1) A stiff vessel will have a GM which is....

large
small
zero
negative
2) What is a GZ curve used to determine?
Displacement
Deadweight
Stability
Buoyancy
3) What is the intact volume of a vessel above the waterline called?
Buoyancy
Negative Buoyancy
Reserve Buoyancy
Lost Buoyancy
4) The centre of pressure, on a bulkhead flooded on one side to a depth, h, measured from the
bottom, is....
0.1 h
0.25h
0.33h
0.5h
5) The Dock Water Allowance is calculated as a proportion of the.......
fresh water allowance.
freeboard.
summer draught.
winter draught.
6) When a vessel is in neutral equilibrium, the GM will be....
large
small
zero

negative
7) What is the intact volume of a vessel above the waterline called?
Buoyancy
Negative Buoyancy
Reserve Buoyancy
Lost Buoyancy
8) Freeboard is the vertical distance measured from the.......
waterline to the keel.
main deck to the waterline.
main deck to the keel.
top of the bulwarks to the waterline.
9) What is a GZ curve used to determine?
Displacement
Deadweight
Stability
Buoyancy
10) What is the horizontal distance between the forces of Buoyancy and Gravity, acting on a vessel
when heeled by wind or waves, called?
Metacentric Height
KG
KM
Righting Lever

11) What is the 'Principle of Suspended Weights?'

When a weight is suspended from a ship's derrick, its centre of gravity is considered as being at
the derrick head.
When a weight is suspended from a derrick, its centre of gravity is considered as being at the
heel of the derrick.
When a weight is suspended from a derrick ever increasing pressure is exerted on the cargo
runner and thus it may part.
When a weight is suspended from a derrick, personnel working in the vicinity should be warned
'not to stand under it'.
12) What happens when a weight is loaded off the ship's centre line?
The vessel lists momentarily to the opposite side to which the weight has been loaded.
When loading or discharging a weight off the centreline, the shift of G must be resolved into both
vertical & horizontal components.
There is a dramatic shift in G, causing the vessel to become momentarily unstable.
There is no change whatsoever in the stability of the vessel. Everything remains as it is.
13) What do the letters ML in the attached diagram mean & what is it used for ?

It is the metacentric height.

It is a figure showing how an Inclining Experiment is done.
It is the longitudinal metacentre and is used when calculations involving trim are considered.
It is the transverse metacentre and is used with inclinations of heel & list .
14) Which vessels are considered most prone to poor stability?
Timber-carrying vessels, and Fishing vessels in Arctic waters.
Liquefied Natural Gas carriers.
Ships loaded with grain cargoes, that are liable to shift in bad weather.
Ships loaded with tobacco hogsheads /liner board or paper/ or steel coils that require chocking &
lashing, and can break free in bad weather.
15) What is an 'Angle of Loll?'
It is simply the angle of each variable roll of a heeled vessel.
It is the angle or list a vessel settles at, after a shift of cargo.
It is the period in which a vessel momentarily rests after heeling one way or the other, before
returning to the upright position.
It is the list angle at which a vessel with negative stability comes to rest.
16) What is the 'formula ' for calculating the righting moment of a ship?
There is no specific formula for this purpose.
It is the product of the ship's displacement multiplied by the BM.
It is the GM multiplied by the displacement in tonnes.
It is the GZ multiplied by the displacement in tonnes.

17) What is a 'Ship's Rolling Period?'

It is the time in seconds taken by a vessel to complete a roll i.e port to starboard and back to
port.
It is the time taken in seconds for a vessel to complete a roll, either to starboard or to port.
It is the time in seconds between a vessel pitching downwards and returning to the upright.
It is the time in seconds of the downward or upward pitch.
18) What is a 'Metacentre?'

It is the position between the centre of gravity and the centre of buoyancy.
It is the intersecting point between the vertical lines through the centre of buoyancy in the initial
and slightly listed positions.
When a vessel heels over so that the low side touches the sea, that point is the metacentre.
When a vessel is in a vertical position, the metacentre is the point below the centre of buoyancy.
19) What is the 'Change of Trim?'
It is the term used to describe leveling and bagging grain in a slack hold.
It is the difference between the original trim and the final trim.
It is another term used to describe the change of draft.
It is the moment required to change the trim by one centimetre.
20) What is the 'Centre of Flotation or Tipping Centre' of a vessel?
It is the exact mid point of the ship, around which the vessel trims as weights are added or taken
away.
It is a fixed known point on the longitudinal metacentre.
It is the point on which the vessel initially rests, when being drydocked.
It is the geometrical centre of the waterplane and also the point about which the vessel trims.

21) What do the letters 'MCTC' stand for?

Movement to Change Tonnage by one tonne.
The Moment to Change Trim one Centimetre.
The Mid Container Terminal Centre.
The Main Change of Trim.
22) If the forward draught of a vessel is greater than the aft draught, what state of trim is the vessel
in?
The vessel is said to be finely balanced.
The vessel is said to be on even keel.
The vessel is trimmed by the head.
The vessel is trimmed by the stern.
23) About which point on a waterline does a vessel change trim?
Around it's mid point.
Anywhere along the fore and aft line.
The Longitudinal Centre of Flotation.
Around the point at which a weight is added or taken away.
24) What is the equilibrium state of the vessel in this diagram?

It is in a state of stable equilibrium.

It is in a state of unstable equilibrium.

It is in a state of semi - stable equilibrium.

It is in a state of neutral equilibrium.
25) What does the diagram show, and what does it mean?

A mould of a ship inside in a block, which is used for modeling purposes in a shipyard.
The block coefficient of fineness, which is the ratio between the underwater volume, and volume
of circumscribing block.
A stability model, which is used when calculating GM and other pertinent information.
The waterplane coefficient, which is the ratio between the waterplane area and the area of the
circumscribing rectangle .
26) What is the 'True Mean Draught?'
The draught at the Centre of Flotation is considered as the True Mean Draught or the draught the
vessel would lie in even keel conditions.
It is the mean of the forward and aft draughts or the amidships draught.
It is the draught between the forward and midships draughts.
It is the mean between the amidship and after draughts.
27) What does fresh water allowance or 'FWA ' mean?
The maximum amount of fresh water a fully laden vessel is allowed to carry.
The amount of fresh water that may be consumed by each crew member daily, during rationing.
The amount the laden fresh water draft must be reduced by, to equal the maximum allowed
laden salt water draft.
The amount the vessel may submerge it's maximum salt water draft by, when loading in fresh
water.
28) What happens to cause a vessel to be in a state of 'Unstable Equilibrium?'

When the metacentre and the centre of gravity, are at the same height above the keel.
When a vessel has a very large GM.
When a vessel is rolling very heavily.
When the centre of gravity rises above the metacentre.
29) What does the term 'Trim' mean?
The difference between the mean draught, and the forward draught.
The state of a vessel on even keel.
The difference between the draught at the forward perpendicular and the draught at the after
perpendicular.
The difference between the mean draught and the after draught.
30) What causes a 'Free Surface Effect?'
The movement of liquid in slack tanks due to a ship's motion.
A vessel being top heavy.
A vessel having a very large GM.
Pressing up double bottom tanks .

31) What are the 'effects' of free surface?

It causes an increase in GM, thereby making the ship roll very heavily.
It causes the ship to 'go by the head', thus increasing the risk due to heavy pitching.
It cause a loss of GM, thereby creating a possibly dangerous situation.
It results in a loss of bouyancy.
32) What causes 'Sagging' in a loaded vessel?
Improper loading, caused by placing too much weight at either end of the ship.
Leaving the fore and after peaks full, when the ship is fully loaded.
This condition is caused by aged bottom plates.
Leaving peak tanks empty, and then loading tanks/holds near to amidships.
33) What is the 'Centre of Buoyancy of a ship?'
The point through which the force of buoyancy, is considered to act downwards.
The geometrical centre of underwater volume & the point through which the force of buoyancy
may be considered to act upwards.
It is the centre point of each cargo hold, in a fully laden vessel.

It is the middle point of the watertight volume, above the waterline.

34) What is a 'Moment', in terms of stability?
It is the product of force and distance.
The time taken to perform an Inclining Experiment.
It refers to the weight loaded daily.
The consequence of overloading.
35) What causes ships to experience 'Stresses?'
As long as a ship is properly built and handled , it will never experience stresses .
When the upward force due to weight at a point, and the downward thrust due to buoyancy, at
the same point are unequal.
Stresses to a ship are mainly caused when it is subjected to forces from wind, waves and loads.
When the downward force due to weight at a point, and the upward thrust due to buoyancy, at
the same point, are not equal.
36) What are the 'Stresses' that effect a ship?
Mainly tensile, compressive and bending stresses.
Heavy cargoes such as iron ore, steel billets and other ores with low stowage factors.
The ageing process of a vessel in heavy weather.
Rust and general wear & tear, when accompanied by poor maintenance.
37) What is a 'Shear Force' in a ship?
A violent sideways motion in heavy weather, which can cause a vessel to shear violently.
A very powerful wind force, such as that experienced in a tropical revolving storm.
A vertical force at the point at which a load is being carried, with the force being the difference
between upward and downward thrust.
It is the total weight applied at a recognised 'weaker' part of a ship , such as where the Main Deck
meets the superstructure.
38) What is a 'Bending Moment' in a ship?
The process of lifting a heavy object, by squatting first, before applying an upward lifting motion
with one's arms & legs.
The method of applying a superior force to a metal object, to bend or shape said object to the
way you want it.
A beam bends by placing weights on either side of it. The 'Moment' is calculated by multiplying
the weight applied by the respective distance.
This is another name for hogging, and it occurs when there is too much weight at either end.
39) Which letters signify the metacentric height on the diagram?

The metacentric height is represented by the letters ' BM '.

The metacentric height is not shown on this diagram.
The metacentric height is represented by the letters 'GM '.
The metacentric height is represented by the letter ' M '.
40) What is 'the moment of a couple?'
It is the perpendicular distance between the forces forming the couple.
It is the product of one of the forces forming the couple, and the lever of the couple.
It is the combined strength of the two forces forming the couple.
It is the righting lever that gives a rolling vessel the ability to return to her initial position, after
having been forcibly heeled.

41) What do the letters 'GRT' mean?

Gross Registered Tonnage.
Grave Reverse Trim.
Ground Rules of Trim.
Grain Regulatory Tests.
42) Define 'Amidships'.
The mid-point of LOA.
The mid-point between the after perpendicular and the forward perpendicular.
Mid-point of maximum beam.
Geometric centre of the waterplane.

43) If the angle of heel is less than 10 degrees, what is the equation for finding GZ?
GM times BM / 3.
GM times Sin(x).
GM times cos(x).
BM times sin(x).
44) What does the term 'LCB' mean?
Longitudinal Centre of Ballast.
Lowest Centre of Buoyancy.
Lowest Cantilever Beam.
Longitudinal Centre of Buoyancy.
45) What do the letters 'LCF' mean in relation to stability?
Left Centre of Flotation.
Light Container Freight.
Longitudinal Centre of Flotation.
Longitudinal Common Factor.
46) What is a hydrometer used for?
For testing viscosity.
For testing acidity.
For testing for sulphur content.
For determining the density of a liquid.
47) From the diagram, give the formula for the 'KG' value.

KG = KM plus GM.
KG = KM minus KB.
KG = KM minus GM.
KG = KG plus BM.
48) What is the 'Range of Stability' on a statical stability curve?
Zero to 30 degrees.
Zero to one radian ( 57.3 degrees ).
Angles of heel where all GZ levers are positive.
Zero to angle of deck immersion.
49) Define the 'Lightweight' of a ship.
Accommodation weight only.
Stores for the crew and passengers.
The net tonnage.
Displacement minus the deadweight. It is the weight of the ship itself.
50) At what angle of heel on a statical stability curve is the GM plotted?
60 degrees.
45 degrees.
30 degrees.
57.3 degrees.

51) What is an 'Angle of List?'

The angle of heel where the GM is zero.
A fixed angle of heel caused by a transverse imbalance of internal forces within the ship.
The same as the Angle of Loll.
The angle of heel where the deck edge is immersed.
52) What effect does 'Hogging,' have on a vessel's draught?
It makes the amidships draft appear less than it should be.
It causes a vessel to be trimmed by the head.
It makes the amidships draught greater than it should be.
It has no effect on the draught.
53) What happens when a vessel passes between water of different densities?

If a ship goes from salt water to fresh water, there will be a bodily sinkage plus a small change of
trim.
The densities of all waters through which a ship passes are essentially the same, so nothing
happens.
If passing from water of less density to water of greater density, the draught will be increased.
The forward draught decreases, whilst the aft draught increases, but the mean draught remains
the same.
54) What does the letter ' T ' stand for in the diagram?

The Gross Tonnage of the vessel.

The Trim of the vessel.
The Tonnage Mark of the vessel.
The Terminus or most forward point.
55) What is 'Pressure' in the context of stability?
The maximum force that can be used in filling a tank.
The downward pressure resulting from the weight of individual cargo loads.
The force applied at either end of the vessel, due to improper loading.
Pressure is force per unit area.
56) What is the equilibrium state of the vessel in this diagram?

It is in a state of 'Neutral Equilibrium'.

It is in a state of 'Unstable Equilibrium'.
It is in a state of 'Stable Equilibrium'.
It is a vessel in a 'Tender State'.
57) What is the 'Centre of Gravity', of an object?
It is the point at which the whole weight of the object may be regarded as acting.
It is always the mid - point of the object.
It is the end point of an object.
It is the point where an object will snap, if it is bent.
58) What is the 'Ship's Displacement in Tonnes?'
The weight of the ship's cargo.
The weight of all the enclosed spaces.
The actual entire weight of the ship.
The weight of the hull, the machinery and the stores.
59) What is the 'Volume of Displacement?'
The volume of water needed to fill the moulded hole, if the ship was lifted from the water.
Half the volume of water displaced, as a vessel moves through the water at full speed.
The volume of the cargo loaded or discharged.
The volume of fuel or bunkers loaded for a long ocean passage, together with the stores.
60) How many tonnes are there in 1 cubic metre of salt water?
1.015
1.008
0.925
1.025

61) How many tonnes are there in 1 cubic metre of fresh water?
1
0.895
1.012

1.024
62) What is 'Deadweight'?
The weight of the provisions, stores and bunkers.
The difference between the vessel's loaded and light displacements. It is the weight that a ship
carries.
The weight of the vessel's cargo only.
The amount of cargo a vessel is allowed to carry, depending on the Load Line Zone she in.
63) What do the letters 'LBP', stand for in relation to a ship?
Lloyds Buoyancy Particulars.
Loadline Beam Position.
Length Between Perpendiculars.
Largest Beam Possible.
64) What do the letters 'LOA', stand for in relation to a ship?
Latest Official Act.
Length Over All.
Longest Objective Attainable.
Largest Outside Article.
65) What does 'Breadth Moulded' mean in relation to a ship?
The maximum breadth measured from outside the plating.
The maximum breadth measured across the hatches.
The maximum breadth measured from inside the shell plating P to S.
The maximum breadth measured from the waterline.
66) What is the 'Breadth Extreme?'
The maximum breadth measured from outside the shell plating P to S.
The mean of the breadth at # 1 hatch and the breadth at the aftermost hatch.
The maximum breadth measured from inside the plating.
The maximum breadth measured from the inside plating at the bottom of the centremost hatch.
67) What is the 'Depth Moulded' in relation to a ship?
The vertical distance from the top of keel to the uppermost continuous deck at side.
The vertical distance from the keel to the main deck.

The vertical distance from the keel, to the top of the centremost hatch coaming.
The vertical distance from the waterline, to the uppermost deck.
68) What is 'relative or specific gravity?'
The mathematical factor needed to calculate the vessel's displacement.
The density of a substance, compared to the density of fresh water.
It is the density of fresh water.
It is the density of sea or salt water.
69) What is the principle of Archimedes?
That every body that floats displaces at least twice its own weight in water.
That a floating body becomes unstable, if the density of the water it is floating in exceeds the
specific gravity of salt water.
That every floating body displaces it's own weight of the liquid in which it floats.
That a floating body must be completely watertight, in order for it to float.
70) What is 'reserve buoyancy' in relation to a vessel?

The watertight volume of a vessel, which is below the waterline.

The total volume of a fully laden ship.
The watertight volume of the engine room and store rooms.
The watertight volume above the waterline.

71) What do you call the effect of the movement of liquid in a slack tank?
Sideways movement.

Fore and aft movement.

Free surface effect.
The open surface effect.
72) What is the equilibrium state of the vessel in this diagram?

The vessel is in a state of neutral equilibrium.

The vessel is in a state of stable equilibrium.
The ship is in a state of unstable equilibrium.
The vessel is in a state of semi - equilibrium.
73) With a forward draught of 8.00m and an aft draught of 9.00m, the amidships draught reads
8.30m. What state is the vessel in?
The vessel is sagged.
The vessel is in a normal state.
The vessel is hogged.
The vessel is on even keel.
74) For general cargo, thorough hold preparation is required. This is mainly to ensure that.....
bilges are clean and working.
all dunnage is renewed.
the next cargo is carried efficiently and safely.
the previous cargo value is realized.
75) Ballast lines to deep tanks should be.....

flooded to keep pumps primed.

ultrasonically tested annually.
flushed weekly.
blanked prior to loading dry cargo in them.
76) The principal reason for cargo segregation is to......
maintain stability.
allow ventilation.
keep apart cargo that should not be mixed.
allow space for additional cargo.
77) When carrying refrigerated cargo, while on passage the most important monitoring is .......
for CO2 build up.
recording cargo samples daily.
checking cargo packaging daily.
checking temperature regularly.
78) Which one of the following is not a primary purpose for using dunnage?
To protect cargo from the effects of sweat
To provide ventilation circulation
To provide cargo segregation
To prevent chafage on cargo
79) Which of the following refrigerated cargoes is not compatible for carriage in the same conditions as
the others listed?
Apples
Butter
Asparagus
Pears
80) The weight a vessel can carry is called the......
load displacement.
gross tonnage.
registered tonnage.
deadweight.

