua calcule în diverse contexte,

manifestând interes pentru rigoare și precizie.
2. Exprimarea în limbaj matematic a unui demers, unei situații, unei soluții,
formulând clar și concis enunțul.
3. Aplicarea raționamentului matematic la identificarea și rezolvarea problemelor,
dovedind claritate, corectitudine și concizie.
4. Investigarea seturilor de date, folosind instrumente , inclusiv digitale, și modele
matematice, pentru a studia/explica relații și procese, manifestând perseverență
și spirit analitic.
5. Explorarea noțiunilor, relațiilor și instrumentelor geometrice pentru rezolvarea
problemelor, demonstrând consecvență și abordare deductivă.
6. Extrapolarea achizițiilor matematice pentru a identifica și explica procese,
fenomene din diverse domenii, utilizând concepte și metode matematice în
abordarea diverselor situații.

5
 7. Justificarea unui demers sau rezultat matematic, recurgând la argumentări,
susținând propriile idei și opinii.
IV. UNITĂȚI DE ÎNVĂȚARE

Clasa a V-a

Unități de competențe Unități de conținut Activități și produse de învățare

recomandate
I. Mulțimea numerelor naturale  Rezolvarea exercițiilor și problemelor de:
1.1. Identificarea și aplicarea  Scrierea și citirea numerelor naturale -identificare a numerelor naturale în contexte
în situații reale și/sau mode- în sistemul zecimal de numerație. variate;
late a terminologiei aferente Reprezentarea numerelor naturale pe -scriere și citire a numerelor naturale în
noțiunii de număr, mulțime, axă. sistemul zecimal de numerație;
divizibilitate.  Compararea și ordonarea numerelor - reprezentare a numerelor pe axă, ordonare și
1.2. Identificarea, scrierea, naturale. Rotunjirea numerelor comparare a numerelor naturale;
citirea numerelor naturale în naturale. - rotunjire a numerelor naturale;
contexte variate.  Adunarea numerelor naturale. - efectuare a operațiilor cu numere naturale,
1.3. Reprezentarea pe axă, Proprietăți. respectând ordinea operațiilor și utilizând
clasificarea, compararea,  Scăderea numerelor naturale. paranteze;
ordonarea și rotunjirea  Înmulțirea numerelor naturale. - utilizare a proprietăților operațiilor studiate
numerelor naturale. Factorul comun. cu numere naturale pentru optimizarea
1.4. Aplicarea algoritmilor, a  Împărțirea numerelor naturale. calculelor în diverse contexte;
proprietăților operațiilor,  Împărțirea cu rest. - aplicarea algoritmului de aflarea
pentru efectuarea și componentei necunoscute în cadrul
 Noțiunea de putere cu exponent
optimizarea calculelor cu operațiilor de adunare, scădere, înmulțire,
natural a unui număr natural.
numere naturale. împărțire (termenul necunoscut, descăzutul,
Pătratul și cubul unui număr natural.
1.5. Aflarea componentei scăzătorul, factorul necunoscut, deîmpărțitul,
 Ordinea efectuării operațiilor și
necunoscute în cadrul împărțitorul);
folosirea parantezelor.
operațiilor de adunare, - rezolvare de probleme, inclusiv din cotidian,
scădere, înmulțire și  Rezolvarea problemelor în mulțimea care conduc la utilizarea operațiilor
împărțire cu numere naturale. numerelor naturale, utilizând: matematice cu numere naturale, inclusiv
1.6. Transpunerea unei situații - metoda reducerii la unitate; elemente de organizare a datelor;
reale și/sau modelate în - metoda mersului invers. - rezolvarea problemelor în mulțimea
limbaj matematic,  Mulțimi. Moduri de definire a numerelor naturale, inclusiv probleme de
rezolvarea problemei mulțimilor. Relații de apartenență. mișcare, utilizând metodele studiate;
obținute și inter-pretarea Cardinalul mulțimii finite. - scriere și citire a mulțimilor;
rezultatului, utilizând  Divizor. Mulțimea divizorilor unui - determinare a cardinalului unei mulțimi;
calculul cu numere naturale, număr natural. - aplicare a terminologiei și notațiilor aferente
mulțimile și divizibilitatea.  Multiplu. Mulțimea multiplilor unui noțiunii de număr, mulțime, divizibilitate,
1.7. Utilizarea criteriilor de număr natural. inclusiv în situații de comunicare;
divizibilitate cu 10, 2 și 5 în  Criteriile de divizibilitate cu 10, 2 și - transcriere a mulțimilor dintr-un mod de
rezolvări de probleme. 5. Numere pare și numere impare. definire în altul;
1.8. Justificarea și -stabilire a valorii de adevăr a unui enunț
argumentarea rezultatelor Elemente noi de limbaj matematic: matematic;
obținute cu numere naturale. proprietatea comutativă, proprietatea - completare a succesiunii de numere asociate
asociativă, proprietatea distributivă a după reguli identificate prin observare și/sau
înmulțirii față de adunare (scădere), indicate;
mulțime, element, aparține, nu - determinare a cărei mulțimi de numere,
aparține, mulțime vidă, cardinalul obiecte îi aparține numărul, obiectul dat;
unei mulțimi, divizor, multiplu, - identificarea divizorilor și multiplilor unui
criteriu de divizibilitate, număr par, număr natural dat;
număr impar, putere, exponent, bază, - aplicare și utilizarea criteriilor de
metoda reducerii la unitate, metoda divizibilitate în rezolvări de probleme;
mersului invers.

6
 - justificare și argumentare a rezultatelor
obținute.
 Cercetarea cazurilor concrete din situații
reale și/sau modelate referitoare la numere
naturale, mulțimi, divizibilitate și
soluționarea problemei identificate.
 Realizarea lucrărilor practice, inclusiv pe
teren, privind aplicarea numerelor naturale,
mulțimilor.
 Investigarea situațiilor reale și/sau modelate
privind mulțimea numerelor naturale,
mulțimile și relațiile de divizibilitate în
diverse domenii.
 Realizarea unor proiecte de
grup/individuale, proiecte STEM/ STEAM,
privind aplicarea numerelor naturale,
mulțimilor și a divizibilității în situații reale
și/sau modelate.
 Aplicarea jocurilor didactice în predarea-
învățarea-evaluarea numerelor naturale,
mulțimilor și a divizibilității.
Produse recomandate:
 cazul cercetat, cu aplicații practice;
 răspunsul oral;
 răspunsul scris
 exercițiul rezolvat;
 itemul scris rezolvat;
 problema rezolvată;
 schema elaborată;
 planul de idei elaborat;
 proiectul „Mulțimi în jurul meu”;
 proiectul „Axa evenimentelor din viața
mea”;
 harta conceptuală elaborată la capitol;
 testul sumativ rezolvat.
II. Fracții ordinare. Numere  Rezolvarea exercițiilor și problemelor de:
2.1. Recunoașterea și aplica- zecimale -scriere, citire și reprezentare a fracțiilor
rea terminologiei, a  Fracții. Noțiunea de fracție. Fracții ordinare, a numerelor zecimale;
notațiilor aferente noțiunii subunitare, echiunitare, - aplicare a terminologiei și notațiilor aferente
de fracție ordinară, număr supraunitare. Reprezentarea noțiunii de fracție ordinară, număr zecimal,
zecimal finit, raport în fracțiilor cu ajutorul unor desene. inclusiv în situații de comunicare;
diverse contexte.  Scoaterea întregului din fracție. -identificare și clasificare a numerelor în
2.2. Identificarea și Introducerea întregului în fracție. situații reale și/sau modelate;
reprezentarea în diverse  Fracții echivalente. Amplificarea și - amplificare și simplificare a fracțiilor;
forme a fracțiilor ordinare și simplificarea fracțiilor. - construire de șiruri de fracții echivalente prin
a numerelor zecimale finite.  Aducerea fracțiilor la același amplificare, simplificare, scoaterea întregului
2.3. Reprezentarea pe axă, numitor (unul dintre numitori este din fracție, introducerea întregului din fracție;
clasificarea, compararea, multiplul celuilalt numitor). -stabilirea valorii de adevăr a unei propoziții;
ordonarea fracțiilor  Reprezentarea fracțiilor pe axa - reprezentare a fracțiilor ordinare, a numere-
ordinare și a numerelor numerelor. lor zecimale finite pe axa numerelor;
zecimale finite.  Compararea fracțiilor cu același - ordonare, comparare a fracțiilor, a
2.4. Utilizarea de algoritmi și a numitor sau același numărător. numerelor zecimale finite;
proprietăților operațiilor  Adunarea și scăderea fracțiilor cu - încadrare a fracțiilor, a numerelor zecimale
pentru efectuarea și același numitor, adunarea și scăderea finite între două numere naturale consecutive;
optimizarea calculelor cu - calcul cu fracții și numere zecimale finite;
fracțiilor al căror cel mai mic
fracții ordinare și cu numitor comun se poate calcula prin
7
 numerele zecimale finite, observare directă sau prin încercări -aplicare în calcule a algoritmilor și
rotunjirea numerelor simple, utilizând amplificarea și proprietăților adecvate, respectând ordinea
zecimale finite. simplificarea fracțiilor. efectuării operațiilor;
2.5. Determinarea componentei  Înmulțirea fracțiilor. - rotunjire a rezultatelor unor calcule cu
necunoscute în cadrul  Inversa unei fracții. Împărțirea numere zecimale finite;
operațiilor de adunare, fracțiilor. - rezolvare de probleme, inclusiv a
scădere, înmulțire, împărțire  Aflarea unei fracții dintr-un număr problemelor din cotidian, care conduc la
(termen necunoscut, natural. utilizarea operațiilor studiate (inclusiv
descăzut, scăzător, factorul  Noțiunea de număr zecimal. Numere utilizând elemente de organizare a datelor);
necunoscut, deîmpărțitul, zecimale finite: scrierea fracțiilor cu - rezolvarea problemelor de aflare a unei
împărțitorul) cu fracții numitori puteri ale lui 10 sub formă fracții dintr-un număr natural, utilizând
ordinare și numere zecimale. de număr zecimal. Scrierea și citirea unitățile fracționare;
2.6. Transpunerea unei situații numerelor zecimale finite. - calculare a valorii unui raport dintre două
reale și/sau modelate în  Compararea, ordonarea, mărimi de același fel, dintre două mărimi
limbaj matematic, reprezentarea pe axă a numerelor diferite;
rezolvarea problemei zecimale finite. Rotunjiri. - rezolvare a problemelor de mișcare;
obținute, utilizând numere  Adunarea a două sau mai multe - rezolvarea problemelor, utilizând: metoda
naturale, fracții ordinare, numere zecimale finite. Scăderea a reducerii la unitate, metoda mersului invers;
numere zecimale finite, două numere zecimale finite. - justificare a rezultatelor obținute, recurgând
raportul și interpretarea  Înmulțirea unui număr zecimal finit la argumentări, susținând propriile idei și
rezultatelor obținute. cu 10, 100, 1000; înmulțirea cu un opinii.
2.7. Elaborarea planului de idei,  Cercetarea cazurilor concrete din situații
număr natural; înmulțirea a două
privind rezolvarea numere zecimale finite. reale și/sau modelate referitoare la
problemelor reale și /sau fracțiile ordinare, numerele zecimale și
 Împărțirea numerelor zecimale finite
modelate, utilizând fracții soluționarea problemei identificate.
la 10, 100, 1000.
ordinare și/sau numere  Realizarea lucrărilor practice, inclusiv
 Ridicarea unui număr zecimal finit la
zecimale. pe teren, privind aplicarea fracțiilor
pătrat și la cub.
2.8. Rezolvarea tipurilor de ordinare și a numerelor zecimale în
probleme studiate, utilizând  Ordinea efectuării operațiilor. practică.
metodele adecvate .  Rezolvarea problemelor, utilizând:  Investigarea situațiilor reale și/sau
2.9. Justificarea rezultatelor metoda reducerii la unitate, metoda modelate privind aplicarea fracțiilor
obținute în calcule cu fracții mersului invers. ordinare, numerelor zecimale în diverse
ordinare și numere zecimale, domenii.
recurgând la argumentări, Elemente noi de limbaj matematic:  Realizarea unor investigații privind
susținând propriile idei și fracție subunitară, fracție utilizarea fracțiilor ordinare și a numerelor
opinii. echiunitară, fracție supraunitară, zecimale în diverse domenii.
fracții echivalente, amplificare,  Realizarea unor proiecte de
simplificare, fracția inversă, număr grup/individuale, proiecte STEM/
zecimal finit, fracții ordinare, raport. STEAM, privind aplicarea fracțiilor
ordinare și a numerelor zecimale în
situații reale și/sau modelate.
 Aplicarea jocurilor didactice în
predarea-învățarea-evaluarea fracțiilor
ordinare și a numerelor zecimale.
Produse recomandate:
 cazul cercetat, cu aplicații practice;
 răspunsul oral;
 exercițiul rezolvat;
 itemul scris rezolvat;
 răspunsul scris;
 problema rezolvată;
 schema elaborată;
 argumentarea orală/în scris;
 planul de idei;
 proiectul „Numerele zecimale în viața
noastră”;

8
  jocul ”Dominoul fracțiilor
echivalente”;
 proiectul STEAM „Fracțiile în
muzică”;
 harta conceptuală elaborată la capitol;
 testul sumativ rezolvat.
3.1. Identificarea și aplicarea în III. Elemente de geometrie  Rezolvarea exercițiilor și problemelor de:
diverse contexte, inclusiv în și unități de măsură -identificare, descriere verbală și în scris, a
comunicare, a terminologiei  Figuri geometrice: punct, dreaptă, noțiunilor geometrice studiate, utilizând
aferente noțiunilor segment, semidreaptă, unghi, terminologia și notațiile respective;
geometrice și unităților de triunghi, patrulater, pentagon, cerc - reprezentare a figurilor geometrice studiate,
măsură studiate. (prezentare prin descriere și desen); utilizând instrumentele de desen, instrumente
3.2. Identificarea, caracteriza- elemente ale figurilor TIC;
rea prin descrierea unor geometrice(laturi, vârfuri, unghiuri, - aplicarea reprezentărilor figurilor
configurații geometrice, centru, rază, coardă, diametru), geometrice studiate în rezolvări de probleme;
figuri, corpuri geometrice și interior, exterior. Notații. - construcție a dreptelor perpendiculare și
elemente ale acestora în  Instrumente geometrice: rigla paralele cu rigla și echerul;
situații reale și/sau modelate. negradată, rigla gradată, compas, -confecționare din diferite materiale a
3.3. Utilizarea instrumentelor echer, banda. Desenarea figurilor figurilor geometrice studiate și efectuarea
geometrice pentru a măsura geometrice și efectuarea măsurărilor măsurărilor, utilizând instrumente adecvate
sau a construi/desena con- lungimii, utilizând instrumente situației;
figurații geometrice în di- geometrice. - recunoaștere în situații reale și/sau modelate
verse contexte.  Drepte concurente. Drepte a elementelor unei figuri geometrice: laturi,
3.4. Confecționarea din diferite perpendiculare. Drepte paralele. vârfuri, unghiuri, centru, rază, coardă,
materiale a figurilor geo-  Corpuri geometrice: cub, diametru, interior, exterior;
metrice plane și a corpurilor paralelipiped dreptunghic (cuboid), -determinare a perimetrelor, a ariilor
studiate. piramidă, sferă, cilindru circular (pătratului, dreptunghiului) și a volumelor
3.5. Determinarea perimetrelor, drept, con circular drept (descriere, (cubului, cuboidului) și exprimarea acestora
a ariilor (pătratului, evidențiere a elementelor: vârfuri, în unități de măsură adecvate;
dreptunghiului) și a muchii, bază, centru, rază, -analiză și interpretare a rezultatelor obținute
volumelor (cubului, generatoare). prin rezolvarea unor probleme practice cu
cuboidului), efectuând  Unități de măsură uzuale pentru referire la figurile geometrice studiate și la
rotunjiri a măsurilor unor lungime (km, m, dm, cm, mm); unitățile de măsură relevante;
obiecte din cotidian, transformări. Lungimea unui -efectuare de transformări ale multiplilor și
utilizând sistemul segment, a unei linii frânte. submultiplilor principalelor unități din
internațional și/sau cel Perimetrul triunghiului și a sistemul internațional de măsuri pentru
național de măsuri. patrulaterului. lungime, arie, volum, masă, timp;
3.6. Efectuarea transformărilor  Unități de măsură uzuale pentru - aplicare în diverse contexte a unităților de
ale multiplilor și suprafață (km2, m2, dm2 , cm2, ha, măsură naționale și / sau specifice regiunii;
submultiplilor unităților din ar); transformări. Aria pătratului și a -justificarea unui demers sau rezultat
sistemul internațional de dreptunghiului (fără demonstrații). matematic obținut sau indicat cu figuri
măsuri pentru lungime, arie,  Unități de măsură uzuale pentru geometrice, recurgând la argumentări;
volum, masă, timp. volum(m3,dm3,cm3); transformări. -investigare a valorii de adevăr a unei
3.7. Analizarea și interpreta- Volumul cubului și al cuboidului afirmații, propoziții cu ajutorul exemplelor,
rea rezultatelor obținute prin (paralelipipedului dreptunghic) (fără contraexemplelor.
rezolvarea unor probleme demonstrații).  Cercetarea cazurilor concrete din situații
practice cu referire la figurile
 Unități de măsură uzuale pentru reale și/sau modelate referitoare la
geometrice și corpurile figurile geometrice plane și corpurile
capacitate (l, ml); transformări.
studiate. studiate și soluționarea problemei
 Unități de măsură uzuale pentru
3.8. Utilizarea unităților de identificate.
măsură studiate în masă (t, kg, g, mg); transformări.
 Realizarea lucrărilor practice, inclusiv
rezolvarea problemelor din  Unități de măsură uzuale pentru timp
pe teren, privind aplicarea figurilor
(s, min, ora, ziua, săptămâna, luna,
diverse domenii. geometrice plane și corpurilor studiate
3.9. Justificarea unui demers anul, deceniul, secolul, mileniul); în practică.
sau rezultat obținut sau transformări.  Realizarea investigațiilor privind
indicat cu figuri, corpuri  Unități monetare (naționale și
internaționale uzuale); transformări.
9
 geometrice și unități de utilizarea figurilor geometrice plane și
măsură, recurgând la Elemente noi de limbaj matematic: corpurilor studiate în diverse domenii.
argumentări. semidreaptă, pentagon, vârf, latură,  Realizarea proiectelor de
3.10. Investigarea valorii de centru, rază, coardă, diametru, grup/individuale, inclusiv proiecte
adevăr a unei afirmații, interior, exterior, drepte STEM/STEAM, privind aplicarea
propoziții cu ajutorul perpendiculare, drepte paralele, figurilor geometrice plane și corpurilor
exemplelor, contraexemple- drepte concurente, paralelipiped studiate în situații reale și/sau modelate.
lor. dreptunghic, piramidă, cilindru,  Aplicarea jocurilor didactice în
sferă, generatoare, bază, muchii, predarea-învățarea-evaluarea figurilor
mililitru, miligrame, kilometru pătrat, geometrice plane și corpurilor studiate.
metru pătrat (cub), decimetru pătrat Produse recomandate:
(cub), centimetru pătrat (cub), hectar,  cazul cercetat, cu aplicații practice;
ar.  răspunsul oral;
 exercițiul rezolvat;
Notațiile pentru figurile geometrice:  răspunsul scris;
 - triunghi, < - unghi, ||-  desenul;
 lucrarea practică realizată pe teren
paralel,  - perpendicular;
„Calcularea lungimilor și perimetre-
A-aria,
lor”;
V- volum,
 problema rezolvată;
C- cerc,
 schema elaborată;
L- lungimea cercului.
 argumentarea orală/în scris;
 planul de idei;
 proiectul „Geometria în produse
culinare”;
 proiectul „Elemente de geometrie în
poveștile populare moldovenești”;
 proiectul STEM „O călătorie
imaginară prin Moldova”;
 harta conceptuală elaborată la capitol;
 testul sumativ rezolvat.

LA FINELE CLASEI A V-a ELEVUL POATE:

 identifica, citi, scrie, reprezenta, compara, ordonași rotunji numerele naturale, fracțiile, numerele
zecimale finite în contexte diferite;
 identifica, citi, scrie și reprezenta o mulțime dată în diverse moduri;
 determina cărei mulțimi de numere/ de obiecte îi aparține numărul/ obiectul dat;
 utiliza terminologia aferentă noțiunii de număr natural, fracție, număr zecimal finit, mulțime, divizor,
multiplu, criteriu de divizibilitate, în contexte variate, inclusiv în comunicare;
 efectua operații aritmetice cu numere naturale, fracții ordinare, numere zecimale finite;
 aplica proprietățile operațiilor aritmetice pentru a eficientiza calculele;
 determina componenta necunoscută în cadrul operației indicate;
 rezolva probleme, inclusiv probleme de mișcare, utilizând metodele studiate;
 afla o fracție dintr-un număr natural;
 selecta, organiza, interpreta anumite date din diverse situații, pentru a rezolva probleme, inclusiv cele
identificate din cotidian, pornind de la diverse surse: text, tabel, desen, schemă, diagramă etc.;
 reprezenta prin desen și confecționa din diferite materiale figurile geometrice plane studiate;
 efectua măsurări, exprima, rotunji și compara rezultatele unor măsurări, utilizând unitățile de măsură
adecvate pentru lungime, suprafață, volum, capacitate, masă, timp, unități monetare și transformările
acestora.
 descrie figurile geometrice plane, corpurile geometrice studiate și recunoaște elementele lor (latură,
vârfuri, unghiuri, centru, rază, coardă, diametru, interior, exterior);

10
  determina perimetrele, ariile (pătratului, dreptunghiului) și volumele (cubului, paralelipipedului
dreptunghic) și exprima acestea în unități de măsură acceptate în Sistemul Internațional, cât și în unități
naționale respective de măsurare;
 utiliza terminologia și notațiile /simbolurile aferente elementelor de geometrie studiate în contexte
diverse;
 justifica un demers sau rezultat matematic, recurgând la argumentări, susținând propriile idei și opinii.

