eg 1100

# L
DT TUGBUB.I
:

PE CAn,T TB,EBUIE
s.6,tE ?Tu

j
t
\i
 Dinozauri 9. :.,

Corpul um&tl,: 49 '

Animale acvati(i6:.. $$' "l

Animale terestre las

Egiptul L77
.'1,
Castele medievale 819
'-,
x
Pirati 461
1

E S,zboinici 5O1

Vrd,jitori si creaturi mitolo$ice gBs

k
L
 DINOZAURI
"{

U-
1 :'4:{
{
 iililt'

s '"ruu,,";@illl '""lilfllll'

O sBecie Basionaxrti ,A
If gtii cit timp au poBulat dinozaurii PImintul? 2:
Nici mai mult, nici mai pulin decflt 18O de
milioane de ani!
De-a lungul acestei perioade, dinozaurii au avut timp si evolueze in
lorme foarte variate; de aceea, exista o foarte mare diversitate. Existau
i:nii mari cit cl5diri1e qi algii mai mici declt un iepure. lJnii mergeau
pe cele 2 \abe din spate, algii le foloseau pe toate 4. Erau carnivori,
erbir.ori, cu pene, solzi, cioc, coarne, gheare, aripi... Singurul lucru pe
:
care-l aveau in comun eracd, tofi flceau oul, majoritatea aveau 3 degete
la 1abe. aproape toti aveau pielea tare ;i solzoasi si cea mai mare parte
E
dintre ei erau animale terestre.
it
li'
F:
"*r&,,-
-<
il
/i
*+-- -r"
'.
.E,
I
L.'

,i,'l
\

-,r*.^L:.
i ,E
I
\1 , I''-T
'?.
l- tl
"y,{,ti

[ ,tP'.'
 Se estimeazil, ci existau Beste
l.)
1.5OO de sBecii de dinozauri.
PinI acum, au fost numirate vreo 700, dar numai
f'.ir, iumltate sebazeaz\ pe probe complete. Dinozaurii
se clasificS, dupl forma bazinului, in

- "':::11',1,'.'f;'-lY^'d:,1:i:n;#) ji

tI
-**.

,*n-'tt:':*,:

r
 .w ,iilitilr
ffi ffi
f
inainte de dinozaluri D "a.pao
^bc"b,c
toati Fl t*t
tn Perioada Permiani mirile s-au retras
aI si lacurile mai pulin adinci au dispirut.
Ir
Astfel a fost dezviluiti o mare
intindere de plmXnt uscat. S-au . .

format atit deqerturile, cAt ;i - 'i

marile plduri de conifere, iar
unele animale, precum reptilele,
au inceput si se stabileascl
definitiv pe uscat. . ,:*S' Prot€rr
MILLERETTA ero o reptil6
.
i''.
...;.','-;S"t..
-'*,@*
&.: .
'w
-4
.,'
7 S.gfn;rrl
osemdndloore unei gop6rle
mori. Aveo o lungime de circo :-'
#rv'. g1,
' -s1: tf ilt crocodi
60 de centimetri 9i probobil
ero insectivord. -:
IL&

rF-
2
nilReotilele mamiferoide au fost cele care s-au
resBindit cel mai mult, iar la sfdrgitul Perioadei
Permiene ele
dominau Pd,m6,ntul.
Pelicoz.rurir .ru tost animalele cele
nr.ri rispindirc si rrrai cunoscute.
unLrl dirrrre celc rrrri carrcteristice
f-iind drnrerrodonui. Acesta era un
ripitor donrin;rnt. ;rvea formi de
5oparli si o aripi dorsali in forml
de r-el:i. care-1 pernritea si-gi
regleze tenlperatLlra.
in ciudo ospectului sdu grolios, ':ai.tii i
DIMEIRODONUL ero un pr6ddlor ..;.."' '+1*gf
uno '' rt
feroce. M6suro 2 metri si o fost rE
\l$
',

dinlre primele replile cu creosld.