81) Freeboard is the vertical distance measured from the......

waterline to the keel.
main deck to the waterline.
main deck to the keel.
top of the bulwarks to the waterline.
82) When loading vehicles as cargo, the fuel tanks should be......
empty.
full.
carrying a minimum of fuel.
open to the atmosphere.
83) After a partial discharge and prior to sailing, it is important to......
secure & shore the remaining cargo.
thoroughly ventilate.
redo the cargo plan.
carry out a cargo survey.
84) Railway Iron as far as possible should be stowed.....
on deck.
athwart-ships.
bedded on softer cargo.
fore & aft.
85) Dangerous cargo on a pallet should be stowed......
below deck for'd.
in a secure container.
below deck aft.
on deck.
86) When timber deck cargo has been loaded, the stowage should be such that.....
there is unrestricted access between stowage.
there is a mixture of heavy with light cargo.

access is maintained to the hatches.

there is solid stowage to prevent water from flowing on deck.
87) The IMO regulations for timber deck cargoes require.....
a taut lifeline on the ship's centreline.
lifelines to be rigged on the port and starboard sides.
lifelines to be made available if required.
lifelines to be of manila.
88) When deck cargo is loaded it is important to......
load the heaviest cargo on deck.
maintain access to moorings.
allow for ice accretion.
ensure that access is maintained to the hatches.
89) Deck cargo stowage should......
allow an unobstructed view from the Bridge.
not require temporary walkways.
not be placed on dunnage.
ensure that access is maintained to the hatches.
90) Cargo containers on deck are secured......
if heavy weather is forecast.
up to the second stack.
with twistlocks, rods and chains.
only if containing cargo.

91) Cargo containers may NOT contain:

military equipment
motor cars
livestock
dangerous cargo
92) Prior to preparing and cleaning holds in preparation for bulk cargo it is important to......

isolate fire lines.

increase ventilation.
maximize the GM.
consult the IMO Code of Practice.
93) When planning to load a coal bulk cargo, you should......
treat it as potentially dangerous.
blank off the hold ventilation system.
rig fire hoses to every hold.
reject the cargo unless there is sufficient moisture content.
94) When planning to load an iron ore bulk cargo......
no other cargo may be in the same hold.
there is a need to cover it once loaded.
there may be a need to brace the adjacent structure.
sea water flooding must be available.
95) Cargoes referenced within the IMDG code may be anticipated to be.....
a spontaneous combustion risk.
of a high flash point.
needing underdeck stowage.
of a hazardous nature.
96) Guideline requirements for the carriage of bulk grain state that......
following a cargo shift, the maximum heel must be no more than 12.
The ship can sail with a maximum of 5 heel.
grain must always be overstowed.
grain must never be overstowed.
97) Bulk grain cargo should be carried as directed under the rules of.....
the IMDG Code.
the SOLAS (IMO) Grain Rules.
the ISM Code..
the IAMSAR Manual.

98) Possible shifts of grain cargo may be controlled by......

saucers filled with bagged grain.
overstowing with heavy cargo.
fitting canvas dividers.
maintaining a low GM.
99) While loading dangerous goods, a package is dropped. Despite damaging the packaging the
product can be clearly seen and is not damaged. What should be done?
Repair the packaging
Reject the package
Make an entry in the Log Book
Advise the Master
100) In which document will full references and details relating to dangerous goods be found?
ISM Guidelines
M' Notices
The IMDG Code
The stowage plan

101) While loading dangerous goods, the documentation is incomplete regarding stowage and
classification details. The deck officer should......
request the missing details before sailing.
accept the cargo but make a log entry.
obtain full documentation before loading.
reject the cargo altogether.
102) During cargo operations, winch operators should....
have a clear view of the work area.
take orders from one controller.
have a portable radio.
be able to communicate with one another.
103) Portable lights should be removed from cargo work areas after use. The most important reason is
to......
prevent stealing.

reduce power consumption.

reduce the safety hazard.
meet SOLAS requirements.
104) When operating union purchase cargo lifts......
angles between married runners should never exceed 120.
the safe working load relates to the single derrick limit.
angles between married runners should exceed 90.
preventer guys and slewing guys must share pad eyes.
105) When rigging a Jumbo Derrick for a heavy lift, which of the following is standard practice?
To put winches in double gear
To ensure an aft trim
To discharge ballast
To slacken preventer backstays
106) What type of vessel is most likely to be fitted with a Ring Main cargo system?
VLCC
Product Carrier
Chemical Tanker
Gas Tanker
107) Which of the following cargoes would be most likely to be discharged using positive displacement
reciprocating cargo pumps?
Jet fuel
Gas
Crude Oil
Molasses
108) Eductors are used within oil tanker cargo operations for......
heating the cargo.
cargo stripping.
commencing cargo loading.
commencing cargo discharge.

109) On an oil tanker, the final valve between the ship's side and the onshore terminal is called
the......
Master Valve.
Crossover Valve.
Drop Valve.
Manifold Valve.
110) In a 250,000 tonne VLCC, how many tonnes per hour would typically be discharged by a single
main cargo pump?
500 tonnes
1,000 tonnes
2,000 tonnes
4,000 tonnes

111) Threshold Limit Value (TLV) is the maximum concentration of a substance that should be present
in......
an atmospheric sample.
an average exposure for 24 hrs.
a solution in distilled water.
a skin swab.
112) When crew members are working in confined spaces that have been cleared of hazardous
materials, ventilation should be provided......
at least every 30 minutes.
continuously.
if oxygen levels fall.
if the TLV is exceeded.
113) Bale capacity compared to grain capacity is....
less.
more.
the same.
dependent on the stowage factor.
114) A cargo plan would NOT include....

the position of all cargo.

the identity of cargo discharge ports.
the location of dangerous goods.
loading and discharge equipment details.
115) How much space would 300 tonnes of tea with a stowage factor of 3.0 take up, if it had a broken
stowage factor of 10%?
90 cubic metres
990 cubic metres
330 cubic metres
3,330 cubic metres
116) Ullage is the term used to describe....
the vertical space above a liquid cargo.
the residue of 'sludge' left in a tank.
the volume of cargo remaining.
the depth of cargo remaining in a tank.
117) The cargo Stowage Factor is the......
volume per unit of weight.
number of types of cargo per hold.
weight allowed for deck loading.
weight per unit.
118) What is the IMDG Code?
The International Code for the carriage of livestock
The International Maritime Distress Code
The International Maritime Dangerous Goods Code
The Maritime Industry guidance document for the carriage of Dangerous Goods
119) What causes petroleum or other crude oil products to emit gases or vapours?
Liquid movement in the tanks.
Ambient temperature above the liquid's vapour point.
Any drop in temperature.
The vibration that is encountered at sea.

120) When taking ullages, how do you ensure against inhaling vapours or gases?
Stand downwind.
Stand upwind.
Stand facing across the wind.
Stand forward.

121) When is a liquid considered to be 'volatile'?

When its flashpoint is below 80 degree C (176 degree F).
When its flashpoint is below 70 degree C (158 degree F).
When its flashpoint is below 60 degree C (140 degree F).
When its flashpoint is below 15 degree C (60 degree F).
122) If a ballast tank has just been emptied, within the last hour, would you still need to test the
space for oxygen?
Yes, all enclosed spaces should be tested.
No, in this circumstance the atmosphere would contain sufficient oxygen.
No, ballast tanks never need to be tested for oxygen content.
It is up to the captain or authorized officer.
123) What action should be taken immediately in the event of an oil tank spill when loading?
Notify the terminal and stop loading.
Reduce the level in the tank by gravity transfer to a slack tank.
The spilled oil on deck should be recovered and action taken to stop any further spillage.
Stand by the fire fighting equipment in case of ignition.
124) In terms of flashpoint, what defines if a container carrying a flammable liquid must carry this
sign?

Required for a flashpoint of 55 degrees C or below.

Required for a flashpoint of 100 degrees C or above.
Required for any flammable liquid regardless of the flashpoint.
Required for a flashpoint of 80 degrees F and above.
125) The picture shows a tackle being used to lift a load. What is the velocity ratio of this tackle as it
is being used?

2
3
4
5
126) How are double bottom ballast tanks filled?

They are pumped in.

They are gravitated in.
They are gravitated in, then topped up with the ballast pump.
They are filled by a shore line
127) Which of the following needs a brake that is activated if the power fails?
A hatch cover drive motor.
Cargo winches.
Mooring winches.
Windlasses.
128) Which of the following is NOT true of watertight doors?
The bottom of the doors should be kept clear of obstruction.
Doors should be tested for operation every day.
The oil in the system may have to be topped up from time to time.
Any leaks in the hydraulic system should be repaired promptly.
129) Steam as a power source for deck machinery is most suitable for which of the following type of
ship?
Ro/Ro - container ships.
Refrigerated vessels.
Crude Oil Tankers.
General Cargo ships.
130) How frequently should the operation of lifeboat davits be tested?
Every day.
Yearly.
Monthly.
Weekly.

131) Access doors on deck cranes have to be ....

made of a special light alloy.
fitted with a quick opening mechanism.
fitted with special security locks.

weathertight.
132) Liferafts are designed so that only which of the following need be carried out by ship's staff?
Re-packing every 5 years.
A visual check of the container for cracking.
Testing for correct operation every 6 months.
Checking that the water and rations have not deteriorated.
133) What action would you take if a defect developed while using any lifting gear?
Proceed very carefully.
Stop and report the defect.
Report the defect at the end of the working day.
Return the equipment and use a replacement.
134) The Safe Working Load should be marked on which of the following?
Deck machinery.
Windlasses.
Lifting gear.
Lifeboat davits.
135) Dangerously protruding objects should be highlighted by which of the following colour
combinations?
Red and white.
Yellow and black.
Orange and white.
Blue and green.
136) The most common source of power for deck machinery on modern ships is .....
steam.
compressed air.
electrical.
hydraulic.
137) Yellow and black stripes are the colours for ....
dangerously protruding objects.

deck machinery starting levers.

hatches.
lifting blocks.
138) Electricity as a power source for deck machinery would NOT be suitable for which of the
following?
Crude Oil Tankers.
Refrigerated vessels.
General Cargo ships.
Ro/Ro - Container ships.
139) Compressed air could be used as a power source for which one of the following?
Cargo winches.
Gangway hoists.
Hatches.
Mooring Winches.
140) How would you send tools down a hold or tank?
Lowered in a bag or bucket.
Throw down one-by-one.
Hand-carried.
Put them in your pockets.

141) What is a 'flammable mixture'?

A mixture of vapour and oil in an inerted tank.
Any mixture that can ignite on its own.
A mixture that has large amounts of vapour but not enough oxygen molecules.
A mixture that has vapour and oxygen from the air in sufficient quantities to ignite.
142) How can a ship dispose of plastic at sea?
Anywhere outside the 3 mile limit.
Outside special areas.
Outside 25 miles offshore.
Disposal of plastic is not allowed anywhere at sea.

143) What type of wire rope is used for lifeboat falls?

High tensile 6x6 stranded steel with steel core.
Non-flexible steel wire rope.
6x12 stranded with anti twist lay.
6x36 stranded with fibre core.
144) What is a runner used for?
To stop a derrick from slewing.
For carrying flag or signal halyards.
For hoisting or lowering cargo on a derrick.
For moving the boom higher or lower.
145) What should you use to tighten a bottlescrew?
A pair of large pliers.
A shifting spanner.
A marlin spike.
A Phillips screwdriver.
146) What is 'toxicity'?
The amount of poisonous substances in a material.
The amount of radioactive substances in a material.
The amount of cancer causing substances in a material.
The amount of acid in a material.
147) What spaces on board a tanker must be declared safe before entry?
Pump rooms.
Cargo control rooms.
Engine room.
Steering gear flat.
148) When tightening a nut, what tool is it best to use?
The correct size open spanner.
The correct size ring spanner.
An adjustable wrench.

A stilson or pipe grip.

149) What are canvas awnings used for?
To give shelter from the tropical sun.
To give shelter from rain.
As decoration.
As wind effect on deck.
150) Which of these is a natural fibre suitable for making ropes?
Steel
Nylon
Polypropylene
Sisal

151) What is a stay used for?

To support a mast or samson post.
For securing canvas awnings.
As a preventer.
To attach to a mooring rope for throwing ashore.
152) How do you open a coil of rope?
By taking rope from inside the coil and recoiling it anti-clockwise.
By leaving it as it is until ready for use
By taking rope from outside of the coil and recoiling it clockwise.
By taking the middle of the rope and flaking it out along the maindeck.
153) Which of the following is not classed as pollution prevention equipment?
Sawdust/rubber buckets and shovels.
Empty drums and absorbent pads.
Air or electric portable pumps.
Scupper covers.
154) What are flexible steel wires ropes used for?
Stays.

Cargo runners.
Shrouds.
Bulwark fencing.
155) What is a reef knot best used for?
Making a loop on the end of a rope.
Shortening a rope without cutting.
Joining ropes of equal texture and size.
Attaching a bosun's chair to a rope.
156) How many strands can a flexible steel wire have?
6
12
18
6 or 12 or 18
157) What type of stopper should be used to hold a polypropylene mooring rope?
Nylon.
Manila.
Polypropylene.
Terylene.
158) If a nylon mooring rope gets wet by immersion in the water, it undergoes....
no change in strength or length.
an increase in strength of 20 %.
no change in strength but some elongation.
a decrease in strength of 20 %.
159) What is a sheepshank knot best used for?
Joining two ropes of equal size..
Shortening a rope without cutting.
Slinging a barrel or crate.
Making a loop in the end of a rope.
160) Which of these rope types is the most dangerous to work with?

Manila.
Steel wire.
Nylon.
Polypropylene.

161) How are ropes supplied to ships?

In crates.
On pallets.
In coils.
Pre-wrapped.
162) What are 'man ropes' used for?
As a handle on a gangway or accommodation ladder.
As grablines on a lifeboat.
As guy wires.
For hauling things aloft.
163) What is a gantline?
A rope attached to a bosun's chair or stage.
A rope to throw ashore as messenger for a mooring line.
A rope for mooring a lifeboat.
A rope for making a pilot ladder.
164) What is a jumbo derrick used for?
As an extra cargo derrick.
For lifting the anchor in an emergency.
For lifting extra heavy weights.
For lifting cargo quickly.
165) What is a 'rope stopper' used for?
Securing a mooring line to bitts.
Taking the strain of a mooring while moving rope to the bitts.
Securing the back spring.

Securing the anchor cable.

166) What is the advantage of a chain block?
It is more powerful than a regular purchase.
Its low gearing can easily lift a heavy weight.
It can be rigged practically anywhere.
It can only turn in one direction.
167) What knot is used to secure a boatswain's chair to a gantline?
Reef knot.
Double sheet bend.
Bowline.
Clove hitch.
168) Which of these types of rope can be expected to be strongest?
Manila.
Nylon.
Polythene.
Coir.
169) What are non-flexible steel wire ropes used for?
Winch runners.
Crane hoist wires.
Stays and shrouds.
Lifeboat falls.
170) What is special about a snatch block?
It is used with fibre or synthetic ropes only.
It is used only with lifeboats.
It has a hinged cheek to allow placing a fall or runner without reeving.
It is lightweight and can easily be rigged aloft.

171) What causes static electricity?

Electricity that is connected to a power supply.

Electricity that comes from a battery.

Electricity that is caused by friction.
Electricity that comes from lightning.
172) How is a draught of 7.5 meters read from a draft mark?
At the bottom of 7.4.
At the top of 7.4.
At the bottom of 7.6.
Midway between 7.4 and 7.6.
173) What are blocks?
Pieces of wood of varying size.
Heavy pieces of metal used as weights.
A pulley wheel or wheels in a wooden or metal frame.
Equipment used to secure the anchor cable.
174) When making a towing spring what must you ensure?
That the eye splice in the wire has a thimble.
That the eye splice in the synthetic rope has a thimble.
That both wire and rope each have thimbles.
That neither the wire or rope have thimbles.
175) You are at stations forward for weighing anchor. How can you tell when the anchor is aweigh?
When the cable is leading ahead.
When the cable is leading under the bow.
When the cable is up and down.
When the anchor is clear of the water.
176) Why is it necessary to whip strand ends of spliced ropes?
To prevent the strands from unraveling.
For neatness.
For convenience.
To increase the safe working load of the rope.
177) Before tucking the strands of ropes to be spliced, what should you do first?

Tie a knot at the end of each strand.

Tightly whip the end of each strand.
Number each strand in order of tucking.
Thin the strands down by cutting out half the fibres.
178) A mooring rope breaks close to the eye-splice during cargo operations at night. What action
would you take?
Inform the stevedores.
Inform the captain.
Replace it at once.
Repair it in the morning.
179) Having just anchored, the vessel is now brought up. How should you secure the anchor?
With the brake on the winch.
With the brake on the winch and put the motor in gear.
With the cable stopper backed up by the brake.
With the use of securing wires and the brake.
180) On a tanker, apart from in cargo tanks, where is the buildup of hydrocarbon vapour most likely?
In ballast tanks.
In cofferdams.
In pumprooms.
In the engine room.

181) How is an enclosed space tested to check it is safe to enter?

By standing and smelling the atmosphere.
By using an oxygen analyzer and an explosimeter.
By a litmus test.
By checking that the inert gas has less then 4% oxygen content.
182) Which of these is not likely to cause a spark?
Dropping a steel wrench down a cargo tank.
Steel striking another piece of steel.
Steel striking against copper.

Dropping a rubber mallet down a cargo hatch.

183) Where is disposal of wooden dunnage allowed?
It is never allowed.
Outside 12 miles offshore.
Outside 25 miles offshore.
Only outside special areas.
184) What sort of flashlights (or torches) can be used on a tanker?
Waterproof flashlights.
Regular tightly sealed flashlights.
Intrinsically safe flashlights.
Water-cooled flashlights.
185) When would you need to keep a particularly close watch on the gangway and moorings?
When there is no cargo work and small tidal range.
When there are no loading operations with small tidal range.
When there are no discharging operations with large tidal range.
When there is no cargo work and the vessel is locked in.
186) What is a short splice used for?
To make a continuous rope from two ropes.
To make a fixed loop in a rope.
For passing through a sheave.
To prevent the end of a rope passing through a sheave.
187) When you have released tugs, to whom do you report when the tugs are cleared?
The tug master.
The ship's master.
The duty engineer.
The port authority.
188) When should the atmosphere of an enclosed space be tested?
Before ventilation.
Before and during entry.