Clasa a VI-a

Unități de competențe Unități de conținut Activități și produse de învățare

recomandate
1.1. Identificarea numerelor I. Numere naturale  Rezolvarea exercițiilor și problemelor de:
naturale, a mulțimii divizorilor, - identificare și aplicare a terminologiei și
multiplilor numărului prim și  Mulțimea numerelor naturale (N,N*). notațiilor aferente noțiunii de număr, mulțime,
compus în diverse contexte.  Divizor. Multiplu. Numere prime, divizibilitate, inclusiv în situații de comuni-
1.2. Identificarea și folosirea numere compuse. care;
terminologiei aferente noțiunii  Criteriile de divizibilitate cu 2, 3, 5, 9, - determinare cărei mulțimi de numere îi apar-
de număr, de mulțime, de 10. Numere pare și numere impare. ține numărul dat;
divizibilitate în contexte  Descompunerea numerelor naturale în - identificare a numerelor naturale, a
diverse, inclusiv în produs de puteri de numere prime (pe divizorilor și multiplilor unui număr natural,
comunicare. exemple concrete). numerelor prime, compuse, prime între ele în
1.3. Aplicarea criteriilor de  Divizor comun al două numere diverse situații;
divizibilitate cu 10, 2, 5, 3, 9 naturale. C.m.m.d.c. al două numere - determinare a mulțimii divizorilor, multipli-
pentru optimizarea calculelor. naturale. Numere prime între ele. lor unui număr natural;
1.4. Utilizarea descompunerii  Multipli comuni ai două numere - aplicare a algoritmului de descompunere a
numerelor naturale în produs naturale. C.m.m.m.c. al două numere numerelor naturale în produs de puteri de
de puteri de numere prime, a naturale. numere prime, a criteriilor de divizibilitate cu
proprietăților puterii în  Puterea cu exponent număr natural. 2, 3, 5, 9, 10 în diverse contexte;
contexte variate. - evidențiere a avantajelor aplicării criteriilor
Proprietățile puterii cu exponent
1.5. Aplicarea algoritmilor natural: produsul a două puteri cu de divizibilitate, a proprietăților operațiilor cu
pentru determinarea aceeași bază, puterea produsului, numere naturale în efectuarea calculelor cu
c.m.m.d.c., c.m.m.m.c. a două câtul a două puteri cu aceeași bază , numere naturale;
numere naturale în rezolvări de - determinarea c.m.m.d.c. și c.m.m.m.c a două
puterea unei puteri,a0 ,1n .
probleme. numere naturale.
 Noțiunea de ecuație. Mulțimea
1.6. Modelarea unei situații - rezolvare de probleme simple, utilizând
soluțiilor ecuației.
simple, inclusiv din cotidian, relațiile de divizibilitate;
utilizând relațiile de  Rezolvarea în N a ecuațiilor de tipul: - efectuare a operațiilor cu puteri cu exponent
divizibilitate a numerelor x ± a = b; a · x = b (a ≠ 0); x : a = b (a natural, utilizând proprietățile puterii cu
naturale, rezolvarea problemei ≠ 0); ax + b = c(a ≠ 0,) unde a, b și c exponent natural;
sunt numere naturale, determinând
obținute și interpretarea - rezolvare de ecuații simple, determinând
componenta necunoscută a operației
rezultatelor. componenta necunoscută a operației prezente
1.7. Rezolvarea ecuațiilor în prezente în ecuație. în ecuație;
mulțimea N, determinând  Rezolvarea problemelor prin - rezolvare de probleme prin alcătuirea de
componenta necunoscută a alcătuirea de ecuații de tipuri studiate. ecuații, determinând componenta necunoscută
operației prezente în ecuație. Elemente noi de limbaj matematic: a operației prezente în ecuație;
1.8. Elaborarea planului de număr prim, număr compus, numere - justificare și argumentare a raționamentelor
idei, privind rezolvarea prob- prime între ele, c.m.m.d.c., c.m.m.m.c., matematice și rezultatelor obținute la rezolvări
lemelor cu numere naturale și descompunerea în factori primi, de probleme.
rezolvarea problemei în ecuație, soluție, produsul a două puteri  Cercetarea cazurilor concrete din
conformitate cu planul cu aceeași bază, puterea produsului, situații reale și/sau modelate
elaborat. câtul a două puteri cu aceeași bază , referitoare la numere naturale și
1.9.Justificarea și puterea unei puteri, ecuație, soluție a soluționarea problemei identificate.
argumentarea rezultatelor ecuației, mulțimea soluțiilor unei  Realizarea lucrărilor practice,
obținute la rezolvări de ecuații. inclusiv

11
probleme și efectuări de calcule pe teren, privind aplicarea numerelor
cu numere naturale. naturale în practică.
 Realizarea investigațiilor privind
utilizarea numerelor naturale în
diverse domenii.
 Realizarea unor proiecte de
grup/individuale, privind aplicarea
numerelor naturale în situații reale
și/sau modelate.
 Aplicarea jocurilor didactice în
predarea-învățarea-evaluarea
numerelor naturale.
Produse recomandate:
 cazul cercetat, cu aplicații practice;
 răspunsul oral;
 exercițiul rezolvat;
 răspunsul scris;
 problema rezolvată;
 itemul scris rezolvat;
 schema elaborată;
 argumentarea orală/în scris;
 planul de idei;
 proiectul „Numere naturale în viața
mea”;
 harta conceptuală elaborată la capitol;
 testul sumativ rezolvat.
II. Numere întregi.  Rezolvarea exercițiilor și problemelor de:
2.1. Identificarea, scrierea, Operații cu numere întregi -scriere, citire, identificare, ordonare,
citirea și aplicarea comparare și reprezentare a numerelor întregi
numerelor întregi în  Număr întreg. Mulțimea numerelor pe axa numerelor;
diverse contexte. întregi Z. Reprezentarea pe axă a - aplicare a terminologiei și a notațiilor aferente
2.2. Identificarea și aplicarea numerelor întregi. Opusul unui număr noțiunii de număr întreg, inclusiv în situații de
terminologiei și a notațiilor întreg. Modulul unui număr întreg comunicare;
aferente noțiunii de număr (introdus cu ajutorul distanței pe axă). - determinare cărei mulțimi de numere îi
întreg în situații reale și/sau  Ordonarea și compararea numerelor aparține numărul dat;
modelate, inclusiv în întregi. - calcul cu numere întregi și aplicare în calcule
comunicare.  Adunarea numerelor întregi. a algoritmilor și proprietăților studiate;
2.3. Compararea, ordonarea Proprietăți (comutativitatea, -utilizare a modulului numărului întreg în
și reprezentarea numere- asociativitatea, elementul neutru). diverse contexte;
lor întregi pe axa  Scăderea numerelor întregi. - aplicare a algoritmului de determinare a
numerelor.  Ordinea efectuării operațiilor. componentei necunoscute în cadrul operațiilor
2.4. Aplicarea proprietăților  Înmulțirea numerelor întregi. de adunare, scădere, înmulțire, împărțire
operațiilor studiate cu Proprietăți (comutativitatea, (termenul necunoscut, descăzutul, scăzătorul,
numere întregi în asociativitatea, elementul neutru, factorul necunoscut, deîmpărțitul, împărțitorul)
efectuarea calculelor în distributivitatea față de adunare și a numerelor întregi;
situații reale și/sau scădere). - efectuare a operațiilor cu puteri cu exponent
modelate.  Factorul comun. natural în mulțimea numerelor întregi, utilizând
2.5. Utilizarea modulului în proprietățile puterilor;
 Împărțirea numerelor întregi, atunci
calcule cu numere întregi în - efectuare a calculelor cu numere întregi,
când deîmpărțitul este multiplu al
diverse contexte. identificare și respectare a ordinii efectuării
împărțitorului.
2.6. Rezolvarea ecuațiilor n operațiilor și utilizarea parantezelor;
 Puterea unui număr întreg cu
mulțimea Z, utilizând -aplicare a numerelor întregi în diverse
exponent număr natural. Proprietățile
proprietățile operațiilor domenii, inclusiv în fizică, geografie, științe,
aritmetice studiate și puterii unui număr întreg cu exponent biologie, economie etc.;
algoritmul de determinare natural. - rezolvare în Z a ecuațiilor, utilizând
proprietățile operațiilor aritmetice studiate și

12
 a componentei necunos-  Ordinea efectuării operațiilor și algoritmul de determinare a componentei
cute operației indicate. folosirea parantezelor rotunde, necunoscute în cadrul operației indicate;
2.7. Utilizarea numerelor în- pătrate. -investigare a valorii de adevăr (adevăr / fals) a
tregi în diverse domenii: în  Rezolvarea în Z a ecuațiilor de tipul: unei afirmații simple prin prezentarea unor
cotidian, în economie, în x ± a = b; a x = b (a ≠ 0); x : a = b (a ≠ exemple, contraexemple;
alte discipline școlare. 0); ax + b = c (a ≠ 0), determinând - justificare și argumentare a rezultatelor
2.8. Justificarea și argumen- componenta necunoscută a operației obținute.
tarea rezultatelor obținute prezente în ecuație.  Cercetarea cazurilor concrete din
în calcule cu umere întregi. situații reale și/sau modelate
referitoare la numere întregi și
Elemente noi de limbaj matematic: soluționarea problemei identificate.
Număr întreg, număr pozitiv, număr  Realizarea lucrărilor practice, inclusiv
negativ, opusul, modulul unui număr pe teren, privind aplicarea numerelor
întreg, puterea unui număr întreg. întregi.
 Realizarea investigațiilor privind
utilizarea numerelor întregi în diverse
domenii.
 Realizarea proiectelor de
grup/individuale, privind aplicarea
numerelor întregi în situații reale și/sau
modelate.
 Aplicarea jocurilor didactice în predarea-
învățarea-evaluarea numerelor întregi.
Produse recomandate:
 cazul cercetat cu aplicații practice;
 răspunsul oral;
 exercițiul rezolvat;
 răspunsul scris;
 problema rezolvată;
 itemul scris rezolvat;
 schema elaborată;
 argumentarea orală/în scris;
 planul de idei;
 proiectul „Numere întregi în viața
mea”;
 proiectul „Axa evenimentelor istorice
din epoca antică”;
 harta conceptuală elaborată la capitol;
 testul sumativ rezolvat.
III. Numere raționale.  Rezolvarea exercițiilor și problemelor de:
3.1. Identificarea, scrierea în Operații cu numere raționale -scriere, citire, identificare a nu-merelor
diverse forme și citirea raționale în diverse situații reale și/sau
numerelor raționale în  Numere raționale. Mulțimea Q. modelate;
contexte variate. Reprezentarea pe axă a numerelor - aplicare a terminologiei și notațiilor aferente
3.2. Recunoașterea și aplica- raționale. Opusul unui număr rațional. noțiunii de număr rațional, mulțime, inclusiv în
rea terminologiei și a Inversul unui număr rațional nenul. situații de comunicare;
notațiilor aferente noțiunii Modulul unui număr rațional - transformarea unui număr zecimal finit în
de număr rațional, de (introdus cu ajutorul distanței pe axă). fracție ordinară și invers;
mulțime în contexte  Scrierea numerelor raționale în - ordonare, comparare și reprezentare pe axă a
variate, inclusiv în diverse forme. Transformarea unui numerelor raționale;
comunicare. număr zecimal finit în fracție ordinară - rotunjire a rezultatelor unor calcule cu numere
3.3. Clasificarea, compara- și invers. raționale;
rea, ordonarea,  Compararea numerelor raționale. -calcul cu numere raționale utilizând
reprezentarea pe axă și Rotunjirea numerelor raționale. proprietățile, ordinea operațiilor, semnificația
rotunjirea numerelor parantezelor, modulul numărului rațional;
raționale.

13
3.4. Aplicarea proprietăților  Adunarea numerelor raționale. - rezolvare de probleme, prin aplicarea metodei
studiate ale operațiilor cu Proprietăți (comutativitatea, adecvate și a operațiilor studiate cu numere
numere raționale, în asociativitatea, elementul neutru). raționale;
efectuarea de calcule în  Scăderea numerelor raționale. - evidențiere a avantajelor folosirii
situații reale și/sau Ordinea operațiilor și utilizarea proprietăților operațiilor cu numere raționale;
modelate. parantezelor. - aplicare a algoritmului de determinare a
3.5. Utilizarea modulului în  Înmulțirea numerelor raționale. componentei necunoscute în cadrul operațiilor
efectuarea calculelor cu Proprietăți (comutativitatea, de adunare, scădere, înmulțire, împărțire
numere raționale, în asociativitatea, elementul neutru, (termen necunoscut, descăzut, scăzător,
rezolvări de probleme. distributivitatea față de adunare și factorul necunoscut, deîmpărțitul, împărțitorul)
3.6. Elaborarea planului de scădere). Factor comun. a numerelor raționale;
idei privind rezolvarea  Puterea unui număr rațional cu - rezolvare de probleme, de situații-problemă,
problemelor în mulțimea exponent număr natural. utilizând aflarea fracției dintr-un număr,
numerelor raționale și  Împărțirea numerelor raționale. aflarea numărului fiind dată fracția;
rezolvarea problemei în  Ordinea efectuării operațiilor și -scriere și citire a mulțimilor, a mulțimilor de
conformitate cu planul folosirea parantezelor. numere;
elaborat.  Aflarea fracției dintr-un număr. -determinare a cardinalului unei mulțimi finite;
3.7. Transpunerea unei Aflarea numărului fiind dată fracția. - transcriere a mulțimilor dintr-un mod de
situații reale și/sau definire în altul;
 Rezolvarea problemelor în mulțimea
modelate în limbaj - determinare cărei mulțimi de numere mulțimi
numerelor raționale.
matematic, rezolvarea de obiecte îi aparține numărul dat, obiectul dat;
 Mulțimi. Moduri de definire a
problemei obținute, - efectuare a operațiilor cu mulțimi( reuniunea,
mulțimilor. Relația de apartenență.
utilizând numere raționale, intersecția, diferența);
Mulțimi egale. Submulțimi.
mulțimi, operații cu - rezolvarea de probleme aplicând mulțimi,
mulțimi, și interpretarea Cardinalul mulțimii finite. operații cu mulțimi;
rezultatelor obținute.  Operații cu mulțimi (reuniunea, inter- - investigare a valorii de adevăr (adevăr/fals) a
3.8. Reprezentarea mulțimilor secția, diferența). unei afirmații simple prin prezentarea unor
în diverse moduri și exemple sau contraexemple;
efectuarea operațiilor cu - justificare și argumentare a rezultatelor
mulțimi în contexte Elemente noi de limbaj matematic: obținute și a tehnologiilor utilizate.
variate. număr rațional pozitiv, număr rațional  Cercetarea cazurilor concrete din situații
3.9. Justificarea și negativ, opusul unui număr rațional, reale și/sau modelate referitoare la
argumentarea rezultatelor inversul unui număr rațional nenul, numere raționale și soluționarea
obținute în calcule cu mulțimi egale, submulțime, reuniunea problemei identificate.
numere raționale în diverse mulțimilor, intersecția mulțimilor,  Realizarea lucrărilor practice, inclusiv
contexte. diferența mulțimilor. pe teren, privind aplicarea numerelor
3.10. Investigarea valorii de raționale în practică.
adevăr (adevăr/fals) a unei  Realizarea investigațiilor privind utili-
afirmații simple prin zarea numerelor raționale în diverse
prezentarea unor exemple domenii.
sau contraexemple.  Realizarea proiectelor de
grup/individuale, privind aplicarea
numerelor raționale în situații reale
și/sau modelate.
 Aplicarea jocurilor didactice în predarea-
învățarea-evaluarea numerelor raționale.
Produse recomandate:
 cazul cercetat, cu aplicații practice;
 răspunsul oral;
 exercițiul rezolvat;
 răspunsul scris;
 problema rezolvată;
 itemul scris rezolvat;
 schema elaborată;
 argumentarea orală/în scris;
 planul de idei;

14
  proiectul „Aplicații ale numerelor
raționale în profesiile părinților”;
 harta conceptuală elaborată la capitol;
 testul sumativ rezolvat.
4.1. Identificarea rapoartelor, IV. Rapoarte și proporții  Rezolvarea exercițiilor și problemelor de:
proporțiilor și a mărimilor - scriere, citire, identificare a rapoartelor,
direct sau invers  Rapoarte. Șiruri de rapoarte egale. proporțiilor și a mărimilor direct sau invers
proporționale în contexte  Proporții. Proprietatea fundamentală proporționale în diverse situații;
diverse. a proporției. - utilizare a terminologiei aferente noțiunilor de
4.2. Identificarea și aplicarea  Aflarea unui termen necunoscut al proporție, raport, procent, proporționalitate
terminologiei aferente proporției. directă, proporționalitate inversă în situații
noțiunii de raport,  Mărimi direct proporționale. diverse, inclusiv în cele de comunicare;
proporție, procent,  Mărimi invers proporționale. - calculare a rapoartelor a două mărimi de
proporționalitate în  Regula de trei simplă. același fel, a două mărimi diferite și utilizare a
contexte variate, inclusiv în  Procente. Aflarea procentelor dintr-un lor în rezolvări de probleme;
comunicare. - rezolvare a problemelor, inclusiv din cotidian,
număr dat.
4.3. Clasificarea evenimente- în care intervin rapoarte, proporții, procente,
 Aflarea unui număr când cunoaștem
lor utilizând diverse mărimi direct sau invers proporționale, media
procentele din el.
criterii. aritmetică și regula de trei simplă;
 Aflarea raportului procentual.
4.4. Reprezentarea unor date - rezolvare a problemelor de calculare a
sub formă de tabele sau de Probleme. concentrației soluției;
diagrame statistice în  Elemente de organizare a datelor. - reprezentare a unor date sub formă de tabele
vederea colectării, Reprezentarea datelor prin tabele și și/sau de diagrame statistice în vederea
înregistrării, prelucrării și grafice. Grafice cu bare, grafice colectării, înregistrării, prelucrării și
prezentării acestora, circulare. prezentării acestora, utilizând numere
utilizând, inclusiv,  Media aritmetică. raționale, inclusiv, rapoarte, procente;
rapoarte, procente.  Elemente de probabilități. - clasificare a evenimentelor utilizând diverse
4.5. Elaborarea planului de Evenimente: sigure, posibile, criterii;
idei, privind rezolvarea imposibile(prin exemple simple). - justificare și argumentare a rezultatelor
problemelor din diverse obținute și a tehnologiilor utilizate.
domenii în care intervin  Cercetarea cazurilor concrete din
rapoarte, proporții, situații reale și/sau modelate
procente, mărimi direct sau Elemente noi de limbaj matematic: referitoare la rapoarte și proporții și
invers proporționale, raport, rapoarte egale, șir de rapoarte soluționarea problemei identificate.
media aritmetică, regula de egale, proporție, mărimi direct  Realizarea lucrărilor practice, inclusiv
trei simplă și rezolvarea proporționale, mărimi invers  pe teren, privind aplicarea rapoartelor și
problemei în conformitate proporționale, regula de trei simplă, proporțiilor în practică.
cu planul elaborat. procent, eveniment, eveniment sigur,  Realizarea unor investigații privind
4.6. Justificarea unui rezultat eveniment posibil, eveniment  utilizarea rapoartelor și proporțiilor în
sau demers simplu, sus- imposibil, grafic cu bare, grafic diverse domenii.
ținerea propriilor idei și circular, media aritmetică.  Realizarea proiectelor de grup/
viziuni, recurgând la individuale, inclusiv proiecte
argumentări. STEM/STEAM, privind aplicarea
4.7. Investigarea valorii de rapoartelor și proporțiilor în situații
adevăr (adevăr/fals) a unei reale și/sau modelate.
afirmații simple prin  Aplicarea jocurilor didactice în
prezentarea unor exemple predarea-învățarea-evaluarea
sau contraexemple. rapoartelor și proporțiilor.
Produse recomandate:
 cazul cercetat, cu aplicații practice;
 răspunsul oral;
 exercițiul rezolvat;
 răspunsul scris;
 problema rezolvată;
 itemul scris rezolvat;
 schema elaborată;

