cOueA PARIN! SI SERIITOR! BISERICES TY . INITIATAVANUL 1977 DE PATIIARIUL JUSTIN (1986) SURELUATA, INSERIENOUA, 18 ANU 2007 ‘eM CUVANTAREA PREAFERUCEFULUL PARINTE DANIEL PATRIARHU BISERICT ORTODOSE ROMANE CCOMISIA PATRISTICA Proyadine: Davie, Patviashal Bisricti Ortodoxe Romane Vicepregeing: trains, Episcop Vint Pastarhal Prof. uni, die Kian Portscus Membr: Pr. pro. univ de, Constantin Coma ot univ. de, Taian DIAcoNes Prof. univ. dr. Nicolae-Serban TANAYOCAS Leet univ df Bogan Tar CzABAN: Prof univ Flor Trott Secretar tact, uni Aalian MARINES, ‘ootdonator al volun Lect, univ. dr, Octavian GoDoN aa ei ais ARES FP ve eC} ¥ BISERICES TE mu a SFANTUL VASILE CEL MARE Comentariu la cartea Profetului Isaia “Traducere din limba geach, Jntcoducere gi note de ALEXANDRU MAA Carte tipartd cu binecuvantarea Preafericitului Parinte DANIEL Patriarhul Bisericit Ortodoxe Romane Falicura Basilica a Pateiarhiei Romane Bucuresti, 2009208 St. VASILE CEL MARE, CAPITOLUL VI 182, «Si a fost in anul edd a murit Ozia regele L-am vazut pe Pomnul. $i fost erimis catre mine unui dintre serafimis". Intotdeauna de la zidirea si intemeierea lumii puterile dum: Heveiesti au fost trimise citre sfingi, pentru a indrepta lardsi nesainds fatea firii omenesti. Acum a fost trimis gi la Isaia, pentru a-i inde. Pita picatele si al curifa, A fost trimis cind La auzit jelindu-si Dropriile suferinge si mirturisindusi picatul din gindutile lui. CSc ‘ spus: «O, tidlosul de mine! ct sunt strdpuns de durere, ect om fi {nd gi avand buze necurate, focuiese tn mijlocul unui popor care are Dbuze necuraten'**, $i Pavel spunea acestea: «Om nenoroeie ce sunt, ‘ine mai va izbdvi de trupul mori acesteian'*? $i apoi el insusi, caf ‘um ar fi intainit o descoperire dumnezeiasc, adauga: «li mulfus Mest lui Dumnezeu prin lisus Hristos»™, Dar a spus: «O, ticafosul de mine!» ajungind cu vederea lint PRUs la cugetarea impardtiet lui Dumnezeu, Care era agezat pe trd- Ahul inal si mare si umplea cu slava Lui lumea atét de mate. Ci Inginte si-1 nfeteags pe Dumnezeu, nu marturisea spundnd: «O, th ‘alos! de mine!» Pentea cgi Avram, cind Dumnezeu i sa arity Aline! fra scris e8 a spus: «Dar eu sunt imine sf cemusis™™. La i Moise, crescut find in toats infelepeiunea egiptenitor™ gi, du Fim se pare, depisindu-i pe toyiacegta in bunt 4 in ingelege iL wimtitclespre sine c& este cu vocea slabi gi greoaie, dar cdnd [. Sie Vic. me V9 Ran V2 ‘pan Vi foe XM oo Va Covet ta cares oreo tas 29 aaa pe Cl cari vestea, tune sing pa gu gestatn a tn ra ul ve un ibe pe coe a ut uct depecttargiewatin de gua mean"™ HP alae rete cea cea bane ch as cat se pate Domne a fox aftr oe din Tersli toma be ser snd ear impr La focal iat deen Se eee aero: dk et psp pot spe aan urlr Da cea ent ee Fed Legs un eel ub oll cere, nin ‘Sinteap sete eae ional smn sr ale onduceres l stgpivea fa Dumneze eset ir strain” tele pet ome, Cit ac up am sacha i [cafe sear ede dus emise cer cree at fan dsp pole ite se hale ci nie seb ps rapid cu fs ins dines as car's fx raped allt, nd mata cer ee iat nk Da, dp etm am su presi pte mai pres elu, ede capers cn ma propia darth Ui or sie cine cre una vest a rote, il dpe tim Dames el ps tna dsr ete in cx Dn re oe spe nile eg feu petra binefaceres amen arena eect Serf ua de pe aor cule Cuget ct de ma reste ata cit de inaccesbi Ici serafimal pu Indrznete 3 We Sg cum Je ee i nm Gcl cu ctl ia at un abun. acu in ma, De unde ete acs fo cae pen ul? S 5 acela, sre care s~a spus: «Acesta v¢ tua poate et ru tae dsp “cet aot Di fn ie fv" De rene se cunt es "ian nts ce ee sma aman hl pe inh ent nt pm un ees ea eastern dena de neen poate semen veniten De Woo ee ve ee NitinMo Sr. VASILE Cet MARE. liup. Cac spune: «Cuvantul trup (carne) S-a ficuts'®, iar carnea primind luminarea de la dumnezeire, [este] sensibild dupa partea Hiupeasca, dar dupa unirea cu Dumnezeu [este] transparent gi stri- Icitoare, lar acest trup a ridicat picatele lumi" gi a curayit nele- Aiuirile noastre""; pe aceasta profetia ne-o infatigeaz’ prin pilda ‘Gio! Nadab gi Abjud au fost arsi complet, folosindu-se de foc stré- {n!™. Dar serafimul a luat cirbunele din focul sfint de pe altarul ra- flonal al arderilor de tot adevirate, nu singur, ci cu clestele. Ca s& mate et focul cerese nu arde, ci curdjeste,ludnds- in mand astfel - ‘atin cle buze, Cu acest foc era trudit gi cel din rug, pe care Moise ‘ha vizut aprins in plant®, dar nearzand rugul™. Poate clestele este ‘pacitatea aflata in fiecare de a primi bunurile date de Dumnezet, ‘ipa misura aproprieri gists in fiecare a binelui (frumosului. 184, «Sam auzit vocea Domnutui, spundnd: Pe cine voi trimite? $line va merges? Pe Moise [Dumnezeu] nu il intreaba, ci fi spune ca si cum arf Pi: secur ving ke vo erie la fraon, repel pti folie Isaia spune: «Pe cine voi trimite? $i cine va mergen? Care: “Gsle eauza? Pentru c’ acolo Moise a fost trimis spre binele gi binefa- e168 poporului, aici ins este expusd slujiea pentru unele lucruth tliferoase, De aceea era o poruncs pentru acela, dar pentru acesta ‘lunea este Iisata in puterea lu, pentru c& [noi] oamenit suntem, foul sa le primim pe cele pe care le alegem de buns voie, chiar das ‘el sunt chinuitoare, De aceea, Domnul il vrea si primease& de bund ‘ole trimiterea, Si a aritat ef este nevoie de trimitere, dar vrea ca Persoana potrivits pentru slujire #4 se prezinte din proprie initiatie vi Moise fiind chen ‘unl azemen vei [sale] gi tntaietatea asupea opor, se ruya: «Cine sunt eas merg ka fron, reyes inv Sen tas ee tie ‘COMENTARIU LA CARTEA PROFETULULISAIA au le Faiptului 1st scot poporul din Egipt?v™, si jarasi: «Rogu-te, oamne, nu am fost pregatit nici aller, ni im urmd cu tri zie, niet de cfind ai fnceput sd vorbestslujitralul Tauv™, si iar ‘sRogucte, Doane, alege pe altuldestoinc, pe care st trimitin™, Dar Isai, neasculténd nimie asemenea, ci invafand doar nevoia de trimitere, -aofeit pe sine de bund voie ga intrat din preaplinul iubinit in mijlocul(Kuerurlor]cumplite fri si se gindeascs lan til din cele care vor fl adase asupra lui decdtre popor. ‘Observa acriva i precausiaprofetulu, Cac la dou’ cuvinte a dat un singur rspuns. «Pe cine voi trimite? SI cine va merge», slat teu sunt Trimite-me pe mines" Nu a adaugat: oi voi merge” Ch [sie] de noi si acceptam trimiterea, dar afi puternie pentru par- crs, de Cel care di harul de la Cel care face puternic, Dumnezew. Deaccea spune la cea tine de alegre: «lata eu sunt. Trimite-m pe ‘mines! Dat ce fine de har, -alisat Dommnului. Caci nu a fight c8 ‘a merge, din cauza observari propreislabiciun. $i cel ciruia nu i se transmite prin auzul trupese"™ ascultd vocea Domntlul, pentru {i celoreSrora Damnezeu a dort si le manifest voinga (Sale este imprimats de Dumnezeu partea conducitoate (mintea). nchipuinducsi in minte prints-o putere nespus, cei care sunt nea- ut eur a xv i Dunes ca cm ana ne ns, deg aeral nu primest lovituri nici nu trimite (ceva azul (Ge ca nto earte Dumneze I sre vota Sain sulle! profetal sie spune cd cel cae primegte fn suet sensuile dumnezeesti Cults” De aceea profetul, spunsnd «ltd, eu sunt. Trimitesma pe mi res, trece sub tere ceeace este dup, Nu a spus yeu voi merge’ pentru ci igiuinfa este mai mare gi mai presus de el, Ceea ce nia Tut asupra sa, aceasta Fa daruit Domaul. Cel a spus: «Mergi si spune acestui popors™™, Totusi spundnd: «lat ew sunt, este deja “Vn 10M "el eens ete (ys) nat Pee nMaa SF. VASILE CEL MARE ‘04 indrizneata, ca gi cum fiind partag la Cel ce este, indreneste fil se nuimere pe sine cu cei care sunt, Aceasta, ins, spune dups ce Duzele lu i-au fost curatite. Dar eel care se giseste in nelegiuiri ‘noaterea Celui care este, nu poate mitturisi despre sit fy sunt, Pentru ei Durmnezeu a pus mai intsi apostal Hind profet™ de aceea gi Tsaia primeste mai intai havismna trimite- Hil (apostoliei). $i Moise este dintre cei trimisi (apostoli). Cac, spu- Nie) «Vino, te voi trimiee la faraon, regele Egiptuluin®. $i leremia au- le eh sta tot, la care te voi trimite, te vei ducen”™. 