Every hour.
Whenever someone feels dizzy.
189) Which of these items of safety equipment must be worn during anchoring operations?
A life jacket.
Safety goggles.
A respirator.
Rubber gloves
190) What are derricks mainly used for?
Loading and unloading cargo.
Lowering the lifeboats.
Opening and closing hatches.
Mooring, anchoring and berthing.

191) What is a wooden fid used for?

Cutting strand ends.
Hammering rope to make it more pliable.
To open a rope to allow tucking.
For binding the strands of a rope prior to splicing.
192) What is 'flashpoint'?
The highest temperature required to form a flammable mixture.
The lowest temperature required to form a flammable mixture.
The temperature a flammable mixture will ignite on its own.
The temperature a liquid will start giving off vapour.
193) What is a back splice used for?
For joining wire and fibre ropes.
To interlace two ropes.
To prevent end strands from un-laying.
To form a loop in the end of a rope.
194) When storing ropes for a sea passage, what must you ensure?

That they are coiled clockwise on duckboards.

That the storage space is dry and well ventilated.
That they are stored away from hot pipes.
All of these.
195) With approaching heavy weather, what precautions must be taken with lifeboats ?
Remove all covers and secure the plug.
Lower boats to embarkation deck level and secure.
Check and tighten all lashings.
Place onboard additional provisions and rig the painters.
196) With approaching heavy weather, name 3 things that must be done on the main deck?
Turn ventilators into wind - switch on power to winches - remove sounding caps.
Plug scuppers - throw anything loose on deck overboard - close watertight doors.
Check: all hatches/tank tops are properly secured - all scuppers are clear - ventilation pipes
closed
Switch on deck lighting - switch on power to cranes - check all doors are closed and secured.
197) In preparing for a long passage, what must be done with all the mooring ropes?
Secure in place on bow and poop deck.
Store on open deck in sheltered place.
Remove from working areas, store and secure in lockers.
Move to the accommodation and secure in the central stores.
198) When the inboard end of a gangway is resting on the bulwark, what else must be provided?
Stanchions.
A bulwark ladder properly secured and fenced.
A life buoy with self igniting light.
A large wooden crate pushed against the bulwark.
199) With approaching heavy weather, name three things that must be done with the windlass?
Open brakes - put windlass in gear - cover windlass with canvas.
Lash windlass to rails - remove brake handles - switch on power to windlass.
Tighten brakes - secure cables with wires - take windlass out of gear.
Tighten brakes - cover windlass with canvas - switch on power to windlass

200) When the vessel is at anchor in fog, what is the lookout required to do?
Keep watch on the bridge using radar and inform the officer of the watch if any vessel appears to
be too close.
Make hot drinks for the officer of the watch.
Ring the anchor bell rapidly every 5 minutes.
Check the anchor cable at frequent intervals for any sign that the ship may be dragging.

201) What kind of joining shackle is shown here?

A kenter shackle.
A lugged shackle.
A quick release shackle.
A senhouse shackle.
202) What is the length of 1 shackle of anchor cable?
15 fathoms or 27.5 metres.
20 fathoms or 36.5 metres.
10 fathoms or 18.5 metres.
One tenth of a nautical mile.
203) Which of these would not need to be done prior to arrival at a berth?
Bring mooring lines out from storage to suitable positions on deck.
Prepare heaving lines, rope stoppers, chain stoppers, cork or rope fender and ratguards.
Request power on deck, ensure windlass out of gear with brakes on, run windlass and mooring

winch slowly and oil working parts.

Rig the gangway and lower it to about 15cms above the waterline.
204) What is a gangway used for?
Loading cargo.
Getting into the vessel's lifeboats or liferafts.
To allow safe access to the vessel
For putting over deck cargo to allow access from the accommodation to the forecastle.
205) Which of the following is not required when a pilot is boarding?
A lifebuoy with light.
A heaving line.
A lifeboat swung out on standby.
A bulwark ladder.
206) In relation to the quayside, where should the outboard end of the gangway rest?
Clear of cargo working areas and clear of all suspended loads.
Right on the edge.
Straight out from the ship's side across crane tracks.
In front of the ship's after back spring.
207) How should a pilot ladder 'hang' on the ship's side?
Flat against ship's side and down to the water's edge.
Flat against ship's side with lower end of sufficient height above water to allow easy access.
Flat against ship's side and down just below the waterline.
At an angle of about 45 degrees towards the stern.
208) How would you know when 3 shackles of cable have been paid out?
By counting the links.
By locating seizing wire on the link on either side of the joining shackle.
By locating metal tags.
By asking the chief mate.
209) Where is the best place onboard to rig a pilot ladder?
On deck and as close to midships as possible.

From the boat deck.

Near the stern.
Near the bow.
210) In relation to weather and sea state, what must a vessel provide when embarking a pilot?
That the vessel is head on to sea.
That the pilot ladder is rigged on the leeside.
That the pilot ladder is rigged on the weather side.
That the anchor is ready to let go.

211) When preparing an anchor, what will the bosun do before the vessel arrives at an anchorage?
Remove the wire lashings and the cement covers to the chain lockers.
Hoist the anchoring ball.
Put power to the windlass and walk the anchor back to just above the water.
Take the windlass out of gear and hold the anchor on the brake.
212) What is the primary function of the ship's windlass?
As an additional winch when required.
Mooring the ship.
Heaving the anchor cable.
Securing the ship to a tug using the chain.
213) In preparing for sea, what must be done with all deck storerooms?
Check with the chief mate or bosun for instructions.
Lock the doors.
Make sure all contents are properly stowed and secured.
Lock the doors and post warning notices.
214) How do you secure a fibre rope to bitts?
By round turns.
By a figure eight.
By a combination of round turns and figure of eights.
By a bowline knot.

215) In securing nylon or polyproplene ropes, what must you do?

Secure in the same manner as fibre ropes.
Lash the top turns after securing.
Make two round turns on the nearest bitt before making figure of eights.
Leave the stoppers secured to the mooring ropes.
216) Once the ship is tied up, what must be put on all mooring lines?
Self tension winches.
Extra lashings.
Rat guards.
Warning notices.
217) When boarding a pilot at night, what else must the vessel provide ?
A searchlight or cluster light rigged in such a manner to clearly illuminate the ship side and pilot
ladder.
A strong flashlight with beam directed on the pilot ladder.
A flare or intermittent flashing light.
All of the other options
218) In addition to bow and stern lines, what other lines are used when mooring?
Towing springs.
Back springs.
Midship lines.
Gantlines.
219) What is the aft draft?

7 metres 40 centimeters.
7 metres 85 centimeters.
7 metres 50 centimeters.
7.4 metres.
220) What is the forward draft?

7 metres 60 centimeters.
7 metres 65 centimeters.
7.5 metres.
7 metres 70 centimeters.

221) How many shackles of cable is indicated here?

4 shackles.
3 shackles.
1 shackle.
2 shackles.
222) What is the draft aft?

8.4m
7.5m
7.4m
8.5m
223) What is the forward draft?

7 metres 90 centimetres.
7 metres 85 centimetres.
8 metres 50 centimetres.
7 metres 50 centimetres.
224) What is the forward draft?

4 metres.
7 metres 40 centimetres.
7 metres 4 centimetres.
8 metres 4 centimetres.
225) After putting the windlass in gear, what must you do next?

Start the windlass

Open the brake
Ring the anchor bell
Start the electrical convertor
226) When would you use a fid?
When splicing a mooring line
When mixing paint
When securing hatch covers
When chipping paint on deck
227) What is the minimum rest period needed to maintain health and avoid fatigue?
Not less than six hours in any 24 hour period.
Not less than ten hours in any 24 hour period.
Not less than twelve (12) hours a day.
Not less than 4 hours a day but not every day of the week.
228) When should doors, side scuttles, gangway doors, cargo ports and other openings which are to
be kept watertight at sea be closed at the start of the voyage?
Before entering open waters.
Before leaving the port.
Before leaving the pilot station.
Before encountering heavy weather.
229) Conditiile tehnice-constructive si de dotare a navelor maritime sunt reglementate de :
Conventia STCW 78/95;
Conventia internationala pentru ocrotirea vietii umane pe mare (SOLAS);
Codul ISM;
Codul IMDG.
230) Deplasamentul navei reprezinta:
volumul de apa deslocuit de carena navei;
masa incarcaturii de la bord;
volumul total ocupat de marfa;
masa volumului de apa deslocuit de nava.

231) Deplasamentul navei goale este:

o marime variabila;
o valoare de referinta;
o marime constanta data de santierul constructor;
volumul destinat marfii.
232) Deplasamentul de plina incarcare corespunde :
liniei de plutire in apa dulce, la tropice;
liniei de plutire in apa dulce;
liniei de plutire de vara, in apa sarata;
liniei de plutire in apa sarata, la tropice.
233) Deadweightul caracterizeaza :
balastul permanent al navei;
constanta navei;
greutatea navei goale;
capacitatea de incarcare.
234) Deadweightul brut al navei este :
spatiul destinat marfii;
o marime variabila;
capacitatea totala de incarcare a navei;
suma greutatilor constante de la bord.
235) Deadweightul net al navei este:
o marime constanta;
spatiul destinat marfii;
suma greutatilor variabile de la bord;
capacitatea utila de incarcare a navei.
236) Tonajul navei reprezinta :
masa navei, la un moment dat, pe timpul exploatarii;
suma greutatilor imbarcate la bord;

volumul total al spatiilor interioare;

diferenta dintre deplasamentul de plina incarcare si greutatea navei goale.
237) O tona registru este egala cu :
1000 kg;
100 pc;
907 kg;
1016 kg.
238) Conventia internationala asupra liniilor de incarcare nu se aplica navelor :
cu lungime mai mare de 24 m;
cu TRB mai mare de 150 TR;
cu DWB mai mic de 300 TDW;
de pescuit.
239) Marca de bord liber include :
discul Plimsoll;
scarile de pescaj;
marca de tonaj;
deplasamentul unitar.
240) Traversa discului Plimsoll corespunde :
liniei de incarcare in apa dulce;
liniei de incarcare la tropice;
liniei de incarcare de vara;
liniei de incarcare de iarna.

241) Bordul liber reprezinta :

rezerva de flotabilitate a navei;
opera vie;
opera moarta;
bordul ridicat.
242) Bordul liber de vara se calculeaza in functie de :

latimea navei;
volumul de carena;
lungimea navei;
inaltimea de constructie.
243) Bordul liber la tropice este egal cu :

244) Bordul liber de iarna este egal cu:

245) Bordul liber de iarna in Atlanticul de Nord este egal cu:

(L<100m)

246) Bordul liber in apa dulce este egal cu:

247) Bordul liber in apa dulce, la tropice, este egal cu:

248) Toleranta de pescaj pentru apa dulce se calculeaza cu relatia:

249) Marca de tonaj include:

discul Plimsoll;
linia de incarcare de iarna;
linia de incarcare de vara, la tropice;
un triunghi echilateral cu latura de 300 mm.
250) Marca de tonaj a fost introdusa de :
Conventia internationala asupra liniilor de incarcare (LL);
Regulamentul pentru masuratorile de tonaj (UK);
Lloyd's Register of Shipping;
Registrul Naval Roman.

251) Volumul total al spatiilor permanent inchse ale navei reprezinta :

tonajul navei;
tonajul registru net;
tonajul registru brut;
opera vie.

252) Volumul spatiilor inchise de la bordul navei, destinat incarcarii marfurilor si/sau cazarii
pasagerilor, reperezinta :
tonajul navei;
tonajul registru net;
tonajul registru brut;
opera moarta.
253) Aptitudinea navei si a echipajului sau de a efectua un voiaj in siguranta, din toate punctele de
vedere, pentru nava insasi, pentru echipaj si incarcatura, reprezinta :
o calitate nautica;
buna practica marinareasca;
buna stare de navigabilitate;
personalitatea navei.
254) Totalitatea cunostintelor de ordin aplicativ si a deprinderilor practice necesare conducerii navei in
siguranta, in orice conditii de vreme, reprezinta :
calitatile nautice ale navei;
buna practica marinareasca;
buna stare de navigabilitate;
personalitatea navei.
255) Formula care exprima relatia dintre deplasamentul navei si volumul de apa deslocuit de carena
navei este :

D=
D = V(

2-

1)

D=
256) Diferenta dintre deplasamentul de plina incarcare si greutatea navei goale reprezinta :
tonajul navei;
deadweightul net;
deadweightul brut;
tonajul registru brut.
257) Diferenta dintre deadweightul brut al navei si totalitatea greutatilor de la bord (care nu constituie

marfa) reprezinta :
tonajul navei;
tonajul registru brut;
tonajul registru net;
deadweightul net.
258) Institutiile organizate in scopul supravegherii constructiei si exploatarii navelor, capabile sa emita
certificate care sa confirme buna stare tehnica, sunt :
societati de asigurare;
registre de clasificare;
societati de navigatie;
santiere navale.
259) O tona metrica are :
100 pc;
907 kg
1000 kg;
1016 kg.
260) O tona lunga are :
100 pc;
907 kg;
1000 kg;
1016 kg.

261) O tona scurta are :

100 pc;
907 kg;
1000 kg;
1016 kg.
262) O tona deadweight are :
100 pc;
907 kg;

1000 kg;
1016 kg.
263) O tona registru are ;
1000 m cubi;
1000 kg;
2,83 m cubi;
1016 kg.
264) Un metru cub are :
35,3 picioare cubice;
100 picioare cubice;
28,3 picioare cubice;
50 picioare cubice.
265) Rezerva de flotabilitate a navei este determinata de :
latimea navei;
inaltimea de constructie;
inaltimea de bord liber;
perioada de ruliu.
266) Linia puntii de bord liber se materializeaza printr-o banda metalica orizontala, aplicata pe
bordajul navei, avand dimensiunile :
250 x 25 mm;
300 x 25 mm;
250 x 30 mm;
300 x 30 mm.
267) Discul de bord liber (discul Plimssol) se materializeaza printr-un inel metalic, aplicat pe bordajul
navei, avand :
diametrul exterior 300 mm si diametrul interior 250 mm;
diametrul exterior 250 mm si diametrul interior 230 mm;
diametrul exterior 450 mm si diametrul interior 300 mm;
diametrul exterior 540 mm si diametrul interior 450 mm.
268) Discul de bord liber (discul Plimssol) este traversat orizontal de o banda metalica, avand

dimensiunile ;
540 x 25 mm;
450 x 25 mm;
540 x 30 mm;
450 x 30 mm.
269) Scara liniilor de incarcare (a marcii de bord liber) se materializeaza printr-o banda metalica
verticala, cu ramnificatii orizontale, dispusa fata de centrul discului Plimssol :
la 450 mm spre prova;
la 450 mm spre pupa;
la 540 mm spre prova;
la 540 mm spre pupa.
270) Liniile de incarcare ale marcii de bord liber se materializeaza prin benzi metalice orizontale,
avand dimensiunile :
300 x 30 mm;
230 x 25 mm;
300 x 25 mm;
230 x 30 mm.

271) Liniile de incarcare ale marcii de bord liber, pentru apa de mare, sunt orientate spre :
prova navei;
pupa navei;
linia puntii de bord liber;
cuplul maestru.
272) Liniile de incarcare ale marcii de bord liber, pentru apa dulce, sunt orientate spre :
prova navei;
pupa navei;
linia puntii de bord liber;
cuplul maestru.
273) Linia de incarcare a marcii de tonaj, pentru apa de mare, se materializeaza printr-o banda
metalica avand dimensiunile :
230 x 25 mm;

250 x 30 mm;
380 x 25 mm;
450 x 30 mm.
274) Linia de incarcare a marcii de tonaj, pentru apa dulce, se materializeaza printr-o banda metalica
avand dimensiunile :
450 x 30 mm;
300 x 25 mm;
250 x 30 mm;
230 x 25 mm.
275) Pregatirea magaziilor pentru incarcare presupune :
curatarea tancurilor de balast;
balastarea tancurilor din dublu fund;
indepartarea fardajului;
indepartarea mirosurilor remanente.
276) Fardajul magaziilor are rol in :
prevenirea contactului marfurilor cu peretii metalici ai navei;
arimarea marfurilor;
amarajul marfurilor;
separatia marfurilor.
277) Indicele de stivuire reprezinta :
masa unitatii de volum al marfii;
raportul dintre volumul magaziilor navei si volumul marfii;
volumul unitatii de masa a marfii;
raportul dintre deadweightul net si greutatea marfii;
278) Volumul specific al marfii reprezinta :
raportul dintre volumul total al magaziilor navei si volumul marfii incarcate;
suma dintre indicele de stivuire si spatiul mort aferent;
volumul ocupat de o tona metrica de marfa;
volumul ocupat de o tona lunga de marfa.

279) Volumul specific al navei reprezinta :

raportul dintre deadweightul net si volumul magaziilor navei;
volumul net destinat incarcarii marfurilor;
raportul dintre volumul magaziilor si deadweightul net al navei;
diferenta dintre tonajul registru brut si tonajul registru net al navei.
280) Indicele ideal de stivuire satisface :
nescufundabilitatea navei;
capacitatea de balastare a navei;
tonajul navei;
capacitatea de incarcare a navei.