15
  argumentarea orală/în scris;
 planul de idei;
 proiectul „Rapoarte și proporții în
culinarii”;
 proiectul STEAM „Rapoarte și
proporții în pictură și arhitectură”;
 harta conceptuală elaborată la capitol;
 testul sumativ rezolvat.
V. Figuri și corpuri geometrice  Rezolvarea exercițiilor și problemelor de:
5.1. Identificarea (spațiu) în - identificare, descriere verbală și în scris,
situații reale și/sau  Figuri geometrice: punct, dreaptă, utilizând terminologia și notațiile respective a
modelate și clasificarea plan, semiplan, segment, semi- figurilor și corpurilor geometrice studiate;
după diverse criterii a dreaptă, linie frântă (prezentare prin - reprezentare a figurilor geometrice plane
figurilor geometrice descriere și desen). studiate și a configurațiilor geometrice,
studiate.  Lungimea segmentului. Segmente utilizând instrumente de desen, instrumente
5.2. Identificarea și aplica- congruente. Construcția unui TIC și aplicarea reprezentărilor respective în
rea terminologiei aferente segment, congruent cu cel dat. rezolvări de probleme;
noțiunilor geometrice Mijlocul segmentului. - determinare a lungimilor de segmente,
studiate în diverse  Triunghi, patrulater (pătrat, perimetrelor, lungimii cercului, a ariilor
contexte, inclusiv în dreptunghi, paralelogram, romb, (pătratului, dreptunghiului, discului) și a
comunicare. trapez) (prezentare prin descriere și volumelor (cubului, paralelipipedului
5.3. Caracterizarea unor con- desen).Perimetrul triunghiului, dreptunghic) și exprimarea acestora în unități
figurații geometrice, patrulaterului. de măsură adecvate;
utilizând terminologia și  Poligon. Elemente ale poligonului - confecționare din diferite materiale a
notațiile specifice. (laturi, vârfuri, unghiuri, diagonale), corpurilor și figurilor geometrice studiate;
5.4. Utilizarea instrumentelor interior, exterior. Perimetrul - utilizare a raportorului la construirea unui
de desen (echer, raportor, poligonului. unghi, având o măsură dată, la construirea
compas, riglă) pentru  Aria pătratului, dreptunghiului, (fără bisectoarei unui unghi ;
reprezentarea în plan a demonstrație). - utilizare a riglei și a compasului la construirea
unor configurații  Unghiuri. Măsura în grade a unghiului congruent cu cel dat;
geometrice, a relațiilor unghiurilor. Raportorul și aplicarea - utilizare a riglei și a echerului la construirea
între figuri; lui la calculul măsurii unghiului. dreptelor paralele, perpendiculare și a
5.5. Confecționarea din Construirea cu ajutorul raportorului a mediatoarei unui segment;
diferite materiale a unui unghi având o măsură dată. - utilizare a compasului pentru construirea
figurilor plane și a  Calcule cu măsuri de unghiuri (grade, cercurilor în diverse configurații;
corpurilor geo-metrice -aplicare a proprietăților figurilor și corpurilor
minute, secunde).
studiate. geometrice studiate în diverse domenii;
 Clasificarea unghiurilor: unghiuri
5.6. Calcularea și estimarea - analiză și interpretare a rezultatelor obținute
ascuțite, obtuze, drepte,
măsurilor de unghiuri, a prin rezolvarea unor probleme practice cu
complementare, suplementare, opuse
lungimilor, perimetrelor, referire la figurile, corpurile geometrice
la vârf, adiacente.
ariilor, volumelor (pentru studiate și la unitățile de măsură relevante;
 Unghiuri congruente. Construirea cu
figurile geometrice
ajutorul riglei și a compasului a unui - investigare a valorii de adevăr (adevăr / fals)
studiate, inclusiv, a a unei afirmații simple prin prezentarea unor
obiectelor reale din unghi congruent cu cel dat.
exemple, contraexemple;
cotidian), folosind rețele de  Bisectoarea unghiului. Construirea
- justificarea unui demers sau rezultat
pătrate, formulele cu ajutorul raportorului a bisectoarei
unui unghi. matematic obținut sau indicat cu figuri, corpuri
cunoscute, instrumentele geometrice, recurgând la argumentări.
adecvate, sistemul inter-  Drepte concurente, drepte paralele și
 Cercetarea cazurilor concrete din situații
național și/sau cel național perpendiculare.
reale și/sau modelate referitoare la
de măsuri.  Mediatoarea unui segment. figurile geometrice plane și corpurile
5.7. Extrapolarea achizițiilor Construirea cu ajutorul riglei și a studiate și soluționarea problemei
geometrice dobândite, echerului a mediatoarei segmentului. identificate.
utilizând diverse  Linie curbă. Cerc. Disc. Elemente ale  Realizarea lucrărilor practice, inclusiv
reprezentări geometrice, cercului(centru, rază, diametru, pe teren, privind aplicarea figurilor
pentru rezolvarea coardă), interior, exterior. Numărul geometrice plane și corpurilor studiate
problemelor practice  . Lungimea cercului. Aria discului în practică.
(fără demonstrație).
16
 simple referitoare la  Cub, paralelipiped dreptunghic  Realizarea investigațiilor privind
perimetre, arii, volume și, (cuboid), piramidă, cilindru circular utilizarea figurilor geometrice plane și
dacă este cazul, utilizând drept, con circular drept. Desfășurata corpurilor studiate în diverse domenii.
transformarea convenabilă corpului geometric studiat. Sferă,  Realizarea unor proiecte de
a unităților de măsură. corpul sferic. Elemente ale corpurilor grup/individuale, inclusiv proiecte
5.8. Justificarea unui rezultat (fețe, muchii, vârfuri, baze, centru, STEM/STEAM, privind aplicarea
sau demers simplu, rază, diametru, generatoare). figurilor geometrice plane și corpurilor
susținerea propriilor idei și  Volumul cubului și a cuboidului (fără studiate în situații reale și/sau modelate.
viziuni, recurgând la demonstrație).  Aplicarea jocurilor didactice în predarea
argumentări. -învățarea-evaluarea figurilor geometrice
5.9. Investigarea valorii de Elemente noi de limbaj matematic: plane și corpurilor studiate.
adevăr (adevăr/fals) a unei Paralelogram, romb, trapez, unghi, Produse recomandate:
afirmații simple prin unghiuri ascuțite, obtuze, drepte,  cazul cercetat, cu aplicații practice;
prezentarea unor exemple complementare, suplementare, opuse la  răspunsul oral;
sau contraexemple. vârf, adiacente, bisectoare,  răspunsul scris;
mediatoare, diagonală, raportor,  problema rezolvată;
grade, minute, secunde,ʹʺ interior,  itemul scris rezolvat;
exterior, diametru, coardă, numărul   schema elaborată;
, lungimea cercului, arie, piramidă,  desenul realizat;
cilindru circular drept, con circular  argumentarea orală/în scris;
drept, sferă, corpul sferic, generatoare.  planul de idei;
Notațiile pentru figurile geometrice:  proiectul STEM „Corpuri geometrice
m( <B) – măsura unghiului B, în construcțiile din localitatea mea”;
 - grad, ʹ - minute, ʺ- secunde,  Lucrarea practică pe teren „Calcula-
≡ - congruent, rea ariei terenului de joacă/terenului
sportiv”;
 Lucrarea de laborator „Determinarea
valorii numărului  ”.
 Harta conceptuală elaborată la capitol;
 Testul sumativ rezolvat.

LA FINELE CLASEI A VI-a ELEVUL POATE:

 identifica, citi, scrie, reprezenta, compara și ordona numere naturale, numere întregi, numere raționale
într-o varietate de contexte, inclusiv în comunicare;
 determina cărei mulțimi de numere, obiecte, aparține numărul, obiectul dat;
 identifica, citi, scrie și reprezenta o mulțime dată în diverse moduri;
 aplica criteriile de divizibilitate cu 2,3,5,9,10, descompunerea în factori primi, numerele prime și
compuse la rezolvarea problemelor, inclusiv din cotidian;
 utiliza terminologia și notațiile aferente noțiunilor de număr natural, număr întreg, număr rațional,
raport, proporție, procent, mulțime, divizor, multiplu, criteriu de divizibilitate, elementelor de
geometrie studiate în contexte diverse;
 efectua operațiile de adunare, scădere, înmulțire, împărțire, ridicare la putere cu exponent număr
natural cu numere din mulțimile de numere studiate;
 aplica proprietățile operațiilor aritmetice studiate pentru a eficientiza calcule cu diverse numere;
 rezolva ecuații simple, utilizând proprietățile operațiilor aritmetice studiate și algoritmul de
determinare a componentei necunoscute în cadrul operației indicate, în mulțimile de numere studiate;
 rezolva probleme utilizând metode studiate, probleme de aflare a fracției dintr-un număr, de aflare a
numărului fiind dată fracția, de aflare a p% dintr-un număr, de aflare a unui număr când cunoaștem
procentele din el, de aflare a raportului procentual;
 investiga probleme, situații-problemă, în care se solicită aplicarea operațiilor aritmetice, a metodelor
de rezolvare învățate, organizarea datelor sub formă de tabele și/sau de diagrame statistice în vederea

17
 colectării, înregistrării, prelucrării și prezentării acestora, utilizând numere raționale, inclusiv,
rapoarte, procente;
 reprezenta prin desen și confecționa din diferite materiale figurile geometrice plane studiate;
 determina perimetrul poligoanelor, lungimea cercului, ariilor (pătrat, dreptunghi, disc) și a volumelor
(cub, paralelipiped dreptunghic) utilizând formule cunoscute, Sistemul Internațional și/sau cel național
de măsuri;
 opera cu măsuri de unghiuri: grade, minute, secunde;
 utiliza instrumentele de desen la construirea dreptelor paralele, perpendiculare, mediatoarei unui
segment, cercului în diverse configurații;
 utiliza raportorul la măsurarea și construirea unghiurilor, la construirea bisectoarei unui unghi; rigla și
compasul la construirea unui unghi congruent cu cel dat;
 aplica terminologia și notațiile aferente figurilor și corpurilor geometrice studiate în diverse contexte;
 investiga valoarea de adevăr (adevăr/fals) a unei afirmații simple prin prezentarea unor exemple sau
contraexemple.
 justifica un demers sau rezultat matematic, recurgând la argumentări, susținând propriile idei și opinii.

Clasa a VII-a

Unități de competențe Unități de conținut Activități și produse de învățare

recomandate
1.1. Identificarea și aplica- I. Numere reale  Rezolvarea exercițiilor și problemelor de:
rea terminologiei  Mulțimea numerelor raționale Q. - identificare a numerelor naturale, întregi,
aferente noțiunii de număr Incluziunile N  Z  Q. raționale, iraționale, reale, în diverse con-
real în diverse contexte,  Numere zecimale. Numere zecimale texte;
inclusiv în comunicare. periodice. - ordonare, comparare și reprezentare a
1.2.Identificarea și  Reprezentarea numerelor raționale pe numerelor reale pe axa numerelor;
clasificarea după diverse axă. - scriere a numerelor reale în diverse forme;
criterii ale elementelor  Noțiunea de rădăcină pătrată dintr-un - transformare de numere zecimale periodice
mulțimilor numerice N, Z, număr rațional nenegativ. Calcularea în fracții ordinare și invers;
Q, I, R. rădăcinii pătrate din numere raționale - explicitarea expresiilor cu modul, utilizând
1.3.Compararea, nenegative, utilizând calculatorul definiția modulului;
ordonarea, poziționarea și/sau estimarea/rotunjirea. - determinare cărei mulțimi de numere,
pe axă, reprezentarea în  Noțiunea de număr irațional. obiecte îi aparține numărul, obiectul dat;
diverse forme a  Noțiunea de număr real. - aplicare a terminologiei și simbolurilor
numerelor reale.  Mulțimea numerelor reale. Incluziunile aferente noțiunii de număr real și mulțime,
1.4. Calcularea rădăcinii inclusiv în comunicare;
N  Z  Q  R.
pătrate din numere reale - respectare a ordinii efectuării operațiilor, a
 Operații cu mulțimile N, Z, Q, R și
nenegative, utilizând semnificației parantezelor și utilizare a
submulțimile lor (reuniunea,
diverse metode. proprietăților operațiilor în efectuarea
intersecția, diferența, produsul
1.5. Explicitarea modulului calculelor în mulțimea R;
scalar(cu două mulțimi finite)).
oricărui număr real și - calcul cu numere și aplicare în calcule a
 Modulul numărului real.
aplicarea proprietăților algoritmilor și proprietăților adecvate;
modulului în diverse Proprietăți: - transferul și extrapolarea soluțiilor unor
| a | 0 ; | a | a ; | a |  a =
2 2
contexte. | a 2 |; probleme pentru rezolvarea altora, utilizând
1.6. Efectuarea operațiilor a |a| numere reale și mulțimi;
(adunarea, scăderea, | ab || a || b | ; | | , b  0. -completarea și compunerea unor succesiuni
b |b|
înmulțirea, împărțirea, de numere după reguli identificate sau date;
ridicarea la putere cu  Adunarea, scăderea, înmulțirea, - argumentare a rezultatelor obținute în
exponent natural, împărțirea, ridicarea la putere cu rezolvarea problemelor;
calcularea rădăcinii exponent natural. Proprietăți. - aplicare a mulțimilor numerice studiate și a
pătrate), cu numere reale,  Proprietățile radicalilor: submulțimilor acestora în diverse domenii;
utilizând proprietățile ab = a b , a  0, b  0; - introducerea factorilor sub radical, scoatere
acestora. a factorilor de sub radical;

18
1.7.Aplicarea numerelor a a -justificare a unui demers sau rezultat
reale și mulțimilor = , a  0, b  0; matematic obținut sau indicat cu numere reale,
numerice studiate în b b recurgând la argumentări.
diverse situații reale și/sau a 2 = | a |;  Cercetarea cazurilor concrete din
modelate. situații reale și/sau modelate
1.8.Justificarea unui demers ( a ) = a, a  0.
2
referitoare la numere reale și
sau rezultat obținut sau  Introducerea factorilor sub radical, soluționarea problemei identificate.
indicat cu numere reale, scoaterea factorilor de sub radical.  Realizarea lucrărilor practice, inclusiv
recurgând la argumentări  Compararea, ordonarea și pe teren, privind aplicarea numerelor
simple. reprezentarea pe axă a numerelor reale. reale în practică.
 Realizarea investigațiilor privind
Elemente noi de limbaj matematic: utilizarea numerelor reale în diverse
număr irațional, număr real, număr domenii.
zecimal periodic, rădăcina pătrată a unui  Realizarea proiectelor de
număr nenegativ, radical, valoarea grup/individuale, privind aplicarea
rădăcinii pătrate, radicali (termeni) numerelor reale în situații reale și/sau
asemenea, introducerea factorilor sub modelate.
radical, scoaterea factorilor de sub  Aplicarea jocurilor didactice în
radical. predarea-învățarea-evaluarea
numerelor reale.
Produse recomandate:
 cazul cercetat cu aplicații practice;
 exercițiu rezolvat;
 problemă rezolvată;
 algoritm aplicat;
 joc didactic „Domino”;
 sofisme rezolvate (cu numere );
 contraexemplu prezentat;
 proiectul: ”Metode alternative de
calculare a valorii rădăcinii pătrate
dintr-un număr real”;
 matricea de asociere completată;
 harta conceptuală elaborată la
capitol;
 testul sumativ rezolvat.
2.1.Identificarea și aplica- II. Calcul algebric  Rezolvarea exercițiilor și problemelor de:
rea în diverse contexte a -identificare și utilizare în contexte diverse a
terminologiei aferente  Numere reale reprezentate prin litere. terminologiei aferente noțiunii de număr real
calculului algebric. Expresii algebrice. reprezentate prin litere;
2.2. Efectuarea de adunări  Operații cu numere reale reprezentate - calculare a valorii numerice a expresii
scăderi, înmulțiri, împărțiri și prin litere (adunarea, scăderea, algebrice;
ridicări la putere cu exponent înmulțirea, împărțirea, ridicarea la -efectuare de adunări, scăderi, înmulțiri,
natural ale numerelor reale putere cu exponent natural). împărțiri și ridicări la putere cu exponent
reprezentate prin litere în  Formulele înmulțirii prescurtate: natural ale numerelor reale reprezentate prin
diverse contexte. 𝑎(𝑏 ± 𝑐) = 𝑎𝑏 ± 𝑎𝑐; litere în diverse contexte;
2.3.Identificarea în (a  b)(c  d )  ac  ad  bc  bd -identificare în enunțuri diverse a formulelor
enunțuri diverse a formulelor 2 2 2 calculului prescurtat;
(𝑎 ± 𝑏) = 𝑎 ± 2𝑎𝑏 + 𝑏
înmulțirii prescurtate și -utilizare a formulelor calculului înmulțirii
(𝑎 − 𝑏)(𝑎 + 𝑏) = 𝑎2 − 𝑏 2 .
utilizarea acestora pentru prescurtate pentru optimizarea unor calcule;
optimizarea calculelor.  Descompunerea unei expresii algebrice - descompunere a unei expresii algebrice în
2.4.Calcularea valorii în produs de factori: scoaterea produs de factori, utilizând scoaterea
numerice a expresii factorului comun, aplicarea formulelor factorului comun, gruparea și formulele
algebrice, utilizând calculul de calcul prescurtat. calculului prescurtat;
algebric. -selectare și sistematizare din mulțimea de
2.5. Descompunerea unei Elemente noi de limbaj matematic: informații culese sau indicate a datelor
expresii algebrice în produs numere reale reprezentate prin litere,
coeficientul numeric, partea literală,
19
de factori, utilizând termeni asemenea, expresie algebrică, necesare pentru rezolvarea problemei de
formulele înmulțirii valoarea expresiei algebrice, formulele calcul algebric în diverse situații;
prescurtate și metodele înmulțirii prescurtate, pătratul sumei, - justificare și argumentare a rezultatelor
studiate. pătratul diferenței, diferența pătratelor, obținute, efectuând calcule cu numere reale
2.6. Analiza rezolvării unei descompunerea în produs de factori, reprezentate prin litere.
probleme, situații-problemă transformări identice.  Cercetarea cazurilor concrete din
cu calcul algebric în diverse domenii referitoare la calculul
contextul corectitudinii algebric și soluționarea problemei
rezultatului/ rezultatelor. identificate.
2.7.Justificarea rezultatelor  Realizarea investigațiilor privind
obținute cu calcul algebric, utilizarea calculului algebric în diverse
susținând propriile idei și domenii.
viziuni, recurgând la  Aplicarea jocurilor didactice în predarea-
argumentări. învățarea-evaluarea calculului algebric.
Produse recomandate:
 exercițiu rezolvat;
 problemă rezolvată;
 jocul didactic ”Cine recunoaște
formula?”;
 planul de idei elaborat;
 algoritm aplicat;
 contraexemplu prezentat;
 matricea de asociere completată;
 harta conceptuală elaborată la
capitol;
 testul sumativ rezolvat.
3.1. Identificarea și aplica- III. Funcții  Rezolvarea exercițiilor și problemelor de:
rea terminologiei și a  Sistemul cartezian de coordonate în - reprezentare a punctelor în sistemul cartezian
notațiilor aferente noțiunii plan. Axe. Originea sistemului, de coordonate, fiind date coordonatele lui și de
de funcție în diverse cadrane, abscisă, ordonată. determinare a coordonatelor unui punct
contexte.  Coordonatele punctului. Identificarea reprezentat;
3.2. Definirea unei funcții în sistemul cartezian de coordonate a -construire a unor exemple de corespondențe
utilizând modul sintetic, punctului, cunoscând coordonatele lui. care sunt funcții;
analitic, grafic. Identificarea coordonatelor punctului -aplicare în contexte diverse, inclusiv în
3.3.Identificarea și dat în sistemul cartezian de coordonate. comunicare, a terminologiei și notațiilor
formularea de exemple Distanța dintre două puncte din plan. aferente noțiunii de funcție;
simple de corespondențe  Noțiunea de funcție. Domeniul de -scriere, citire, exemplificare a noțiunilor:
care sunt funcții din definiție, codomeniu (pe exemple corespondențe care sunt funcții, funcție, lege de
diverse domenii, inclusiv simple). Funcții cu domeniul de corespondență, domeniu de definiție (finit,
din viața cotidiană. definiție finit, infinit. infinit), codomeniu, mulțime de valori, tabel de
3.4.Reprezentarea în diverse  Moduri de definire a funcției. valori, diagramă, grafic;
moduri: analitic, tabelar,  Noțiunea graficul funcției. -reprezentare în modul analitic, modul sintetic,
grafic, prin diagrame a  Funcția de gradul I. Funcția constantă. modul grafic a unor corespondențe și/ sau
unei funcții și utilizarea Reprezentarea grafică. Proprietăți funcții;
acestor reprezentări în (monotonie, semnul funcției, zerou, -utilizare a proprietăților funcțiilor studiate în
rezolvări de probleme. panta dreptei). rezolvări de probleme, situații-problemă, în
3.5.Deducerea proprietăților  Proporționalitate directă. Reprezenta- studierea unor procese fizice, chimice,
funcției de gradul I (zerou, rea grafică. Proprietăți. biologice, economice, sociale modelate prin
semn, monotonie) prin funcții;
lectura grafică și/sau -aplicare a proporționalității directe în diverse
Elemente noi de limbaj matematic:
analitică. sistemul cartezian de coordonate în plan, domenii, inclusiv în viața cotidiană;
3.6. Utilizarea proprietăților axe de coordonate, axa absciselor, axa - asociere a unei probleme / situații-problemă
funcțiilor în rezolvări de ordonatelor, originea sistemului cu un model matematic de tip funcție;
probleme, situații- cartezian de coordonate, cadrane, - justificare a unui demers sau rezultat obținut
problemă, în studiul și sau indicat cu funcții, recurgând la argumentări.
abscisă, ordonată, coordonatele
explicarea unor procese punctului, dependențe funcționale,  Cercetarea cazurilor concrete din

20
 fizice, chimice, biologice, funcție, mod sintetic de definire al situații reale și/sau modelate referitoare
sociale, economice, funcției, mod analitic de definire al la funcțiile studiate și soluționarea
modelate prin funcții. funcției, argumentul funcției, valoare problemei identificate.
3.7.Aplicarea independentă, valoare dependentă,  Realizarea lucrărilor practice, inclusiv
proporționalității directe domeniu de definiție, tabel de valori, pe teren, privind aplicarea funcțiilor
în diverse domenii, codomeniu, legea de corespondență, studiate în practică.
inclusiv în viața cotidiană. mulțimea de valori, reprezentare grafică,  Realizarea investigațiilor privind
3.8.Justificarea unui demers funcție numerică, funcție de gradul I, aplicarea funcțiilor studiate în diverse
sau rezultat obținut sau funcție constantă, proporționalitate domenii.
indicat cu funcții, directă, graficul funcției, monotonie,  Realizarea proiectelor de
recurgând la argumentări. funcție strict crescătoare, funcție strict grup/individuale, inclusiv proiecte
descrescătoare, semnul funcției, zeroul STEM/STEAM, privind aplicarea
funcției, panta dreptei. funcțiilor, studiate în situații reale
și/sau modelate.
 Aplicarea jocurilor didactice în
predarea-învățarea-evaluarea
funcțiilor studiate.
Produse recomandate:
 cazul cercetat cu aplicații practice;
 investigația ”Timpul utilizat pentru
realizarea temei de acasă în decurs
de o săptămână”;
 exercițiul rezolvat;
 problemă rezolvată;
 proiectul STEM realizat „Funcții în
fizică”;
 proiectul realizat „Proporționalitatea
directă în viața cotidiană”
 algoritm aplicat;
 model de funcție elaborat;
 grafic trasat al funcției;
 diagramă elaborată;
 argumentarea orală/în scris;
 matricea de asociere completată;
 harta conceptuală elaborată la
capitol;
 proiectul STEM ,,Variația
caracteristicilor meteo pentru o
perioada de 3 luni în localitatea de
baștină”:
 testul sumativ rezolvat.
4.1. Identificarea și aplica- IV. Ecuații. Inecuații  Rezolvarea exercițiilor și problemelor de:
rea terminologiei - rezolvare a ecuațiilor și inecuațiilor de gradul
aferente noțiunilor de  Noțiunea de ecuație cu o necunoscută. I cu o necunoscută și reductibile la acestea;
ecuație și inecuație în Soluția ecuației. Mulțimea soluțiilor - efectuare a transformărilor echivalente
diverse contexte. ecuației. pentru a obține ecuații, inecuații echivalente
4.2. Utilizarea proprietăților  Ecuații echivalente. Transformări cu cele date;
relațiilor de egalitate, echivalente. - transpunere a unei probleme, situații-
inegalitate la efectuarea  Ecuații de gradul I cu o necunoscută problemă în limbajul ecuațiilor, inecuațiilor,
transformărilor (ax+b=0, a, b  R, a≠0) și reductibile la rezolvarea problemei obținute și interpretarea
echivalente. acestea. Mulțimea soluțiilor ecuației de rezultatului;
4.3. Rezolvarea ecuațiilor de gradul I, existența, unicitatea soluției. - aplicare a proprietăților funcțiilor în
gradul I, inecuațiilor de  Rezolvarea unor probleme, inclusiv cu rezolvarea unor ecuații, inecuații;
gradul I și reductibile la conținut practic, cu ajutorul ecuațiilor. -creare și rezolvarea unor probleme simple
acestea, utilizând trans-  Inegalități numerice. Proprietăți. pornind de la un model dat: ecuație, inecuație;
formările echivalente.