185, «Mergi gi zi poporului acestuia: Cu auzul vei auzi si nu ‘afl ingelege si uitdndu-vd vi vtiwita i nu vetivedea. Caci s-aingro- UF Inima poporului acestuia gi cu urechile sale grew a auzit si och fil oa inchs, ca si nu vada cu ochii si cu urechile st! mu aud gi ct {ima ss nu inteleagé gi sd se ntoarcd gis vinden”. Luca serie in Fapre acest cuvant™ Si a fost trimis edtre mine unul dintre serafimis"”®, Cele scrise Infivifeaz4 verafimul e% este o putere mai presus de lume ce fauniteyte nelegiuitle, find incredingata cu slujrea. Deci aceste dit Hh slujtoare ne sunt trimise nous, celor ce vor fi chemati la min: ite", Dar nu vin eu autoritate, nici cu putere proprie sa ne cerce: lune, Ciel viaga lor este conduss potrvitfsii mai intai pentru a con: tompla binele (frumosul) lui Dumnezeu si aL slivi neincetat, iar in: Loaucerea gi grija c3tre noi oamenii este [pentru ei] o luerare ocazios hiali, De accea, spune: «a fost trimis céitre mine unul dintre sera: fini Se pare c& profetul, cind a viizut Iuerarea serafimilor, care mu fic nimic altceva decitsi-L sfinteascd pe Dumnezeu, a ajuns atuncl ior Xs * ev kw ee ms Vip, Jy XXVII a4 omni, bits (COMENTARIU LA CARTEA PROFETULUEISAIA 23 la ingelegerea necuritiei din propriile lui buze, [anume] c& vorbeste si [lucruri) omenesti si adesea igi manjeste limba cu cuvinte despre ‘dejertciunea lumii. De aceea fiind str§puns de comparafia cu aceia, fiindd aceia nu vorbesc altceva decat proclama sfinfenia Dumneze~ ini, dar el are glasul sfu ocupat mai mult de Iuerutile omenesti, de aceea spuune: «O, tiedlesul de mine! c& sunt strdpuns de durere, cdci ‘om fiind si avid buze necurate locuiese tn mijlocul unui popor care are buze necurates", La fel si Moise pentru un timp nia simit despre sine ci este cu vocea slabi i greoafe, find crescut in toata injelepeiunea epiptenilor gi -a depiit pe tofi acestia in bundtate gi in Inelegere™™*, dar cind L-a auzit pe Cel care i vestea, atunci gi-a vizut slabiciunea””. $i Avraam, cénd Dumnezeu i s-a aritat, atunci s-a numit pe sine pimant gi cenusi™®. Deci aseminitor acestora, gi Isaia, dups ce L-a vizut [pe Dumnezeu] agezat pe tron inalt si matey ia contemplat slava care umplea tntreaga casa a lumii gi serafimi ‘lin jurul Lui care inalfau aceea voce cu fried, atunci s-a numit pe si- he nenorocit, atunci gia recunoscut necurifia din buzele sale, pen- tru care s-a gi invrednicit de curitia prin serafimi. Observa dar, c& preselile lui nu erau raspandite la intreaga fiptuire gi Tucrare, ci se ipiseau restrnse doar la buze si cuvinte. 186, «$i in ména ful avea un edrbune, pe care La luat cu clestele de pe altar ss-a atins de gura mean". Se pare ci dup ceea ce s-a spus, Scriptura este despre altarul «lin templu, de unde serafimul a luat in ming de pe altarul arderilor de tot un citbune, Dar dupa adevar, pentru ci slujirea culticSiudai- «4 slujeste ca exernplu gi umbr ale celor ceresti,trebuie si ingele~ m altavul cel cerese, adicd locul de curafire a sufletelor, de unde focul curiitor este tximis puterilor sfingite. De un asemenea foc ar- ina lal Cleopa gi Simon, cind Domnul lea deschis Scriptu- ie Vi eh Ve. 746 xVM te VO “Palanan 1 eh pe xin ris seve ul re a pete angi i i jh anna deay, ‘S, VASILE CHL MARE rile" Cu un asemenea foe il incazese inima cei fierbinf cu dubul, Un aiemenea foc a primit leremia, penteu care a si spus: «fia fost foe in maruntaiete mete si am slabit dn toate parglen"*™*, Serafimul arati o mare cinste si eviavie faf3 de altar, nein= Ariiznind sa se atings cu propria mans, cise foloseste de cleste ca de lun instrument. Deci sa infelegem prin ,edrbune” cuvantul adevSrat, ‘eave cura arzator si mustrator minciuna in cei in care este adus de |i purerea activi. Cici mana serafimului trebuie si o infelegem ea Iiierarea practicd a celor bune, ‘Sa spus: lat, acesta s-a atins de buzele tae siti va indepdrta nlegivisite Cae iii va eurita pcateletalen™, Trebutle si se infeleaga ca fost spus nu numai citre Isai, cig fire tot de care cuvantul arzitor gi adeviat se atinge, indepartind ole bivargite in afara Legit dumnezeiesti si curitind de cele ficute AN thip pacitos, Sa primim, dar, snot venirea Cuvantului damneze- Tie incit, agezindu-Se, ca s& zicem aga, pe buzele noastre gi nelie ‘nil nicion loc minciunii, s8:ne curateasca buzele gi si ne indepin- ere picatele. Nu este de neconceput e¥ [tocma] taciunele (eazbie ele) va fi considerat drept frea Cuvantului, dup martaria Psalmu fil cyesPune: «Civdntal Tau a aprins foarte si rob Ta ba 187. «Si am auzit vocea Domnulul, spundnd: Pe cine voi trimite eine va merge? Siam spus: fata, eu sunt. Timite-ma pe mines” Meri sa se cerceteze de ce pe atunci Moise trimis find refi AHA He Impotriveste foarte, refuzind trimiterea, dar Isaia se oft HIAL de repede, Moise nu este intrebat ,Pe cine si trimit?’, ci insugh Dpimepte porunca in fafa: «$i acum, spune, vino; ce trimit ke faraor I Muipt #1 il vei scoate pe poporul Meu, pe fii lu Israel, din Egipt™. Par aia se supune, cand cuvantul eduta nehotirit pe cel de care sh #6 slujeased la trimitere. Ce spunem deci? Stiri sf itor nu se ime Se KAW 2 sev shy OA wo CCOMENTARIU LA CARTEA PROFETULULISAIA 25 potrivesc, atunci cind sunt opuse una alteia fai de acelayi cru, Pentru ed Moise stia intent pentru care a fost trimis, ce aceeaezi- ta, uiténdu-se la invértogareainimi Iu faraon gi la [firea] greu de convins si de condus a poporului. Avea experienja nesocotinge iu- Geilor, cici des i s-afScut bine, Fau surghiunit, De aceea, nesupor- tnd tates lor, eas pening ub pees tori, fugind de zgomotele cetailor gi ale oamenilor mulf Dede pn he sn cca ey fro fot! ope ral in Esp. Cin fraon nu trim poporal ir mat rele $n popra use conduc wor, megind meres Inout ceo re se ingrijeau de izbivirea I ar rtumtonrele art nda i Mote. Ci dup fiers vifelulul, dindu-i Dumnezeu slujtorului Siu har pentru ietarea pi ‘atului poporula, Fa spus in slit: «Meng i cflzestepoporu! dacesta gi Il vol trimite pe Ingerul Meu in fafa tav™. Lar Moise ce [a 2s)? «Te rog, Doamne, dacd nu mergi Tu Insufl n faja noastr, ne trimite de aicis"™. Dec, care este gindul omuli? Ca poporul este pcitos gare nevoie de Cel care iartA picatul, ceea ce este imposibil Inger. Inge sunt ebuntor pao, dar nu sun nica jertStori