281) Pregatirea navei, corespunzator marfurilor ce urmeaza a fi incarcate si rutei de navigatie,

contribuie la :
eficienta transportului;
atestarea bunei stari de navigabilitate;
reducerea timpului de stationare sub operatiuni;
marirea vitezei de operare a marfurilor.
282) Operatiunea de pregatire a navei pentru incarcare si transport depinde, in cea mai mare masura,
de :
ruta de navigatie;
tipul navei;
natura marfurilor ce urmeaza a fi incarcate;
numarul porturilor de operare.
283) Pregatirea magaziilor pentru incarcare si transport presupune:
curatarea santinelor;
curatarea tancurilor de balast;
presarea tancurilor din dublu fund;
indepartarea fardajului.
284) Pregatirea magaziilor pentru incarcare si transport presupune:
indepartarea fardajului;
maturarea magaziilor si indepartatea rezidurilor de la marfurile transportate anterior;

curatarea tancurilor de balast;

presarea tancurilor din dublu fund.
285) Pregatirea magaziilor pentru incarcare si transport presupune:
presarea tancurilor din dublu fund;
curatarea tancurilor de balast;
fardarea peretilor si a paiolului, corespunzator naturii marfurilor;
inchiderea clapetilor de ventilatie.
286) In caz de infestare puternica cu razatoare se recomanda deratizarea navei :
cu momeli;
cu capcane;
prin fumigare;
deratizarea prin metodele mentionate nu este recomandabila.
287) Tipul materialelor de amaraj precum si cantitatea acestora sunt dictate, in principal, de :
politica companiei;
natura marfurilor;
ruta de navigatie;
timpul de stationare sub operatiuni.
288) Buna stare de functionare a instalatiilor de incarcare/descarcare de la bordul navelor se atesta
prin :
certificatul de clasa;
certificatul de siguranta a echipamentului;
certificatul de siguranta a constructiei;
cartea instalatiei de ridicat marfuri.
289) Cartea instalatiei de ridicat marfuri este eliberata si vizata periodic de :
santierul constructor;
registrul de clasificare;
societatea de asigurare;
compania de navigatie.
290) In cazul operarii marfurilor cu instalatia de incarcare/descarcare a navei, proba instalatiei in
functionare trebuie efectuata :

zilnic;
saptamanal;
inaintea inceperii fiecarei etape de operare;
proba instalatiei in functiune nu este obligatorie.

291) Testarea etanseitatii capacelor gurilor de magazie, cu manica de incendiu sub presiune, trebuie
efectuata :
numai la iesirea din santier;
numai pe timpul inspectiilor registrului de clasificare;
numai pe timpul expertizelor P&I;
ori de cate ori este nevoie.
292) Toate operatiunile legate de asigurarea etanseitatii capacelor gurilor de magazie trebuie
intregistrate in :
planul de intretinere a navei;
jurnalul de bord;
jurnalul de masini;
inregistrarea acestor operatiuni nu este necesara.
293) Buna conservare a produselor alimentare in vrac, pe timpul transportului maritim, se realizeaza
prin :
separarea loturilor de marfa;
ventilatie eficienta;
reducerea perioadei de ruliu;
conservarea acestor marfuri nu implica actiuni deosebite.
294) Se interzice ventilatia magaziilor navei, pe timpul transportului, atunci cand :
temperatura marfurilor incarcate este mai mare decat temperatura aerului atmosferic;
nava imbarca apa pe punte;
nava traverseaza un curent marin cald;
ventilatia marfurilor nu depinde de factorii de mediu exterior.
295) Se interzice ventilatia magaziilor navei, pe timpul transportului, atunci cand :
temperatura marfurilor incarcate este mai mica decat temperatura aerului atmosferic;
nava traverseaza un curent marin cald;

se naviga cu val de pupa;

ventilatia marfurilor nu depinde de factorii de mediu exterior.
296) Ventilatoarele navelor cargou realizeaza, in medie, pentru fiecare magazie de marfa :
2 schimburi de aer pe ora;
4 schimburi de aer pe ora;
8 schimburi de aer pe ora;
12 schimburi de aer pe ora.
297) Marfurile generale sunt receptionate la bord (cantitativ si calitativ) pe baza :
fisei de securitate;
ordinului de imbarcare;
listei de incarcare;
cargo-planului.
298) Marfurile generale ambalate se verifica la incarcare dupa :
greutatea coletelor;
volumul coletelor;
continutul coletelor;
numarul si marcajul coletelor.
299) Coletele de marfuri generale care au marcajul necorespunzator sau sters se incarca :
separat de coletele marcate corespunzator;
la terminarea operarii;
numai cu scrisoare de garantie;
coletele cu marcaj necorespunzator sau sters vor fi respinse la incarcare.
300) Printr-o separare eficienta a loturilor de marfa incarcate se urmareste :
evitarea manipularilor suplimentare de marfuri, in contul navei;
conservarea marfurilor pe timpul transportului;
reducerea materialelor de amaraj;
reducerea timpului de stationare a navei.

301) Conservarea marfurilor pe timpul transportului presupune:

separarea eficienta a loturilor;

ventilatia corespunzatoare a magaziilor;
presarea tancurilor din dublu fund;
respectarea ordinii de consum al lichidelor la bord.
302) Prin amarajul marfurilor se urmareste:
arimarea corespunzatoare;
reducerea inaltimii metacentrice;
excluderea deplasarii marfurilor pe timpul transportului;
ventilatia eficienta.
303) Prin intocmirea corecta a cargo-planului se urmareste :
economia de combustibil;
o buna stabilitate si o asieta corespunzatoare;
ordinea de consum al lichidelor la bord;
amplasarea greutatilor in planul neutru.
304) Prin intocmirea cargo-planului se urmareste :
excluderea manevrelor suplimentare de marfa;
amplasarea greutatilor deasupra planului neutru;
o cantitate maxima de balast permanent;
micsorarea deplasamentului navei goale.
305) Prin intocmirea cargo-planului se urmareste :
mentinerea constantei navei;
scurtarea duratei marsului navei;
pierderea minima de spatiu prin stivuire;
cresterea efectului suprafetelor libere lichide.
306) Prin intocmirea corecta a cargo-planului se asigura :
un numar minim de guri de magazii la operare;
o stabilitate longitudinala negativa;
o constanta minima;
un numar maxim de guri de magazii la operare.

307) Prin intocmirea corecta a cargo-planului se urmareste :

distributia uniforma a marfurilor la bord;
cresterea deplasamentului navei goale;
imbunatatirea indicatorului tona x mila;
o cantitate minima de balast permanent.
308) Cargo-planul se intocmeste pe baza :
ordinului de mars;
conosamentului;
listei de incarcare;
contractului de navlosire si transport.
309) Prin intocmirea corecta a cargo-planului se urmareste :
amplasarea greutatilor in planul neutru;
protejarea marfurilor, avand in vedere compatibilitatea lor reciproca;
o cantitate minima de balast permanent;
reducerea deplasamentului navei goale.
310) Prin intocmirea corecta a cargo planului se urmareste :
amplasarea greutatilor incarcate deasupra planului neutru;
mentinerea constantei navei;
reducerea la minimul necesar a materialelor de separatie si de amaraj;
o cantitate minima de balast permanent.

311) Intocmirea cargo-planului este sarcina si responsabilitatea :

incarcatorului navei;
comandantului navei;
companiei de stivatori;
superintendentului navei.
312) Repartizarea marfurilor la bord pe magazii, loturi de marfa si porturi de descarcare, este data de
:
lista de incarcare;
avizul de angajament;

ordinul de imbarcare;
cargo-plan.
313) Cargo-planul initial sta la baza :
calcului de stabilitate si asieta;
angajarii navei;
calculului de eficienta a navei;
contractului de navlosire si transport.
314) La navele de marfuri generale, cargo-planul se prezinta ca o sectiune a navei in plan :
transversal;
orizontal;
vertical;
longitudinal-diametral.
315) La navele care transporta marfuri solide in vrac, cargo-planul se prezinta ca o sectiune a navei in
plan :
longitudinal-diametral;
transversal;
orizontal;
vertical.
316) La navele care transporta marfuri lichide in vrac, cargo-planul se prezinta ca o sectiune a navei in
plan :
transvresal;
orizontal;
vertical;
longitudinal-diametral.
317) Precizia calculului de stabilitate si asieta depinde de :
natura marfurilor incrcate;
cantitatea de materiale de separatie si amaraj;
precizia intocmirii cargo-planului final;
experienta stivatorilor.
318) Ordinul de imbarcare este intocmit de :

comandantul navei;
armatorul navei;
incarcatorul navei;
compania de stivatori.
319) Ordinul de imbarcare este un document de baza pentru :
intocmirea cargo-planului final;
angajarea navei;
acceptarea navei la incarcare;
evidenta echipajului.
320) Prin stabilitate se intelege :
o masura constructiva;
o calitate nautica;
o buna practica marinareasca;
o buna stare de navigabilitate.

321) Cota metacentrului transversal se poate calcula:

cu 'Diagrama pentru cota metacentrului transversal';
cu 'Scala de incarcare';
cu 'Diagrama Bonjean';
prin integrare.
322) Cota metacentrului transversal se poate calcula:
cu 'Diagrama curbelor de carene drepte';
cu 'Diagrama de asieta';
prin derivare;
cu ajutorul coeficientului de stabilitate.
323) Cota metacentrului transversal se poate calcula:
din inaltimea de constructie a navei;
din valoarea bordului liber;
din valoarea momentului de redresare;

cu formule empirice.
324) Inaltimea metacentrica transversala se calculeaza cu relatia :
GM = KG + KB;
GM = BM + KB;
GM = KG - KB;
GM = KM - KG.
325) Echilibrul stabil al navei este caracterizat de :
inaltime metacentrica pozitiva;
inaltime metacentrica nula;
inaltime metacentrica negativa;
inaltime metacentrica insuficienta.
326) Echilibrul instabil al navei este caracterizat de :
inaltime metacentrica pozitiva;
inaltime metacentrica nula;
inaltime metacentrica negativa;
inaltime metacentrica suficienta.
327) Echilibrul indiferent al navei este caracterizat de :
inaltime metacentrica pozitiva;
inaltime metacentrica nula;
inaltime metacentrica negativa;
inaltime metacentrica suficienta.
328) Canarisirea navei este :
o stare de incarcare;
o stare de inclinare longitudinala;
materializarea diferentei dintre pescajele citite in borduri, la centrul navei;
materializarea diferentei dintre pescajele prova si pupa.
329) Constanta navei reprezinta :
masa navei goale;
cantitatea de balast permanent;

diferenta dintre masa navei goale la un moment dat pe timpul exploatarii si masa initiala a navei
goale;
cantitatea de reziduri din tancurile navei.
330) Prin testul de stabilitate se intelege :
verificarea stabilitatii initiale a navei incarcate;
determinarea pe cale experimentala a inaltimii metacentrice initiale si a coordonatelor centrului
de greutate pentru nava goala;
determinarea inaltimii metacentrice functie de perioada de ruliu;
navigatia cu ruliu fortat.

331) Asieta navei este :

o stare de inclinare transversala;
o stare de incarcare;
materializarea diferentei dintre pescajele prova si pupa;
materializarea diferentei dintre pescajele citite in borduri, la centrul navei.
332) Prin afundare pe unitate se intelege :
gradatia scarilor de pescaj;
variatia deplasamentului capabila sa produca o variatie unitara a pescajului mediu;
momentul capabil sa creeze o variatie unitara de asieta;
momentul capabil sa creeze o variatie unitara de banda.
333) Prin moment unitar de asieta se intelege :
deplasament unitar;
momentul capabil sa creeze o variatie unitara de asieta;
variatia deplasamentului capabila sa produca o variatie unitara a pescajului mediu;
momentul capabil sa creeze o variatie unitara de banda.
334) Prin pantocarena se intelege :
bratul de redresare;
bratul stabilitatii statice;
bratul stabilitatii dinamice;
bratul stabilitatii de forma.
335) Rezerva de stabilitate dinamica este reprezentata de :

bordul liber;
inaltimea de constructie a navei;
bratul maxim de redresare;
aria delimitata de curba stabilitatii statice si abscisa.
336) Semnificatia fizica a canarisirii navei este :
cresterea rezervei de stabilitate statica;
reducerea perioadei de ruliu;
reducerea rezervei de stabilitate dinamica
accentuarea tangajului navei.
337) O nava dura este caracterizata de :
stabilitate excesiva;
stabilitate buna;
stabilitate redusa;
stabilitate initiala negativa.
338) O nava zvelta este caracterizata de :
stabilitate initiala negativa;
stabilitate buna;
stabilitate excesiva
stabilitate redusa.
339) Stabilitatea initiala negativa se manifesta prin :
asieta pozitiva;
canarisirea navei;
cresterea bratului de redresare;
reducerea pantocarenei.
340) Unghiul de inclinare transversala corespunzator maximului diagramei statice indica
unghiul maxim de canarisire;
unghiul de inundare a puntii;
unghiul critic de canarisire;
unghiul maxim de ruliu.

341) Unghiul critic de canarisire se considera :

jumatatea unghiului maxim de ruliu;
jumatatea unghiului critic de ruliu;
jumatatea unghiului maxim de canarisire;
jumatatea unghiului de inundare a puntii.
342) Unghiul critic de ruliu se considera :
unghiul critic de canarisire;
unghiul corespunzator maximului diagramei statice;
unghiul de inundare a puntii;
jumatatea unghiului maxim de canarisire.
343) Cazurile tipice de incarcare a navei sunt date de :
Conventia SOLAS 1974;
Normele registrului naval;
Manualul companiei de navigatie;
Informatia de stabilitate pentru comandant.
344) Ordinea de imbarcare si consum pentru greutatile lichide este data de :
registrul de hidrocarburi;
informatia de stabilitate pentru comandant;
manualul companiei de navigatie;
normele registrului naval.
345) Capacitatea navei de a reveni la pozitia initiala de echilibru, dupa incetarea actiunii fortelor care
au provocat scoaterea ei din aceasta pozitie defineste :
flotabilitatea navei;
stabilitatea navei;
nescufundabilitatea navei;
vitalitatea navei.
346) Pentru siguranta transportului pe mare este suficient studiul stabilitatii navei in plan :
transversal;
longitudinal;

orizontal;
stabilitatea navei nu influenteaza siguranta transportului pe mare;
347) La bordul navelor se utilizeaza uneori elemente de stabilitate longitudinala, pentru
studiul pantocarenelor;
studiul asietei;
determinarea perioadei de ruliu;
determinarea planului neutru.
348) Studiul stabilitatii initiale a navei incarcate se face in scopul aprecierii comportamentului navei :
pe vreme rea;
cu val de pupa;
la unghiuri mari de inclinare transversala;
la unghiuri mici de inclinare transversala.
349) Unghiurile de inclinare transversala se considera mici daca fila lacrimara nu este complet
imersata si daca nu depasesc :
5 grade - 10 grade;
10 grade - 15 grade;
15 grade - 20 grade;
20 grade - 25 grade.
350) In cazul unghiurilor mici de inclinare transversala a navei, se poate considera ca centrul de
carena se deplaseaza pe :
o dreapta;
un arc de cerc;
o curba de raza variabila;
verticala.

351) In cazul unghiurilor mici de inclinare transversala a navei, se poate considera ca metacentru
transversal este :
un punct fix;
situat sub planul neutru;
situat in planul neutru;
situat deasupra planului neutru.

352) In cazul unghiurilor mici de inclinare transversala a navei, se poate considera ca intersectia a
doua plutiri izocarene se face dupa o dreapta care trece prin :
planul nutru;
centrul lor de greutate;
cuplul maestru;
discul Plimsoll.
353) Teorema lui Euler poate fi aplicata in studiul stabilitatii :
la unghiuri mari de inclinare transversala;
la unghiuri mici de inclinare transversala;
la orice unghi de inclinare transversala;
teorema lui Euler nu se aplica in acest caz.
354) In cazul unghiurilor mari de inclinare transversala a navei, centrul de carena se deplaseaza pe :
o dreapta;
un arc de cerc;
o curba de raza variabila;
verticala.
355) In cazul unghiurilor mari de inclinare transversala a navei, metacentrul transversal se deplaseaza
pe :
o dreapta;
un arc de cerc;
o curba de raza variabila;
o evoluta metacentrica.
356) In studiul stabilitatii statice se admite ipoteza ca momentele de inclinare transversala se aplica
navei :
lent;
rapid;
constant;
variabil.
357) In studiul stabilitatii dinamice se iau in consideratie momentele de inclinare transversala care se
aplica navei :
lent;

rapid;
constant;
variabil.
358) Curba stabilitatii statice ilustreaza comportarea navei la unghiurile de inclinare transversala :
mici;
mari;
diferite (mici si mari);
constante.
359) Printr-o repartizare cat mai uniforma a marfurilor la bord, in plan longitudinal, se urmareste :
limitarea fortelor de forfecare din structura de rezistenta a navei;
limitarea momentelor de torsionare din structura de rezistenta a navei;
evitarea canarisirii navei;
reducerea tangajului navei.
360) Printr-o repartizare cat mai uniforma a marfurilor la bord, in plan transversal, se urmareste :
limitarea fortelor de forfecare din structura de rezistenta a navei;
limitarea momentelor de torsionare din structura de rezistenta a navei;
evitarea aprovarii navei;
reducerea ruliului navei.

361) Canarisirea navei exercita asupra stabilitatii transversale un efect :

pozitiv;
negativ;
temporar;
canarisirea nu influienteaza stabilitatea transversala a navei.
362) Cotele greutatilor incarcate la bordul navei se masoara fata de:
coasta 0;
cuplul maestru;
planul neutru;
planul de baza.

363) Abscisele greutatilor incarcate la bordul navei se masoara fata de:

coasta 10;
cuplul maestru;
planul neutru;
planul de baza.
364) Coordonatele centrului de greutate al navei goale se calculeaza de catre :
comandantul navei;
registrul de clasificare;
santierul constructor;
compania de stivatori.
365) Cota centrului de greutate al navei incarcate poate avea :
numai valori pozitive;
numai valori negative;
valori pozitive sau negative;
valori constante.
366) Abscisa centrului de greutate al navei incarcate poate avea :
numai valori pozitive;
numai valori negative;
valori pozitive sau negative;
valori constante.
367) Ordonata centrului de greutate al navei incarcate poate avea :
numai valori pozitive;
numai valori negative;
valori pozitive sau negative;
valori constante.
368) Punctul de intersectie a directiei de actiune a fortei de flotabilitate a navei, cu planul ei diametral,
este definit ca :
centru velic;
centru de carena;
metacentru longitudinal;

metacentru transversal.
369) Distanta masurata pe verticala, in plan transversal, intre centrul de carena si metacentrul
transversal, constituie :
cota metacentrului transversal;
raza metacentrica transversala;
cota centrului de carena;
pantocarena.
370) Distanta masurata pe verticala, in plan transversal, intre metacentrul transversal si centrul de
greutate al navei, constituie :
cota metacentrului transversal;
raza metacentrica transversala;
cota centrului de carena;
inaltimea metacentrica transversala.