 ! Arcrrosaurii erau a fost
A,::.mianul
tP ultima Berioadl a
D rlsparrAiti Be
toati Bianetl.- Erei Paleozoice'
Paleozoicul a inceput acum 570 de
-\ceste reptile erau strlmo;ii
drrec;i ai dinozaurilor ;i ai milioane de ani ;i a durat p6.nl acum
r.) 1'- ${. ..;''
pterozaurilor, dar qi ai unor 246 de milioane de ani. La inceput,
.& nicio fiingl vie nu trdra afari din apl,
ff; .rnimale care trliesc qi in
ry..
zile1e noastre, precum pislrile nici micar planteie. La sfirqitul acestei
,9f si crocodilii. ere, reptilele dominau planeta si erau
pe cale si aparl primii dinozauri.

F-. Ptoterosuclr;us
semina foarte mult
cu crocodilii de astlzi.
Se crede ci in anotimpul secetos
PROTEROSU CHUS oveo mondibule
stitea in letargie, fbri,si bea qi sI puternice, cu core oloco speciile de
manance nlm1c. dimensiuni mori.

lei r!.
_€1* '&?F6*,*.
j-t,"+ r

?.*
 ry

VRAJITORI=
sr CREATURT MTTOLOGTCE

iiI l*
tl i I
til c

1.,;
K,/.i',

*r
rlllllsu,

k
 flr

Sirrush, ocrotitorut Babilonului

t
8eI 3,*H,Jurtur
,
Cu gheare de vultur la picioarele
l
r
t
din spate gi labe de felin5 in fagd, {
Sirrush, numit si Mushussu, era un
(
impresionant aplrltor al Babilonului.
Era acoperit cu solzi fini, iar pe cap
avea niqte coarne risucite.

ge6 *flt?f:,li
Marduk, zeul soarelui gi ocrotitorul
Babilonului, l-a ales personal pe
Sirrush pentru a apira poarta templului
s5u. Simpla hti prezengl ii ingrozea
pe duqmani atAt de tare, incit aces
paralizau de fricl.

I
8e7:";:l'#i? I
In arta babilonianl, animalele mitologice au suferit I
transformiri de-a lungul secolelor; toate, in afarl de I
Sirrush. De aceea se crede cI acesta a fost un animal real a
qi ci imaginea lui miticl ar pLttea fi inspiratl dintr-un
I
exemplar preistoric fosilizat. lJnii zoolo gi xtgereazd. cd,
ar putea fi vorba despre un Mokdl6-mbdmb6, o creaturl
preistorici, sau de un drnozaur supraviequitor capturat
i in Africa Centrall qi adus in Babiion _-
H;
,

"*=E="=
ului 8e8 Daniel si Sirrush ,
Vechiul Testament spune povestea profetului
Daniei, care pentru a apira existenfa
propriului zeu s-a luptat cu o fiari sacrl
babilonianl: in cele din urm5, a reuqit s-o
otrlveascS. Cu toate acestea, Sirrush, deja
otrivit, a continuat si
apere cetatea pAni
1a ultima suflare.

8e
mare
9 cit
Gorput tui era
al unui elefant...
... iar coada ;i gAtul ii dldeau o
anverguri si mai mare. in 1upt5,
solzii ii protejau corpul de linci,
sigeqi gi sibii, iar labeie lui puternice
lansau atacuri rapide, violente. Era
- aproape imposibil de infrAnr, penrru
cI nu lupta niciodatl in cAmp deschis,
ci doar apira templul lui Marduk.

.''i-'il'
-.N
--s

8re Poarta
pe care o ape,ra a
rimas ingropati
mii de ani.
:'',.rrta lui IEtar, una dintre cele ...
:': porti monumentale ale cetltii
: .:ilonu1ui, a fost construitl prin
.'.:1 575 i. Hr. si avea inflqigate pe
- , imagini ale lui Sirrush. A rlmas
. -r-opati ;i a fost descoperirl abia
-:rcepr:tu1 secolului al XX-1ea.
 Quetzalcoatl, om si zeu 8:
8ll lnspiimintitorut garpe cu pene
Forma acestui animal mitologic reprezintl plmXntul ;i cerul intr-o singurl
fiinli. $arpele simboliza puterea pe care o are pimXntul in ce priveEte
na$terea qi moartea flpturilor. Penele reprezintl" cerul qi forga 1ui creatoare
qi distrugltoare. Cind;i-a pirlsit poporul, a ficut-o arzind pe o plutl
construitl din gerpi. Se spune c5, dupi ce a ars, inima 1ui s-a ridicat ca un
quetzal (o frumoasl paslre multicolorl) qi, ajunsi la cer, s-a transformat in
steaua dimineqii.