21
4.4. Analizarea rezolvării  Intervale de numere reale. - efectuare de reuniuni și intersecții cu
unei ecuații, inecuații în Reprezentarea lor pe axă. Operații cu intervale numerice, folosind reprezentările pe
contextul corectitudinii, intervale (reuniunea, intersecția). axa numerelor;
al simplității, al clarității  Noțiunea de inecuație cu o - transpunere a problemelor cu text în limbaj
și al semnificației necunoscută. Inecuații echivalente. matematic în contextul rezolvării ecuațiilor,
rezultatelor.  Inecuații de gradul I de tipul: ax+b<0; inecuațiilor de gradul I cu o necunoscută sau
4.5. Efectuarea de reuniuni și ax+b≤0; ax+b>0; ax+b≥0, a≠0, a, b  R reductibile la acestea;
intersecții cu intervale și reductibile la acestea. Mulțimea - justificare a unui demers sau rezultat obținut
numerice și soluțiilor inecuației de gradul I și sau indicat cu inegalități, ecuații, inecuații,
reprezentarea pe axa reprezentarea ei pe axă. recurgând la argumentări, exemple, contra-
numerelor a rezultatelor exemple.
obținute. Elemente noi de limbaj matematic:  Cercetarea cazurilor concrete din
4.6. Transpunerea unei ecuație de gradul I cu necunoscută, situații reale și/sau modelate referitoare
probleme, situații– prob- mulțimea soluțiilor ecuației, ecuații la ecuațiile, inecuațiile studiate și
lemă în limbajul ecuațiilor echivalente, transformări echivalente, soluționarea problemei identificate.
și/sau al inecuațiilor de interval de numere reale, interval închis,  Realizarea investigațiilor privind
gradul I cu o necunoscută, deschis, interval semiînchis, inecuație cu aplicarea ecuațiilor, inecuațiilor
rezolvarea problemei o necunoscută, inecuații echivalente, studiate în diverse domenii.
obținute și interpretarea soluție a inecuației, mulțimea soluțiilor a  Realizarea unor proiecte de
rezultatului. inecuației, domeniul valorilor admisibile grup/individuale, privind aplicarea
4.7. Crearea și rezolvarea (DVA) al ecuației. ecuațiilor, inecuațiilor studiate în
unor probleme pornind de situații reale și/sau modelate.
la un model dat: ecuație,  Aplicarea jocurilor didactice în
inecuație. predarea-învățarea-evaluarea
4.8. Justificarea unui de- ecuațiilor, inecuațiilor studiate.
mers, rezultat obținut Produse recomandate:
și/sau indicat cu  cazul cercetat cu aplicații practice;
inegalități, ecuații,  exercițiul rezolvat;
inecuații, recurgând la  problemă rezolvată;
argumentări, exemple,  algoritmul aplicat;
contraexemple.  planul de idei elaborat;
 proiectul realizat „ Aplicarea
ecuațiilor de gradul I cu o
necunoscută în diverse domenii”;
 matricea de asociere completată;
 harta conceptuală elaborată la
capitol;
 testul sumativ rezolvat.
5.1. Identificarea și aplica- V. Noțiuni geometrice.  Rezolvarea exercițiilor și problemelor de:
rea terminologiei și a nota- Recapitulare și completări - exersare cu elementele studiate de logică
țiilor aferente figurilor geo- matematică;
metrice studiate în diverse  Elemente de logică matematică. -identificare și aplicare a terminologiei
contexte. Noțiunea de propoziție. aferente elementelor de logică matematică
5.2. Clasificarea figurilor Propoziții generale și particulare studiate;
geometrice studiate după (pe exemple simple). Negarea -clasificare și comparare a figurilor geo-
diverse criterii. unei propoziții (pe exemple metrice studiate;
5.3. Reprezentarea în plan a simple). Valoarea de adevăr - reprezentare în plan a figurilor geo-metrice
figurilor geometrice studiate, (adevăr / fals) a unei propoziții. studiate, utilizând instrumentele de desen,
utilizând instrumentele de Exemple simple de utilizare a calculatorul și aplicarea reprezentărilor
desen și aplicarea operatorilor logici „și”, „sau”, respective în rezolvări de probleme;
reprezentărilor respective în „nu”, „dacă-atunci”, a termenilor - aplicare a proprietăților figurilor geometrice
rezolvări de probleme. „cel mult”, „cel puțin”, „unii”, studiate în diverse domenii;
5.4. Aplicarea proprietăților „toți”, „oricare ar fi”, „există”. - creare și rezolvare a unor probleme simple
figurilor geometrice studiate  Noțiuni geometrice pornind de la un model geo-metric indicat;
în diverse domenii. fundamentale (punct, dreaptă, - analiză și interpretare a rezultatelor obținute
prin rezolvarea unor probleme practice cu

22
5.5. Transpunerea unei plan, distanța dintre două puncte, referire la figurile geometrice studiate și la
probleme, situații- problemă măsura unghiului). unitățile de măsură relevante;
în limbajul geometric,  Dreaptă. Puncte coliniare. - construire a unor secvențe simple de
rezolvarea problemei Semidreaptă. Segment. raționament deductiv, rezolvare a unor
obținute și interpretarea  Unghi. Definiție, notații, probleme simple de demonstrație;
rezultatului. elemente. Clasificarea -investigare a valorii de adevăr a unei
5.6.Alegerea reprezentărilor unghiurilor: unghiuri ascuțite, afirmații, propoziții, inclusiv cu ajutorul
geometrice adecvate în vede- drepte, obtuze, unghiuri opuse la exemplelor, contraexemplelor,
rea optimizării calculelor cu vârf, unghiuri adiacente, demonstrațiilor.
măsuri de unghiuri. unghiuri complementare,  Cercetarea cazurilor concrete din
5.7. Selectarea și unghiuri suplementare. Măsura situații reale și/sau modelate referitoare
sistematizarea din mulțimea unghiului. Calcule cu măsuri de la figurile geometrice studiate și
de informații culese sau unghiuri (grade, minute, soluționarea problemei identificate.
indicate a datelor necesare secunde).  Realizarea lucrărilor practice, inclusiv
pentru rezolvarea problemei  Propoziții matematice. Noțiunile pe teren, privind aplicarea figurilor
de geometrie în situații reale de definiție, axiomă, teoremă, geo-metrice studiate în practică.
și/sau modelate, rezolvarea ipoteză, concluzie, demonstrație,  Realizarea investigațiilor privind
problemei obținute/ date. consecință. utilizarea figurilor geometrice studiate
5.8. Aplicarea  Teorema reciprocă. Exemplu, în diverse domenii.
transformărilor geometrice contraexemplu.  Realizarea proiectelor de
studiate(simetria față de un  Metoda reducerii la absurd. grup/individuale, inclusiv proiecte
punct, simetria față de o  Drepte paralele. Criterii de STEM/STEAM, privind aplicarea
dreaptă) pentru a identifica și paralelism. figurilor geometrice studiate în situații
explica fenomene, procese.  Drepte perpendiculare. Distanța reale și/sau modelate.
5.9. Justificarea unui de-  Aplicarea jocurilor didactice în
de la un punct la o dreaptă.
mers, rezultat obținut și/sau predarea-învățarea-evaluarea figurilor
 Simetria față de un punct,
indicat cu figuri geometrice, geometrice studiate.
simetria față de o dreaptă.
recurgând la argumentări, Produse recomandate:
Proprietăți.
exemple, contraexemple.  cazul cercetat, cu aplicații practice;
Elemente noi de limbaj matematic:
 problemă rezolvată;
propoziție, propoziție particulară,
 planul de idei;
propoziție generală, negarea unei
 desenul;
propoziții, operatori logici „și”, „sau”,
 argumentarea orală/în scris;
„nu”, „dacă-atunci”, termenii „oricare
 lucrarea practică pe teren ”Calcularea
ar fi”, „există” , definiție, axiomă,
măsurilor unghiurilor”;
teoremă, criteriu, ipoteză, concluzie,
 matricea de asociere completată;
demonstrație, consecință, teorema
 proiectul STEAM „Simetria în arte”;
reciprocă, unghiuri interne alterne,
 proiectul STEM „Simetria în
unghiuri interne de aceiași parte a
natură”;
secantei, unghiuri externe alterne,
 harta conceptuală elaborată la
unghiuri externe de aceiași parte a
capitol;
secantei, unghiuri corespondente,
 testul sumativ rezolvat.
axioma lui Euclid, simetria față de un
punct, centrul de simetrie, simetria față
de o dreaptă, axă de simetrie.
6.1. Recunoașterea VI. Triunghiuri congruente  Rezolvarea exercițiilor și problemelor de:
triunghiurilor congruente - identificare a segmentelor, unghiurilor,
și a cazurilor de  Triunghi. Definiție, elemente, triunghiurilor congruente în configurații
congruență a clasificarea triunghiurilor. geometrice reale și/sau modelate;
triunghiurilor în contexte  Relația de congruență. Segmente - stabilire a relației de congruență între două
diverse. congruente. Unghiuri congruente. triunghiuri, utilizând criteriile de congruență;
6.2. Reprezentarea prin  Triunghiuri congruente. Cazurile - aplicare a criteriilor de congruență a
desen a figurilor studiate de congruență a triunghiurilor. triunghiurilor, a metodei triunghiurilor
și confecționarea din  Construcția (utilizând rigla și congruente în rezolvarea problemelor
diferite materiale a compasul) a triunghiurilor după diverse;
figurilor geometrice și cazurile LUL, ULU, LLL. - justificare a unui demers sau rezultat obținut
relațiilor studiate.  Inegalități în triunghi. sau indicat în contextul congruenței
23
6.3. Transpunerea în limbaj  Criteriile de congruență pentru triunghiurilor, recurgând la argumentări,
specific geometriei a unor triunghiurile dreptunghice (cu demonstrații, exemple, contraexemple;
probleme, situații-prob- demonstrație). - rezolvare a problemelor simple de
lemă și rezolvarea  Metoda triunghiurilor demonstrație, de construirea unor secvențe
problemelor obținute. congruente. simple de raționament deductiv;
6.4.Elaborarea planului de  Bisectoarea unui unghi. - investigare a valorii de adevăr a unei
rezolvare a problemei Proprietatea bisectoarei(cu afirmații, propoziții;
referitoare la utilizarea demonstrație). Construcția - creare și rezolvarea unor probleme simple,
metodei triunghiurilor bisectoarei unui unghi cu pornind de la un model geometric indicat.
congruente, a ajutorul riglei și compasului.  Cercetarea cazurilor concrete din
proprietăților  Mediatoarea unui segment. situații reale și/sau modelate
triunghiurilor în contexte Proprietatea mediatoarei(cu referitoare la triunghiuri și congruența
variate și rezolvarea demonstrație). Construcția acestora și soluționarea problemei
problemei în conformitate mediatoarei unui segment cu identificate.
cu planul. ajutorul riglei și compasului.  Realizarea lucrărilor practice, inclusiv
6.5.Aplicarea cazurilor de  Linii importante în triunghi. pe teren, privind aplicarea
congruență a Mediana în triunghi. Bisectoarea triunghiurilor congruente în practică.
triunghiurilor în rezolvări triunghiului. Înălțimea  Realizarea investigațiilor privind
de probleme. triunghiului. Mediatoarea utilizarea triunghiurilor și a
6.6.Analiza și interpretarea triunghiului. Proprietăți. triunghiurilor congruente în diverse
rezultatelor obținute prin  Suma măsurilor unghiurilor unui domenii.
rezolvarea unor probleme triunghi. Teorema unghiului  Realizarea unor proiecte de
practice cu referire la exterior (cu demonstrație). grup/individuale, inclusiv proiecte
figurile geometrice și la  Proprietățile triunghiului isoscel STEM/STEAM, privind aplicarea
unitățile de măsură triunghiurilor în situații reale și/sau
(cu demonstrație).
studiate. modelate.
 Proprietățile triunghiului
6.7. Justificarea unui de-  Aplicarea jocurilor didactice în
echilateral (cu demonstrație).
mers sau rezultat obținut predarea-învățarea-evaluarea
 Linia mijlocie în triunghi.
sau indicat cu triunghiuri, triunghiurilor.
recurgând la argumentări, Proprietăți (cu demonstrație).
Produse recomandate:
demonstrații.  Triunghiul dreptunghic.  cazul cercetat, cu aplicații practice;
6.8. Construirea unor Proprietățile triunghiului  problema rezolvată;
secvențe simple de dreptunghic: lungimea medianei  planul de idei elaborat;
raționament deductiv. corespunzătoare ipotenuzei,  desenul;
6.9. Investigarea valorii de proprietatea triunghiului  argumentarea orală/în scris;
adevăr a unei afirmații, dreptunghic cu un unghi de 30 0  demonstrația;
propoziții, inclusiv cu (cu demonstrație).  lucrarea practică pe teren ”Calcularea
ajutorul exemplelor, Elemente noi de limbaj matematic: distanțelor până la un punct
contraexemplelor. relația de congruență, triunghiuri inaccesibil, a înălțimii unui obiect” ;
congruente, cazuri de congruență LUL,  matricea de asociere completată;
ULU, LLL a triunghiurilor, triunghi  harta conceptuală elaborată la
dreptunghic, catetă, ipotenuză, unghi capitol;
exterior, linii importante în triunghi,  testul sumativ rezolvat.
mediana triunghiului, bisectoarea
triunghiului, mediatoarea triunghiului,
înălțimea triunghiului, linia mijlocie în
triunghi.

Anexă
privind notațiile și simbolurile figurilor geometrice

Punct – A,B,C, ...; Dreaptă – a, b, c,... sau AB, CD, ...

Plan -  ,  ,  , ... sau (ABC), sau (A, a), sau (AB,C); Semiplan – [a, C, (a, C;
Semidreaptă – [AB, (AB; Segment – [AB], (AB), [AB), (AB];
Lungimea segmentului – AB; Unghi - ABC;
24
Măsura unghiului - m(ABC); Triunghi - ABC;
Cerc – C(O; r) sau C(A;AB) ; Arc de cerc - AB sau ALB;
Lungimea arcului de cerc - l AB ; Măsura arcului de cerc – m(AB);
Disc - D(O; r);
Perimetru PABC ; PABCD ; Semiperimetru – p;
Aria - AABC ; AABCD ; Al ; Ab ; At ; Volumul – V;
Înălțimea - ha , h[ AB ] ;h- pentru figuri geometrice Mediana - m a sau m[ AB ] ;
plane, H – pentru corpuri geometrice;
Bisectoarea - ba sau b[ AB ] ; Mediatoarea -  a sau  [ AB ]

LA FINELE CLASEI A VII-a, ELEVUL POATE:

 identifica, scrie, citi, reprezenta pe axă, compara și ordona numere naturale, întregi,
raționale, iraționale, reale în diverse situații;
 efectua în diverse situații reale și/sau modelate operații cu numere reale (adunare,
scădere, înmulțire, împărțire, ridicare la putere cu exponent natural, extrage rădăcina
pătrată);
 aplica proprietățile studiate ale modulului unui număr real în diferite contexte pentru a
efectua operațiile solicitate;
 aplica proprietățile studiate ale rădăcinii pătrate în diferite contexte;
 utiliza formulele de calcul prescurtat pentru optimizarea transformărilor algebrice;
 recunoaște în diverse contexte funcția și elementele ei;
 reprezenta grafic, analitic funcția de gradul I;
 formula exemple de funcții de gradul I din diverse domenii, inclusiv din viața cotidiană;
 rezolva probleme simple din cotidian, utilizând ecuații/inecuații de gradul I cu o
necunoscută;
 identifica și aplica elementele de logică matematică studiate în diverse contexte;
 identifica în diverse configurații noțiunile geometrice fundamentale;
 selecta perechile de triunghiuri congruente în diverse situații;
 utiliza metoda triunghiurilor congruente în rezolvări de probleme;
 utiliza proprietățile studiate ale triunghiurilor, inclusiv ale triunghiului dreptunghic, în
rezolvări de probleme din diverse domenii;
 reprezenta pe desen, utilizând instrumentele de desen și instrumentele TIC, figurile
geometrice studiate;
 determina perimetrul triunghiului, lungimii liniei mijlocii, utilizând
proprietățile/formulele învățate;
 utiliza instrumente geometrice la construirea dreptelor paralele, perpendiculare, a
unghiurilor, a bisectoarei unui unghi, a mediatoarei unui segment;
 recunoaște în mediul înconjurător figuri simetrice față de un punct, față de o dreaptă;
 identifica și aplica în diverse situații translația și proprietățile acesteia;
 identifica și utiliza termenii specifici și notațiile aferente conceptelor de număr natural,
întreg, rațional, irațional, real, specifici ecuației, inecuației, calculului algebric, funcției și
elementelor de geometrie studiate și a simbolurilor matematice aferente în contexte
diverse;
 investiga valoarea de adevăr (Adevăr/Fals) a unei afirmații, propoziții, inclusiv cu ajutorul
exemplelor, contraexemplelor;
 justifica un rezultat, recurgând la argumentări, demonstrații, susținând propriile opinii și
idei.

25
 Clasa a VIII-a
Unități de competențe Unități de conținut Activități și produse de învățare
recomandate
1.1 . Identificarea și aplica-  Rezolvarea exercițiilor și problemelor de:
rea terminologiei aferente I. Numere reale. Recapitulare și - identificare în diverse contexte a
numărului real în situații completări numerelor naturale, întregi, raționale,
reale și/sau modelate.  Mulțimea numerelor reale. iraționale, reale, puterilor, radicalilor și a
1.2 . Recunoașterea în di- Modulul numărului real. proprietăților acestora;
verse enunțuri și Proprietăți: - aplicare a terminologiei aferente
exemplificarea în diverse | a | 0 ; numărului real în situații reale și/sau
contexte a numerelor reale, a modelate, inclusiv în comunicare;
| a | a ;
puterilor, radicalilor și - ordonare, comparare și reprezentare a
proprietăților acestora. | a |2  a 2 numerelor reale pe axă;
1.3. Ordonarea, compara - scriere a numerelor reale în diverse
a |a|
rea și reprezentarea | | , b  0. forme;
numerelor reale pe axă. | ab || a || b | ; b | b | - determinare a cărei mulțimi de numere,
1.4. Aplicarea modulului  Operații cu numere reale. obiecte îi aparține numărul, obiectul dat;
numărului real și a  Puteri cu exponent natural. - calcul cu numere reale și aplicare în
proprietăților acestuia în Proprietăți (cu demonstrație). calcule a algoritmilor și proprietăților
diverse situații.  Puteri cu exponent întreg. studiate;
1.5. Alegerea formei de Proprietăți. - efectuare de rotunjiri și estimări în
reprezentare a unui număr  Rădăcină pătrată. Extragerea calcule cu numere reale, cu mărimi;
real și utilizarea de rădăcinii pătrate. Estimarea prin - evidențiere a avantajelor folosirii
algoritmi pentru rotunjire a valorii rădăcinii proprietăților operațiilor cu numere reale;
optimizarea calculului cu pătrate. - rezolvare de probleme și situații-
numere reale.
 Proprietăți ale rădăcinii pătrate. problemă, utilizând numere reale și
1.6. Operarea cu numere operații cu numere reale;
 Introducerea factorului sub
reale pentru efectuarea
radical. Scoaterea factorilor de - justificare și argumentare a rezultatelor
calculelor cu numere reale
sub radical. obținute și a tehnologiilor de calcul
în diverse contexte, utilizate;
utilizând proprietățile - formare a obișnuinței de a verifica dacă
Elemente noi de limbaj matematic:
operațiilor studiate și a o problemă este sau nu determinată,
putere cu exponent întreg, regulile
semnificațiilor parantezelor.
de calcul cu puteri cu exponent investigând valoarea de adevăr a
1.7. Clasificarea după rezultatului obținut;
întreg.
diverse criterii a - justificare a unui demers sau rezultat
elementelor mulțimilor matematic obținut sau indicat cu numere
numerice N, Z,Q, R. reale, recurgând la argumentări,
1.8. Investigarea valorii de demonstrații.
adevăr a unei afirmații,  Cercetarea studiilor de caz referitoare la
propoziții cu numere reale, numere reale și soluționarea problemei
inclusiv cu ajutorul identificate.
exemplelor,  Realizarea unor lucrări practice privind
contraexemplelor. aplicarea numerelor reale în practică.
1.9. Justificarea unui  Realizarea unor investigații privind
demers sau rezultat obținut utilizarea numerelor reale în diverse
sau indicat cu numere reale, domenii.
recurgând la argumentări,  Realizarea unor proiecte de
demonstrații. grup/individuale privind aplicarea
numerelor reale în situații reale și/sau
modelate.
 Aplicarea jocurilor didactice în
predarea-învățarea-evaluarea numerelor
reale.
Produse recomandate:
 cazul cercetat cu aplicații practice;
26
  exercițiul rezolvat;
 problema rezolvată;
 algoritmul aplicat;
 contraexemplul prezentat;
 matricea de asociere completată;
 harta conceptuală elaborată la capitol;
 testul sumativ rezolvat.
II. Calculul algebric  Rezolvarea exercițiilor și problemelor de:
2.1. Identificarea și  Numere reale reprezentate prin - identificare și aplicare a terminologiei
aplicarea terminologiei litere. aferente calculului algebric în contexte
aferente calculului algebric  Operații cu numere reale diverse;
în contexte diverse. reprezentate prin litere. - creare și rezolvare a unor probleme
2.2. Efectuarea de adunări  Formule de calcul prescurtat: utilizând litere în locul numerelor
scăderi, înmulțiri, împărțiri necunoscute;
(a  b) 2  a 2  2ab  b 2 ;
și ridicări la putere cu - efectuare de adunări, scăderi, înmulțiri,
exponent natural ale (a  b)( a  b)  a 2  b 2 ; împărțiri și ridicări la putere cu exponent
numerelor reale reprezentate (a  b)  a  3a b  3ab  b
3 3 2 2 3 natural ale numerelor reale reprezentate
prin litere. prin litere în diverse contexte;
2.3. Identificarea în a 3  b 3  (a  b)(a 2  ab  b 2 ) . - identificare în enunțuri a formulelor
enunțuri diverse a formulelor  Metode de descompunere în calculului prescurtat și utilizare a acestora
calculului prescurtat și factori: pentru simplificarea unor calcule;
utilizarea acestora pentru - descompunerea în factori - descompunere a unei expresii algebrice
simplificarea unor calcule. folosind factorul comun ; în produs de factori utilizând, inclusiv,
2.4. Descompunerea unei - descompunerea în factori formulele calculului prescurtat;
expresii algebrice în produs folosind metoda grupării; - transformare a expresiilor algebrice
de factori, utilizând metoda - descompunerea în factori utilizând elementele studiate de calcul
adecvată. folosind formulele de calcul algebric;
2.5.Analiza rezolvării unei prescurtat. - investigare a valorii de adevăr a unei
probleme, situații-problemă  Transformări identice ale afirmații, propoziții prin demonstrații, cu
în contextul corectitudinii, al expresiilor algebrice. ajutorul exemplelor, contraexemplelor.
simplității, al clarității și al  Cercetarea unor cazuri concrete din
semnificației rezultatelor. Elemente noi de limbaj matematic: diverse domenii referitoare la calculul
2.6. Investigarea valorii de cubul sumei, cubul diferenței, suma algebric și soluționarea problemei
adevăr a unei afirmații, cuburilor, diferența cuburilor. identificate.
propoziții privind calculul  Realizarea unor investigații privind
algebric, inclusiv cu ajutorul utilizarea calculului algebric în diverse
exemplelor, contraexemple- domenii.
lor, demonstrațiilor.  Aplicarea jocurilor didactice în
predarea-învățarea-evaluarea
calculului algebric.
Produse recomandate:
 exercițiul rezolvat;
 problema rezolvată;
 algoritmul aplicat;
 contraexemplul prezentat;
 matricea de asociere completată;
 harta conceptuală elaborată la capitol;
 testul sumativ rezolvat.
3.1. Identificarea în diverse III. Șiruri. Funcții  Rezolvarea exercițiilor și problemelor de:
enunțuri și aplicarea în con-  Noțiunea de șir numeric. - utilizare a regulilor date pentru a
texte diverse a terminologiei  Moduri de definire a unui șir. construi șiruri;
și notațiilor aferente noțiunii  Clasificarea șirurilor ( șiruri - construire a unor exemple de
de șir, funcție. finite, șiruri infinite, șiruri dependențe funcționale, funcții;
3.2. Clasificarea șirurilor, monotone). - identificare și aplicare în contexte
funcțiilor după diverse diverse, inclusiv în comunicare, a
criterii.