371) Criteriul principal de apreciere a stabilitatii transversale initiale a navei il constituie

valoarea inaltimii metacentrice transversale;
valoarea cotei centrului de greutate al navei;
valoarea cotei metacentrului transversal;
valoarea razei metacentrice transversale.
372) Produsul dintre deplasamentul navei si inaltimea metacentrica initiala (considerat ca o masura a
stabilitatii initiale) este denumit :
factor de stabilitate;
coeficient de stabilitate;
moment de stabilitate;
criteriu de stabilitate.
373) O stabilitate transversala initiala negativa determina :
aprovarea navei;
apuparea navei;
canarisirea navei;
bandarea navei.

374) Canarisirea datorata stabilitatii transversale initiale negative se produce :

in bordul acostarii;
in bordul opus acostarii;
simetric, in oricare din borduri;
stabilitatea initiala negativa nu determina canarisirea navei.
375) O nava canarisita ca urmare a stabilitatii initiale negative, se afla in echilibru :
stabil;
instabil;
indiferent;
stabilitatea initiala negativa nu determina canarasirea navei.
376) Planul orizontal imaginar, pe care orice imbarcare sau debarcare de greutati nu modifica
inaltimea metacentrica transversala, este denumit :
plan de forme;
plan neutru;
plan de incarcare;
plan de descarcare.
377) Efectul suprafetelor libere lichide din tancurile navei se materializeaza prin :
cresterea inaltimii metacentrice;
mentinerea inaltimii metacentrice;
scaderea inaltimii metacentrice;
inaltimea metacentrica nu este afectata de suprafetele libere lichide.
378) Efectul suprafetei libere dintr-un tanc al navei este proportional cu :
cantitatea de lichid din tanc;
lungimea si latimea tancului;
sonda tancului;
inaltimea tancului.
379) Scoaterea navei din ruliu sincronizat se realizeaza eficient prin :
reducerea vitezei;
marirea vitezei;
stoparea masinilor;

schimbarea de drum.
380) Prin moment unitar de banda se intelege :
deplasament unitar;
momentul capabil sa creeze navei o inclinare transversala unitara;
momentul capabil sa creeze navei o variatie unitara de asieta;
o stare de inclinare transversala.

381) La o nava avand perioada scurta de ruliu, cu amplitudine mare, inaltimea metacentrica initiala
este :
mica;
mare;
negativa;
critica.
382) La o nava avand perioada lunga de ruliu, cu amplitudine mica, inaltimea metacentrica initiala
este :
mica;
mare;
negativa;
critica.
383) Axa transversala in jurul careia au loc inclinarile longitudinale ale navei trece prin :
centrul de carena al navei;
centrul de greutate al navei;
centrul de greutate al suprafetei de plutire;
cuplul maestru.
384) O nava cu asieta zero este :
in pozitie dreapta;
bandata;
canarisita;
pe chila dreapta.
385) O nava cu canarisire zero este :

pe chila dreapta;
in pozitie dreapta;
bandata;
aprovata.
386) Efectul asietei navei asupra stabilitatii transversale se materializeaza prin :
cresterea inaltimii metacentrice transversale in cazul apuparii navei;
cresterea inaltimii metacentrice transversale in cazul aprovarii navei;
scaderea inaltimii metacentrice transversale in cazul apuparii navei;
asieta navei nu influienteaza stabilitatea ei transversala.
387) Reprezentarea grafica a variatiei bratului de stabilitate statica, la diferite unghiuri de inclinare
transversala (pentru o anumita stare de incarcare a navei), se materializeaza in :
curbele de carene inclinate;
curba de stabilitate dinamica;
curba de stabilitate statica;
curbele de carene drepte.
388) Reprezentarea grafica a lucrului mecanic efectuat de momentul de redresare al navei, la diferite
unghiuri de inclinare transversala, se materializeaza in :
curbele de carene drepte;
curbele de carene inclinate;
curba de stabilitate statica;
curba de stabilitate dinamica.
389) Valoarea pantocarenelor, pentru diferite unghiuri de inclinare transversala, depinde exclusiv de :
forma si dimensiunile corpului navei;
lungimea navei;
perioada de ruliu;
deplasamentul navei goale;
390) Bratul de redresare al navei mai este denumit si :
bratul stabilitatii de forma;
bratul stabilitatii statice;
bratul stabilitatii dinamice;

bratul de rasturnare.

391) Variatia distantei verticale dintre centrul de greutate al navei si centrul de carena,
corespunzatoare unei inclinari transversale, determina :
bratul de redresare;
bratul stabilitatii statice;
bratul stabilitatii dinamice;
bratul de rasturnare.
392) Cota centrului de greutate se calculeaza cu relatia:

393) Abscisa centrului de greutate se calculeaza cu relatia:

394) Formula empirica de calcul al cotei centrului de carena este:

395) Coeficientul stabilitatii transversale are expresia:

396) Momentul stabilitatii transversale are expresia:

397) Corectia inaltimii metacentrice pentru efectul suprafetelor libere lichide are expresia:

398) Conditia obligatorie pentru stabilitatea transversala a navei este:

399) Perioada de ruliu se poate calcula cu formula:

400) Asieta navei se poate calcula cu relatia:

401) La imbarcarea de greutati, variatia pescajului mediu se calculeaza cu formula:

402) La deplasarea de greutati, variatia asietei se calculeaza cu formula:

403) Bratul stabilitatii statice se calculeaza cu relatia:

404) Bratul stabilitatii dinamice se calculeaza cu relatia:

.
405) Coeficientul bratului de stabilitate dinamica se calculeaza cu relatia:

406) Refreigerarea este un procedeu de conservare a produselor perisabile in care :

apa continuta isi schimba starea de agregare;
apa continuta isi pastreaza starea de agregare;
durata conservarii este nelimitata;
efectul bacteriostatic este total.
407) Congelarea este un procedeu de conservare a produselor perisabile in care :
efectul bacteriostatic este partial;
apa continuta isi pastreaza starea de agregare;
apa continuta isi schimba starea de agregare;
conservarea este de scurta durata.
408) Navele frigorifice moderne sunt echipate cu instalatii frigorifice cu functionare :
prin absorbtie;
prin compresie;
prin osmoza;
prin convectie.
409) Pentru o buna conservare, procesul de congelare a carnii trebuie sa inceapa, dupa sacrificare, la
cel mult :
2 ore;
3 ore;
4 ore;
5 ore.
410) In tehnologia de conservare a carnii prin congelare se adopta, de regula, temperaturi cuprinse
intre :

minus 8 grade C si minus 10 grade C;

minus 10 grade C si minus 18 grade C;
minus 18 grade C si minus 30 grade C;
minus 30 grade C si minus 38 grade C.

411) Marfurile care prin natura lor pot avaria alte marfuri stivuite la bord sunt considerate :
marfuri interzise transportului maritim;
marfuri cu regim special;
marfuri periculoase;
marfuri de masa.
412) Marfurile care prin natura lor pot avaria nava insasi sunt considerate :
marfuri periculoase;
marfuri interzise transportului maritim;
marfuri cu regim special;
marfuri de masa.
413) Marfurile care prin natura lor pot afecta sanatatea echipajului sunt considerate :
marfuri de masa;
marfuri cu regim special;
marfuri interzise transportului maritim;
marfuri periculoase.
414) Marfurile care prin natura lor pot pune in pericol viata echipajului sunt considerate
marfuri stric interzise transportului maritim;
marfuri periculoase;
marfuri cu regim special;
marfuri de masa.
415) Marfuri care prin natura lor pot afecta mediul inconjurator sunt considerate :
marfuri periculoase;
marfuri interzise transportului maritim;
marfuri cu regim special;

marfuri de masa.
416) Reglementarile privind siguranta manipularii si transportului pe mare al marfurilor periculoase
sunt cuprinse in :
Conventia SOLAS;
Codul IMDG;
Codul LSA;
Conventia STCW..
417) Codul International Maritim al Marfurilor Periculoase este structurat si redactat in :
2 volume;
3 volume;
4 volume;
5 volume.
418) Volumul 1 al Codului IMDG cuprinde :
2 parti;
4 parti;
6 parti;
8 parti.
419) Volumul 2 al Codului IMDG cuprinde :
1 parte;
3 parti;
5 parti;
7 parti.
420) Volumul 3 al Codului IMDG (supliment) cuprinde :
1 parte;
3 parti;
5 parti;
7 parti.

421) Clasificarea marfurilor periculoase este data de Codul IMDG in :

Volumul 1, Partea 2;
Volumul 2, Partea 3;
Volumul 3, Partea 4;
Volumul 1, Partea 3.
422) Prevederile referitoare la utilizarea tancurilor si cisternelor pentru marfuri periculoase sunt
cuprinse in Codul IMDG, in :
Volumul 1, Partea 1;
Volumul 2, Partea 3;
Volumul 1, Partea 4;
Volumul 3, Patrea 5.
423) Expedierea marfurilor periculoase este reglementata de Codul IMDG, in :
Volumul 1, Partea 2;
Volumul 1, Partea 5;
Volumul 2, Partea 3;
Volumul 3, Partea 6.
424) Confectionarea si testarea ambalajelor sunt reglementate de Codul IMDG, in :
Volumul 1, Partea 6;
Volumul 2, Partea 3;
Volumul 3, Partea 3;
Volumul 3, Partea 7.
425) Prevederile referitoare la transportul marfurilor periculoase sunt cuprinse in Codul IMDG, in :
Volumul 1, Partea 1;
Volumul 2, Partea 3;
Volumul 1, Partea 7;
Volumul 3, Patrea 7.
426) Lista marfurilor periculoase si exceptiile privind cantitatile limitate sunt date de Codul IMDG, in :
Volumul 1, Partea 1;
Volumul 2, Partea 3;
Volumul 3, Patrea 2;

Volumul 1, Partea 4.
427) Masurile de urgenta pentru navele care transporta marfuri periculoase sunt cuprinse in Codul
IMDG, in :
Volumul 1, Partea 2;
Volumul 2, Partea 3;
Volumul 3, Partea 2;
Volumul 3, Partea 1.
428) Ghidul medical de prim ajutor este cuprins in Codul IMDG, in :
Volumul 3; Partea 2;
Volumul 3, Partea 3;
Volumul 2, Partea 3;
Volumul 1, Partea 3.
429) Procedurile de raportare a evenimentelor in care sunt implicate marfuri periculoase, sunt date de
Codul IMDG, in :
Volumul 1, Partea 3;
Volumul 2, Partea 3;
Volumul 3, Partea 3;
Volumul 1, Partea 4.
430) Ambalarea in unitati de transport marfa este reglementata de Codul IMDG, in :
Volumul 1, Partea 4;
Volumul 3, Partea 4;
Volumul 2, Partea 3;
Volumul 3, Partea 3.

431) Utilizarea in siguranta a pesticidelor este reglementata de Codul IMDG, in :

Volumul 1, Partea 5;
Volumul 2, Partea 3;
Volumul 3, Partea 5;
Volumul 3, Partea 3.
432) Codul combustibililor nucleari radioactivi este cuprins in Codul IMDG, in :

Volumul 3, Partea 6;
Volumul 2, Partea 3;
Volumul 1, Partea 6;
Volumul 3, Partea 5.
433) Clasa 1 de marfuri periculoase (explozivi) cuprinde :
3 diviziuni;
2 diviziuni;
4 diviziuni;
6 diviziuni.
434) Clasa 2 de marfuri periculoase (gaze comprimate, lichefiate sau dizolvate, sub presiune) cuprinde
:
2 diviziuni;
3 diviziuni;
5 diviziuni;
clasa 2 nu are diviziuni.
435) Clasa 3 de marfuri periculoase (lichide inflamabile) cuprinde :
5 diviziuni;
2 diviziuni;
3 diviziuni;
clasa 3 nu are diviziuni.
436) Clasa 4 de marfuri periculoase (substante solide inflamabile) cuprinde :
2 diviziuni;
3 diviziuni;
4 diviziuni;
clasa 4 nu are diviziuni.
437) Clasa 5 de marfuri periculoase (substante oxidante si peroxizi organici) cuprinde :
2 diviziuni;
3 diviziuni;
4 diviziuni;

5 diviziuni.
438) Clasa 6 de marfuri periculoase (substante toxic-otravitoare si infectioase) cuprinde
2 diviziuni;
3 diviziuni;
4 diviziuni;
clasa 6 nu are diviziuni.
439) Clasa 7 de marfuri periculoase (materiale radioactive) cuprinde:
2 diviziuni;
3 diviziuni;
4 diviziuni;
clasa 7 nu are diviziuni.
440) Clasa 8 de marfuri periculoase (substante corozive) cuprinde :
2 diviziuni;
3 diviziuni;
4 diviziuni;
clasa 8 nu are diviziuni.

441) Clasa 9 de marfuri periculoase (diverse substante si articole periculoase) cuprinde :

2 diviziuni;
3 diviziuni;
5 diviziuni;
clasa 9 nu are diviziuni.
442) Substantele sau articolele care prezinta riscul de explozie in masa sunt marfuri periculoase din :
clasa 1, diviziunea 1.1;
clasa1, diviziunea 1.2;
clasa 1, diviziunea 1.3;
clasa 4, diviziunea 4.1.
443) Substantele sau articolele care prezinta riscul de expulzare, fara risc de explozie in masa, sunt
marfuri periculoase din :

clasa 4, diviziunea 4.3;

clasa 1, diviziunea 1.1;
clasa 1, diviziunea 1.2;
clasa 1; diviziunea 1.5.
444) Substantele sau articolele care prezinta fie risc de incendiu de suflu minor, fie risc de expulzare
sau ambele riscuri, fara risc de explozie in masa, sunt marfuri periculoase din:
clasa 1, diviziunea 1.1;
clasa 1, diviziunea 1.3;
clasa 1, diviziunea 1.5;
clasa 3.
445) Substantele sau articolele care prezinta un risc nesemnficativ sunt marfuri periculoase din:
clasa 1, diviziunea 1.1;
clasa 1, diviziunea 1.2;
clasa 1, diviziunea 1.3;
clasa 1, diviziunea 1.4.
446) Substantele sau articolele foarte insensibile, cu risc de explozie in masa, sunt marfuri periculoase
din:
clasa 3.
clasa 4, diviziunea 4.3;
clasa 1, diviziunea 1.5;
clasa 1, diviziunea 1.6.
447) Substantele sau articolele extrem de insensibile, fara risc de explozie in masa, sunt marfuri
periculoase din:
clasa 1, diviziunea 1.6;
clasa 1, diviziunea 1.5;
clasa 1, diviziunea 1.4;
clasa 1, diviziunea 1.3.
448) Gazele inflamabile sunt marfuri periculoase din:
clasa 2, diviziunea 2.1;
clasa 3;

clasa 4, diviziunea 4.1.

clasa 1, diviziunea 1.1.
449) Gazele neinflamabile si neotravitoare sunt marfuri periculoase din:
clasa 5, diviziunea 5.2;
clasa 2, diviziunea 2.3;
clasa 3;
clasa 2, diviziunea 2.2.
450) Gazele otravitoare sunt marfuri periculoase din:
clasa 6, diviziunea 6.2;
clasa 2, diviziunea 2.3;
clasa 4, diviziunea 4.3;
clasa 3.

451) Substantele lichide inflamabile cu punct de aprindere scazut sunt marfuri periculoase din:
clasa 5, diviziunea 5.2;
clasa 2, diviziunea 2.1;
clasa 3;
clasa 2, diviziunea 2.1.
452) Substantele lichide inflamabile cu punct de aprindere intermediar sunt marfuri periculoase din:
clasa 3;
clasa 5, diviziunea 5.2;
clasa 4, diviziunea 4.1;
clasa 2, diviziunea 2.3.
453) Substantele lichide inflamabile cu punct de aprindere ridicat sunt marfuri periculoase din:
clasa 1, 1.3;
clasa 3;
clasa 5, diviziunea 5.1;
clasa 6, diviziunea 6.2.
454) Substantele solide usor combustibile, substantele care pot cauza focul prin frictiune, substantele

care se aprind si explozivii desensibilizati sunt marfuri periculoase din:

clasa 4, diviziunea 4.1;
clasa 3, diviziunea 3.1;
clasa 2, diviziunea 2.1;
clasa 1, diviziunea 1.1.
455) Substantele solide susceptibile de aprindere spontana sunt marfuri periculoase din:
clasa 2, diviziunea 2.2;
clasa 3, diviziunea 3.2;
clasa 4, diviziunea 4.2;
clasa 5, diviziunea 5.2.
456) Substantele care in contact cu apa emit gaze inflamabile sunt marfuri periculoase din:
clasa 3, diviziunea 3.3;
clasa 4, diviziunea 4.3;
clasa 5, diviziunea 5.2;
clasa 6, diviziunea 6.2.
457) Substantele (agentii) oxidante sunt marfuri periculoase din:
clasa 2, diviziunea 2.1;
clasa 3, diviziunea 3.1;
clasa 4, diviziunea 4.1;
clasa 5, diviziunea 5.1.
458) Peroxizii organici sunt marfuri periculoase din:
clasa 6, diviziunea 6.2;
clasa 5, diviziunea 5.2;
clasa 4, diviziunea 4.2;
clasa 3, diviziunea 3.2.
459) Substantele toxice (otravitoare) sunt marfuri periculoase din:
clasa 5, diviziunea 5.2;
clasa 6, diviziunea 6.2;
clasa 6, diviziunea 6.1;

clasa 4, diviziunea 4.1.