greselilor greste. De aceea, cauté si vin El Insuyi, adic Cel despre care spune acum: «Alege pe Altul, pe care Il vei trimi- ‘eo! adied si vind adevaratul Legivitor, Mantuitorul cel puter, Care singraeputerea siete peatle™ Da pentru i nua weit inca plinirea vremit”® si trebuia ea omenirea si fie pregitita fn ti- puri”, de aceca nu a fost ascultaa cererea profetula * Toi, dup ce pete ui au fst jae, pete ca spus: «Locuiese in mijlocul unui popor care are buze necurater, a at- pol eCine yu merge le poporaecston? Soon cel imi joo. Prin acess, Moise poste rst dn perspec vat ote un pretueal ia Ep ey XR, t, XKMM ome in =m Vn Coe A‘ate edutat ca pl aceia si aibd binefacorew de Gnéle asemanatoan A MIPA CH bucurie mare, ca gi acclora 98H we lerte pacatele, «lal MN spe, trinite ma pe mine» Ica este bnecavhott Fl ‘aeeliia #1 zelul acestuia, Totusi, raspunsul sfaintului este ferm, fi Aju cl craien {it prin deb: Ct cand Dor BLM Pe cies rns Cine va seen ned a IAD slcttm dara ccheva neges neared oe ent IBERIA! pach ene neve de Dumseea sk coca ea FMW. A fer, dec een ce ynen de bend abies ae Jegatunt cu ceea ce avea nevoie de ci veva desdvargit. Cit despre cum fanume} aude gas Demat, asp Ao prt eonducioare (nine ace moda deren Hane har nchipie prio putere nespuad vtec Meaty puters dunvecclech rand tral oe ee Pinel nptrnd char paca canductoneesee Caan MUM rept i srindrte cast sleet SURRIOU ath find lov de gal senate eee PPeteephiasullecului, Dec, a auzic un plas duhovnicese™” anaeag Mims even ce se intdmpl fe gn vse. Cac [in vis] se pare As des nu vorbeste nimi, nei ceva sesibil na este de ‘HPF Ih poril (cdile de trecere ale) auzului, Astfel vorbegte Dumnezet Hanan vig BBB erg nce,¢!spune poporuh acest: Cu exzulll Hadi neeg gente vet talon voto Fatigoyt ima por acestu glow uncon ceae Gehl lor i-aw inchis, ca set nu vade eu -ochii, 6@ at Weleag cu inima, a se tntoarce gi se-i vindecn”™, Dev Pavel a aps cet cudnt nF, dlcutind euidl Hi din Roma, referindu-se clar ‘gi Aira cigada la timpurile veniell Dom bine esp Dual fine prin ta pryeet anes ened MDH sida Mery! spre porch re HE prof prepiteneaceat teva en fed ree en sp ud cu urecil, a stun mV Pip, XX, aya, [COMIN TANIULACARTEA PROPEL ISALA ontru et poporul a auzit cuvéntul tui tisus, nu La ingles gi 2%, Ja timpurile din urma gi prin aceasta la dreptatea judecigi lui Dum- Mintitorul, nici sil vadé minunil, cum se potriveste [sintagms) Hem Cici se spune la unl dintre Cel pce Pop il in Via. Cah donprosee_ prof it {Woden ophton, MIAN po Ih Serpond noes Herr parteMm r, Vasnin cn, fo) pL acum este aritacdcomunitaten poporula ee din timpal p Aull dar cele profegice se vor ined fh impul generated ‘itaren Pomnulut, {i imba vorbita se intampl si se foloseasct de asemenea VAnt) pe care uni obignuiese 3-1 numeascd ,schimbat’. $8 nef Hin aceapl cor, alestuit din aia oameni pleednd apoi un fall fund focut,corul se spune e a rimasacelai $1 dacd uf Uoilea gi un al trilea ar pleca, des ar insemna aceasta foarte m W1altul sa" introduce tn loeulfecSruia, corul inlocuindu-se pu ‘ite pun 9 aceia find schimbai unl cite unul,totugi demu ‘ilu a pistrat acewai. Aste! gi cetatea se spune ed este ace He leglunea acceasi, nu pentru c& fiecare a rimas, ei pentru cf Pilitiat acevasi denumire a comunitatii Aste, nimic nu impied sel ea poporul consicerat in mod manifest in timpul lai al Weacelag cco din timpui Domnulu, nus pentru cfecare ar prin 190; uS am spus: Pond cdnd, Doamne? $1 a zis: Pana cdnd ‘Puatite oragete pentru cat nu mai sunt focute gi casele penera Mul sue oameni $4 pamaneul va fi kisat pust $1 dupa ace omni vatndeparea oamenti ice rimasi se vor inmult pe pad Hla fl civil gi pe acesta $i va fi iar spre pra, ca cerebintul Wi yhind cdnd cade din gdoacea ei. manta sfantd este stl form. Pentru e8 cole descrise de Domnul erau dureroase, cons ‘rid judecata inevtabils, [profetul) a socotitvrednie x8 fe inv ‘oibdureaz8timpal tn care pedeapsa aceasta le este impusi, Ine wale acestea se refer’ apoi la timpusile dominaticiromane ice nwvaw ascultar de cuvintele Domoului si nu au dorit 39 ul fie rectnoseitor la minunite Lui cele mai presus de om, at JMistite ceitilo pentru cd n-au mai fost locuite gi casele pent: A/mal erat oameni gi psimancul Find lin ca refuge fost lisat pusti, locuitorit mile lor gia robiel Je Vie vy Unis parte atmo oA te tpl over Aeprusginta ch nA Symact Theat Mesaploin vy 4 sequen eC 1 Held Orpen 9, [COMUNFAIIU LATEAITEA PROFETUIA 5AlA rior. Dar ai cei rma, spun, se vor Inmulfn Cine sunt ace pin hars™®, care ase vor inmulfi pe pamént», cAnd cei Ie In _genunchiul lui Baal», Deci acestia sunt cei despre care se spune: ee era mice aes ‘edind cade din géoacea eiv"**, mi se pare cA arata o sct 1imbare pt # cere oe ae ee tae jsindu-se la cei Sapte- ‘este adiugat de la Theodotion®®, avand un sens important in ee eee ieee cal erm coer Se Hes ll Cc, spe it fot Bu ovine ce x Xi RIK rin noe et on fox st dp Teodexion Pte ANTno Soa van HM Ii aera Toei a jos dapat aia ove nor fo ass aaa! i agemenea terebineului si ghinde, avdnd Simin Pen strain nected in CCONINFAMULA.CAITEA PROFEEULAM ISA _ a ‘CAPITOLUL Vit tot «$i a fost in zilele [ui Ahax {ful} lui loatam, fiul lui Ozia, reyele ludei, cd s-au sculat Retin, regele Aramului si Pecah ful tui Remalia, regele Israelului, asupra lerusalimului ca sa se rdzboiascd Impotriva lui simu au putut sd-Icucereascd. $a fost vestit tn casa lui David, spundnd: $a aliat Aram cu Efraim. $i sa inspdiméncat suf ‘ul lui si suffetul poporului lui, cum se clatind copacul din paidure de wanes ‘Sensul textului este acesta: Doi regi, unul al Siie gi altul al Is- ‘nclului, -au ridicat impotriva Ierusalimului cu rSzboi gi nu au pu tut sil cucereased. Numele regelui Siriei era Retin gi al regelui Is- rclului, Pecah, Au vent fapoi] sol, ficind cunoscut casei regale ‘liana regilor Siiei gi Israelului"™. Siria se cheama Aram in dialec- tul evreilor, lar Israel se numeste Efraim, pentru ci din tribul acela ‘a ivit Ieroboam, cel care a facut de la inceput apostazie™, Deci, ‘tat regele cit gi intregul popor erau ingroziti de vest gi astfel s-au ‘cutremurat gi sau tulburat, Incdt se asemina tulburarea lor cu co~ ppacul din padure, care se clatind de bitaia cea mai mare a vanturi- lor. ‘Aceasta este, deci, relatarea simpli a celor spuse. DaeS cineva ar cerceta ceea ce s-a spus, ar gis o legiturd cu noi gi cu idirea ‘erieli din cele istorsite. Deci, s& cercetim dupa putere cine sunt fey care s-au aliat unul cu celilalt. Cred e& rafiunea (cuvantul) ri- tlieata prin infelepciunea veacului acestuia impotriva cunoasteri lui este aritata prin Aram. Caci Aram se talcuieste ,seme- este ratiunea (cuvantal) celor care conduc veacul aces- in Vil =m TV Rap XIV 9 asa IE Re, ‘Safuadecain teenie ebaice 276 wram Aram’ Sa" 8 ram Joneoo avast crea {i ludind arnince la astronomie, la mised a aleatuiri, rer, la conjunet ul eX motivele Iuoriilor omenesti depind tt” din cauza plier [de sine) st ina pe care doar [onal] sfant sti 38 o cursease prin el Vitel aeviruui si prin puterea Dutuli,surpind toaté tua ca #6 vile impotriva cunoasteri lai Dumnezeu"™. lar [cunoasterea)intocmita