27
3.3. Identificarea și descrie-  Noțiunea de funcție. Dependențe terminologiei, notațiilor aferente noțiunii
rea unor șiruri, dependențe funcționale. Moduri de definire a de șir, funcție;
funcționale în situații reale funcției. - scriere, citire, exemplificare a
și/sau modelate.  Graficul funcției. noțiunilor șir, dependență funcțională,
3.4.Reprezentarea în diverse  Funcția de gradul I. Proprietăți funcție, lege de corespondență, domeniu
moduri (analitic, sintetic, (zerou, semn, monotonie). Panta de definiție (finit, infinit), codomeniu,
grafic) a unor corespondențe dreptei. mulțime de valori, tabel de valori,
și/ sau funcții în scopul  Funcția constantă. diagramă, grafic;
caracterizării acestora.  Proporționalitatea directă. - reprezentare în diverse moduri
3.5. Extrapolarea funcțiilor  Funcția de forma (analitic, sintetic, grafic) a unor
studiate și a proprietăților corespondențe și/ sau funcții;
k
acestora pentru rezolvarea f : R   R  , f ( x)  , k  R - lectură grafică/analitică și determinare
problemelor, situațiilor- x a proprietăților funcției;
problemă din diverse Proprietăți (semn, monotonie) ale - aplicare a proprietăților funcțiilor în
domenii. funcției. rezolvări de probleme;
3.6. Deducerea proprietăților  Funcția - utilizare a funcțiilor și șirurilor studiate
funcției studiate (zerouri, f : R  R , f ( x )  x. în rezolvări de probleme, situații-
semn, monotonie) prin lectura problemă din diverse domenii, inclusiv
Proprietăți (zerou, semn,
grafică și/sau analitică. pentru studierea și exemplificarea unor
monotonie).
3.7. Utilizarea funcțiilor și procese fizice, chimice, biologice,
șirurilor studiate în rezolvări economice, istorice, sociale;
Elemente noi de limbaj matematic:
de probleme, situații- - justificare a unui demers sau rezultat
șir numeric, șir numeric finit, șir
problemă, în studierea și matematic obținut sau indicat cu studiul
explicarea unor procese numeric infinit, formula termenului șirurilor, funcțiilor, recurgând la
fizice, chimice, biologice, de rangul n al șirului, șir numeric argumentări, demonstrații;
economice, istorice sociale strict crescător, șir numeric crescător, - investigare a valorii de adevăr a unei
și/sau antreprenoriale . șir numeric strict descrescător, șir afirmații, propoziții cu ajutorul
3.8. Investigarea valorii de numeric descrescător, șir numeric demonstrațiilor, a exemplelor,
adevăr a unei afirmații, pro- constant, șir numeric monoton, contraexemplelor.
poziții privind șirurile  Cercetarea unor cazuri concrete din
ecuația graficului funcției,
numerice și funcții, inclusiv situații reale și/sau modelate referitoare
cu ajutorul exemplelor, proporționalitate inversă, hiperbola, la șirurile, funcțiile studiate și
contra-exemplelor, funcția radical. soluționarea problemei identificate.
demonstrațiilor.  Realizarea unor lucrări practice, inclusiv
pe teren, privind aplicarea funcțiilor
studiate în practică.
 Realizarea unor investigații privind
aplicarea șirurilor, funcțiilor studiate în
diverse domenii.
 Realizarea unor proiecte de
grup/individuale, inclusiv proiecte STEM/
STEAM, privind aplicarea șirurilor,
funcțiilor, studiate în situații reale și/sau
modelate.
 Aplicarea jocurilor didactice în
predarea-învățarea-evaluarea șirurilor,
funcțiilor studiate.
Produse recomandate:
 investigația ”Schimbarea temperaturii
aerului într-o săptămână”;
 exercițiul rezolvat;
 problema rezolvată;
 algoritmul aplicat;
 graficul trasat al funcției;
 proiectul STEM ”Funcții în sport”;
 proiectul ”Funcții în fizică”;

28
  diagrama elaborată;
 argumentarea orală/în scris;
 matricea de asociere completată;
 harta conceptuală elaborată la capitol;
 testul sumativ rezolvat.
4.1. Identificarea în diverse III. Ecuații. Inecuații. Sisteme  Rezolvarea exercițiilor și problemelor de:
enunțuri și aplicarea în  Noțiunea de ecuație de gradul I - identificare în diverse enunțuri și
diverse contexte a cu o necunoscută. Recapitulare și aplicare, în diverse contexte a
terminologiilor, a notațiilor completări. terminologiilor, notațiilor aferente
aferente noțiunilor de  Noțiunea de ecuație de gradul I noțiunilor de ecuație, inecuație, sistem;
ecuație, inecuație, sistem. cu două necunoscute. - aflare a soluțiilor ecuațiilor liniare,
4.2. Evaluarea și Reprezentarea geometrică a inecuațiilor cu o necunoscută, a
analizarea rezolvării unei ecuației de gradul I cu două sistemelor de ecuații și inecuații în
ecuații, inecuații, sistem în necunoscute. Panta dreptei. diverse contexte;
contextul corectitudinii, al  Noțiunea de sistem de două - reprezentare grafică a soluțiilor
simplității, al clarității și al ecuații de gradul I cu două ecuațiilor de gradul I cu una și două
semnificației rezultatelor. necunoscute. Transformări necunoscute;
4.3. Rezolvarea tipurilor echivalente. - efectuare a transformărilor echivalente
studiate de ecuații, inecuații,  Metode de rezolvare a sistemelor pentru a obține ecuații, inecuații,
sisteme în diverse contexte. de două ecuații de gradul I cu sisteme echivalente cu cele date;
4.4. Transpunerea unei două necunoscute (metoda - rezolvare a sistemelor de două ecuații de
probleme, situații-problemă reducerii, metoda substituției, gradul I cu două necunoscute prin
în limbajul ecuațiilor , metoda grafică). diverse metode: metoda reducerii,
inecuațiilor și/sau al  Rezolvarea problemelor cu text metoda substituției, metoda grafică;
sistemelor, rezolvarea cu ajutorul ecuațiilor și/sau - transpunere a unei probleme, situații-
problemei obținute și sistemelor de ecuații. problemă în limbajul ecuațiilor,
interpretarea rezultatului.  Inegalități numerice. Proprietăți. inecuațiilor și/sau al sistemelor,
4.5. Obținerea de ecuații,  Intervale de numere reale. rezolvarea problemei obținute și
inecuații, sisteme, utilizând Operații cu intervale (reuniunea, interpretare a rezultatului;
transformările echivalente, - creare și rezolvare a unor probleme
intersecția).
rezolvarea ecuațiilor, simple pornind de la un model dat:
 Noțiunea de inecuație de gradul I
inecuațiilor și sistemelor ecuație, inecuație, sistem;
cu o necunoscută.
obținute.
 Rezolvarea inecuațiilor de gradul - efectuare de reuniuni și intersecții cu
4.6. Crearea și rezolvarea intervale numerice și reprezentare pe
I cu o necunoscută.
unor probleme simple axă a rezultatelor obținute;
pornind de la un model dat:  Noțiunea de sistem de inecuații
- justificare a unui demers sau rezultat
de gradul I cu o necunoscută.
ecuație, inecuație, sistem. obținut sau indicat cu inegalități, ecuații,
4.7. Aplicarea proprietăților  Rezolvarea sistemelor de
inecuații, sisteme recurgând la
inecuații de gradul I cu o
funcțiilor în rezolvarea unor argumentări, demonstrații, exemple,
ecuații, inecuații, sisteme. necunoscută.
contraexemple;
4.8. Utilizarea tipurilor - utilizare a tipurilor studiate de ecuații,
Elemente noi de limbaj matematic:
studiate de ecuații, inecuații inecuații și sisteme, pentru a rezolva
și sisteme, pentru a rezolva ecuație cu două necunoscute, soluție a
probleme din diverse domenii;
probleme din diverse ecuației cu două necunoscute, - aplicare a proprietăților funcțiilor în
domenii: fizică, chimie, domeniul valorilor admisibile a unei rezolvarea unor ecuații, inecuații,
economie etc. ecuații cu două necunoscute, graficul sisteme în diverse contexte.
4.9. Justificarea unui de- ecuației, dreapta soluțiilor ecuației,  Cercetarea unor cazuri concrete din
mers sau rezultat matematic sistem de două ecuații cu două situații reale și/sau modelate referitoare la
obținut sau indicat cu
necunoscute, soluție a sistemului de ecuațiile, inecuațiile, sistemele studiate și
inegalități, ecuații, inecuații, soluționarea problemei identificate.
sisteme recurgând la două ecuații cu două necunoscute,
 Realizarea unor investigații privind
argumentări, demonstrații, mulțimea soluțiilor sistemului de aplicarea ecuațiilor, inecuațiilor,
exemple, contraexemple. ecuații, sisteme echivalente, metoda sistemelor studiate în diverse domenii.
substituției, metoda reducerii, metoda  Realizarea unor proiecte de
grafică, sistem de inecuații de gradul grup/individuale, privind aplicarea
I cu o necunoscută, soluție a
29
 sistemului de inecuații de gradul I cu ecuațiilor, inecuațiilor, sistemelor studiate
o necunoscută, mulțimea soluțiilor în situații reale și/sau modelate.
sistemului de inecuații de gradul I cu  Aplicarea jocurilor didactice în predarea-
învățarea-evaluarea ecuațiilor,
o necunoscută.
inecuațiilor, sistemelor studiate.
Produse recomandate:
 cazul cercetat, cu aplicații practice;
 exercițiul rezolvat;
 problema rezolvată;
 algoritmul aplicat;
 grafice trasate pentru sisteme de
ecuații;
 proiectul „Aplicații ale ecuațiilor,
inecuațiilor, sistemelor de ecuații în
diverse domenii”;
 matricea de asociere completată;
 harta conceptuală elaborată la capitol;
 testul sumativ rezolvat.
5.1. Identificarea în diverse V. Ecuații de gradul II  Rezolvarea exercițiilor și problemelor de:
enunțuri și aplicarea în  Noțiunea de ecuație de gradul II - identificare în diverse enunțuri și
diverse contexte a cu o necunoscută; aplicare în diverse contexte a
terminologiei, a notațiilor  Rezolvarea ecuațiilor de forma terminologiei, notațiilor aferente
aferente noțiunii de ecuație ax 2  c  0, a  0, a, c  R ; noțiunii de ecuație de gradul II cu o
de gradul II cu o necunoscută;
necunoscută.  Rezolvarea ecuațiilor de forma - recunoaștere în diverse contexte a
5.2. Evaluarea și analiza- ax 2  bx  0, a  0, a, b  R ; componentelor ecuației de gradul II;
rea rezolvării unei ecuații de - clasificare a ecuațiilor de gradul II după
gradul II în contextul  Rezolvarea ecuațiilor de forma
diverse criterii;
corectitudinii, al simplității, a( x  m)( x  n)  0, a  R  . - identificare și rezolvare a diferitor tipuri
al clarității și al semnificației  Rezolvarea ecuațiilor de gradul II de ecuații de gradul II cu o necunoscută
rezultatelor. cu o necunoscută, forma și reductibile la acestea în contexte reale
5.3. Transpunerea unei completa. și/sau modelate;
probleme, situații-problemă  Rezolvarea ecuațiilor de gradul - descompunere în factori a expresiei de
în limbajul ecuațiilor de II, forma redusă. forma ax  bx  с, a  0, a, b, с  R
2
și
gradul II cu o necunoscută
 Relațiile între soluții și aplicare a astfel de descompuneri în
sau reductibile la acestea,
coeficienți: teorema lui Viete; rezolvări de probleme;
rezolvarea problemei
reciproca teoremei lui Viete. - transpunere a unei probleme, situații-
obținute și interpretarea
 Descompunerea în produs de problemă în limbajul ecuațiilor de
rezultatului.
factori a expresiei de forma gradul II cu o necunoscută sau
5.4. Clasificarea ecuațiilor
de gradul II după diverse ax 2  bx  с, a  0, a, b, с  R . reductibile la acestea, rezolvarea
problemei obținute și interpretarea
criterii.  Rezolvarea problemelor prin rezultatului;
5.5. Rezolvarea ecuațiilor aplicarea ecuațiilor de gradul II. - aplicare a ecuațiilor de gradul II la
de gradul II în diverse con-
studiul altor discipline;
texte, utilizând metoda Elemente noi de limbaj matematic: - soluționare și creare de ecuații de gradul
rațională. ecuație de gradul II cu o necunoscută;
II cu o necunoscută, utilizând teorema
5.6. Aplicarea relațiilor lui coeficienții ecuației de gradul II cu o lui Viete și/sau reciproca teoremei lui
Viete în rezolvări și creări de necunoscută; ecuație de gradul II, Viete;
ecuații de gradul II.
forma incompletă; ecuație de gradul - investigarea valorii de adevăr și/sau
5.7. Justificarea unui de-
mers sau rezultat obținut sau II, forma redusă; discriminantul justificarea unui demers sau rezultat
ecuației de gradul II cu o matematic obținut sau indicat cu ecuații,
indicat cu ecuații, recurgând
recurgând la argumentări, demonstrații,
la argumentări, demonstrații. necunoscută; delta; formula de
exemple, contraexemple.
rezolvare a ecuației de gradul II;  Cercetarea unor cazuri concrete din
relațiile lui Viete. situa-

30
 ții reale și/sau modelate referitoare la
ecuațiile de gradul II studiate și soluționa-
rea problemei identificate.
 Realizarea unor investigații privind
aplicarea ecuațiilor de gradul II studiate
în diverse domenii.
 Realizarea unor proiecte de
grup/individuale, inclusiv proiecte
privind aplicarea ecuațiilor de gradul II
studiate în situații reale și/sau modelate.
 Aplicarea jocurilor didactice în
predarea-învățarea-evaluarea ecuațiilor
de gradul II studiate.
Produse recomandate:
 cazul cercetat, cu aplicații practice;
 exercițiu rezolvat;
 problemă rezolvată;
 algoritmul aplicat;
 contraexemplul prezentat;
 proiectul ”Aplicații ale ecuației de
gradul doi în diverse domenii”;
 matricea de asociere completată;
 harta conceptuală elaborată la capitol;
 testul sumativ rezolvat.
6.1.Recunoașterea în VI. Figuri geometrice plane.  Rezolvarea exercițiilor și problemelor de:
diverse contexte și aplicarea Recapitulare și completări - recunoaștere în diverse contexte și
în diverse situații a  Elemente de logică matematică: aplicare în diverse situații a
elementelor de logică enunț, propoziție (simplă, elementelor de logică matematică
matematică studiate. compusă), definiție, axiomă, studiate;
6.2. Recunoașterea în teoremă, consecință, teorema - identificare, descriere verbală și în
diverse contexte și aplicarea reciprocă, ipoteză, concluzie, scris, utilizând terminologia și notațiile
în diverse situații a demonstrație, valoarea de respective a noțiunilor geometrice
terminologiilor și notațiilor adevăr, contraexemplu. studiate în diverse contexte;
aferente figurilor geometrice  Triunghiuri. Clasificarea - clasificare și comparare a figurilor
studiate. triunghiurilor. Liniile importante geometrice studiate;
6.3.Identificarea, în triunghi. Proprietăți. - reprezentare în plan a figurilor
descrierea verbală și în  Cercul. Elementele cercului. geometrice studiate, utilizând
scris, utilizând terminologia Discul. Elementele discului. instrumentele de desen, instrumentele
și notațiile respective a  Poziția relativă a unei drepte față TIC și aplicare a reprezentărilor
noțiunilor geometrice de un cerc/disc. respective în rezolvări de probleme;
studiate în diverse con-texte.  Unghi la centru. Arce de cerc. - analiză și interpretare a rezultatelor
6.4. Clasificarea și  Unghi înscris în cerc. obținute prin rezolvarea unor
compararea figurilor probleme practice cu referire la
geometrice studiate după Elemente noi de limbaj matematic: figurile geometrice studiate și la
diverse criterii. dreaptă exterioară cercului, dreaptă unitățile de măsură relevante;
6.5. Reprezentarea în plan a - justificare a unui demers sau rezultat
tangentă la cerc, dreaptă secantă la
figurilor geometrice studiate, obținut sau indicat cu figuri
utilizând instrumentele de cerc, unghi la centru, arc mic de cerc, geometrice, recurgând la argumentări,
desen, instrumentele TIC și arc mare de cerc, capetele arcelor, demonstrații;
aplicarea reprezentărilor arce complementare, măsura unui - construire a unor secvențe simple de
respective în rezolvări de arc, unghi înscris în cerc. raționament deductiv, rezolvare a unor
probleme. probleme simple de demonstrație;
6.6. Aplicarea figurilor geo- - investigare a valorii de adevăr a unei
metrice studiate și a afirmații, propoziții, inclusiv cu
proprietăților acestora în ajutorul exemplelor,
contraexemplelor;

31
diverse domenii, în situații - aplicare a figurilor geometrice studiate
reale și/sau modelate. și a proprietăților acestora în diverse
6.7. Justificarea unui de- domenii, inclusiv în viața cotidiană.
mers sau rezultat obținut sau  Cercetarea unor cazuri concrete din
indicat cu figuri geometri-ce, situații reale și/sau modelate referitoare
recurgând la argumentări, la figurile geometrice studiate și
demonstrații. soluționarea problemei identificate.
6.8. Construirea unor  Realizarea unor lucrări practice, inclusiv
secvențe simple de pe teren, privind aplicarea figurilor geo-
raționament deductiv. metrice studiate în practică.
6.9. Investigarea valorii de  Realizarea unor investigații privind
adevăr a unei afirmații, pro- utilizarea figurilor geometrice studiate
poziții referitoare la figurile în diverse domenii.
geometrice studiate, inclusiv  Realizarea unor proiecte de
cu ajutorul exemplelor, grup/individuale, inclusiv proiecte STEM/
contraexemplelor. STEAM, privind aplicarea figurilor
geometrice studiate în situații reale și/sau
modelate.
 Aplicarea jocurilor didactice în
predarea-învățarea-evaluarea figurilor
geometrice studiate.
Produse recomandate:
 cazul cercetat, cu aplicații practice;
 problemă rezolvată;
 planul de idei elaborat;
 desenul;
 argumentarea orală/în scris;
 demonstrația;
 lucrarea practică pe teren
„Determinarea figurilor geometrice
în curtea școlii”;
 proiectul STEAM „Aplicații ale
figurilor geometrice în design”;
 matricea de asociere completată;
 modele ale figurilor geometrice
studiate;
 harta conceptuală elaborată la
capitol/unitate de învățare;
 testul sumativ rezolvat.
7.1.Identificarea în diverse VII. Triunghiuri asemenea  Rezolvarea exercițiilor și problemelor de:
situații și aplicarea  Segmente proporționale. - identificare în diverse situații și aplicare
terminologiei și notațiilor  Teorema lui Thales. a terminologiei și notațiilor aferente
aferente asemănării  Triunghiuri asemenea. asemănării triunghiurilor;
triunghiurilor.  Teorema fundamentală a - identificare a triunghiurilor asemenea în
7.2. Identificarea asemănării. configurații geometrice reale și/sau
triunghiurilor asemenea în  Criterii de asemănare a modelate;
configurații geometrice reale triunghiurilor. - stabilire a relației de asemănare între
și/sau modelate.  Criterii de asemănare a două triunghiuri utilizând criteriile de
7.3.Stabilirea relației de triunghiurilor dreptunghice. asemănare;
asemănare între două  Aplicații. - aplicare a criteriilor de asemănare a
triunghiuri prin diverse triunghiurilor în rezolvarea problemelor
metode.
Elemente noi de limbaj matematic: diverse, inclusiv din viața cotidiană;
7.4. Aplicarea metodei raportul a două segmente, segmente - justificare a unui demers sau rezultat
asemănării triunghiurilor obținut sau indicat în contextul
proporționale, teorema lui Thales,
pentru rezolvarea unor asemănării triunghiurilor, recurgând la
triunghiuri asemenea, coeficientul de