Un birbat inalt,
812 blond si
,
cu barbi
Unele ipoteze despre originea lui Quetzalcoatl spun ci ar
fi inspiratl de un blrbat, un viking sau un cruciat, care
sosise in Mexic cu vreo 500 de ani inaintea lui Cristofor
Columb, Francisco Przarro sau Flernln Cort6s. Asta ar
explica faptul ci nativii erau deja famtharrzaqt cu
f simboluri precum crucea qi cu ceremonii similare
celor catolice, precum botezul sau

,
mitului
Quetzalcoatl a imprimat un caracter mistic Ei
auster societigii gi culturii aztece a1e timpului slu.
Cind a dispirut, mitul lui a inceput sI se dezvolte,
intemeindu-se pe alte elemente mult mai vechi ale
populagiilor americane qi transformindu-se intr-o
figurl fundamentalS intre zeii prehispanici.
 uq bistinasi
Striin intre 8I5 rnrtuenta
,
sa a
,, avut o rdspindire
Glrrr:1 strlin, blond ;i cu ochii extraordinar5,.
.rlbastri care este considerat originea
prosibill a figurii 1ui Quetzalcoatl invltltr-rri1e 1ur au ajuns la diGrite
ptlrta o tunicl albl cu o cruce civilizatii, intre care olmecii,
r-nayagii, mixtecii, toltecii si, mai
pe piept si le-a adus aztecilor ;i
rnav:r;ilor ctinostinte pe care nu 1e ales, aztecii. Sr-rrprinzltor este c5.
.rr.Lrseserl pinl atunci. Binevoitor'
toate aceste populaqii i1 descriu
c1rn fire, Quetzalcoatl a schinrbat
cam la fe1.

lrr)tr-rra sacrificiilor umane, pinl

.rtunci singerorse si -_,r . -::
".r
,r.,crutiroalrc, pentru
r lrcc .rltc tiptrri
.,
'-.,€,i# F,:
:,.T1* ,: {"i €'
i, .1.'ofi-endc f;,'i'*"
zcilor. :-'' ,- \
-*r
,- r'.ti:,':..1*#;l&-
': .r Erf:e'
c i.. -e;.

,"}} ',
:-. '
..i
#'
rrf-"#
;tdl

H,-.Irf
I
.r #i

f-s
*i

{( ia$faz e....

@:f"8+
rf
.l -.q.'!j
''
.rf

&F &, ''.#

:t
8t6 o prorelie ambigur
O profegie aztecS, anunfa intoarcerea
u
Conf
lui Quetzalcoatl in cetatea Tirla tiagri'
tocmai cind, in 1519, Hernln Cort6s care O
a debarcat pe coasta acesteia. De Tezce
aceea, aztech l-au primit cu supnl
cadouri $i nestemate. La
pufin timp dupi aceea,
spaniolii le-au distrus
complet imperiul, firI
.,, 8T
a intampina nicio ## Tezcr
rezlstenta. munc
Queir
&
s-a
de referinti orh
fund,amental pentrL extx:I
pulryt
azteci si mayaEi tare- !
:. Quetzalciratl, sau Ku'kulkan pentru
mayaqi, este considerat inventatorul arrcu
calendarului, descoperitorul
;ie{i
porumbului, agricultor iscusit, rege i-r ru
o phr
al toltecilor, conducitor exemplar si
zer civlTizator si unificator allumii. d:r r
entru ei a fost qi inventatorul artei
riztu

8It Tezcauipoca, frarete

de a topi metale, sculptor in pietre
prefioase qi judecltor.
tI
antagonic aI lui Quetzalcoatl
In cultura Nahua, acegti zei fragt erau cei
mai importanEi gi aveau aceleagi virtugi gi
atribute, dar o esenfl contrarS: Quetzalcoatl
era creatorul, iar Tezcatlipoca distrugltorul.
Am6.ndoi simbolizau binele qi rlul, cele
doul extreme ale aceluiaqi concept.