prin aeceptareaSfintelor Script Luar] intone de ta coun ce este drept si numita tm medals cunoay fare, socotim cd se numeste Eftaim™. Pentru Toroboam, eave David” gi ajungind céndva un fugar al lui Solomon, a mers Hipp. vat in sitovie pe sora Iii Tafnes, femeiafaraonulu ‘Avesta a ficut viel de aur sa stabil sirbatort dps inima lul™) De, sin ryiunea neamutilor, eare se socoteste mate prin raj Hamentele dialectic, se impleteste cu cea ereticd si pervert une ch Aram se alias eu Efraim, avand dornga si strug slap Aileui Davia gi sa jefuiase’ local adevaratuli cule Dar nu g-aatins scopul. Cici nu a putas cucereascs [c {4 datorits Domnului, Care a pazt-o. Dar poate ch na arf put Alt se alieze, dacd nu s-a ft fnmulie peatul nostres, de ve false dups istore fn zlele lui Aha, saw arta alianga unit {ah cl cella din cauiza picatuu i Aha, care nua iu ce ilypttnainten Domnulu, ci gia trecut fl prin foc ga tamaian, Inlimi"™. Toru, atacul reltor celor ri tmpotrva bisector Aula casa li Davi gia inspsimntatsufletal poporel incdt ge AULasemdnat copacului nerodor prin agitapia cad de tulburane, {ofuith Dumnezeu cel iubitor de-oameni, ingiindu Time cuvantul profetic, care alung’ teama di tulburaredy inimile poporul Piro x eititey Xt a8 Sw ep. a1 Rey Xi, SCHR. X.10 (pt Sepa ‘si ReyXi ah 1 eg XM el aoe 08 Theken, LGOMENTAIIULACARTEA PROVETULMLISAIA tr ch f Mita eestor dou tennefumegander™ 3 vane: alr te feme, nici suflecul tdu sd nu slabeasca din Pris eur eran aes erences pine eee an ae nes ee Fe eshidere, ar Remalia semett de ctcumeidre™", Dec, rai. tea (evant) semis raiune (cudnt) proclamats < ete Ws Seige Rol alana import elo sir ttt fae in nin xe oar cer Cn beens erat oer pet et nea ee ea vontinaind al spundnd: «Dac na vt rede, mu vet inflege’ marin crea joc de int, care st hi ono de tp ace vena jn Se vine em wt i gic, cw populace, Ana ese Prev Ab 1h ree fave fis en cng er tere ppm te pio tay er de pt oto, eam trae, Mv ens Ori ees Ua, sand pre le Peo omni raed, dew hie Renae ee e ove ov =) vem ape Serpe ba deamnd nade ‘oa 79 mere peo een a voce abt tad pining o lotr pest art Ur pce rnd eft stn cr noes ran bana ie, 8 ‘qut?* (dar) gi cursulul, eli adicd, far Calea este de fapt Donn fe Xvi Care spune: eu sunt calea»™ E1naupi este Mina Ii Dominene “a X 0 me CV 1 XV, Fs XXIK 1 Cor one Xo =. 1 Vil ie i Vy fe AV mA V3 eV fom. mK,aut ee 8 Vann cen My tute hina; ind ocarde, xt binooUinigal ind detAimaty FO sn uraptl pe nimeni: sh te yg ANIMA cel care tpl Hose? Dar aceste (lucruri] selene preyituse pentru odihia: Anil plicut al tacalui nosteu, Avraam, Pentru cd «feriijt cel ‘i aevia se vor mingaia. Fericip cet ce flimdnzesc si thse Herdreptate,edei aceia se vor sdeuran™". $ aproape orice suferi tle-aic este pregititoare pentru bunurie vegnice. De accea, «Mf sural, mergeau si plingeau, aruncénd semingete lors, Chek necaa File de aici intamplate datovits Legii lui Dumnezeu vor ft eimai pentew . «Venind, au venit cu bucurie,ridiedind smopi ile nu s-au supus cursului poporuli, sp nbn «Ne mad spuneti grea rein: De aceea, erceteaz-i pe ei cate asculta de ili, din ce Hi. we apropie de invagatura propovaida WeuNos€ cin suport asprin [Evanghele) a, Apoi continua «Dar de fica fui st ru vl emetin™ Dar aceasta se injelege in dows Flu. Spune neamatil MU temo cle teama de care vi temeti acum tn chip nelnva Heslinduva exerigiuti celor mai une’ ea gi cum ar sp Abie de cumpitare, nu te teme de barbie, nu te teme de dap ‘alin fi inftcopat de niciuna dintee vite, Sunt inde uy fueenbile,aducdtoare de bucui, pregatcoar de val, Sau seg Mind cuvdntl, se refer a popor: «Acea sustin acestea despre vo Fyprlmind unites eu voi prin parcursul Leg, Dar voi nu va tema tleunetitileimpotcva voastra a neamuritor, ci cugetat la Hristo Poi sinitis gE sip fle teama’, Cel mai mare [huer] pent ‘ivoire este wh va comet in chip tava gf sd nu v8 Infleopt {aie Ingrozinduva de cele care nu trebute, Chet Psalnul eondame IM unele ca acestea, spundnd: «Sau temut cu team acolo unde AN V 40 Mi Von MU Ve me CARY. 0 Pe CARY, Sri CONN FAIUAAGARYWA PROFEULU NAIA 249) «Dann era teamdy"™, Decl, sfingeste-L pe Domnul si ald Ares A ome eae Ac Es nn lv ed cls ps ce ee ae sl weave dincer eu ii ng Ee io ils cn oreo pele eet, Des ee Mune Lal nu te wel appa Hea de pa de poten tpi de cere : i Scrip cham impede I cetns in Domnulnoste ss ca cn esa team Sono lar pte io piatra de smintealé»™, Cel orbi: aren ea {fe Bs pioare se los de pie Sel ae na st ig pe F ae pe pietre. Intr-adevar, cel care nu s-a ot dele (taf nna sine senen Dont pin ia Sa ope de rt Bran (eta up de trate seamed Pi te este Hristos™”. Dar, se spune, tu, poporule, de est eS HS sc ain epi pe Donte! nc cr Ia opt de poten, ne eli ee ce puta dee ar paste eb propor ete oe epi elm oe Cut nella,» pias de oi pet ie ie ce semne, De acen spn Pavel propo en iudeilor sminteala, iat neamurilor nebunie™*, Dar ce ‘esq amma 9 uj aie le in it popotidly nel su pire etal pin ene, Heo cpr anon apne se Danna Solero eee: re nse Siva ze Ii voi astepta pe Dumnezeu, Cel care $i-a intors faga de le ‘ease lui facob gi voi fi supus Luin™®, eX Me XV Me XXIV At EXV, 6. mR K1 sv para cv weia0 Be wr. vas cuiny uvintul este leat tn continuateaeeanprecedente, «at tonya i th pdntece gi va nagte lu Ya Mn numele La uel car se deuieste: Cu no este Dumnzeys"™ $ apo, wr spline: «Cu noi este Dumnezeu. Ingelegeti, neamuri, ‘si vd plecal Apo Scriptura se reerd In cei care na primese euea ce este nuel, el respinggreutatea celorporuncite de El wt Se vor wid cei ce peceluiese legen, cu si nu tnvefen™ tu vaturi find insdmanja in tof i tndreap Penta primiea invatturlor. Si sunt ca un pmane setitor eet Piles cuvdntl gil indscineaza in addne sina il inbug lst nepiit, cas ie ugor de efit de cite dav wl rere, sizeci so sta, Dar sunt gi uni care I hid leplin suet faa de primiea cuvntui shea ak ice a lang i sunt pecetii, cai mu intre cuvéntal ndevirulul spn, dar, sunt pecetut cei care ge aseamang forme vj Thi #1 nu primesc ca Hristos 8 Se formeze in care def Aye ehipul Celui mai presus ce ceri ise bucurs doar de ch fel pimantesc=™ Dar Legea este pecethta de neclartae i pentru nu ef Avante tnjeles celor care o tntlnesc, [char gl prin antrenament Hiecewar de cercetare a Legii. Cel care nu se dedick exercitial ic Hovnicesc}", nici nu dorese sis derlege lanful necunogtntl Au c8 pecetieste Lege, [dar] acsta be va wii tn siua revel Hh Gil vse vor vad ce ce pocetieselegea cas nu inven umn pecetluiesc iudeti Legea, despre care se spune: Laagi cheile, de ‘Vol Mu intra(i, iar pe cei care pot si intre ti opriti"”*? Pecetluiesta ‘MAU Invete cel care, sub pretextul pazirii a ceea ce este dupa liter mWiteveleazAtanele din ane, La ce spune, uth ack nu sunt fit Vorbe iudaice, wll vol astepta pe Dumnezeu, Cel care Ska hv we Vi Me 1,8 Gal WV, 9, WTC XV, maa AOAWTIA Ron SALA Pa —— fe en le ta cindva venirea lui Dumnezeu, Care Sica intors fafa de la casa, iearoerinar mead Bee eerie eee jegte in muntele Sionutuin™™. See Dupa ce nesupusii sunt blamafi, Insusi Domnul v ? ae ats erie pet pee dee pee ae pea cee ae eee ee eer Sa ere aduc la Tatil. Caci prin