32
probleme practice și/sau din asemănare, teorema fundamentală a argumentări, exemple, contraexemple,
diverse domenii. asemănării, criteriile de asemănare a demonstrații;
7.5. Justificarea unui de- două triunghiuri, criteriile de - rezolvare a problemelor simple de
mers sau rezultat obținut sau demonstrație, de construire a unor
asemănare a două triunghiuri
indicat în contextul secvențe simple de raționament
asemănării triunghiurilor, dreptunghice. deductiv;
recurgând la argumentări, - investigare a valorii de adevăr a unei
demonstrații. afirmații, propoziții;
7.6. Construirea unor - creare și rezolvare a unor probleme
secvențe simple de simple pornind de la un model
raționament deductiv. geometric indicat.
7.7. Elaborarea planului de - elaborare a unor planuri de acțiuni
idei privind rezolvarea unor pentru rezolvarea unor probleme din
probleme practice, aplicând practică, utilizând metoda triunghiurilor
metoda triunghiurilor ase- asemenea.
menea și rezolvarea prob-  Cercetarea unor cazuri concrete din
lemei în conformitate cu situații reale și/sau modelate
planul elaborat. referitoare la triunghiuri asemenea
7.8. Investigarea valorii de și soluționarea problemei
adevăr a unei afirmații, pro- identificate.
poziții cu asemănarea  Realizarea unor lucrări practice,
triunghiurilor, inclusiv cu inclusiv pe teren, privind aplicarea
ajutorul exemplelor, triunghiurilor asemenea în practică.
contraexemplelor,  Realizarea unor investigații privind
demonstrației. utilizarea triunghiurilor asemenea în
diverse domenii.
 Realizarea unor proiecte de
grup/individuale, inclusiv proiecte
STEM/STEAM, privind aplicarea
triunghiurilor asemenea în situații
reale și/sau modelate.
 Aplicarea jocurilor didactice în
predarea-învățarea-evaluarea
triunghiurilor asemenea.
Produse recomandate:
 cazul cercetat, cu aplicații practice;
 problemă rezolvată;
 planul de idei;
 desenul;
 modele ale figurilor geometrice;
 argumentarea orală/în scris;
 demonstrația;
 proiectul STEM „Aplicații ale
asemănării triunghiurilor în construcții”;
 lucrarea practică pe teren „Aplicații ale
asemănării triunghiurilor în activitatea
practică”;
 matricea de asociere completată;
 harta conceptuală elaborată la capitol;
 testul sumativ rezolvat.
8.1. Recunoașterea și VIII. Relații metrice  Rezolvarea exercițiilor și problemelor de:
descrierea elementelor unui în triunghiul dreptunghic - identificare a triunghiurilor
triunghi dreptunghic în  Proiecții ortogonale pe o dreaptă. dreptunghice și a elementelor acestuia în
configurații geometrice reale  Teorema înălțimii (cu configurații geometrice reale și/sau
si/sau modelate. demonstrație). modelate;

33
8.2. Aplicarea relațiilor  Teorema catetei(cu - aplicare a relațiilor metrice într-un
metrice într-un triunghi demonstrație). triunghi dreptunghic pentru
dreptunghic pentru  Teorema lui Pitagora(cu determinarea unor elemente ale
determinarea unor elemente demonstrație). Aplicații. acestuia;
ale acestuia.  Elemente de trigonometrie în - justificare a unui demers sau rezultat
8.3. Identificarea și triunghiul dreptunghic: sinusul, obținut sau indicat cu relații metrice în
aplicarea în diverse cosinusul, tangenta și cotangenta triunghiul dreptunghic, recurgând la
contexte a terminologiei și unui unghi ascuțit. argumentări, demonstrații;
notațiilor aferente  Valorile sinusului, cosinusului, - rezolvare a problemelor simple de
triunghiului dreptunghic și a tangentei și cotangentei pentru demonstrație, de construire a unor
relațiilor metrice studiate .    secvențe simple de raționament
8.4. Justificarea unui de- unghiurile de 30 ,45 ,60 . deductiv;
mers sau rezultat obținut sau  Rezolvarea triunghiului - calculare și utilizare a valorilor
indicat cu relații metrice în dreptunghic. sinusului, cosinusului, tangentei și
triunghiul dreptunghic, cotangentei unghiului de 30  ,45  , 60  în
recurgând la argumentări, Elemente noi de limbaj matematic: rezolvări de probleme;
demonstrații. proiecția ortogonală a unei figuri pe o - inițiere și realizare a unor investiga-
8.5. Construirea unor dreaptă, teorema înălțimii, media ții/explorări utilizând achizițiile
secvențe simple de geometrică, teorema catetei, teorema matematice referitoare la triunghiurile
raționament deductiv în lui Pitagora, reciproca teoremei lui dreptunghice în diverse domenii.
contextul relațiilor metrice în - extrapolare a relațiilor metrice în
triunghiul dreptunghic. Pitagora, sinusul unui unghi ascuțit,
cosinusul unui unghi ascuțit, tangenta triunghiul dreptunghic studiate și a
8.6. Calcularea și utilizarea elementelor de trigonometrie pentru
în diverse domenii ale unui unghi ascuțit, cotangenta unui
rezolvarea problemelor din diverse
valorilor sinusului, unghi ascuțit. domenii.
cosinusului, tangentei și  Cercetarea unor cazuri concrete din
cotangentei unghiului de situații reale și/sau modelate
30  ,45 ,60  . referitoare la relațiile metrice în
8.7.Extrapolarea relațiilor triunghiurile dreptunghice și
metrice studiate și a soluționarea problemei identificate.
elementelor de trigonometrie  Realizarea unor lucrări practice,
pentru rezolvarea inclusiv pe teren, privind aplicarea
problemelor din diverse relațiilor metrice în triunghiurile
domenii. dreptunghice în practică.
8.8. Inițierea și realizarea  Realizarea unor investigații privind
unor investigații/explorări utilizarea relațiile lor metrice în
utilizând achizițiile triunghiurile dreptunghice în diverse
matematice referitoare la domenii.
triunghiurile dreptunghice,  Realizarea unor proiecte de
inclusiv în domeniul grup/individuale, inclusiv proiecte
antreprenorial. STEM/STEAM, privind aplicarea
relațiilor metrice în triunghiurile
dreptunghice în situații reale și/sau
modelate.
 Aplicarea jocurilor didactice în
predarea-învățarea-evaluarea
relațiilor metrice în triunghiurile
dreptunghice.
Produse recomandate:
 cazul cercetat, cu aplicații practice;
 problemă rezolvată;
 planul de idei;
 desenul;
 modele ale figurilor geometrice;
 argumentarea orală/în scris;
 demonstrația;

34
  proiectul STEM „Aplicații ale relațiilor
metrice în construcții”;
 lucrarea practică pe teren „Construcția
triunghiurilor dreptunghice utilizând
relațiile metrice studiate”;
 matricea de asociere completată;
 harta conceptuală elaborată la capitol;
 testul sumativ rezolvat.
9.1. Identificarea, IX. Patrulatere. Poligoane  Rezolvarea exercițiilor și problemelor de:
clasificarea după diverse  Noțiunea de poligon. Poligoane - clasificare a figurilor geometrice
criterii și reprezentarea în convexe. Elemente. studiate;
plan a patrulaterelor,  Noțiunea de patrulater. - reprezentare în plan a figurilor
poligoanelor. Elemente. Patrulatere convexe. geometrice studiate, utilizând
9.2. Identificarea și aplica-  Paralelogramul. Elemente, instrumentele de desen, și/sau
rea terminologiei, a proprietăți, criterii. instrumente TIC și aplicare a
notațiilor aferente noțiunilor  Paralelograme particulare: reprezentărilor respective în rezolvări de
de poligon patrulater în -dreptunghiul, elemente, probleme;
diverse contexte. proprietăți, criterii; - aplicare a patrulaterelor, poligoanelor și
9.3. Aplicarea proprietăților -rombul, elemente, proprietăți, a proprietăților acestora în diverse
triunghiurilor și patrulatere- criterii; domenii;
lor în rezolvări de probleme, - pătratul, elemente, proprietăți, - analiză și interpretare a rezultatelor
situații-problemă din diverse criterii. obținute prin rezolvarea unor probleme
domenii.  Trapezul, elemente, clasificare, din practică cu referire la figurile
9.4. Transpunerea unei proprietăți. geometrice studiate și la unitățile de
probleme, situații-problemă  Linia mijlocie a trapezului. măsură relevante;
referitoare la patrulatere Proprietatea liniei mijlocii (cu - construire a unor secvențe simple de
și/sau poligoane în limbajul demonstrație). raționament deductiv, rezolvare a unor
geometric, rezolvarea prob-  Noțiunea de poligon regulat. probleme simple de demonstrație;
lemei obținute și Elemente. Poligoane regulate: - investigare a valorii de adevăr a unei
interpretarea rezultatului. afirmații, propoziții, inclusiv cu ajutorul
triunghiul echilateral, pătratul,
9.5. Investigarea valorii de hexagonul regulat. exemplelor, contraexemplelor;
adevăr a unei afirmații, pro- - justificare a unui demers sau rezultat
poziții cu caracter geometric Elemente noi de limbaj matematic: matematic obținut sau indicat cu
referitoare la patrulatere și triunghiuri, patrulatere, poligoane,
poligon convex, hexagon, criteriile
poligoane. paralelogramului, trapez, bazele recurgând la argumentări, demonstrații.
9.6. Construirea unor  Cercetarea unor cazuri concrete din
trapezului, laturi laterale (neparalele)
secvențe simple de ale trapezului, trapez isoscel, trapez situații reale și/sau modelate referitoare
raționament deductiv în dreptunghic, înălțimea trapezului, la patrulatere și poligoane studiate și
contextul patrulaterelor diagonala trapezului, linia mijlocie a soluționarea problemei identificate.
studiate.  Realizarea lucrărilor practice, inclusiv
trapezului, poligon regulat, hexagon
9.7. Elaborarea planului de pe teren, privind aplicarea patrulaterelor
regulat, apotema poligonului regulat.
rezolvare a problemei și poligoanelor studiate în practică.
referitoare la patrulaterele și  Realizarea unor investigații privind
poligoanele studiate în con- aplicarea patrulaterelor și poligoanelor
texte variate și rezolvarea studiate în diverse domenii.
problemei în conformitate cu  Realizarea unor proiecte de
planul. grup/individuale, inclusiv proiecte
9.8. Justificarea unui de- STEM/STEAM, privind aplicarea
mers sau rezultat obținut sau patrulaterelor și poligoanelor studiate
indicat cu patrulatere, în situații reale și/sau modelate.
poligoane, susținând Produse recomandate:
propriile idei și viziuni,  problema rezolvată;
recurgând la argumentări,  demonstrația;
demonstrații.  cazul cercetat, cu aplicații practice;
 investigația ”Poligoane regulate în
tehnică”:

35
  schema elaborată;
 algoritmul aplicat;
 jocul TANGRAM;
 puzzle geometric;
 planul de idei;
 proiectul STEAM „Poligoane și
patrulatere în design”;
 lucrare practică pe teren „Aplicații
ale patrulaterelor și poligoanelor în
curtea școlii”;
 matricea de asociere completată;
 harta conceptuală elaborată la
capitol;
 testul sumativ rezolvat.
10.1. Recunoașterea și X. Vectori în plan  Rezolvarea exercițiilor și problemelor de:
aplicarea terminologiei, a  Translația. Proprietăți. Aplicații. - identificare și aplicare a terminologiei, a
notațiilor aferente noțiunilor  Noțiunea de vector. Clasificarea notațiilor aferente noțiunii de vector,
de vector și translație în vectorilor. Modulul vectorului. noțiunii de translație în diverse
diverse contexte.  Operații cu vectori: suma (regula contexte;
10.2. Identificarea și triunghiului, regula - aplicații ale translației în situații reale
aplicarea translației în paralelogramului), diferența, și/sau modelate;
situații reale și/sau modelate; produsul vectorului cu un număr, - identificare a unor elemente de
10.3. Recunoașterea unor descompunerea vectorului după geometrie vectorială în diverse contexte;
elemente de geometrie doi vectori necoliniari. - efectuare a operațiilor cu vectori;
vectorială în diverse  Aplicații (în geometrie, în fizică, - aplicare a vectorilor și a proprietăților
contexte în viață). lor în diverse domenii, inclusiv în
10.4. Operarea cu vectori în rezolvări de probleme practice.
situații reale și/sau modelate. Elemente noi de limbaj matematic:  Cercetarea unor cazuri concrete din
10.5. Extrapolarea vectori- translația, segment orientat, vector situații reale și/sau modelate referitoare
lor și a proprietăților lor nul, vectori egali, modulul (lungimea) la vectori și soluționarea problemei
pentru rezolvarea prob- identificate.
vectorului, vectori coliniari, adunarea
lemelor din diverse domenii,  Realizarea unor investigații privind
inclusiv probleme din fizică vectorilor, rezultanta vectorilor, utilizarea vectorilor în diverse domenii.
și din practica cotidiană. regula triunghiului, regula  Realizarea unor proiecte de
10.6. Justificarea unui paralelogramului, scăderea grup/individuale, inclusiv proiecte STEM/
demers sau rezultat obținut vectorilor, înmulțirea vectorilor cu un STEAM, privind aplicarea vectorilor în
sau indicat cu vectori, număr real, descompunerea situații reale și/sau modelate.
recurgând la argumentări,  Aplicarea jocurilor didactice în
vectorului după doi vectori
demonstrații. predarea-învățarea-evaluarea vectorilor.
necoliniari, vectori unitari.
Produse recomandate:
 cazul cercetat, cu aplicații practice;
 problemă rezolvată;
 investigația ”Vectorii în viața mea”;
 planul de idei elaborat;
 desenul;
 argumentarea orală/în scris;
 proiectul „Vectorii în fizică”.
 proiectul STEAM ”Translația în
design”;
 matricea de asociere completată;
 harta conceptuală elaborată la
capitol;
 testul sumativ rezolvat.

LA FINELE CLASEI A VIII-a, ELEVUL POATE:

36
  identifica, scrie, utilizând diverse forme, citi, compara și ordona numere reale în diverse
situații și contexte;
 efectua operațiile studiate cu numere reale, inclusiv operațiile cu numere reale reprezentate
prin litere, în situații modelate și/sau reale;
 transforma expresii algebrice, utilizând formulele de calcul prescurtat și metodele studiate
de descompunere în factori;
 identifica în situații reale și/sau modelate șiruri numerice și dependențe funcționale;
 clasifica șiruri, funcții, ecuații, inecuații, sisteme, figuri geometrice studiate după diverse
criterii date sau selectate;
 extrapola proprietățile șirurilor și a funcțiilor studiate pentru a rezolva probleme din diverse
domenii;
 investiga valoarea de adevăr a unei afirmații, propoziții, inclusiv cu ajutorul exemplelor,
contraexemplelor;
 justifica un demers sau rezultat obținut sau indicat, recurgând la argumentări, demonstrații;
 identifica în enunțuri și aplica în diverse contexte terminologiile și notațiile aferente
noțiunilor matematice studiate;
 identifica și rezolva în diverse contexte tipurile studiate de ecuații, inecuații și sisteme;
 identifica în diverse contexte și descrie verbal și/sau în scris, utilizând terminologia și
notațiile respective, noțiunile geometrice studiate și proprietățile acestora;
 clasifica și compara figurile geometrice studiate după diverse criterii;
 reprezenta în plan figurile geometrice studiate, utilizând instrumentele de desen,
calculatorul, instrumentele TIC și aplica reprezentările respective în rezolvări de probleme;
 calcula măsuri de unghiuri (utilizând raportorul, elementele de trigonometrie, criteriile de
asemănare studiate), lungimi de segmente, perimetre ale figurilor, arii ale pătratelor și
dreptunghiurilor în situații reale și/sau modelate;
 aplica criteriile și proprietățile figurilor geometrice studiate în diverse contexte;
 identifica în diverse contexte și utiliza translația în diverse domenii, inclusiv în rezolvări
de probleme practice;
 identifica în diverse contexte și utiliza vectorii și operațiile cu vectori în diverse domenii,
inclusiv în rezolvări de probleme practice;
 investiga valoarea de adevăr a unei afirmații, propoziții utilizând exemple, contraexemple;
 justifica un demers/rezultat obținut sau indicat, recurgând la argumentări, demonstrații,
susținând propriile idei și opinii.

Clasa a IX-a

Unități de competențe Unități de conținut Activități și produse de învățare

recomandate
1.1. Identificarea, I. Mulțimea numerelor reale.  Rezolvarea exercițiilor și problemelor de:
clasificarea după diverse Recapitulare și completări - identificare a numerelor naturale, întregi,
criterii și reprezentarea în  Noțiunea de număr real. raționale, iraționale, reale, puteri, radicali
diferite forme a elementelor Reprezentarea numerelor reale și a proprietăților acestora în diverse
mulțimi-lor N , Z , Q , R . pe axă. Incluziunile contexte;
1.2.Identificarea și utili- N  Z  Q  R. - scriere a numerelor reale în diverse forme;
zarea terminologiei aferente  Modulul numărului real. - determinare cărei mulțimi de numere îi
noțiunii de număr real în aparține numărul dat;
diverse contexte. Proprietăți: | a | 0 ; | a | a ; - calcul cu numere reale și aplicare în
1.3. Operarea cu numere re- | a | 2  a 2 =| a 2 |; calcule a modulului, algoritmilor și
ale pentru efectuarea proprietăților studiate;
calculelor în situații reale - ordonare, comparare și reprezentare a
și/sau modelate. numerelor reale pe axă;

37
1.4.Aplicarea algoritmilor de | ab || a || b | ; - efectuare de estimări și rotunjiri în calcule
calcul cu numere reale în cu numere, cu mărimi;
a |a|
rezolvări de probleme, a | | , b  0. - aplicare a numerelor reale în diverse
operațiilor cu numere reale și b |b| situații reale și/sau modelate;
proprietăților acestora în di-  Compararea numerelor reale. - rezolvare de probleme și situații-
ferite situații. Operații aritmetice cu numere problemă, utilizând numere reale și
1.5. Aplicarea modulului reale. Proprietăți. operații cu numere reale;
numărului real și a  Puteri cu exponent întreg. - justificare și argumentare a rezultatelor
proprietăților acestuia în Proprietăți. obținute și a tehnologiilor de calcul
rezolvări de probleme.  Radicali de ordinul doi. utilizate;
1.6.Explorarea estimărilor și Proprietăți. Raționalizarea - formare a obișnuinței de a verifica dacă o
rotunjirilor pentru verificarea problemă este sau nu determinată,
corectitudinii unor calcule cu numitorilor de forma a b , investigând valoarea de adevăr a
numere reale în diverse a b . rezultatului obținut;
contexte. - justificare a unui demers sau rezultat
Elemente noi de limbaj
1.7.Justificarea unui demers obținut sau indicat cu numere reale,
matematic:
sau rezultat obținut sau
raționalizare. recurgând la argumentări, demonstrații.
indicat cu numere reale,  Cercetarea unor cazuri concrete din
recurgând la argumentări, situații reale și/sau modelate referitoare la
demonstrații. numere reale și soluționarea problemei
identificate.
 Realizarea unor lucrări practice, inclusiv pe
teren, privind aplicarea numerelor reale în
practică.
 Realizarea unor investigații privind
utilizarea numerelor reale în diverse
domenii.
 Realizarea unor proiecte de
grup/individuale, privind aplicarea
numerelor reale în situații reale și/sau
modelate.
 Aplicarea jocurilor didactice în predarea-
învățarea-evaluarea numerelor reale.
Produse recomandate:
 exercițiul rezolvat;
 problema rezolvată;
 cazul cercetat, cu aplicații practice;
 schema elaborată;
 sofisme matematice rezolvate;
 algoritmul aplicat;
 contraexemplul prezentat;
 investigația „Puterile în diverse
domenii”;
 proiectul „Numerele reale în viața
mea”;
 matricea de asociere completată;
 harta conceptuală elaborată la capitol;
 testul sumativ rezolvat.
2.1. Identificarea și aplica- II. Rapoarte algebrice  Rezolvarea exercițiilor și problemelor de:
rea terminologiei și a  Noțiunea de raport algebric. - determinare a valorilor numerice ale unor
notațiilor aferente noțiunii de Domeniul valorilor admisibile expresii algebrice pentru diferite valori ale
raport algebric în diverse (DVA). variabilelor;
contexte.  Amplificarea, simplificarea - aplicare a algoritmilor de calcul, utilizând
2.2. Determinarea valorilor rapoartelor algebrice. proprietățile operațiilor cu rapoarte
 Operații aritmetice cu rapoarte algebrice;
algebrice.