460) Substantele infectioase sunt marfuri periculoase din:
clasa 6, diviziunea 6.2;
clasa 5, diviziunea 5.2;
clasa 4, diviziunea 4.2;
clasa 3, diviziunea 3.2.

461) Materialele radioactive sunt marfuri periculoase din:

clasa 5;
clasa 6;
clasa 7;
clasa 8.
462) Substantele corozive sunt marfuri periculoase din:
clasa 9;
clasa 8;
clasa 7;
clasa 6.
463) Substantele sau articolele care nu sunt incluse in alte clase de marfuri periculoase, dar dovedesc
un risc evident, sunt cuprinse in:
clasa 6;
clasa 7;
clasa 8;
clasa 9.
464) O substanta solida sau lichida (sau un amestec) capabila de reactie chimica care sa emane gaze
la asemenea temperatura, presiune si viteza incat sa produca distrugeri in imprejurimi este definita ca:
substanta exploziva;
substanta pirotehnica;
articol exploziv;
articol pirotehnic.
465) O substanta (sau un amestec de substante) realizata cu scopul de a produce efect prin incalzire,
lumina, sunet, gaz sau fum (sau o combinatie a acestora), ca rezultat al propriilor reactii chimice

exotermice (fara detonatie) este definita ca:

substanta exploziva;
substanta pirotehnica;
articol exploziv;
articol pirotehnic.
466) Un articol care contine una sau mai multe substante explozive este definit ca:
substanta exploziva;
substanta pirotehnica;
articol exploziv;
articol pirotehnic.
467) O explozie care afecteaza aproape intreaga incarcatura, in mod instantaneu, este definita ca:
explozie accelerata;
explozie intarziata;
explozie in masa;
explozie instantanee.
468) Un gaz (altfel decat in solutie) care atunci cand este ambalat sub presiune este in totalitate sub
forma gazoasa, la temperatura de 20 grade Celsius, este definit ca:
gaz comprimat;
gaz lichefiat;
gaz lichefiat refrigerat;
gaz in solutie.
469) Un gaz care, atunci cand este ambalat pentru transport este partial lichid, la temperatura de 20
grade Celsius, este definit ca:
gaz comprimat;
gaz lichefiat;
gaz lichefiat refrigerat;
gaz in solutie.
470) Un gaz care, atunci cand este ambalat pentru transport este partial lichid, datorita temperaturii
sale scazute, este definit ca:
gaz comprimat;
gaz lichefiat;

gaz lichefiat refrigerat;

gaz in solutie.

471) Un gaz comprimat care, atunci cand este ambalat pentru transport este dizolvat intr-un solvent,
este definit ca:
gaz comprimat;
gaz lichefiat;
gaz lichefiat refrigerat;
gaz in solutie.
472) Lichidele inflamabile cu punctul de aprindere sub -18 grade Celsius fac parte din:
clasa 3;
clasa 4;
clasa 5;
aceste lichide nu sunt considerate marfuri periculoase.
473) Lichidele inflamabile cu punctul de aprindere intre -18 grade Celsius si +23 grade Celsius
(exclusiv) fac parte din:
clasa 4;
clasa 3;
clasa 5;
aceste lichide nu sunt considerate marfuri periculoase.
474) Lichidele inflamabile cu punct de aprindere cuprins intre +23 grade Celsius si +61 grade Celsius
(inclusiv) fac parte din:
clasa 4;
clasa 5;
clasa 3;
aceste lichide nu sunt considerate marfuri periculoase.
475) Lichide inflamabile cu punct de aprindere peste 61 grade Celsius fac parte din:
clasa 2;
clasa 3;
clasa 4;
aceste lichide nu sunt considerate marfuri periculoase.

476) Substantele solide care pot fi aprinse din surse externe (scantei, flame) sau sunt susceptibile de
aprindere prin frecare sunt marfuri periculoase din:
clasa 1, diviziunea 1.3;
clasa 4, diviziunea 4.1;
clasa 4, diviziunea 4.2;
aceste substante nu sunt considerate marfuri periculoase.
477) Substantele autoreactive (care se autoaprind) sunt marfuri periculaose din:
clasa 1, diviziunea 1.3;
clasa 4, diviziunea 4.1;
clasa 4, diviziunea 4.2;
aceste substante nu sunt considerate marfuri periculoase.
478) Substantele lichide sau solide care, prin interactiunea cu apa sunt predispuse sa devina
inflamabile spontan, sau sa emita gaze inflamabile in cantitati periculoase sunt considerate marfuri
periculoase din:
clasa 3;
clasa 4, diviziunea 4.2;
clasa 4, diviziunea 4.3;
aceste substante nu sunt considerate marfuri periculoase.
479) Substantele care, desi nu sunt neaparat combustibile, pot produce oxigen, marind riscul si
intensitatea incendiului la alte marfuri, sunt considerate marfuri periculoase din:
clasa 5, diviziunea 5.1;
clasa 5, diviziunea 5.2;
clasa 1, diviziunea 1.2;
aceste substante nu sunt considerate marfuri periculoase.
480) Substantele instabile termic care pot suferi descompunere autoaccelerata externa sunt marfuri
periculoase din:
clasa 1, diviziunea 1.3;
clasa 4, diviziunea 4.3;
clasa 5, diviziunea 5.2;
aceste substante nu sunt considerate marfuri periculoase.

481) Substantele capabile sa cauzeze moartea sau afectiuni grave ale sanatatii oamenilor (daca sunt
inghitite, inhalate sau ajung in contact cu pielea) sunt marfuri periculoase din:
clasa 2, diviziunea 2.1;
clasa 6, diviziunea 6.1;
clasa 6, diviziunea 6.2;
aceste marfuri nu sunt considerate marfuri periculoase.
482) Substantele care contin microorganisme rezistente (incluzand bacterii, virusuri, paraziti, ciuperci
sau un hibrid combinat) si care sunt cunoscute sau rezonabil crezute a cauza imbolnaviri grave ale
oamenilor si animalelor sunt marfuri periculoase din:
clasa 2, diviziunea 2.2;
clasa 6, diviziunea 6.1;
clasa 6, diviziunea 6.2;
aceste substante nu sunt considerate marfuri periculoase.
483) Materialele care emit spontan radiatii in domeniul invizibil, a caror activitate specifica este mai
mare de 70 k Bq/kg sunt marfuri periculoase din:
clasa 6;
clasa 7;
clasa 8;
clasa 9.
484) Substantele solide sau lichide care au (in starea lor originara) proprietatea comuna de a
determina distrugerea tesuturilor organice sunt marfuri periculoase din:
clasa 4;
clasa 8;
clasa 7;
aceste substante nu sunt considerate marfuri periculoase.
485) Substantele lichide care necesita a fi transportate la o temperatura de peste 100 grade Celsius
sunt marfuri periculoase din:
clasa 3;
clasa 8;
clasa 9;
aceste substanter nu sunt considerate marfuri periculoase.
486) Substantele solide care necesita a fi transportate la o temperatura de peste 240 grade Celsius
sunt marfuri periculoase din:

clasa 4;
clasa 9;
clasa 5;
aceste substanter nu sunt considerate marfuri periculoase.
487) Marfurilor periculoase cu grad de risc major le corespunde:
grupul de ambalare I;
grupul de ambalare II;
grupul de ambalare III;
aceste marfuri nu comporta grup de ambalare.
488) Marfurilor periculoase cu grad de risc mediu le corespunde:
grupul de ambalare I;
grupul de ambalare II;
grupul de ambalare III;
aceste marfuri nu comporta grup de ambalare.
489) Marfurilor periculoase cu grad de risc minor le corespunde:
grupul de ambalare I;
grupul de ambalare II;
grupul de ambalare III;
aceste marfuri nu comporta grup de ambalare.
490) Ambalajele pentru marfuri periculoase marcate cu litera 'X' corespund:
grupului de ambalare I;
grupului de ambalare II;
grupului de ambalare III;
tuturor grupurilor de ambalare.

491) Ambalajele pentru marfuri periculoase marcate cu litera 'Y' corespund:

grupului de ambalare I;
grupului de ambalare II;
grupului de ambalare III;

tuturor grupurilor de ambalare.

492) Ambalajele pentru marfuri periculoase marcate cu litera 'Z' corespund:
grupului de ambalare I;
grupului de ambalare II;
grupului de ambalare III;
tuturor grupurilor de ambalare.
493) Ambalajele marcate cu litera 'X' pot fi utilizate numai pentru marfurile periculoase avand:
grupul de ambalare I;
grupul de ambalare II;
grupul de ambalare III;
aceste ambalaje pot fi utilizate pentru toate grupurile de ambalare.
494) Ambalajele marcate cu litera 'Y' pot fi utilizate numai pentru marfurile periculoase avand:
grupurile de ambalare I si II;
grupurile de ambalare II si III;
grupurile de ambalare I si III;
aceste ambalaje pot fi utilizate pentru toate grupurile de ambalare.
495) Ambalajele marcate cu litera 'Z' pot fi utilizate numai pentru marfurile periculoase avand:
grupul de ambalare I;
grupul de ambalare II;
grupul de ambalare III;
aceste ambalaje pot fi utilizate pentru toate grupurile de ambalare.
496) O solutie (sau un amestec) este considerata poluant marin daca contine poluant (sau poluanti)
marin in proportie de peste:
10%;
15%;
20%;
25%.
497) O solutie (sau un amestec) este considerata poluant marin daca contine poluant (sau poluanti)
marin sever in proportie de peste:
7%;

5%;
3%;
1%.
498) Clasificarea substantelor, amestecurilor si solutiilor care prezinta riscuri multiple se face dupa:
compusul periculos cu masa cea mai mare;
compusul periculos cu volumul cel mai mare;
riscul primordial, avandu-se in atentie si riscurile subsidiare;
marfurile periculoase care prezinta riscuri multiple nu sunt admise la transportul pe mare.
499) Fiecare colet care contine marfuri periculoase va fi marcat durabil:
cu formula chimica a marfii continute;
cu denumirea tehnica corecta si numarul ONU;
cu denumirea comerciala si numarul ONU;
marcarea coletelor nu este obligatorie.
500) Coletele care contin poluanti marini ambalati, nedepasind 5 l pentru substante lichide si 5 kg
pentru substante solide , vor fi marcate durabil:
cu inscriptia MARINE POLLUANT;
cu denumirea comerciala si numarul ONU;
cu formula chimica a marfii continute;
pentru aceste colete marcajul MARINE POLLUANT nu este obligatoriu.

501) Coletele care contin poluanti marini severi ambalati, nedepasind 0,5 l pentru substante lichide si
0,5 kg pentru substante solide, vor fi marcate durabil:
cu inscriptia MARINE POLLUANT;
cu denumirea comerciala si numarul ONU;
cu formula chimica a marfii continute
pentru aceste colete marcajul MARINE POLLUANT nu este obligatoriu.
502) Marcajul coletelor care contin marfuri periculoase trebuie sa poata fi identificat si dupa ce
coletele au stat in apa de mare timp de cel putin:
o luna;
doua luni;
trei luni;

1 an.
503) Prin coloritul si grafica specifica, etichetele care se aplica pe coletele marfurilor periculoase retin
atentia asupra:
riscului prezentat de marfuri;
cantitatii compusului care da riscul primordial;
portului de descarcare;
etichetarea cotelor nu este obligatorie.
504) Etichetele uzuale care se aplica pe coletele marfurilor periculoase au forma de:
triunghi;
patrat;
dreptunghi;
romb.
505) Etichetele patrate care se aplica pe coletele marfurilor periculoase au dimensiunile:
minim 100x100 mm;
minim 200x200 mm;
minim 300x 300mm;
minim 400x400 mm.
506) Etichetele pentru atentionare privind poluantii marini au forma de:
patrat;
triunghi isoscel;
triunghi echilateral;
romb.
507) Etichetele marfurilor periculoase care au regim termic controlat au forma de:
patrat;
triunghi isoscel;
triunghi echilateral;
romb.
508) Etichetele de atentionare pentru unitatile de transport sub fumigare au forma de:
patrat;

triunghi;
romb;
dreptunghi.
509) Etichetele de atentionare pentru existenta unor riscuri subsidiare (care completeza etichetele
patrate de risc primordial) au forma de:
patrat;
dreptunghi;
triunghi;
romb.
510) Dupa ce ambalajele destinate marfurilor periculoase sunt supuse testelor de performanta, spre
deplina satisfactie a autoritatii competente, se elibereaza ' Certificatul de buna ambalare' de catre:
firma producatoare de ambalaje;
autoritatea competenta;
incarcator;
firma producatoare de marfuri periculoase.

511) La navele de transport marfuri si la navele de transport pasageri in numar limitat, marfurile
periculoase avand categoria de stivuire 'A' se vor stivui:
PE PUNTE SAU SUB PUNTE;
NUMAI PE PUNTE;
NUMAI SUB PUNTE;
INTERZIS.
512) La navele de transport pasageri in numar nelimitat, marfurile periculoase avand categoria de
stivuire 'A' se vor stivui:
PE PUNTE SAU SUB PUNTE;
NUMAI PE PUNTE;
NUMAI SUB PUNTE;
INTERZIS.
513) La navele de transport marfuri si la navele de transport pasageri in numar limitat, marfurile
periculoase avand categoria de stivuire 'B' se vor stivui:
PE PUNTE SAU SUB PUNTE;
NUMAI PE PUNTE;

NUMAI SUB PUNTE;

INTERZIS.
514) La navele de transport pasageri in numar nelimitat, marfurile periculoase avand categoria de
stivuire 'B' se vor stivui:
PE PUNTE SAU SUB PUNTE;
NUMAI PE PUNTE;
NUMAI SUB PUNTE;
INTERZIS.
515) La navele de transport marfuri si la navele de transport pasageri in numar limitat, marfurile
periculoase avand categoria de stivuire 'C' se vor stivui:
PE PUNTE SAU SUB PUNTE;
NUMAI PE PUNTE;
NUMAI SUB PUNTE;
INTERZIS.
516) La navele de transport pasageri in numar nelimitat, marfurile periculoase avand categoria de
stivuire 'C' se vor stivui:
PE PUNTE SAU SUB PUNTE;
NUMAI PE PUNTE;
NUMAI SUB PUNTE;
INTERZIS.
517) La navele de transport marfuri si la navele de transport pasageri in numar limitat, marfurile
periculoase avand categoria de stivuire 'D' se vor stivui:
PE PUNTE SAU SUB PUNTE;
NUMAI PE PUNTE;
NUMAI SUB PUNTE;
INTERZIS.
518) La navele de transport pasageri in numar nelimitat, marfurile periculoase avand categoria de
stivuire 'D' se vor stivui:
PE PUNTE SAU SUB PUNTE;
NUMAI PE PUNTE;
NUMAI SUB PUNTE;

INTERZIS.
519) La navele de transport marfuri si la navele de transport pasageri in numar limitat, marfurile
periculoase avand categoria de stivuire 'E' se vor stivui:
PE PUNTE SAU SUB PUNTE;
NUMAI PE PUNTE;
NUMAI SUB PUNTE;
INTERZIS.
520) La navele de transport pasageri in numar nelimitat, marfurile periculoase avand categoria de
stivuire 'E' se vor stivui:
PE PUNTE SAU SUB PUNTE;
NUMAI PE PUNTE;
NUMAI SUB PUNTE;
INTERZIS.

521) Inaltimea maxima de stivuire pentru coletele care contin marfuri periculoase este de:
1 m;
3 m;
5 m;
inaltimea de stivuire nu este limitata.
522) Cand se solicita supravegherea constanta a marfurilor periculoase, se recomanda stivuirea:
PE PUNTE;
SUB PUNTE;
NUMAI PE PUNTE;
NUMAI SUB PUNTE.
523) Cand este necesar accesul rapid la marfurile periculoase, se recomanda stivuirea:
PE PUNTE;
SUB PUNTE;
NUMAI PE PUNTE;
NUMAI SUB PUNTE.
524) Cand marfurile periculoase prezinta un risc substantial de formare a amestecurilor de gaze

explozive sau vapori extrem de toxici sau cand este posibila corodarea insesizabila a structurii navei, se
recomanda stivuirea:
PE PUNTE;
SUB PUNTE;
NUMAI PE PUNTE;
NUMAI SUB PUNTE.
525) Marfurile periculoase care degaja vapori cu efect narcotic si gazele inflamabile din clasa 2 se
recomanda a fi stivuite:
DEPARTE DE spatiile de locuit;
DEPARTE DE compartimentul masini;
NUMAI PE PUNTE;
NUMAI SUB PUNTE.
526) Marfurile periculoase din clasa 6.2. (substante infectioase) se recomanda a fi stivuite:
DEPARTE DE spatiile de locuit;
SEPARAT PRINTR-UN COMPARTIMENT COMPLET (SAU MAGAZIE) de spatiile de locuit;
NUMAI PE PUNTE;
NUMAI SUB PUNTE.
527) Marfurile periculoase din clasa 6.1. (substante toxice) avand grupele de ambalare I si II vor fi
stivuite:
DEPARTE DE marfurile alimentare;
SEPARAT DE marfurile alimentare;
NUMAI PE PUNTE;
NUMAI SUB PUNTE.
528) Marfurile periculoase din clasa 2.3. (gaze otravitoare) vor fi stivuite:
DEPARTE DE marfurile alimentare;
SEPARAT DE marfurile alimentare;
NUMAI PE PUNTE;
NUMAI SUB PUNTE.
529) Marfurile periculoase din clasa 6.2 (substante infectioase) vor fi stivuite:
DEPARTE DE marfurile alimentare;
SEPARAT DE marfurile alimentare;

SEPARAT PRINTR-UN COMPARTIMENT COMPLET (SAU MAGAZIE) de marfurile alimentare;

NUMAI SUB PUNTE.
530) Marfurile periculoase din clasa 8 (materiale si articole corozive) vor fi stivuite:
DEPARTE DE marfurile alimentare;
SEPARAT DE marfurile alimentare;
NUMAI PE PUNTE;
NUMAI SUB PUNTE.