Mine este calea cunoagterii citre El. Ni si cae amiss de pate re Bre anes Se ee ce tru ed gi cel ce sfinteste, spune, si cei ce se shines dine ene est pcr aren cs ade ed pruncé in ‘riutate™®, care vorbind mai Intai in limbi, desi erau 1 Ml ‘ltl 1m lL fi oy Po X84 Sept 23 mvt Teor XIV a0on ‘amen obignuit yl galileen, aw ewe AANA tutor venice Bul WniW distrbuirea harismelor Aicutd for fLtmypieyizea, Hinbilo ‘Apo! romnul eunoscut,ologul care gee Ia Poarta Frumoasd wea {it zdravin pe picioare prin chemarea numelui lui Hrstow de Potrw 9 loan, agit 58 find ineavigi™. Cu aceasta sa iplinie elie profetic,e&: «Atunctologul va sari ca cerbul»"™ Sem ery Doreas (Tavita), ridicats din mori". Semn eraa si pore dM fale tnchivori, cave s-au deschis dela sine pentru iegren li Petru! tu lanuriledezlegate gi alte asemenea care s-au petrecut prin toll pentru ordtarea dumnezeisi Cela Unul-Naseut, Toate aco lune pl minuni sunt de la Dumnezeu Savaot, Care locuiegte huintele Sion, Este potrvit si tnfelegi Dumnezeu Savaot ea Damm ‘il ogtiior Dar cine altcineva este Domnul ostirtor decat Cel numit a Atfatogul puter tui Dumnezeu™, de la Care semnele au fost d fopilor? (Faprul]c& cel care au cxezut in Hrstos sunt cop estea HW lin cvea ce a rispuns Domnul cite iude Avil co It spun acegtia? ~ cei care I liudau gi ziceaus Osana I fal de sus =, lanume) ei: «Din gura pruncitor $a eelor ce sug Page faud»"™, Aici a spus sprunci” celor care tsiau ram Paliierilor gi fntindeaw hainele pe drum, celor eare Il stig Aliveau™, Dar s intra le: «iti marturisese Ye, Phrinte, Doan Al cerulu gal pdmvineut,cact ai ascuns acestea de cei tele Preeput tra descoperitpruncitors™, numina sprunet pe eet ‘lat in cuvant gi care se invrednicisers prin Duh le revela Ininelor care Laut spusi Ban ay ays ale Tan 4, tin ni se XA weMexxt a whe Xan See Dec ni Baa pe et a pe snes dress oar ili eee ics eit com ch pho Be reer eck aged co rului”, este un prune dupa taina lui Hristos. c 7 pect rb dn pnt pecece ga doe Fata Neen oer Dune Dee Ine tnt dee eC ae eter eee ara cea ear eR hee Pee a eee, nh coger cn wf rem espn pe ve co pl al are arte Roel pn eu Spe 5 Cei care nu primesc cuvantul Evangheliei, cei care eee jesc propoviduirea ca pe 0 nebunie™* si care se puller ds ae salu sean cages fe ppan nh ind a sn Ne ape Dam a a eee ape eee ti [Iucru}. Caci cei care se tin i experienfa este martora a acestui [lucru] 2 strand iol fn a vise, vere gt hlciren ‘nono: det Wc tad pel nese nb ce tea, eto a ete ee Seo oe fs A ima non ey ol sen Spe aie fad ‘ch viid mai clar proprietatile substangelor gi percep til i 1 i pe cele potrivite din ele pentru suferinte.55 a Sos Vastu cen i LCOMENTAMIUAALIAITEA PHONKTULUL SALA peso Saco co ae sistas lui: «Oare nu intreabé un neam pe dumnezeul Bes crt or cei ae ie tii unin dunner, pene consi does Boa earned oe ope ev sa 1 meg mor fe pe dl mens, ear pi gerne a shal pal ce pr roblema a celor numiti vrajitori ventriloci se refer’ la mormint Ef yest a yet hc he gas ae wt ES i te ate pet de ee ee pe pea si aeeia at cx pa iro re em eee ca ee foeles = Sie eteecr ee ren a ee ne rie ads fe ac se itp pea peo pea er See stratus Ceare pipe eee mea opera pees ee rudieceirin a ne ce me ce ose ee tess ine ee aie treba un ghicitor despre sanatatea ta, ci incre- pee eae eres Gat despre cole viitoave,[demanillaesen prevestese cele lof va petrecut, dar ne sunt nouileetinoseute, [ir e) ni lev fove drepe vitoave. Ca atunct cdnd eineva-dinire noi, care auzind! ‘Wenites euiva, ar anunta-o dreptvitoare celui care o asteapta, Hint (Ins slav’ prin ingetciune din fapeul ed pare af prof, la Hi demonii, cid canoscute cele decise, hotiarile lui Dumneze Aas adosea de sive celor ugor de dus in ingclae. La fel gi vrjitonn Wentriloct ica vestit ui Saul prin demoni infingerea vitoar! Gel erau demoni cel care sau preficut in chipul lui Sammie, cn Pent cA au auzitcondamnarea asupra ji Sal au relatat@ pile hotdrdrea anunjati de Dumnezeu, De aceea, neamurile ne indeamn’ adesea Ia ingeirile de omonl, spunind: ,Cercetagii pe vrajito pe cel ca Vorbese din pimdnt"t Na indriznese s& spun’ e& vorbele lor su tin eeruri, Dups eum gi in fcartea) Regitor aceea vorbind cu Saul ip Vid dumneze ridicdndu-se din parnen™,Astfel este conce {lt ventrilocitor:promit si rdice sufletete celor mort pentru arg ex color chutate. Apo [Isaia] adaugs propria parere pe care o at espe aserenea concept ii deelard vorbitor tn desert, spundg Abel ce gresc depertdiciun, care grtiese din pntecen™ sat de fap {ate vorbese din propria voinjs. CAci nu vorbeste invafat inal Parte; ci plismuind minciuna in inima li, ignorand vointa celor cn Feprivere, spune cele de folos lui spre ingelarea color necunoscdtor 1p: Sau poate vorbesc din pintece cei «al cdror dumnezeu fat nintcetes'™, care ucreaza orice pentru pliceren mncatul Hiitulul: De aceea,n-ar resi cineva numind ,ventriloi” gi vorbitoy Alin phntece pe cei care gt aranjeazdinvatatura pentru 4-1 ample tomacul 41 se tnconjoara cu 0 aparengi de cucernice; ce care ni osteo cuvintele din vinduial, acestia grtiesc degerticiui. [A nil e pare, Caci cel care nu face, gi invata, este nedemn dle crezave Dene flo. «Niu tatreaba un nea pe duranezeul san” aicd fe nani pwns wemnele de pte manus, trbind dedu, ‘mig iba Tegy ull epi staptn. De ce sa tnveqi de la atu Nieluin ghieitor nw af ‘hemure; nieiunul nu te duce lacey nfelunl mu te duce cu tn heal ta Judecitor, ci Leyea si paziren steel a acestela, pe care pzeyti nu te ingrijorezi de vitor, ch agtepy rasplata, ACilci a dat Legen spre ajutor ca si {nu} zi, precum este whnaulacesta, cd pentru el nu mai sunt davurt de dats”, Aceasth 48-11) este precum cuvantul vreunui vrajtor ventric, pent el ‘fost inventata pentru ingelare ca aceea, ci este invatdtoare a ad Full Aceia ghicese pentru bani, desi este ridicl ca cel ingelat ‘al pliteasc’ gi bani ca pret al minciunii, Dar acest cuvant, ale oy nu este aga, inca si dai daruri pentru el. Nimeni nu plat hhanul Jul Dumnezeu, Fiindes, spune: ain dar ati luat, tn dar ath" Vezi cum s-a miniat Petru pe Simon, care fi aducea bf PpentrU harul Duhului. Cici spun 240 Sr Vast cn Poacooa, cuvantul Evangheliei nu este ea vorbele vandute de ¥ Horii ventrloci. Ce ar da cineva la schimb vrednic de acestea? 