38
numerice ale unor expresii  Identitate. Expresii identic egale. - efectuare de transformări identice ale
algebrice pentru diferite valori  Transformări identice ale expresiilor algebrice în domeniul valorilor
ale variabilelor. expresiilor algebrice. admisibile ale acestora;
2.3. Utilizarea de analogii în  Demonstrația unor identități - identificare și aplicare a terminologiei
efectuarea operațiilor cu simple. aferente noțiunii de raport algebric în
fracții ordinare și rapoarte diverse contexte;
algebrice. - determinare a DVA a expresiilor algebrice
2.4. Aplicarea algoritmilor Elemente noi de limbaj și a rapoartelor algebrice;
de calcul, utilizând matematic: - aplicare a rapoartelor algebrice în diverse
proprietățile operațiilor cu raport algebric, numărătorul domenii.
rapoarte algebrice în raportului, numitorul raportului,  Cercetarea unor cazuri concrete din diverse
rezolvări de probleme. domeniul valorilor admisibile domenii referitoare la calculul algebric și
2.5. Efectuarea de (DVA), identitate, expresii identic soluționarea problemei identificate.
transformări identice ale egale, transformări identice.  Realizarea unor investigații privind utili-
expresiilor algebrice în zarea calculului algebric în diverse
domeniul valorilor admisibile domenii.
acestora.  Aplicarea jocurilor didactice în predarea-
2.6. Evaluarea și analiza învățarea-evaluarea calculului algebric.
unei probleme, situații-prob- Produse recomandate:
lemă în contextul  răspunsul oral;
corectitudinii, al simplității,  răspunsul scris;
al clarității și al semnificației  exercițiul rezolvat;
rezultatelor.  problema rezolvată;
2.7. Justificarea unui demers  schema elaborată;
sau rezultat obținut sau  algoritmul aplicat;
indicat cu calcul algebric,  matricea de asociere completată;
recurgând la argumentări,  harta conceptuală elaborată la capitol;
demonstrații.  testul sumativ rezolvat.
3.1. Recunoașterea și III. Funcții  Rezolvarea exercițiilor și problemelor de:
aplicarea terminologiei, a  Noțiunea de funcție. Moduri de - construire a unor exemple de dependențe
notațiilor aferente noțiunii de definire a unei funcții. funcționale, funcții;
funcție în diverse contexte.  Graficul funcției. Lectură grafică. - aplicare în contexte diverse, inclusiv în
3.2. Identificarea unor Transformări ale graficelor comunicare, a terminologiei, notațiilor
dependențe funcționale în funcțiilor: translația paralelă cu aferente noțiunii de funcție;
situații reale și/sau modelate, axele de coordonate. - reprezentare în diverse moduri (analitic,
inclusiv de tipul funcției de  Proprietăți ale funcției (zerouri, sintetic, grafic) a unor corespondențe și/
gradul II. monotonie, semn, extreme). sau funcții;
3.3. Transpunerea în  Funcția de gradul II. Cazuri - deducere analitică/prin lectură grafică a
limbajul funcțiilor a diferitor particulare ale funcției de gradul proprietăților unei funcții;
situații din viața cotidiană și II. Graficul funcției de gradul II. - trasare a graficelor funcțiilor;
din alte domenii. Proprietățile funcției de gradul II: - utilizare a algoritmului de studiu al
3.4. Trasarea graficului unei zerouri, monotonie, semn, funcțiilor studiate în rezolvări de
funcții, inclusiva unei funcții extreme. probleme, situații-problemă, în studierea
de gradul II, și deducerea  Funcția unor procese fizice, chimice, biologice,
proprietăților funcției (zero-
f : R  R , f  x   x . Graficul și
3 economice, sociale modelate prin funcții;
uri, semn, monotonie, - transpunere în limbajul funcțiilor a
extreme) prin lectura grafică proprietățile ei (zerou, monotonie, diferitor situații din viața cotidiană și din
și/sau analitică. semn). alte domenii;
3.5. Aplicarea proprietăților - investigare a valorii de adevăr a unei
funcției de gradul II în Elemente noi de limbaj afirmații, propoziții, inclusiv cu ajutorul
rezolvări de ecuații, inecuații, matematic: exemplelor, contraexemplelor.
probleme, situații-problemă, funcția de gradul II, graficul funcției  Cercetarea unor cazuri concrete din situații
în studiul unor procese fizice, de gradul II, parabola, ramurile reale și/sau modelate referitoare la
chimice, biologice, parabolei, vârful parabolei, axa de funcțiile studiate și soluționarea problemei
economice, sociale, modelate simetrie a parabolei, translația identificate.
prin funcții. paralelă a graficului în raport cu

39
3.6. Justificarea unui demers axele de coordonate, puncte de  Realizarea unor lucrări practice, inclusiv pe
sau rezultat obținut sau extrem, extremele funcției. teren, privind aplicarea funcțiilor studiate
indicat cu referire la funcții, în practică.
recurgând la argumentări,  Realizarea unor investigații privind
demonstrații. aplicarea funcțiilor studiate în diverse
domenii.
 Realizarea unor proiecte de
grup/individuale, inclusiv proiecte
STEM/STEAM, privind aplicarea funcțiilor
studiate în situații reale și/sau modelate.
 Aplicarea jocurilor didactice în predarea-
învățarea-evaluarea funcțiilor studiate.
Produse recomandate:
 răspunsul oral;
 răspunsul scris;
 exercițiul rezolvat;
 problema rezolvată;
 cazul cercetat, cu aplicații practice;
 investigația ”Elemente ale graficelor
funcțiilor studiate în construcțiile din
localitate„ ;
 grafice trasate;
 algoritmul aplicat;
 proiectul STEM ”Funcțiile în tehnică”;
 proiectul STEAM ”Funcțiile în arte”;
 matricea de asociere completată;
 harta conceptuală elaborată la capitol;
 testul sumativ rezolvat.
4.1. Identificarea și IV. Ecuații, inecuații , sisteme  Rezolvarea exercițiilor și problemelor de:
aplicarea terminologiei, a  Noțiunea de ecuație. - identificare și aplicare a terminologiei, a
notațiilor aferente noțiunilor Transformări echivalente. notațiilor aferente noțiunilor de ecuație,
de ecuație, inecuație, sistem  Ecuații de forma ax  b  0 , inecuație, sistem de ecuații, sistem de
de ecuații, sistem de a, b  R . inecuații;
inecuații, în diverse contexte. - determinare a soluțiilor ecuațiilor,
4.2.Rezolvarea ecuațiilor,  Ecuații de gradul II cu o inecuațiilor, sistemelor de tipurile studiate;
inecuațiilor și/sau a necunoscută. Relații între soluții - efectuare a transformărilor echivalente
sistemelor de tipurilor și coeficienți. pentru a obține ecuații, inecuații, sisteme
studiate  Ecuații raționale cu o echivalente cu cele date;
4.3.Transpunerea unei necunoscută. - determinare a soluțiilor sistemelor de două
probleme, situații-problemă  Sisteme de două ecuații de ecuații de gradul I cu două necunoscute
în limbajul ecuațiilor și/sau gradul I cu două necunoscute. prin diverse metode: metoda reducerii,
sistemelor de ecuații,  Metode de rezolvare a sistemelor metoda substituției, metoda grafică;
rezolvarea problemei de două ecuații de gradul I cu - transpunere a unei probleme, situații-
obținute și interpretarea două necunoscute (metoda problemă în limbajul ecuațiilor,
rezultatului. reducerii, metoda substituției, inecuațiilor și/sau al sistemelor, rezolvarea
4.4. Selectarea și aplicarea metoda grafică). problemei obținute și interpretarea
metodei adecvate de rezolva-  Rezolvarea problemelor cu text rezultatului;
re a ecuațiilor, inecuațiilor și cu ajutorul ecuațiilor și /sau - determinare a soluțiilor ecuațiilor raționale
a sistemelor de sistemelor de ecuații. cu o necunoscută;
ecuații/inecuații.  Inecuații de gradul I cu o - aplicare a metodei intervalelor la
4.5. Aplicarea ecuațiilor și necunoscută. rezolvarea inecuațiilor raționale cu o
sistemelor de ecuații la  Inecuații de gradul II cu o necunoscută;
rezolvarea problemelor. necunoscută. - creare și rezolvare a unor probleme simple
4.6.Crearea și rezolvarea  Metoda intervalelor. pornind de la un model dat: ecuație,
unor probleme simple  Sisteme de inecuații de gradul I inecuație, sistem.
cu o necunoscută.
40
pornind de la un model dat:  Inecuații raționale cu o - justificare a unui demers sau rezultat
ecuație, inecuație, sistem. necunoscută. obținut sau indicat cu inegalități, ecuații,
4.7. Justificarea unui demers Elemente noi de limbaj inecuații, recurgând la argumentări,
sau rezultat obținut sau matematic: exemple, contraexemple.
indicat cu referire la ecuații, ecuații raționale cu o necunoscută,  Cercetarea unor cazuri concrete din situații
inecuații, sisteme, recurgând inecuații raționale cu o necunoscută, reale și/sau modelate referitoare la
la argumentări, demonstrații. metoda intervalelor. ecuațiile, inecuațiile, sistemele studiate și
soluționarea problemei identificate.
 Realizarea unor investigații privind
aplicarea ecuațiilor, inecuațiilor,
sistemelor studiate în diverse domenii.
 Realizarea unor proiecte de
grup/individuale, privind aplicarea
ecuațiilor, inecuațiilor, sistemelor studiate
în situații reale și/sau modelate.
 Aplicarea jocurilor didactice în predarea-
învățarea-evaluarea ecuațiilor,
inecuațiilor, sistemelor studiate.
Produse recomandate:
 exercițiul rezolvat;
 problema rezolvată;
 cazul cercetat, cu aplicații practice;
 schema elaborată;
 planul de idei;
 sofisme matematice rezolvate;
 grafice trasate;
 algoritmul aplicat;
 proiectul ”Ecuații, inecuații, sisteme în
fizică, chimie”;
 matricea de asociere completată;
 harta conceptuală elaborată la capitol;
 testul sumativ rezolvat.
5.1. Identificarea și V. Elemente de statistică  Rezolvarea exercițiilor și problemelor de:
aplicarea în diverse contexte matematică și de teoria - evidențiere și clasificare a diferitor tipuri
a terminologiei și notațiilor probabilităților. Elemente de de evenimente;
aferente noțiunilor studiate calcul financiar - aplicare în diverse situații, inclusiv în
din statistică matematică,  Colectarea, organizarea și comunicare, a terminologiei și notațiilor
teoria probabilităților și reprezentarea grafică a datelor în aferente noțiunilor studiate;
calcul financiar. tabele de date statistice, - sortare, clasificare, reprezentare grafică a
5.2. Sortarea, clasificarea diagrame, grafice statistice. datelor, obiectelor, evenimentelor pe baza
datelor, obiectelor,  Interpretarea datelor. unor criterii;
evenimentelor pe baza unor  Noțiunea de eveniment. - selectare din mulțimea datelor culese a
criterii și identificarea  Clasificarea evenimentelor. informațiilor relevante pentru rezolvarea
criteriilor după care se alege  Determinarea probabilității problemei în situații reale și/sau modelate;
o mulțime de obiecte, date, producerii unui eveniment, - determinare a probabilității producerii
fenomene, evenimente. folosind raportul: nr. cazuri unui eveniment, folosind raportul: nr.
5.3.Selectarea din mulțimea favorabile /nr. cazuri posibile. cazuri favorabile /nr. cazuri posibile;
datelor culese a informațiilor  Elemente de calcul financiar: - organizare și reprezentare, utilizând,
relevante pentru rezolvarea procente, dobânzi, TVA, preț, inclusiv, instrumentele TIC, a datelor din
problemei în situații reale credit, buget, buget familial, diverse domenii;
și/sau modelate. buget personal. - interpretare a datelor în diverse contexte;
5.4. Identificarea în situații - aplicare a elementelor de calcul financiar
reale și/sau modelate a Elemente noi de limbaj în situații reale și/sau modelate;
evenimentelor. matematic: - explorare și caracterizarea unor situații cu
5.5. Determinarea tabelul de date statistice, diagrame caracter local și / sau global utilizând
probabilității producerii unui prin cercuri, diagrame prin pătrate, elementele statisticii matematice,

41
eveniment, folosind raportul: diagrame structurale, eveniment probabilistice, elementele de calcul
nr. cazuri favorabile /nr. aleator, evenimente elementare, financiar studiate.
cazuri posibile. evenimente egal posibile, definiția  Cercetarea unor cazuri concrete din
5.6.Clasificarea evenimente- clasică a probabilității, situații reale și/sau modelate referitoare la
lor după șansa producerii lor probabilitatea evenimentului aleator elementele statisticii matematice,
(eveniment sigur, probabil, elemente de calcul financiar, probabilistice, elementele de calcul
posibil, imposibil) și estima- dobânzi, TVA, preț, credit, buget, financiar studiate și soluționarea
rea șansei producerii unui buget familial, buget personal. problemei identificate.
eveniment.  Realizarea unor investigații privind
5.7.Aplicarea elementelor aplicarea elementelor statisticii
de calcul financiar în situații matematice, probabilistice, elementelor de
reale și/sau modelate. calcul financiar studiate în diverse domenii.
5.8. Organizarea,  Realizarea unor proiecte de
reprezentarea și grup/individuale, inclusiv proiecte
interpretarea datelor din STEM/STEAM, privind aplicarea
diverse domenii, utilizând elementelor statisticii matematice,
elemente ale statisticii probabilistice, elementelor de calcul
matematice și/sau financiar studiate în situații reale și/sau
probabilistice, instrumente modelate.
TIC.  Aplicarea jocurilor didactice în preda-
5.9. Explorarea și rea-învățarea-evaluarea elementelor
caracterizarea unor situații statisticii matematice, probabilistice,
cu caracter local și/sau global elementelor de calcul financiar studiate.
utilizând elementele Produse recomandate:
statisticii matematice,  cazul cercetat, cu aplicații practice;
probabilistice, elementele de  exercițiul rezolvat;
calcul financiar studiate.  problemă rezolvată;
5.10.Justificarea unui de-  algoritmul aplicat;
mers sau rezultat obținut sau  investigația „Evenimentele în viața mea”;
indicat cu elementele  proiectul „Bugetul familiei și bugetul
statisticii matematice, personal”.
probabilistice, elementele de  proiectul „Statistica în profesiile
calcul financiar studiate, părinților”;
susținând propriile idei și  diagramă statistică elaborată;
viziuni, recurgând la  proiectul STEM „Statistica în
argumentări, demonstrații. economie”;
 proiectul „Finanțele în viața mea”;
 grafice statistice elaborate;
 sondaje statistice realizate;
 argumentarea orală/în scris;
 matricea de asociere completată;
 harta conceptuală elaborată la capitol;
 test sumativ rezolvat.
6.1. Identificarea și VI. Cercul. Discul. Recapitulare  Rezolvarea exercițiilor și problemelor de:
aplicarea terminologiei, a și completări - identificare, descriere verbală și în scris a
notațiilor aferente noțiunilor figurilor geometrice studiate;
de cerc și disc în diverse con-  Cercul. Discul. Elemente. - clasificare și comparare a figurilor
texte.  Poziția relativă a unei drepte față geometrice studiate;
6.2. Recunoașterea în de un cerc/disc. - reprezentare în plan a figurilor geometrice
situații reale și/sau modelate  Unghi la centru. Unghi înscris în studiate, utilizând instrumentele de desen,
a cercurilor, discurilor și cerc. Arc de cerc. și/sau instrumente TIC și aplicarea
elementelor lor.  Tangenta la cerc. Proprietăți. reprezentărilor respective în rezolvări de
6.3. Construirea în plan,  Proprietatea coardelor egal probleme;
utilizând instrumentele de depărtate de centrul cercului. - aplicare a proprietăților cercurilor și
desen, a instrumentelor TIC,  Proprietatea arcelor cuprinse discurilor în diverse domenii;
între coarde paralele.
42
a cercurilor, discurilor și - analiză și interpretare a rezultatelor
elementelor acestora. Elemente noi de limbaj obținute prin rezolvarea unor probleme din
6.4. Aplicarea cercului, matematic: practică cu referire cercuri și discuri;
discului , a proprietăților și Tangenta la cerc. - construire a unor secvențe simple de
elementelor acestora în raționament deductiv, rezolvare a unor
rezolvări de probleme din probleme simple de demonstrație;
diverse domenii. - justificarea unui demers sau rezultat
6.5. Transpunerea unei obținut sau indicat cu cercuri și discuri
probleme, situații-problemă recurgând la argumentări, demonstrații;
referitoare la cerc, disc în - investigare a valorii de adevăr a unei
limbajul geometric, afirmații, propoziții cu ajutorul
rezolvarea problemei demonstrațiilor, exemplelor, contra-
obținute și interpretarea exemplelor.
rezultatului.  Cercetarea unor cazuri concrete din
6.6. Investigarea valorii de situații reale și/sau modelate referitoare
adevăr a unei afirmații, pro- la cerc și disc și soluționarea problemei
poziții cu caracter geometric, identificate.
referitoare la cerc, disc.  Realizarea unor lucrări practice, inclusiv
6.7. Construirea unor pe teren, privind aplicarea cercurilor și
secvențe simple de discurilor în practică.
raționament deductiv, în  Realizarea unor investigații privind
contextul cercului, discului. aplicarea cercurilor și discurilor în diverse
6.8. Justificarea unui demers domenii.
sau rezultat obținut sau  Realizarea unor proiecte de grup/indivi-
indicat cu cercuri și discuri, duale, inclusiv proiecte STEM/STEAM,
recurgând la argumentări, privind aplicarea cercurilor și discurilor în
demonstrații. situații reale și/sau modelate.
Produse recomandate:
 problema rezolvată;
 cazul cercetat, cu aplicații practice;
 investigația ”Cercul și discul în viața
mea”;
 schema elaborată;
 planul de idei elaborat;
 algoritmul aplicat;
 proiectul STEAM „Cercul și discul în
arhitectură”.
 matricea de asociere completată;
 harta conceptuală elaborată la capitol;
 testul sumativ rezolvat.
7.1. Identificarea și VII. Arii  Rezolvarea exercițiilor și problemelor de:
aplicarea în diverse contexte  Noțiunea de arie. - reprezentare în plan a figurilor geometrice
a terminologiei aferente  Aria pătratului, dreptunghiului. studiate, utilizând instrumentele de desen,
noțiunii de arie și de calcul a  Aria paralelogramului. și/sau instrumente TIC și aplicarea
ariilor figurilor.  Aria rombului. reprezentărilor respective în rezolvări de
7.2.Recunoașterea în  Aria triunghiului (A = 0,5ah; probleme de calcul de arii;
diverse contexte și utilizarea formula lui Heron). - calculare a ariilor figurilor geometrice
în rezolvări de probleme a  Aria trapezului. studiate în diverse contexte;
for-mulelor de calcul a ariilor
 Aria triunghiului echilateral. - analiză și interpretare a rezultatelor
triunghiului, patrulaterelor, obținute prin rezolvarea unor probleme
 Aria hexagonului regulat.
discului. practice cu referire la figurile geometrice
 Lungimea cercului. Aria discului.
7.3. Utilizarea formulelor de studiate și la unitățile de măsură relevante
calcul a ariilor figurilor geo- ariilor;
metrice studiate în rezolvarea - justificare a unui demers sau rezultat
problemelor, situațiilor- Elemente noi de limbaj
obținut sau indicat cu arii ale figurilor
matematic:

43
problemă din diferite domenii aria unei figuri, formula lui Heron, geometrice recurgând la argumentări,
(fizică, tehnică, construcții). aria triunghiului, aria demonstrații;
7.4. Calcularea ariilor în paralelogramului, aria rombului, - construire a unor secvențe simple de
situații reale și/sau modelate. aria trapezului, aria triunghiului raționament deductiv, rezolvare a unor
7.5. Elaborarea planului de regulat, aria hexagonului regulat. probleme simple de demonstrație;
rezolvare a problemei - investigare a valorii de adevăr a unei
referitoare la calculul ariilor afirmații, propoziții, inclusiv cu ajutorul
în contexte variate și rezolva- exemplelor, contraexemplelor.
rea problemei în  Cercetarea unor cazuri concrete din situații
conformitate cu planul. reale și/sau modelate referitoare la ariile
7.6.Investigarea valorii de figurilor studiate și soluționarea problemei
adevăr a unei afirmații, identificate.
propoziții referitoare la arii.  Realizarea unor lucrări practice, inclusiv
7.7. Justificarea unui demers pe teren, privind aplicarea ariilor în practică.
sau rezultat obținut sau  Realizarea unor investigații privind
indicat cu arii ale figurilor aplicarea ariilor în diverse domenii.
geometrice studiate,  Realizarea unor proiecte de
recurgând la argumentări, grup/individuale, inclusiv proiecte
demonstrații. STEM/STEAM, privind aplicarea ariilor în
situații reale și/sau modelate.
Produse recomandate:
 problema rezolvată;
 demonstrația;
 cazul cercetat, cu aplicații practice;
 investigația „Ariile în sala de clasă”;
 schema elaborată;
 planul de idei;
 algoritmul aplicat;
 proiectul „Ariile în viața mea”;
 proiectul STEAM „Ariile în arte”;
 lucrarea practică pe teren „Calcularea
ariilor în curtea școlii”;
 matricea de asociere completată;
 harta conceptuală elaborată la capitol;
 testul sumativ rezolvat.
8.1.Identificarea în diverse VIII. Poliedre  Rezolvarea exercițiilor și problemelor de:
enunțuri și clasificarea după - identificare, descriere verbală și în scris,
diverse criterii a poliedrelor  Prismă și elementele ei (vârf, utilizând notațiile respective a poliedrelor
studiate. muchie, bază, față laterală, studiate și/sau a elementelor acestora;
8.2. Recunoașterea și înălțime, diagonală). Clasificarea - reprezentare în plan a corpurilor
aplicarea în diverse contexte prismelor (prismă dreaptă, prismă geometrice studiate, utilizând
a terminologiei aferente oblică, prismă regulată, instrumentele de desen, și/sau instrumente
poliedrelor studiate. paralelipiped, paralelipiped TIC, și aplicarea reprezentărilor respective
8.3.Calcularea ariilor, dreptunghic, paralelipiped drept, în rezolvări de probleme de calcul de arii
volumelor poliedrelor, cubul). Desfășurata suprafeței și/sau volume;
utilizând formulele unei prismei drepte. - calcul a ariilor suprafețelor și/sau
corespunzătoare și /sau  Aria suprafețelor și volumul volumelor poliedrelor studiate în situații
desfășurările acestora. prismei drepte. reale și/sau modelate din diferite domenii;
8.4. Aplicarea poliedrelor  Piramida și elementele ei (vârf, - analiză și interpretare a rezultatelor
pentru a identifica și explica muchie, bază, față laterală, obținute prin rezolvarea unor probleme
procese, fenomene din înălțime, apotemă). Clasificarea practice cu referire la poliedrele studiate și
diverse domenii. piramidelor (piramidă dreaptă, la unitățile de măsură relevante ariilor,
8.5. Transpunerea unei piramidă oblică, piramida volumelor;
situații reale și/sau modelate regulată, tetraedru, tetraedru - justificare a unui demers sau rezultat
referitoare la poliedre în regulat). Desfășurata suprafeței obținut sau indicat cu figuri geometrice
limbajul geometric, unei piramide. recurgând la argumentări, demonstrații;