531) Marfurile periculoase din clasa 6.1 (substante toxice) vor fi stivuite:
DEPARTE DE marfurile alimentare;
SEPARAT DE marfurile alimentare;
NUMAI PE PUNTE;
NUMAI SUB PUNTE.
532) Containerele inchise sau deschise care contin marfuri periculoase capabile sa emane gaze
inflamabile sau vapori, in cazul incarcarii sub punte, se vor stivui:
DEPARTE de unitatile de sarcina care necesita refrigerare sau incalzire;
SEPARAT DE unitatile de sarcina care necesita refrigerare sau incalzire;
SEPARAT PRINTR-UN COMPARTIMENT COMPLET (SAU MAGAZIE) de unitatile de sarcina care
necesita refrigerare sau incalzire;
pentru aceste containere, la stivuirea SUB PUNTE, nu exista cerinte speciale de separare.
533) Toate substantele explozive din clasa 1 de marfuri periculoase au fost impartie in :
9 grupe de compatibilitate;
11 grupe de compatibilitate;
13 grupe de compatibilitate;
15 grupe de compatibilitate.
534) Substantele apartinand clasei 1 de marfuri periculoase trebuie mentinute la bord :
la temperaturi ridicate;
la temperaturi normale;
la temperaturi scazute;
pentru aceste substante nu sunt restrictii privind regimul de temperatura.

535) Stivuirea substantelor apartinand clasei 1 de marfuri periculoase se va face :

DEPARTE DE surse de caldura;
SEPARAT DE surse de caldura;
SEPARAT PRINTR-UN COMPARTIMENT COMPLET (SAU MAGAZIE )de surse de caldura;
fara restrictii.
536) Pentru transportul in siguranta al marfurilor periculoase din clasa 1 (explozivi), spatiile de
depozitare au fost impartite in :
2 tipuri de stivaj;
3 tipuri de stivaj;
4 tipuri de stivaj;
5 tipuri de stivaj.
537) In scopul stivuirii marfurilor periculoase din clasa 1, un spatiu de depozitare 'ordinar' corespunde
:
tipului de stivaj I;
tipului de stivaj II;
tipului de stivaj III;
tipului de stivaj IV.
538) In scopul stivuirii marfurilor periculoase din clasa 1, un spatiu de depozitare de tip 'depozit'
corespunde :
tipului de stivaj I;
tipului de stivaj II;
tipului de stivaj III;
tipului de stivaj IV.
539) In scopul stivuirii marfurilor periculoase din clasa 1, un spatiu de depozitare pentru 'pirotehnice'
corespunde :
tipului de stivaj I;
tipului de stivaj II;
tipului de stivaj III;
tipului de stivaj IV.
540) In scopul stivuirii marfurilor periculoase din clasa 1, un spatiu de depozitare pentru 'articole
speciale' corespunde :
tipului de stivaj I;

tipului de stivaj II;

tipului de stivaj III;
tipului de stivaj IV.

541) La stivuirea marfurilor periculoase din clasa 2, PE PUNTE, recipientele vor fi protejate impotriva :
intemperiilor;
apei de mare;
radiatiei solare;
la stivuirea PE PUNTE a acestor marfuri nu sunt cerinte speciale.
542) La stivuirea marfurilor periculoase din clasa 2, SUB PUNTE, recipientele vor fi depozitate in spatii
de marfa :
ventilate natural;
ventilate mecanic;
neventilate;
la stivuirea SUB PUNTE a acestor marfuri nu sunt cerinte speciale.
543) In cazul marfurilor periculoase din clasa 2 se recomanda stivuirea :
DEPARTE DE spatiile de locuit;
SEPARAT DE spatiile de locuit;
SEPARAT PRINTR-UN COMPARTIMENT COMPLET (SAU MAGAZIE) de spatiile de locuit;
pentru aceste marfuri nu sunt recomandari speciale.
544) Daca nu fac parte din unitati de transport inchise, marfurile periculoase din clasa 3.2 (cu punct
de aprindere intermediar), ambalate in canistre, butoaie sau recipiente de plastic, vor fi stivuite :
PE PUNTE SAU SUB PUNTE;
NUMAI PE PUNTE;
NUMAI SUB PUNTE;
pentru aceste marfuri nu sunt recomandari speciale.
545) Pe timpul transportului, marfurile periculoase din clasa 3 vor fi mentinute :
la temperaturi joase;
la temperaturi normale;
la temperaturi ridicate;

pentru aceste marfuri nu sunt recomandari speciale.

546) Marfurile periculoase din clasa 3, care sunt daunatoare mediului marin, vor fi stivuite, de
preferinta :
PE PUNTE SAU SUB PUNTE;
NUMAI PE PUNTE;
NUMAI SUB PUNTE;
pentru aceste marfuri nu sunt recomandari speciale.
547) Marfurile periculoase din clasa 4, care sunt ambalate in cutii de carton, vor fi stivuite :
PE PUNTE SAU SUB PUNTE;
NUMAI PE PUNTE;
NUMAI SUB PUNTE;
pentru aceste marfuri nu sunt recomandari speciale.
548) Marfurile periculoase din clasa 4.1 vor fi stivuite :
DEPARTE DE surse de caldura;
SEPARAT DE surse de caldura;
SEPARAT PRINTR-UN COMPARTIMENT COMPLET (SAU MAGAZIE) de surse de caldura;
pentru aceste marfuri nu sunt recomandari speciale.
549) Marfurile periculoase din clasa 4.2 vor fi stivuite :
DEPARTE DE spatiile de locuit;
SEPARAT DE spatiile de locuit;
SEPARAT PRINTR-UN COMPARTIMENT COMPLET (SAU MAGAZIE) de spatiile de locuit;
pentru aceste marfuri nu sunt recomandari speciale.
550) Marfurile periculoase din clasa 5.1 se stivuiesc :
DEPARTE DE spatiile de locuit;
SEPARAT DE spatiile de locuit;
SEPARAT PRINTR-UN COMPARTIMENT COMPLET (SAU MAGAZIE) de spatiile de locuit;
pentru aceste marfuri nu sunt recomandari speciale.

551) In caz de incendiu in care sunt implicate marfuri periculoase din clasa 5.1 se recomanda
utilizarea de :

gaz inert;
abur;
mari cantitati de apa;
pentru aceste marfuri nu sunt recomandari speciale.
552) Marfurile periculoase din clasa 5.2 se vor stivui :
DEPARTE DE surse de caldura;
SEPARAT DE surse de caldura;
SEPARAT PRINTR-UN COMPARTIMENT COMPLET (SAU MAGAZIE) de surse de caldura;
pentru aceste marfuri nu sunt recomandari speciale.
553) Marfurile periculoase din clasa 5.2 se transporta :
la temperaturi scazute;
la temperaturi normale;
la temperaturi ridicate;
sub temperatura controlata..
554) Marfuri periculoase din clasa 6.1 se stivuiesc :
DEPARTE DE spatiile de locuit;
DEPARTE DE surse de caldura;
DEPARTE DE produse alimentare;
DEPARTE DE spatiile de locuit, de surse de caldura si de marfuri alimentare.
555) Marfurile periculoase din clasa 6.2 se vor stivui :
DEPARTE DE marfuri alimentare, spatii de locuit si cai de acces;
SEPARAT DE marfuri alimentare, spatii de locuit si cai de acces;
SEPARAT PRINTR-UN COMPARTIMENT COMPLET (SAU MAGAZIE) de marfuri alimentare, spatii
de locuit si cai de acces;
pentru aceste marfuri nu sunt recomandari speciale.
556) Ambalajele materialelor radioactive care, in conditii normale de transport impiedica orice pierderi
sau dispersare a continutului radioactiv, manifestandu-si functia de ecran de protectie, sunt :
ambalaje de tip B;
ambalaje de tip A;
ambalaje de tip C;

ambalaje de tip D.
557) Ambalajele materialelor radioactive care trebuie sa reziste conditiilor normale de transport, dar si
in cazul unui accident, sunt :
ambalaje de tip B;
ambalaje de tip A;
ambalaje de tip C;
ambalaje de tip D.
558) Marfurile periculoase din clasa 8, ambalate in materiale plastice, fara protectie exterioara, vor fi
mentinute la :
temperaturi ridicate;
temperaturi normale;
temperaturi scazute;
pentru aceste marfuri nu sunt recomandari speciale.
559) Marfurile periculoase din clasa 8 se recomanda a fi stivuite :
DEPARTE DE spatiile de locuit;
SEPARAT DE spatiile de locuit;
SEPARAT PRINTR-UN COMPARTIMENT COMPLET (SAU MAGAZIE) de spatiile de locuit;
pentru aceste marfuri nu sunt recomandari speciale.
560) O separate eficienta, astfel incat marfurile periculoase incompatibile sa nu poata interactiona
periculos in cazul unui accident (dar sa poata fi transportate in acelasi compartiment sau pe punte)
corespunde cerintei de separare :
DEPARTE DE;
SEPARAT DE;
SEPARAT PRINTR-UN COMPARTIMENT COMPLET (SAU MAGAZIE);
Codul IMDG nu prevede o astfel de separare.

561) La stivuirea marfurilor periculoase incompatibile care au cerinta de separare DEPARTE DE se

asigura o separare orizontala intre colete de minim :
1m;
3 m;
5 m;
7 m;

562) Separarea marfurilor periculoase prin dispunerea coletelor in compartimente diferite, la stivuirea
SUB PUNTE, corespunde cerintei de separare :
DEPARTE DE;
SEPARAT DE;
SEPARAT PRINTR-UN COMPARTIMENT COMPLET (SAU MAGAZIE);
Codul IMDG nu prevede o astfel de separare.
563) La stivuirea marfurilor periculoase incompatibile care au cerinte de segregare SEPARAT DE , in
cazul stivuirii PE PUNTE, se asigura o separare orizontala intre colete de minim :
7 m;
5 m;
3 m;
1 m.
564) Separarea completa (orizontala si verticala) a marfurilor periculoase incompatibile, printr-un
compartiment, la stivuirea SUB PUNTE, corespunde cerintei de separare :
SEPARAT DE;
SEPARAT PRINTR-UN COMPARTIMENT COMPLET (SAU MAGAZIE);
SEPARAT LONGITUDINAL PRINTR-UN COMPARTIMENT COMPLET DE INTERVENTIE (SAU
MAGAZIE);
Codul IMDG nu prevede o astfel de separare.
565) La stivuirea marfurilor periculoase incompatibile care au cerinta de segregare SEPARAT PRINTRUN COMPARTIMENT COMPLET (SAU MAGAZIE), in cazul stivuirii PE PUNTE, separarea se face
alegandu-se o distanta :
de 1 m;
de 3 m;
de 5 m;
corespunzatoare.
566) La stivuirea marfurilor periculoase incompatibile SUB PUNTE, atunci cand separarea verticala nu
satisface cerintele securitatii transportului, se aplica cerinta de separare :
SEPARAT DE;
SEPARAT PRINTR-UN COMPARTIMENT COMPLET (SAU MAGAZIE);
SEPARAT LONGITUDINAL PRINTR-UN COMPARTIMENT COMPLET DE INTERVENTIE (SAU
MAGAZIE);
Codul IMDG nu prevede o astfel de separare.

567) Containerele inchise sau deschise, care contin marfuri periculoase incompatibile, pot fi stivuite pe
aceeasi verticala daca :
sunt separate vertical de o distanta de minim 3 m;
sunt separate de o punte rezistenta la foc si apa;
intre ele exista un spatiu interzis stivuirii;
Codul IMDG nu prevede o astfel de separare..
568) Containerele inchise care contin marfuri periculoase incompatibile, in cazul cerintei de separare
DEPARTE DE, pot fi stivuite pe aceeasi verticala daca :
sunt separate vertical de o distanta de minim 3 m;
sunt separate de o punte rezistenta la foc si apa;
intre ele exista un spatiu interzis stivuirii;
Codul IMDG nu prevede o astfel de separare.
569) Separarea containerelor care contin marfuri periculoase incompatibile, printr-o punte rezistenta
la foc si apa, fara a fi amplasate pe aceeasi vericala, corespunde cerintei de segregare :
DEPARTE DE;
SEPARAT DE;
SEPARAT PRINTR-UN COMPARTIMENT COMPLET (SAU MAGAZIE);
Codul IMDG nu prevede o astfel de separare.
570) Stivuirea PE PUNTE SAU SUB PUNTE a containerelor inchise, care contin marfuri periculoase
incompatibile, avand cerinta de separare DEPARTE DE, se poate face fara restrictie :
in plan longitudinal si transversal;
in plan transversal;
in plan longitudinal;
Codul IMDG nu prevede o astfel de separare.

571) La stivuirea PE PUNTE SAU SUB PUNTE a containerelor deschise care contin marfuri periculoase
incompatibile, avand cerinta de separare DEPARTE DE, separarea longitudinala se face :
printr-o distanta de minim 3 m;
printr-un container neutru sau un perete rezistent la foc si apa;
printr-un spatiu interzis stivuirii;
Codul IMDG nu prevede o astfel de separare.
572) La stivuirea PE PUNTE SAU SUB PUNTE a containerelor deschise, care contin marfuri periculoase
incompatibile, avand cerinta de separare DEPARTE DE, separarea transversala se face :

printr-o distanta de minim 3 m;

printr-un container neutru;
prin doua containere neutre;
Codul IMDG nu prevede o astfel de separare.
573) La stivuirea PE PUNTE SAU SUB PUNTE a containerelor inchise, care contin marfuri periculoase
incompatibile, avand cerinta de segregare SEPARAT DE, separarea longitudinala se face :
printr-o distanta de minim 3 m;
printr-un spatiu interzis stivuirii;
printr-un container neutru sau un perete rezistent la foc si apa;
Codul IMDG nu prevede o astfel de separare.
574) La stivuirea PE PUNTE a containerelor deschise, care contin marfuri periculoase incompatibile,
avand cerinta de segregare SEPARAT DE, separarea longitudinala se face :
printr-o distanta de minim 3 m;
printr-un container neutru sau un perete rezistent la foc si apa;
printr-un spatiu interzis stivuirii;
Codul IMDG nu prevede o astfel de separare.
575) La stivuirea PE PUNTE SAU SUB PUNTE a containerelor inchise, care contin marfuri periculoase
incompatibile, avand cerinta de segregare SEPARAT DE, separarea transversala se face :
printr-un spatiu echivalent cu 2 containere;
printr-o distanta de minim 3 m;
printr-un spatiu interzis stivuirii;
printr-un spatiu echivalent cu un container.
576) La stivuirea PE PUNTE a containerelor deschise, care contin marfuri periculoase incompatibile,
avand cerinta de segregare SEPARAT DE, separarea transversala se face :
printr-o distanta de minim 3 m;
printr-un spatiu echivalent cu 2 containere;
printr-un spatiu echivalent cu un container;
printr-un spatiu interzis stivuirii.
577) La stivuirea SUB PUNTE a containerelor deschise, care contin marfuri periculoase incompatibile,
avand cerinta de segregare SEPARAT DE, separarea longitudinala se face :
printr-o distanta de minim 3 m;

printr-un spatiu interzis stivuirii;

printr-un spatiu echivalent cu 2 containere;
printr-un perete rezistent la foc si apa.
578) La stivuirea SUB PUNTE a containerelor deschise, care contin marfuri periculoase incompatibile,
avand cerinta de segregare SEPARAT DE, separarea transversala se face:
printr-o distanta de minim 3 m;
printr-un spatiu interzis stivuirii;
printr-un perete rezistent la foc si apa;
printr-un spatiu echivalent cu 2 containere.
579) La stivuirea PE PUNTE a containerelor inchise si deschise, care contin marfuri periculoase
incompatibile, avand cerinta de segregare SEPARAT PRINTR-UN COMPARTIMENT COMPLET (SAU
MAGAZIE), separarea longitudinala se face:
printr-o distanta de minim 3 m;
printr-un spatiu echivalent cu un container;
printr-un spatiu echivalent cu 2 containere;
printr-un spatiu echivalent cu 3 containere.
580) La stivuirea PE PUNTE a containerelor inchise si deschise, care contin marfuri periculoase
incompatibile, avand cerinta de segregare SEPARAT PRINTR-UN COMPARTIMENT COMPLET (SAU
MAGAZIE), separarea transversala se face :
printr-o distanta de minim 3 m;
printr-un spatiu echivalent cu un container;
printr-un spatiu echivalent cu 2 containere;
printr-un spatiu echivalent cu 3 containere.