48+l pe David care era in lipss si zicea: «Ce vol nispltet Dom Penn toate cdte miva dat mien"? De aceea, mu sunt darurt la fa YValoroase pe care sa le dai pentru harul Lui. Un singur dat ‘rede, pizivea a eeen cea foxt davuit, Cel care fi-a dat comoata, ‘eee provul a ceen ce a fost dat, ci pastrarea vrednict a ceea co it a2 «Siva ven asupra voustr foamete grea, spune, gi va fl Alaa vei fede, va veri mani gi i veri vorbi de vu pe condiet Wipe le parincegti™, Gel care administreaza toate pentru mintuire, Domnul, adh Unwor 4 foamete spre folosulcelor care sunt instru. Cac, sp ‘Tosam pedepsi $l te-am tnfometat™, ea sh Mi fae bine, Acurn nu upto aceast foamete de neimpicat 9i de neconceput agted” Cel he Milo ee op Ul 0 CX, 9 we Via Deut Vi, COMENTANIUUAIEAKTEA pnOriTULUH SANA Inihnire, care poate aduice mantuirea cea far8 parere de ru ie celor care traiesc in picat sunt trebusile vii, in care tot iui = tii de slava se amestecd. Cele parintesti sunt pentru picts fat ‘yeti, clin huerurie lumi va vor de ru pe conduedtorl pi testi, in care viequind, nu primeau Legea data noua de bands rae ee ieee aS pid de tine, Satana"*”, Aceasta este vorbirea de rau a cor Dar cx ct [oii de tal cs pT de Irie fl”. Acestea sunt cele pines, bert davlul Fert cel ceil vrbete dh pe conductor mod re Pet fe apropie aot de cel aevarat gis luminesr, Fert cel care le Dana pe cele pat de demic va ptr tamu cte de sus cae ext mami a ceo care asada fr Citului Pavel, Cele pirintesti sunt si obiceiurile rele trar ot— at th Vann cen ny lola pring Tat ya tasataverite (shade din icone’ In ‘le elu nedreptaqit, nw avea:pretenf a ind ale tale pro ‘unt mogtenirea picatut,Inrobind ned, tal hu fea Ls Fob? Tu dis ltbertaea, ti vei face laceluia(tatui) chinul mal Fete pregit adevaratalibertate, Apoi ce pune? 42a, $i vor edt la cer sus gi pe paimdnt jos vor priv. $s pad wins 9 incuneric, nevoie si strdmtovare gi intuneric, eas Yada $i va fi ipstcel care este tr ips pan la un timp. Vorbeste despre acestia, adusi la poctings prin strimton Pentru ei vor prvi la cer ss, Cei care mai inainte Hi pteau 84 caute la cele thalte Aeon clezlogai ca de un lant de aplecarea eitre cele pimdnt Iplroiese privira livers ctr cer, contempland fire calor neon fi tionale si observand bine locul unde va trebui ssi dep amoara, Apoi «si pe paimdnt jos vor prvin. Ce pana acum senna _ ffete cura mit despre sin i vor recanoajte micimen il Tmuditen eu pimaneu, COMANTAMINUA ARTA PMOFETULU SALA 299 ca, va veda atunt fa etre fatal™ gi va bate pentru gain acestela, ya veea at an Prin desivAtiea cunosster nd va ven imp restaurant 1o1?®, Cch aceasta este apart la un timp - Minuneazite cu cit grijt se foloseste Scriptura ferment, tnchipuind un sens potrvit cu fiecare hucru. Chct cen [plmAntul sune-scoase tnainte pentru contemplate. De aceea, dey _ Werspune: «vor ctuta™ fa cer sus», iar clespee pamant «vor pr Pe pamdnt». Apoi, dup minunea priceperii unora ca aces loament] sunt wing strricoragi gi intunccayi in cuget, tie f oveeletntelese producineu-te aceasta mare tulburare. Cac, spus set va srg! fceva) omu, atunci {de fape abla} incepe gcd ae _ opi atunel va fdleseumpanie»”. Nimneni nu tie chte nu si, "Hib gusth din cunoagtere, In plus, stapinal cel bun le promite[ nut) mai bune: Cac, spuno, ana va fipit cel care ete In lps ‘Ti larun timp»: Acoastd negtin(a nu va cuprinde pentru totdea ‘amu oamenitor, dar eet care acum cauth adevatul acestea, 47 Gn Xa jo i wang, Ttw te aps pln aceasta sera sine Coch tel ¢ apse) De Rel expnda rare Fp a te orb {Apeerobinas dhe ra cr atc ey Pe Vi awa, i fvaBN a pis au’ mye apt Ines XVCAPITOLUL IX 233, «ea eeusta inti, 0 repede, fara tui Zabulon, pen Hl Iai Neftal gi ceilalp, de Kanga mare si dincolo de lordan, Gal ‘neamurilor, Popor care wimblati tn fntuneric, vedetitumines mare ocuiti in permdncul ifn wnbra mort, humingi va stvuel peste Multimea poporulwi ai scos-o ineru veselia Ta gi se vor vesell inant Tinea vei ce se veselesc la secers i ca cei ce impart prize. Hinde Wa fa jugut cet pus peste eis toiagul cel pus peste grumazul lor, a Murat toiagut celor care cereau ftaxele), cain ziua [de bivuint a ‘rt Madianului. Vor intoarce eu dobeinda orice hain i imabrtc Hei int cu viclesug i vor dor s fie angi cu foe, Ci Prune $-a n Ub Nod, un Fiu, $i S-a dar now a Carui stapanire este pe um Tl yi se chearmd mumete Lui Inger de mare sft. Voi aduce pace as PH eoniduedtorior, pace si stneuate Lui. Mare este stipaninca Lil i bul mu este hota, pe tronul lui David s impart tui 0 asad i fine tn judecata gi dreptate de acum si pani ta veae. Ravina Doth Hull Savaor va face acestean'™ Urmand sa binevesteasci cele despre Intruparea fllrind, ca si ricom aga, 6 arvund pentr bucuri ‘seh asthe pe col Bineve 1M primeste tn el bar »” Domnult ia duhovniceasety it «Bea aceasta inediv™. Cel care bed acceptind-o eu plicere. Mai ales acum ‘eH transmisa plicerea din ea, ednd nefiind ameti, nicl seuipsind 1 ity uscarea extrema fomul] tanjeste dup potolivea sete $s Lumetopte et lchidele bite. De accea yi acu, binevestind hard ap {feptat poporului [care era ] ca insetat, spuine; «lea aceasta tntdi Primogte bucuria in sulle, agaza Hnvafatura mantuie Nu o conse Alternate Septuaoe an sole 8 Va Be Mast SE boeminn no eV CONUNTAMIU TA OATIA PROTA ISALA 201 dart i etl nu sacl alr mr de ie ‘aceasta, Hste inaintea tuturot. Nu se poate géndi de citre tine Sk aie sda dy a cla taal No Na al tes ep ie Cee alee ae a ee gt teen exp isan Be, a en inp nini in ce xe ieee ee eae ee ee serine nomen tara piel cdlisare i prea lure ence cu sgn aaa Bee end «ut Gs cei Me Pea eee on Ra a aan etter oes ee eat nae Deel lc Pee ae a ear ce Sear al a iS nnent ance hc de Ne Lee ee metal pple pare oc 1e: «Poporul care stditea in intuneric»”™, pe cand Isaia se aes nt in inn la fel si arspn Care bln intunericn?™. Cac inseam la fl bain intunetic” gi ,a sedea", pentru e& amandowS sunt deopotrivi pie delat care ern ul nomgcnde ela ttnblan ta inmplre Cel care merge ts scop nu naintazh nic Taree care exe inlngut de nelurare na ajunge lel © Cob bay nls evita le ‘oe gl ap Ig tat V8 ‘0a0 iv, Vastu cr MA cea, acest popor intuneeat de heeuno terea neat nu ca una de la fo, ew na ce I tee sa dela sore sau nnd mare, care stalucete tale, sn cele sensible, care este cu Tali hum face strdlucitori pe ingeri le jut tuturor 9 ae © Intinse Ine i mai mult. Sn ee far loca popon Aine neamari? In cea umbrité de moarte. Ci ea un nor yoy Aeopers din cauzaidolatiet, pn cind lumina venind 2 strip faa isa spindit peste ei strlucireaadevdrulas Apo cuvdnul se muta. chiar la Persoana™® Domnulu Sune? «Afutimea poporuti ai scos- nt veseia Tos" Nt flit cuvntu, dar cei mai mali rau urmat Celui care ba chen In bucuviavepnica se vor veel naintea lui Dumnezeu, sca fat se bucurd la secerige. Cii ce seamind fiecare 18)" De aceea, tn ziua rip Aoi dup masura celoragevate tn ei mal inate, estorn Ilsa sna split de eitre crept Judecitor, se vor vse sea free eles a seers er mp pon. care se veseese la seers, a moth Ill lor stridani, iar cei care se imbogiese di ese din pr data un mijloc de bogitie. De aceea le ‘menfioneaza pe amandoul, Abunurte din rspltre, spe cele care urmenra sf date pity Hore Cel Malt-Déruitor. Cit jug pus pe nama a fos rica [seamurite} au scuturat jul greta celui eae a ijugat prin 10 Peal sla apleea grumazal cu tong, asl neat agra insult predicates apostolic, 58 nu se spun sul robin pat hei eae An cele rat 4h pe oa vale din si 225 «Ciena cal co care cee ane ‘Wut [de biruinga} asupra Madianuluin®™, " a Un char de ai ‘gronznic sti asupra viet omenesti, bie and [sii fe ficute} voile: veijmagul nostra Vas flne at terme tp 0 jes ‘COMBTANIUILATEAITEA PROVETULUN ISNA 165 comun, Vrel si eunogt lovituile acestul toiag? Aseul-t pe eal ee pune: «fmpufitus-au gi au putrezt rile mele»®®. Toiagul cel ru produce celui lovitrini urét mirositoare, Gandeste-te la cineva cu- pins de felurite doringe si sinutstragnic in desfitarea pliceilor. Cat fe aseamdna celui lovitcu toiagul si celui purtat spre