44
rezolvarea problemei  Aria suprafețelor și volumul - investigare a valorii de adevăr a unei
obținute și interpretarea piramidei regulate (triunghiulare, afirmații, propoziții, inclusiv cu ajutorul
rezultatului. patrulatere, hexagonale). exemplelor, contraexemplelor,
8.6.Elaborarea planului de  Trunchiul de piramidă. Elemente. demonstrațiilor.
rezolvare a problemei cu Clasificare.  Cercetarea unor cazuri concrete din
poliedre și rezolvarea situații reale și/sau modelate referitoare la
problemei în conformitate cu Elemente noi de limbaj poliedre și soluționarea problemei
planul elaborat. matematic: identificate.
8.7. Investigarea valorii de prismă, prismă dreaptă, prismă  Realizarea unor investigații privind
adevăr a unei afirmații, pro- oblică, prismă regulată, aplicarea poliedrelor în diverse domenii.
poziții referitoare la poliedre paralelipiped, paralelipiped drept,  Realizarea unor proiecte de
. aria laterală a unei prisme, aria grup/individuale, inclusiv proiecte
8.8.Justificarea unui demers totală a unei prisme drepte, volumul STEM/STEAM, privind aplicarea
sau rezultat obținut sau prismei drepte, apotemă, piramidă poliedrelor în situații reale și/sau modelate.
indicat cu poliedre, dreaptă, piramidă oblică, piramidă  Realizarea unor lucrări practice, inclusiv
recurgând la argumentări, regulată, tetraedru, tetraedru pe teren, și de laborator privind calculul
demonstrații. regulat, aria laterală a piramidei ariilor și volumelor poliedrelor.
regulate, aria totală a piramidei Produse recomandate:
regulate, volumul piramidei  problema rezolvată;
regulate, trunchi de piramidă.  cazul cercetat, cu aplicații practice;
 investigația „Poliedrele în casa mea”;
 planul de idei elaborat;
 schema elaborată
 proiectul „Poliedrele în construcțiile din
localitate”;
 lucrarea de laborator „Calcularea
volumelor obiectelor, având forma unui
poliedru”;
 matricea de asociere completată;
 harta conceptuală elaborată la capitol;
 testul sumativ rezolvat.
9.1. Identificarea în diverse IX. Corpuri de rotație  Rezolvarea exercițiilor și problemelor de:
enunțuri și clasificarea după  Noțiune de cilindru. Cilindrul - identificare, descriere verbală și în scris,
diverse criterii a corpurilor de circular drept și elementele lui utilizând notațiile respective a corpurilor
rotație studiate. (rază, diametru, bază, suprafața de rotație studiate și/sau a elementelor
9.2. Recunoașterea și laterală, generatoare, înălțime, acestora;
aplicarea în diverse contexte axă de simetrie, secțiune axială). - reprezentare în plan a corpurilor
a terminologiei aferente Desfășurata suprafeței unui geometrice studiate, utilizând
corpurilor de rotație studiate. cilindru circular drept. instrumentele de desen, și/sau instrumente
9.3.Calcularea ariilor,  Aria suprafețelor și volumul TIC, și aplicarea reprezentărilor respective
suprafețelor, volumelor cilindrului circular drept. în rezolvări de probleme de calcul de arii
corpurilor de rotație,  Noțiunea de con. Conul circular și/sau volume;
utilizând formulele drept și elementele lui (vârf, bază, - calcul a ariilor suprafețelor și/sau
corespunzătoare și /sau suprafața laterală, înălțime, volumelor corpurilor de rotație studiate în
desfășurările acestora. generatoare, axă de simetrie, situații reale și/sau modelate din diferite
9.4. Aplicarea corpurilor de secțiune axială). Desfășurata domenii;
rotație pentru a identifica și suprafeței conului circular drept. - analiză și interpretare a rezultatelor
explica procese, fenomene  Aria suprafețelor și volumul obținute prin rezolvarea unor probleme
din diverse domenii. conului circular drept. practice cu referire la corpurile de rotație
9.5. Transpunerea unei  Trunchiul de con circular drept. studiate și la unitățile de măsură relevante
situații reale și /sau modelate Elemente. ariilor, volumelor;
referitoare la corpurile de  Sfera și corpul sferic. Elemente - justificare a unui demers sau rezultat
rotație în limbajul geometric, (centru, rază, diametru). Aria obținut sau indicat cu corpuri de rotație
rezolvarea problemei suprafeței sferice. Volumul recurgând la argumentări, demonstrații;
obținute și interpretarea corpului sferic. - investigare a valorii de adevăr a unei
rezultatului. afirmații, propoziții, inclusiv cu ajutorul

45
9.6. Elaborarea planului de Elemente noi de limbaj exemplelor, contraexemplelor,
rezolvare a problemei cu matematic: demonstrațiilor.
corpurile de rotație și cilindrul circular drept, conul  Cercetarea unor cazuri concrete din
rezolvarea problemei în circular drept, trunchiul de con situații reale și/sau modelate referitoare la
conformitate cu planul circular drept, suprafața laterală, corpurile de rotație și soluționarea
elaborat. suprafața totală, axă de simetrie, problemei identificate.
9.7. Investigarea valorii de secțiune axială, corpul sferic,  Realizarea unor investigații privind
adevăr a unei afirmații, pro- desfășurata cilindrului circular aplicarea corpurilor de rotație în diverse
poziții referitoare la corpurile drept, desfășurata conului circular dome-nii.
de rotație, inclusiv cu ajutorul drept.  Realizarea unor proiecte de
exemplelor, grup/individuale, inclusiv proiecte
contraexemplelor, STEM/STEAM, privind aplicarea
demonstrațiilor. corpurilor de rotație în situații reale și/sau
9.8.Justificarea unui demers modelate.
sau rezultat obținut sau  Realizarea unor lucrări practice, inclusiv
indicat cu corpuri de rotație, pe teren, și de laborator privind calculul
recurgând la argumentări, ariilor și volumelor corpurilor de rotație.
demonstrații. Produse recomandate:
 problema rezolvată;
 cazul cercetat, cu aplicații practice;
 investigația „Corpurile de rotație în casa
mea”;
 algoritmul aplicat;
 schema elaborată;
 planul de idei;
 proiectul STEM „Corpurile de rotație în
construcțiile din localitate”.
 proiectul STEAM „Corpurile de rotație în
arte”;
 lucrarea de laborator „Calcularea
volumelor obiectelor, având forma unui
corp rotund”;
 matricea de asociere completată;
 harta conceptuală elaborată la capitol;
 testul sumativ rezolvat.

LA FINELE CLASEI A IX-a, ELEVUL POATE:

 identifica, scrie, reprezenta, compara și ordona numere reale în diverse situații și contexte;
 efectua în diverse contexte operațiile cu numere reale: adunarea; scăderea; înmulțirea;
împărțirea; ridicarea la putere cu exponent întreg;
 utiliza terminologia aferentă noțiunii de număr real în diverse contexte, inclusiv în
comunicare;
 aplica operațiile cu numere reale și proprietățile acestora în situații reale și/sau modelate;
 aplica estimări și rotunjiri pentru verificarea corectitudinii unor calcule cu numere reale în
diverse contexte;
 identifica dependențe funcționale, inclusiv de tipul funcției de gradul II, în diverse domenii;
 utiliza terminologia și notațiile aferente noțiunii de funcție în situații reale și/sau modelate;
 trasa graficul unei funcții și interpreta grafice obținute și/sau date;
 aplica proprietățile funcțiilor studiate în rezolvări de ecuații, inecuații, în studiul și
explicarea unor procese fizice, chimice, biologice, economice, sociale, modelate prin
funcții.
 justifica un demers sau rezultat obținut sau indicat recurgând la argumentări, demonstrații;

46
 rezolva ecuațiile, inecuațiile, sistemele de tipurile studiate;
 identifica și aplica terminologia, notațiile aferente noțiunilor de ecuație, inecuație, sistem
de ecuații, sistem de inecuații în diverse contexte;
 transpune o situație reală și/sau modelată în limbajul ecuațiilor, inecuațiilor, sistemelor de
ecuații, sistemelor de inecuații, rezolva problema obținută și interpreta rezultatele;
 identifica tipul ecuației/inecuației și/sau sistemului de ecuații/inecuații, selecta metoda
adecvată de rezolvare și poate să o aplice la rezolvarea acestora;
 sorta și clasifica date, obiecte, evenimente pe baza unor criterii;
 determina probabilitatea producerii unui eveniment, folosind raportul: nr. cazuri
favorabile /nr. cazuri posibile;
 clasifica evenimente după șansa producerii lor (eveniment sigur, probabil, posibil,
imposibil) și estima șansa producerii unui eveniment;
 organiza și reprezenta date în tabele de date statistice, diagrame, grafice statistice;
 aplica elementele de calcul financiar studiate în rezolvarea unor probleme din diverse
domenii, inclusiv din domeniul antreprenorial;
 identifica, clasifica după diverse criterii și reprezenta în plan, utilizând instrumentele de
desen, triunghiuri, patrulatere, cercuri, discuri, poliedre, corpuri rotunde și elemente ale
acestora;
 aplica proprietățile triunghiurilor, patrulaterelor, cercurilor, discurilor, poliedrelor și
corpuri rotunde în rezolvări de probleme din diverse domenii;
 transpune o situație reală și/sau modelată referitoare la triunghiuri, patrulatere, cercuri,
discuri, poliedre și corpuri rotunde în limbajul geometric, rezolva problema obținută,
justifica și interpreta rezultatul;
 aplica criteriile de congruență a triunghiurilor și criteriile de asemănare ale triunghiurilor
în rezolvări de probleme în situații reale și/sau modelate;
 recunoaște în diverse enunțuri, utiliza în rezolvări de probleme din diferite domenii (fizică,
geografie, biologie, istorie etc) formulele de calcul a ariilor triunghiului, patrulaterelor,
discului, suprafețelor poliedrelor, corpurilor rotunde și a volumelor poliedrelor și
corpurilor de rotație;
 reprezenta adecvat în plan figurile geometrice plane și corpurile geometrice studiate în
vederea calculării lungimilor de segmente, a măsurilor de unghiuri, a ariilor și volumelor;
 investiga valoarea de adevăr a unei afirmații, propoziții.

VI. REPERE METODOLOGICE DE PREDARE-ÎNVĂȚARE-EVALUARE

Cadrele didactice își pot alege metodele și tehnicile de predare și își pot adapta practicile
pedagogice în funcție de ritmul de învățare și de particularitățile elevilor. Profesorii au obligația
de a stabili obiective și de a organiza și desfășura activități de învățare care să ofere posibilități de
progres școlar pentru toți elevi, incluzând băieții și fetele, elevii cu dizabilități, cu deficiențe
psihomotorii sau cerințe medicale speciale, elevii provenind din diverse medii culturale și
sociale, elevii aparținând diferitelor etnii etc.
Reconsiderarea finalităților și a conținuturilor învățământului, axarea pe formarea de competențe
este însoțită de reevaluarea și înnoirea strategiilor, tehnologiilor și metodelor folosite în practica
educațională la matematică. Acestea vizează următoarele aspecte:
 aplicarea strategiilor, tehnologiilor, metodelor centrate pe elev, pe activizarea structurilor
cognitive și operatorii ale elevilor, pe exersarea potențialului psihofizic și intelectual al
acestora, pe transformarea elevului în coparticipant la propria formare;
 folosirea unor metode care să favorizeze relația nemijlocită a elevului cu obiectele
cunoașterii, prin recurgere la modele concrete;

47
  accentuarea caracterului formativ al strategiilor, tehnologiilor, metodelor utilizate în
activitatea de predare-învățare-evaluare, acestea asumându-și o intervenție mai activă și mai
eficientă în cultivarea potențialului individual, în dezvoltarea capacităților de a opera cu
informațiile asimilate, de a aplica și evalua cunoștințele dobândite, de a investiga ipoteze și de a
căuta soluții adecvate de rezolvare a problemelor sau a situațiilor-problemă;
 îmbinare și o alternanță sistematică a activităților bazate pe efortul individual al elevului
(documentarea după diverse surse de informație, observația proprie, exercițiul personal,
instruirea programată, experimentul și lucrul individual, tehnica muncii cu fișe etc.) cu activitățile
ce solicită efortul colectiv (de echipă, de grup) de genul discuțiilor, asaltului de idei, studiului de
caz etc.;
 însușirea unor metode de informare și de documentare independentă, utilizând tehnologiile
informaționale și comunicaționale adecvate (TIC), inclusiv rețeaua Internet, care oferă
deschiderea spre autoinstruire, spre învățare continuă.
Prin realizarea curriculumului se vor crea condiții favorabile fiecărui elev de a-și forma și
dezvolta competențele într-un ritm individual, de a-și transfera cunoștințele acumulate dintr-o zonă
de studiu în alta.
Profesorul de matematică va desfășura procesul educațional la matematică utilizând
clasificarea tipurilor de lecții după criteriul competenței. [5]
În cadrul predării-învățării matematicii e necesară crearea unor condiții favorabile
antrenării elevilor pe calea căutărilor, a cercetării, care să favorizeze învățarea prin
problematizare și descoperire. De asemenea, este necesară crearea unor condiții favorabile
privind transferul cunoștințelor matematice dobândite și conștientizate în diverse domenii,
inclusiv în cotidian și în domeniul determinat de aria curriculară. În acest aspect profesorul de
matematică, va utiliza orice posibilitate de a exemplifica aplicațiile matematicii în fizică, chimie,
biologie, informatică, în viața cotidiană și în alte domenii. Astfel cadrul didactic:
 va ține cont de posibilitățile oferite de către manualele școlare la matematică privind
realizarea conexiunilor intra- și interdisciplinare (probleme integrative; situații-problemă,
prezente în textul manualului; itemi integrativi, prezenți în probele de evaluare incluse în
manual etc.);
 va selecta din culegerile de probleme și exerciții și va propune elevilor probleme cu conținut
interdisciplinar;
 va selecta din materialele didactice și metodice probleme integrative și le va propune elevilor
în cadrul diverselor manifestări matematice (ore, activități extrașcolare, olimpiade etc.);
 va realiza, de comun acord cu profesorul de fizică, chimie, biologie, informatică și de la alte
discipline, ore integrative;
 va organiza sistematic, în cadrul orelor și în cadrul altor activități educaționale situații-
problemă cu conținut interdisciplinar și/sau aplicativ;
 va organiza, în cadrul studierii matematicii, activități practice pe teren și lucrări de laborator,
lucrări grafice cu aspect interdisciplinar și/sau aplicativ.
 va realiza, de comun acord cu profesorii de alte discipline, proiecte de tip STEM și STEAM.
În măsura, posibilităților orele de matematică vor fi asistate de calculator.
Fiecare elev are dreptul la succes școlar și la atingerea standardelor educaționale. Profesorii
au obligația de a stabili sarcini de învățare adaptate nivelului elevilor, astfel încât fiecare elev să
realizeze progrese conform posibilităților sale. În acest context:
 pentru elevii aflați în risc de eșec școlar, profesorii au obligația de a realiza activități de
învățare diferențiate, adaptând curriculumul școlar a anului de studiu la posibilitățile de
învățare ale acestora;
 pentru elevii cu CES, profesorii au obligația de a realiza activități de învățare
individualizate, în funcție de tipul curriculumului realizat din perspectiva Planului
Individual;

48
  pentru elevii cu aptitudini matematice, profesorii au obligația de a stabili sarcini de
învățare de nivel ridicat care să le asigure progresul.
Rolul fundamental al evaluării constă în asigurarea unui feed-back permanent și
corespunzător, necesar atât actorilor procesului educațional, cât și factorilor de decizie și
publicului larg. Așadar, în procesul educațional integrat predare-învățare-evaluare componenta
evaluare ocupă un loc nodal, de importanță, atât psihopedagogică, profesională, cât și socială. În
contextul formării și dezvoltării competențelor evaluarea educațională se va fundamenta pe
următoarele principii, stipulate în Cadrul de referință al curriculumului național [2]:
 evaluarea este un proces permanent, dimensiunea esențială a procesului educațional și о
practică efectivă în școală;
 evaluarea stimulează învățarea, formarea și dezvoltarea competențelor;
 evaluarea se axează pe necesitatea de a compara pregătirea elevilor cu competențele
specifice, unitățile de competențe (sub-competențele) ale fiecărei discipline de studiu și cu
obiectivele
( operaționale) ale fiecărei lecții;
 evaluarea se fundamentează pe standarde educaționale de stat- standarde de competență
(eficiență) - orientate spre ceea ce va ști, ce va ști să facă și cum va fi elevul la finalizarea
școlarizării sale;
 evaluarea implică utilizarea unei mari varietăți de metode (tradiționale și moderne);
 evaluarea este un proces reglator, care determină calitatea activităților școlare;
 evaluarea trebuie să-i conducă pe elevi spre о autoapreciere corectă și spre о îmbunătățire
continuă a performanțelor școlare.
În procesul educațional la matematică profesorul va aplica: a) evaluarea inițială, realizând funcția
prognostică; b) evaluarea curentă, realizând funcția formativă; c) evaluarea finală (sumativă),
realizând funcția diagnostică. Evaluările sumative (finale), realizate la finele capitolului/unității de
învățare/anului de învățământ, vor demonstra dacă sunt dobândite achizițiile determinate de
unitățile de competență preconizate pentru compartimentul/clasa respectivă.
Prin examenul de absolvire a gimnaziului la matematică se va evalua dacă au fost formate
competențele specifice matematicii, preconizate pentru treapta gimnazială de învățământ, și dacă
au fost atinse standardele de eficiență la matematică.
Fixând de fiecare dată obiectivele lecției, profesorul le va corela cu competențele specifice,
unitățile de competențe respective. Probele de evaluare utilizate la clasă vor conține itemi și
sarcini prin intermediul cărora se vor evalua, prioritar, nu doar cunoștințe și capacități separate, ci
formarea de competențe. Exemple de astfel de itemi și sarcini profesorul le poate selecta din
ghidurile metodologice, culegerile de teste la matematică și din programa la matematică pentru
examenul de absolvire a gimnaziului.
În contextul principiilor evaluării prioritară și dominantă în procesul lecției/activității
educaționale este evaluarea curentă – evaluarea formativă. Succesul lecției e în funcție de
atingerea obiectivelor preconizate. În acest aspect secvența Evaluare este obligatorie pentru
fiecare lecție de matematică și în cadrul acestei secvențe se va evalua nivelul de atingere a
obiectivelor lecției.
Evaluarea va implica, în ansamblu, utilizarea diverselor forme, metode și tehnici. În contextul
evaluării formării competențelor prioritare vor deveni metoda proiectelor, investigația, probele
practice, lucrările de laborator și grafice, testarea și realizarea testelor docimologice
integrative. Este binevenită evaluarea asistată de calculator. Evaluările, realizate la matematică,
vor include în mod obligatoriu și itemi rezolvarea cărora necesită conexiuni interdisciplinare,
transdisciplinare. Vor fi propuse spre realizare și proiecte integrative, inclusiv proiecte de tip
STEM și STEAM, ca metodă de evaluare.
Este important ca fiecare elev, profesor și părinte/tutore să conștientizeze că evaluarea în orice
circumstanțe trebuie să fie obiectivă.

49
 BIBLIOGRAFIE

1. Codul Educației al Republicii Moldova. Chișinău, intrat în vigoare 23.11.2014.

2. Cadrul de referință al Curriculumului Național, aprobat prin ordinul Ministerului Educației,
Culturii și Cercetării nr. 432 din 29 mai 2017.
3. Standardele de dotare minimă a cabinetelor la disciplinele școlare în instituțiile de învățământ
secundar general (ordinul MECC nr. 193 din 26 februarie 2019).
4. Standarde de eficiență a învățării, Ministerul Educației al Republicii Moldova, 2012.
5. Referențialul de evaluare a competențelor specifice formate elevilor. Chișinău, 2014.
6. Ion Achiri. Didactica matematicii. Chișinău, Prut, 2013.
7. Ion Achiri, Nina Bîrnaz, Victor Ciuvaga ș.a. Evaluarea curriculumului educațional. Aria curriculară:
Matematică și științe. Chișinău: CEP USM , 2018.
8. M.Fryer Predarea și învățarea creativă. Editura Uniunii Scriitorilor, Chișinău, 2004.
9. Callo T., Paniș A. (coordonatori) Educația centrată pe copil. Ghid metodologic. Chișinău,
„Print-Caro”, 2010.
10. T. Cartaleanu, A. Ghicov Predarea interactivă centrată pe elev. Ghid metodologic pentru
formarea cadrelor didactice din învățămîntul preuniversitar. Chișinău, Știința, 2007.
11. T. Cartaleanu, S. Lîsenco, L. Sclifos, ș.a. Formarea competențelor prin strategii didactice
interactive. Chișinău: Centrul Educațional PRO DIDACTICA, 2008.
12. O.Cosovan, A.Ghicov Evaluarea continuă la clasă. Ghid metodologic pentru formarea
cadrelor didactice din învățămîntul preuniversitar. Chișinău, Știința, 2007.
13. M. Neagu, I. Achiri. Evaluarea curriculumului școlar proiectat. Ghid metodologic. Iași:
Editura PIM, 2008.
14. A. Stoica, S. Musteață Evaluarea rezultatelor școlare. Ghid metodologic. Chișinău, 2003.
15. Cerghit I. Metode de învățământ, ediția a IV-a. Iași, Editura „Polirom”, 2006.
16. Minder M. Didactica funcțională. Obiective, strategii, evaluare (traducere). Chișinău,
Editura „Cartier educațional”, 2003.
17. Bocoș M. Instruirea interactivă. Iași, Polirom, 2013.
18. Терешин Н.А. Прикладная направленность школьного курса математики: кн. для
учителя. М. Просвещение, 2005.

50