581) La stivuirea SUB PUNTE a containerelor inchise, care contin marfuri periculoase incompatibile,
avand cerinta de segregare SEPARAT PRINTR-UN COMPARTIMENT COMPLET (SAU MAGAZIE),
separarea orizontala se face :
printr-o distanta de minim 3 m;
printr-un spatiu echivalent cu un container;
printr-un perete rezistent la foc si apa;
prin 2 pereti rezistenti la foc si apa.
582) La stivuirea SUB PUNTE a containerelor deschise, care contin marfuri periculoase incompatibile,
avand cerinta de segregare SEPARAT PRINTR-UN COMPARTIMENT COMPLET (SAU MAGAZIE),
separarea orizontala se face :

printr-un perete rezistent la foc si apa;

prin 2 pereti rezistenti la foc si apa;
prin 3 pereti rezistenti la foc si apa;
printr-un spatiu echivalent cu 2 containere.
583) La stivuirea PE PUNTE a containerelor inchise si deschise, care contin marfuri periculoase
incompatibile, avand cerinta de segregare SEPARAT LONGITUDINAL PRINTR-UN COMPARTIMENT
COMPLET DE INTERVENTIE (SAU MAGAZIE), separarea longitudinala se face printr-o distanta de :
12 m;
24 m;
36 m;
48 m.
584) La stivuirea SUB PUNTE a containerelor inchise, care contin marfuri periculoase incompatibile,
avand cerinta de segregare SEPARAT LONGITUDINAL PRINTR-UN COMPARTIMENT COMPLET DE
INTERVENTIE (SAU MAGAZIE), separarea orizontala se poate face :
printr-un perete rezistent la foc si apa;
printr-un spatiu echivalent cu 2 containere;
prin 2 pereti rezistenti la foc si apa;
prin 3 pereti rezistenti la foc si apa.
585) La stivuirea SUB PUNTE a containerelor inchise, care contin marfuri periculoase incompatibile,
avand cerinta de segregare SEPARAT LONGITUDINAL PRINTR-UN COMPARTIMENT COMPLET DE
INTERVENTIE (SAU MAGAZIE), separarea orizontala se poate face :
printr-un perete rezistent la foc si apa;
prin doi pereti rezistenti la foc si apa;
printr-un spatiu echivalent cu 2 containere;
printr-un perete rezistent la foc si apa si o distanta de 24 m (distanta de perete fiind de minim
6,1 m).
586) La stivuirea SUB PUNTE a containerelor deschise, care contin marfuri periculoase incompatibile,
avand cerinta de segregare SEPARAT LONGITUDINAL PRINTR-UN COMPARTIMENT COMPLET DE
INTERVENTIE (SAU MAGAZIE), separarea orizontala se face :
printr-un perete rezistent la foc si apa;
prin 2 pereti rezistenti la foc si apa;
prin 3 pereti rezistenti la foc si apa;
Codul IMDG nu prevede o astfel de separare.
587) La bordul navelor Ro-Ro, marfurile periculoase din clasele 3.1 si 3.2 vor fi stivuite :

PE PUNTE SAU SUB PUNTE;

NUMAI SUB PUNTE;
NUMAI PE PUNTE;
pentru aceste marfuri nu sunt cerinte speciale.
588) La bordul navelor R0-R0, la stivuirea PE PUNTE SAU SUB PUNTE a incarcaturilor unitare care
contin marfuri periculoase incompatibile, avand cerinta de segregare DEPARTE DE, separarea se face
printr-o distanta orizontala de :
minim 3 m;
minim 6 m;
minim 12 m;
in acest caz nu se impune distanta de separare.
589) La bordul navelor Ro-Ro, la stivuirea PE PUNTE SAU SUB PUNTE a incarcaturilor unitare de tip
inchis, care contin marfuri periculoase incompatibile, avand cerinta de segregare SEPARATE DE,
separarea se face printr-o distanta orizontala de :
minim 3 m;
minim 6 m;
minim 12 m;
in acest caz nu se impune distanta de separare.
590) La bordul navelor Ro-Ro, la stivuirea SUB PUNTE a incarcaturilor unitare, care contin marfuri
incompatibile, avand cerinta de segregare SEPARAT DE, separarea se face
printr-un perete sau o punte rezistente la foc si apa;
printr-un spatiu echivalent cu o incarcatura unitara;
printr-o distanta orizontala de 24 m;
in acest caz nu se impune distanta se separare.

591) La bordul navelor Ro-Ro, la stivuirea SUB PUNTE a incarcaturilor unitare de tip inchis, care contin
marfuri periculoase incompatibile, avand cerinta de segregare SEPARAT DE, separarea se face :
printr-un perete sau o punte rezistente la foc si apa;
printr-un spatiu echivalent cu o incarcatura unitara;
printr-o distanta orizontala de minim 12 m;
in acest caz nu se impune distanta de separare.
592) La bordul navelor Ro-Ro, la stivuirea PE PUNTE a incarcaturilor unitare, care contin marfuri
periculoase incompatibile, avand cerinta de segregare SEPARAT DE, separarea se face printr-o distanta

orizontala de :
minim 3 m;
minim 6 m;
minim 12 m;
in acest caz nu se impune distanta de separare.
593) La bordul navelor Ro-Ro, la stivuirea PE PUNTE a incarcaturilor unitare de tip inchis, care contin
marfuri periculoase incompatibile, avand cerinta se segregare SEPARAT DE, separarea se face printr-o
distanta orizontala de :
minim 3 m;
minim 6 m;
minim 12 m;
in acest caz nu se impune distanta se separare.
594) La bordul navelor Ro-Ro, la stivuirea SUB PUNTE a incarcaturilor unitar, care contin marfuri
periculoase incompatibile, avand cerinta de segregare SEPARAT PRINTR-UN COMPARTIMENT COMPLET
(SAU MAGAZIE), separarea se face :
printr-un perete despartitor, sau o punte de interventie, rezistente la foc si apa;
prin doi pereti despartitori sau doua punti de interventie, rezistenete la foc si apa;
printr-un spatiu echivalent cu o incarcatura unitara;
in acest caz nu se impune distanta de separare.
595) La bordul navelor Ro-Ro, la stivuirea SUB PUNTE a incarcaturilor unitare de tip inchis, care contin
marfuri periculoase incompatibile, avand cerinta de segregare SEPARAT PRINTR-UN COMPARTIMENT
(SAU MAGAZIE), separarea se face :
printr-o distanta orizontala de minim 20 m;
printr-o distanta orizontala de minim 40 m;
prin doi pereti sau doaua punti rezistente la foc sau apa;
in acest caz nu se impune distanta de separare.
596) La bordul navelor Ro-Ro, la stivuirea PE PUNTE a incarcaturilor unitare (inclusiv cele de tip
inchis), care contin marfuri periculoase incompatibile, avand cerinta de segregare SEPARAT PRINTR-UN
COMPARTIMENT COMPLET (SAU MAGAZIE), separarea se face printr-o distanta orizontala de :
minim 12 m;
minim 20 m;
minim 40 m;
in acest caz nu se impune distanta de separare.

597) La bordul navelor Ro-Ro, la stivuirea SUB PUNTE a incaracaturilor unitare, care contin marfuri
periculoase incompatibile, avand cerinta de segregare SEPARAT LONGITUDINAL PRINTR-UN
COMPARTIMENT COMPLET DE INTERVENTIE (SAU MAGAZIE), separarea se face :
printr-o distanta orizontala de minim 20 m;
printr-un perete rezistent la foc si apa;
prin doi pereti despartitori rezistenti la foc si apa, asigurandu-se ca si puntile sa fie rezistente
la foc si apa;
in acest caz nu se impune distanta de separare.
598) La bordul navelor Ro-Ro, la stivuirea SUB PUNTE a incarcaturilor unitare de tip inchis, care contin
marfuri periculoase incompatibile, avand cerinta de segregare SEPARAT LONGITUDINAL PRINTR-UN
COMPARTIMENT COMPLET DE INTERVENTIE (SAU MAGAZIE), separarea se face :
printr-o distanta orizontala de minim 20 m;
printr-o distanta orizontala de minim 40 m, asigurandu-se ca puntile sa fie rezistente la foc si
apa;
printr-un perete despartitor rezistent la foc si apa;
in acest caz nu se impune distanta de separare.
599) La bordul navelor Ro-Ro, la stivuirea PE PUNTE a incarcaturilor unitare (inclusiv cele de tip
inchis), care contin marfuri periculoase incompatibile, avand cerinta de segregare SEPARAT
LONGITUDINAL PRINTR-UN COMPARTIMENT COMPLET DE INTERVENTIE (SAU MAGAZIE), separarea se
face printr-o distanta orizontala de :
minim 20 m;
minim 30 m;
minim 40 m;
in acest caz nu se impune distanta de separare.
600) Numarul fisei de securitate si grupele de materii sunt cuprinse in fisele de securitate :
in sectiunea 1;
in sectiunea 2;
in sectiunea 3;
fisele de securitate nu cuprind aceste elemente.

601) Echipamentul special necesar in caz de urgenta, precum si materialele de interventie si

decontaminare sunt cuprinse in fisele de securitate :
in sectiunea 1;
in sectiunea 2;
in sectiunea 3;
in sectiunea 4.

602) Procedurile de siguranta in cazul accidentelor care implica marfuri periculoase sunt cuprinse in
fisele de securitate :
in sectiunea 1;
in sectiunea 2;
in sectiunea 3;
in sectiunea 4.
603) Actiunile de interventie in cazul accidentelor care implica marfuri periculoase sunt cuprinse in
fisele de securitate :
in sectiunea 1;
in sectiunea 2;
in sectiunea 3;
in sectiunea 4.
604) Masurile de prim ajutor in cazul accidentelor care implica marfuri periculoase (prezentate sub
forma de trimitere la MFAG) sunt cuprinse in fisele de securitate :
in sectiunea 1;
in sectiunea 3;
in sectiunea 5;
fisele de securitate nu cuprind aceste elemente.
605) Algoritmul activitatilor recomandate pentru transportul de marfuri periculoase cuprinde:
primirea listei de incarcare cu marfuri periculoase;
procurarea documentatiei tehnice necesare;
analiza posibilitatilor tehnice si constructive ale navei, in raport cu cerintele specifice claselor de
marfuri periculoase;
toate cele trei activitati mentionate.
606) Algoritmul activitatilor recomandate pentru transportul de marfuri periculoase cuprinde:
studierea caracteristicilor si a proprietatilor marfurilor periculoase oferite spre incarcare;
intocmirea planului de incarcare;
redactarea si inaintarea cererii de echipament, materiale de interventie si materiale de
decontaminare;
toate cele trei activitati mentionate.
607) Algoritmul activitatilor recomandate pentru transportul de marfuri periculoase cuprinde:
stabilirea masurilor necesare pentru incarcarea marfurilor periculoase, tinand cont de riscurile

primordiale si secundare ale acestora;

stabilirea componentei echipei de interventie si a ofiterului responsabil cu operarea marfurilor
periculoase;
stabilirea rolurilor pentru echipaj;
toate cele trei activitati mentionate.
608) Algoritmul activitatilor recomandate pentru transportul de marfuri periculoase cuprinde:
stabilirea graficului de supraveghere a incarcarii, transportului si descarcarii marfurilor
periculoase;
stabilirea restrictiilor de acces si circulatie la bord;
stabilirea locului pentru depozitarea echipamentului de interventie si efectuarea exercitiilor de
antrenament;
toate cele trei activitati mentionate.
609) Controalele organizate de autoritatile competente, la bordul navelor care transporta marfuri
periculoase, au ca obiective:
identificarea marfurilor periculoase;
declaratia de marfuri periculoase;
modul de stivuire;
toate cele trei obiective mentionate.
610) Controalele organizate de autoritatile competente, la bordul navelor care transporta marfuri
periculoase, au ca obiective :
respectarea indicatiilor referitoare la stivuire;
existenta materialelor de protectie si interventie conform fiselor de securitate;
planul de interventie si rolul de echipaj;
toate cele trei obiective mentionate.

611) Controalele organizate de autoritatile competente, la bordul navelor care transporta marfuri
periculoase, au ca obiective :
existenta si instruirea echipelor de interventie;
cunoasterea masurilor de prim ajutor medical;
semnalizarea specifica a marfurilor periculoase la bord;
toate cele trei obiective mentionate.
612) Substantele lichide sau solide, susceptibile de incingere spontana (in conditii normale de
transport) sau de incalzire la contactul cu aerul, ducand la autoaprindere, sunt marfuri periculoase din
:

clasa 3;
clasa 4, diviziunea 4.1;
clasa 4, diviziunea 4.2;
aceste substante nu sunt considerate marfuri periculoase.
613) Incarcarea navelor petroliere se realizeaza :
numai cu pompele navei;
numai cu mijloacele terminalului (pompe sau prin cadere libera);
cu pompele navei si cu mijloacele terminalului (pompe sau prin cadere libera);
metoda de incarcare se stabileste prin contract.
614) Descarcarea navelor petroliere se realizeaza :
numai cu pompele navei;
numai cu pompele terminalului;
cu pompele navei si cu pompele terminalului;
metoda de descarcare se stabileste prin contract.
615) Distanta masurata pe verticala, de la nivelul lichidului din tanc pana la cerul tancului (sau alt
punct de referinta), se defineste ca :
sonda;
inaltime de constructie;
spatiu de expansiune;
ulaj.
616) Corectia de asieta se aplica ulajelor masurate prin :
utilizarea scarii Bonjean;
utilizarea graficelor de asieta;
utilizarea tabelelor sau graficelor continute in tablele de calibrare a tancurilor;
asieta nu influenteaza citirea ulajelor.
617) Masurarea ulajelor, la bordul navelor petroliere, se poate face :
cu teurile de ulaj;
cu ruleta gradata;
cu instalatiile automate de citire a ulajelor;

cu toate cele trei metode mentionate.

618) Protectia tancurilor petroliere impotriva riscului de explozie datorat electricitatii statice se
realizeaza :
cu abur;
cu gaz inert;
cu spuma chimica;
la tancurile petroliere nu exista riscul acumularilor electrostatice.
619) Constructia de nave petroliere cu tancuri separate de balast este o cerinta a :
Codului ISM;
Conventiei SOLAS 74
Conventiei MARPOL 73/78;
Codului IBC.
620) La incarcarea navelor transportoare de gaze lichefiate, racirea tancurilor de marfa se realizeaza :
prin absorbtie;
prin compresie;
prin detenta;
pentru incarcarea acestor nave nu este necesara racirea tancurilor de marfa.

621) La navele transportoare de gaze lichefiate, protectia tancurilor de marfa impotriva riscului de
explozie se realizeaza :
cu abur;
cu gaz inert;
cu spuma chimica;
cu azbest.
622) La navele transportoare de gaze lichefiate, racirea tancurilor de marfa se realizeaza :
cu aer racit de instalatiile navei;
cu aer racit de instalatiile terminalului;
cu o cantitate mica de gaz lichefiat;;
racirea tancurilor de marfa nu este necesara.
623) Gazul inert utilizat la navele transportoare de gaze lichefiate are punctul de lichefiere cuprins

intre :
minus 10 grade C si minus 20 grade C;
minus 20 grade C si minus 30 grade C;
minus 30 grade C si minus 40 grade C;
minus 40 grade C si minus 50 grade C.
624) Procesul de racire a tancurilor de marfa, la navele transportoare de gaze lichefiate, dureaza intre
:
30 - 45 ore;
25 - 40 ore;
20 - 35 ore;
15 - 30 ore.
625) Incarcarea navelor tanc pentru produse chimice se realizeaza :
numai cu pompele navei;
numai cu pompele terminalului;
cu pompele navei si cu pompele terminalului;
metoda de incarcare se stabileste prin contract.
626) Descarcarea navelor tanc pentru produse chimice se realizeaza :
numai cu pompele navei;
numai cu pompele terminalului;
cu pompele navei si cu pompele terminalului;
metoda de descarcare se stabileste prin contract.
627) Constructia si echiparea navelor care transporta produse chimice in vrac este reglementata de :
Codul IBC;
Codul ISM;
Codul LSA;
Codul STCW.
628) La navele care transporta marfuri lichide in vrac, volumul ocupat de marfa in tancuri se
determina cu tablele de calibrare a tancurilor, functie de :
temperatura marfii;
densitatea marfii;

ulajul marfii;
sonda tancului de marfa.
629) Pentru calculul cantitatii de marfa prin metoda ulajelor, temperatura marfii se masoara :
la fiecare tanc de marfa;
la minim trei tancuri de marfa;
la un singur tanc de marfa;
temperatura marfii se ia din 'Certificatul de calitate si cantitate'.
630) In calculul cantitatii de marfa prin metoda ulajelor, pentru reducerea volumului marfii la
temperatura standard, se utilizeaza :
tablele de calibrare;
tablele de sonde;
tablele ASTM-IP;
cantitatea de marfa nu poate fi determinata prin reducerea volumului la temperatura standard.

631) In calculul cantitatii de marfa prin metoda ulajelor, corectia densitatii relative pentru diferenta de
temperatura se obtine cu relatia :

632) Capacitatea de incarcare a navelor containiere se exprima in :

TDW;
TRB;
TRN;
TEU.
633) Navele containiere care efectueaza transporturi intercontinentale sunt denumite in mod curent :
nave mama (mother vessels);
nave de aprovizionare (feeders);
nave auxiliare;
nave universale.

634) Navele containiere care efectueaza transporturi zonale sunt denumite in mod curent :
nave mama (mother vessels);
nave de aprovizionare (feeders);
nave auxiliare;
nave universale.
635) Containerele inchise se incarca la bordul navelor containiere :
pe punte si sub punte;
numai pe punte;
numai sub punte;
aceste containere sunt interzise transportului maritim.
636) Containerele deschise se incarca la bordul navelor containiere :
pe punte si sub punte;
numai pe punte;
numai sub punte;
aceste containere sunt interzise transportului maritim.
637) Containerele platforma se incarca la bordul navelor containiere :
pe punte sau sub punte;
numai pe punte;
numai sub punte;
aceste containere sunt interzise transportului maritim.
638) Containerele frigorifice (pline) se incarca la bordul navelor containiere :
pe punte sau sub punte (in numar limitat);
numai pe punte;
numai sub punte;
aceste containere sunt interzise transportului maritim.
639) Planul de incarcare (bay-plan) la navele containiere este o sectiune a navei in plan
longitudinal-diametral;
transversal;
orizontal;

vertical.

640) Un container standard de 20 are dimensiunile :

20 x 8 x 8
20 x 8 x 8 06
20 x 8 x 9
20 x 8 x 9 06

641) Un container de 20 high cubeare dimensiunile :

20 x 8 x 8
20 x 8 x 8 06
20 x 8 x 9
20 x 8 x 9 06
642) Un container standard de 40 are dimensiunile :
40 x 8 x 8
40 x 8 x 8 06
40 x 8 x 9
40 x 8 x 9 06
643) Un container de 40 high cubeare dimensiunile :
40 x 8 x 8
40 x 8 x 8 06
40 x 8 x 9
40 x 8 x 9 06
644) In mod frecvent, la bordul navelor containiere se incarca :
numai containere de 20;
containere de 45;
numai containere de 40;
containere de 20 si 40
645) Pentru manipularea containerelor, in terminalele specializate, se utilizeaza
spreader

graifer
zbir
gafe
646) Pentru amararea containerelor, pe punte, se utilizeaza
zavoare de baza (base-locks)
zavoare duble (twist-locks)
bare metalice cu tirant (crossing bars)
toate dispozitivele mentionate