picat! Dorinta ‘nu conteneste si produc& celui nestapanit ingepaturi si dureri, pind (ind fi face sufletului ran’ din cauza picatului, care degajs du- hoare la amintirea celor de rusine. De aceea,(omul] instar’ acest toiag end inliturd conducerea gi stSpénirea madianiilor, a ctor is tore ered cd vi-o amintgi, fie eca dupa Numer, fe cea dupa Judeed tori Cici spune in Numeri:«S-au rdicat impotriva Madianulti, dupa tele ce a poruncit Domnul lui Moise gi -au ucis pe tot de parte bir- tniteascd i pe regit Madianului iu eis deopotriva cu rn for" lav in fudecdtor: «Ghedeon s-aintors la tabla ti Israels is: Seu- apis, ediei Domnul a dat in mainile noastretabara Madan’? (Ce inseam’ «vor fntoarce eu dobiinda orice haind gi imbrici- Imintea luata cu vclesugy’™®2 Cred cd se spune cf cei eare pundnd jugul grew al picatulu gi lovind eu toiagul au sili la pica, acestia vor intoarce cu dobinds haina gi fmbricimintea luati cu vielesug. (Goi care +-au furat de haine pe oameni si prin vilesug iat lisat go de acoperiminge, (le] vor intoarce cu dobinds. Caci de cite ori ‘simagul nostru comun ne ia sub stapénirea s2, ne scoate hainele, fare pun frumuseje tn jurul urifenilor noastre, lar haina crestnilo, ‘acopera utifenia pacatului nostra, este credinja in Hristos “Ci in Hristos vai Botezet, tn Hristos vat tmbrdeats™. Dar chi- fr inainte ca vedjmagul nostru s8 dezbrace uritenia omencasct, a dleavelit gandurile noastre cu care ne era infrumusetata viata gi ne-2 rat publiegolciunea, De acen, pentr cia debricat cx plana wicene, va intoace ‘eudobinda orice haind si orice imbricdminte luatS cx vielesug. Cict hina cd prim cele de care am fost deposedat, ci ne facem 5 NU, 9 epg v0, Num XXX 78 PATIOS wr heTk 4 9 lap— ea 8 Vann cn Amat bunt prin acldugarea cunogtingel dleapate Hrlatos. Finda 4 fam imbricu eu hana mnt et vgn esl Asawaworice hand tua cu vclpugy, adil matin acu, wt Imtoaree cu dobinda yi vor dori sa fie argt eu foe, cici Prune fue mu, Dupa venirea Donnnut, patel cele eee aa AG ele v9 Pe, Ful ol fui Dumezeu? Ai vent inant de Ane chines»? Atunci vor prefera fe ari eu foc mal dy HulectsFiecondanati de artarea in typ a a rato, 226, «ici PrumeS-andscut oud, un Fu i Sadat nou, ful atdpanie sa facu peste eral La ise chew mumete La ere mare sft Am ascultat mai sus cite nume ale Domnului am vat a fetoura va tua in parece siva nate un Fu givor heme nu Test Henuels™, ici rue Lui se cheam’ Inger de mare a ste Gel care a facut eunoseut sfatl mare el de veacu AUN Wh nenitatcelorate generti?™, Acesta este Cel care a Yea AhdeanhintIntre neannsi bopitia Sa cea de nepStruns, pet at ‘Hieamurile sa fie Impreund-mostenitoare gi un sigur trup!™ al C QA AtApAnire este pe umsrul Siu, adica imparatia gi puterea Giel pe Cruce find inalat, pe tog i-a eras Ja EI ___ *Vot aduce pace peste conductor, pace gi stndtate Lui. M eile Audpdnirea Luigi paid Lu nu este hotars'™™* Prin aceasta se Infitigeazt ci cele spuse sunt despre Persoa Talal, Pentrw cd a facut pace prin singele Crucii Sale, atit a wis le Septungiek Ten ebse et pun cry ev pate, pie a Yee. pal pe Hveilipoe opaar eerie longer de mar tan 1 Ga cae ace totter ee Dmineve Toa ert ht nl Nol Fs amen sor ae vis prin pera Darna (Fa DHETULULISAIA 205, CoMENTAMULLACANTEA c cs, se spune: «Voi aduce pa- cele de pe pint, et gi cu cele din cer, se sp fe peste condor state Luh Cred prin aceasta ara falta Inver Cac a fost rdstigne din slabiciune, dar este vi prin puterea lui Dumnezeus™, de aceea se spune ca fost adusi sins- {atea in locul labiciunterupull pe care -a lat pentre no. «Si pit Lu mu ete hocars®, (El spune: «Pace va dau vou. ‘vw cum dé lumen vd dau Eu voud»™. De aceea nu este hotar pci Tai, pentru cf este un dar mat presus de lume, Céci dact arf fost fame a termina fmpreud ev aur un, Dar acum tal care primeste pacea Luisi fo pistreazd va tril pind in veae cu Innate let, Paces i Solomons miata ai sci? dar jucea de la Domonul se va fatinde pe tot veacul, find nelimitata hemirginits, Cand toate I se vor supune Lui?” gi vor cunoastesti- ppinirea La, cdnd Dummnezeu va f toate in toate gi cid se vor nigh fei tulburati de apostaz, I vor lsuda pe Dumnezeu in inteegere gi pce ‘i nt Pe seaunul fui David gi intra Imparaia tui ca Indptezes™, Pens es pune: «Ne psi conductor dn ade i staptnitor din coapsle lui, pnd ce vor vent cele pastrate Luin", (tannin apoape nan ct Donna ete dn stan Da ‘il dup trup. Dei va sedea pe tron ut David gn tmp lt {uso indrepteze gi so ind in judecatd sn dreptaten”®, Spune: sJulecitite Tale sunt adane mares, gi: «Dreptatea Ta a muni ui Cot 30 tte mar i Cia vat Ssomen ny glo es eatin nb eric ey lo Sn tava aX, eae pti i Suit el Jy ae thesia ade pio eter idk delay tesa inp asSi Vasu cot My Pumnereus", De aceca, nick udeed{ile AU mnt Ingelese, nit {atoa nue contemplata dupa vredniela taal «Si rivna Domnului Savaot:va face wceascos"™, Find Pentri noi, cei piercati prin negtiinti fla avumat iconomla ‘amen! pentru asi pastra tn impala Lai. De aceea, rivna Dorn {ul Savaot, Dumnezeul opttlor, Caruia | s-a supus orice puter fice acestea, 427, «Cuvdnt« trimis Domnul peste lacob gi a vent peste Is $1 va cunoaste tot poporul lui Efraim si cei ageeati th Samanta sernetie gh inima inated zicdnd: Cartimizile au cézut, ci ven pli pietre si sa eaiem sicomori si cedri, gis ne idm noua turn! criptura pare cA sugereze prin denumirea de lacob 4 {njelesul a dowd lucruri: iniierea celor nedesivaryit gi dessa lnculme i. Aceata ne sugereazi felul schimbaii de nu [trial La nastere, pentru o sa inut ee ealediulfratelu™) Ames lacob, iar dupa lupt, tn Toe de rasplat is-a dat ea unui va mai chema numele tu lacoby a fost timisewvant cite lacob Cuvntul coboardintai din mila pent ei mai inflegitori (viedtor), sesizénd folosul pie oarecum, depisind trdndavia celorcitre ci WingAtor denumirea: «Cici nu se Marae va fi numete taus'™, Acum Voit peste Israel. Cici ‘mal slab Ciel Cuvdne™ a trims Domnul in lacoby. $i Cavan faa Inceput{s] Care era la Dumnezeu™? Pe Acesta Lea ti {Ain lacob, Dar pe Acesta Lea cunoscut Israchal adevaat, sul ole mai injelegitoare (rizitoare) «Si a cunoscut tot poporul fram, care mai inainte gedea tn Samaria, cu semetie gi ew ih BED XxX, 6 (Sepeuapota v7 Wis. wos 1 I AV, ue XX pain ae noni a etl fala 3 diver er, 99 eh cai Prob Septuglns 4¥O hve ci pga" Vale ume ae at, [COMUNTANIU LA CANTEA PROFEULUL NAIA Inaledn'™, Acosta este Efraim, din car writ apostatul lela ‘elle’ de aur, a convins poporul si se {ndepirteze Pm ee ‘tl ee cis om same Cl ore niet cence Pes ct ee a oe , \te unele intr-altele, denumeau puterea lor si infelegerea turn", in loc de Templul pe care l-a ridicat lui luda eon Sorin Tata li Cae Sees ee eg X42. Dep, vis i aX 30,28. rp Og es Xk vf mor ( rea raat a jsp dean ec ene ie casoi LE 8 vamince, COMIN TANI WA CAI pe eae eas Sete ee ee ee cv HHle neamutllor, po care daca clneys poate M0 tale prin ‘nanafovend tn folositoare, find tnd tn tensformare Coulrii sunt luni citeodata dreptehip al sulletlor mati ‘iv inate remarcabils, penteu ed se rdled prin voing’ sta Qenle- tn conuti, dups cum sustem tnvafati in Psalm, Molosind-t acum pentru fauda Domnului gi spundnl: «Ponte Aitort top ceri», si ian: «Se vor sttura copaci! edmpull Hl Libanutu, pe care -a side». Am cunoscut deja cd file tl Hegplecate, ridicate Impotriva cunoastert lui Dumnezeu'™) humite eedri De aceea, «Domnul loveste cedrit Libanuluis'™, $h Inlay pe cumoagterea fas i cave ist inchipuie cd auc Hel Dummezeu Celui mai presus [de ei} sunt mumiti cede, Fin sham veut pe cet necredinciogi seme gi nila ca cei Li ui! a cdror distrugere este grabnics. «cham érecut si iat flak sunt" De aceea, pe acegt ce Tbeecarey inainte cle venirea Cuvantuli, sexes Aumietie batjocorind credinga in Dumnezeu alu luda g Fimis ate zie de invatitui ale acelora, 220, Sv Jovi Domnul pe cei ce se vdicd asupra muncel MV va vspl pe vrai lu, Siva de la rsdriul sooretu gh idole opus soarelui””, care it mandncd pe Israel cu tntreaga tn Decl e anunga ca ii va lovi sf va risturna pe toti care se ‘@\asupra muntelui Sion 9 varisipi univea lor ‘oa im ‘riya adevirutu sition gi greci, unit agecagi la Titi soarelt jar ceilali la apus, De aceea vor fi sip AAnhne pe Israel cu toats gura, Cael numeste acum yur" put si acest cy a nao, chi ter pus, Caine Why cxivil Sa pe ru enum pot argues ree pu, Cv o- CHB peu v fa ected peclie fonc so tle, alte esr a Micon Xs ie ager omer sip Pe XX fea Pe XXXVI, a We Pe XA XR 5 feu rte Tel sree spun ct Don va tn vray da partes hi etn, ry ve Mieka il dp oa . Le pi cot pyle in a, aver are ae Aram mima0 Sh, Vas CHL NY yar 9 col cave fericene Wp few rice ‘uleg rondelo prin ingelare, De weeea umn nu Se va bucura tle-ca inert yi co cet allay tn foaren viral dint ei gi nu Se va Aostivtniel daca este vreun oxfan fnerstin asemenea popor, nicl ‘itevreo vida, iil co este slab gi neajutorat este vrednic de mils, dar ce Puternie tn rhutate gi in nelegiuire [este vrednic] Lurk: Apo, adaug, mania nu este intoarsd, ci mina Lui std ined fi 1s din eauza celor cave ti fac si ritéceascaé in popor gia celor file dintre care tott sunt nelegiuiti, 181 gi vorbese nedreptayi fmeningarea ave gio infifigare bineftcatoare, cdc Pridelegea"™. Finded este randuit de cétre Stipinul bine Materia pregAtits cin nelegiuires& fle data nimicist spre binelay Pamenilor. «fi dupa cum, spune, iarba uscatd este consumatt de este arsd In dsigurite ptdurii™ ivtimp sufletl este ingropat im patimile pimantest, path Jo lubrisitind ca iarba din dotinga trupalu se rispandesey vind xlsteniia uncle prin altele gi aparand una peste alta. Dup’ eum Lo cea mal prolifcd dintre plante si niciodataeregterca ef eeteara cl intotceauna sfryitul primei existenge se face ince ‘oleh artniioare, asemenca este gi firea picatelor: urmeazs until filly Denfhinatea nayte desfrdnare, obignuinfa in minclund se Maina minciunii, iar col care se indeletniceste cu hoiile indrtan {ipo spre nedreptate. Picatul de dinainte se face ocazie de pica ‘een, lac ne dezgolim pacatul prin mirturisin, ham feut HAGA vrehici si fle consumata de focul euritor lit Aceasta sesce arsa in desipurile paduriin, Observa ete spun despre pisturi in prima feartel a Regitor: paporul care se rb {ia Intint tn pAdure gi era slabit neavand ce si mindnce"”*, Dar Abesalom nizboindu-se a intrat tn pidure”. Dect, dach peat Hostru nu se face ca iarba uscatd, nu va fi cons Va flats. $1 numegte 1X. WF Hay Ata "UL Reg XVI, 00 intunecapi tn euget, cei care tn aveu i LCOMINFAMIDLA CANTEA PROFTULUL SAA n si innit fg pistreazt multe re Apel ada: ade men nel orb ar to le dtu At cle pln sunt peat fal peptone neferen suet dps cum ata Doni, pn «Foe ‘am venie si arune pe parmdnt gi vroiam si vid dacd deja e aprins» Se a ae et Bee ee Sea ee art fa lucrul euiva se va arde, va fi pigubit; ef ins se va midneu, dar ca pie eee ea an ete ee eget i" 7 ta", Este interesant ci anit uc here cin wg ve ee i eye obser inn om, pent crepe tseamng dict Aap Apa adc tm tun pe aul vd mdncayt vedeq vo intr vote”, ASFA BURN ¥e dust Meal tous tine anh reepla ch ; nt unin plana pola aproapell Kinpreuna vor ase pe aden ale poet Dumnezeu gi raman in stujirea c vl Parner es Ct et ie pestmonoas te pin i azatd eaeerearmonie sca na Bind ee deopotriva se at la isc cm arasctvofeeredanparea eee lv care din parte De scene pu lifraim si Manase igi mining u A aston petada, ns Nu cme dampen ais ( hl You ee i eid aad typ i intial pop ae 5 fo CCOMUNTANIULA CARA PROFETULU ISNA ‘CAPITOLULX 232, «Vai eelor ce scriu rdueate. Caci edind seri seriu rdutate, absitand judecata eelor sdraci, rapind hotardrea [in favoarea] sdrma- hilor poporului Meu, ca vaduva si le fie spre prada si orfanul spre jaf Sice vor face in ziua cercetarii? Cai necazul vostru va veni de depar~ 1e sf fa cine vet fugi ca sa [vd] ajute? $i unde vet ks slava voastra, ‘a sd mu cide in exil? $i sub cei ucigi vor cidea. $i cu foate acestea hu s-aintors mania, ci mdna este ned tnaltn™. Sunt tnii eare, socotind nevrednic 58 urmeze PSrintilor si {h- \ajsturilor predate de ei, dorese s8 inceapa el inggierezi. De aceea, scornese inovati fafa de euvantul drept, sciind rautate gi neeuviin- {a La acestia ajung vai-usie, la parin({i cunoasterii mincinoase gi la sctlitori de tnvagaturi nedumnezeiest ‘Unii ca acestia fi apucd pe cei siraci in credinga si stapanese supra sufletelor viduvite de adeviratul mire, Cuvantul lui Dumne- etl Caci chiar dach vad pe cineva rimas orfan fafa de Dumnezeu din pricina pcatului, s- Fae pe acesta prads, promitandu-le [celor prinsi} ipsa deplina de teams si apternandu-le inainte o vat in pls tere, doar daca ar accepta si se aliture invataturlor lipsite de Dumnezeu. ‘Una ca aceasta este erezia rasirité acum a anomeilor, care ist arogit iertarea picatelor pentru cei desfrinafi, adulteri, sodomiti, equator’ de sclav, sperjuri si mincinosi, doar daca ii afld pe acey- tia ed li se alicurd in blasfemia impotriva Unului-Nascut. Catre acog tia Scriptura spune: «Ce vor face in ziua cercetdriin? Numeste y2i str lists Hristos din cerur, fn care va vent in Thum, asplatind fiecaruia caps faptele Iu, nd, seriind rautate, vor primi necazul venit asupra lor de sus. «La cine vet fugt sa [vd] aju-27. CoNNTARIM UA OAITEA PwONETULUL om es or, Vasuscm, fee? sCacl att scris tmpottiva tal DueHeW, Judeedtorul vitor gf Moitilor. Scrierile voastre var f acwaaea Yoastt ay}. Apol spune: «Unde vet fsa slave vous! Cel care va Pits inet la slava omeneasc si corti 58 cong uti ererll ca si dobinditi nume si prin aceasta griti nedkeptate Fre tnaltime', uncle vet lisa slava voastri in ziua judecdi Unil-ca acegtia, spune, «wor cdddea sub cei ucisin. Acum esti cond fora clor ingelagi gi esti admirat de eétre ei, [eu] care porti n ‘de tnvitator gi profesor, slvir gi fericit de ei, Dar atunci vei ft ma ‘ovinste decit acesta, care au fost uci {Hurl false este ucidere a sufletului, De aceea, vei fi eit sul ac 1 greutatea celor uci de tine se va ageza asupea ta Tar dle vreme ce fccare dintre noi seriem de-alungul vii Manusers a nostru, imprimaind in memoria noastra impresia lic tilar poate ca spe unit ca acegtia fi blameazd Scriptura, ea pe fife scriu nhutate, Caciinima celor drepyi este serisi nu cu cern 61641 Duhul lui Dumnezeu celui viu'™, dar inima eelor ned Gls de Dull Dunnecy eta vie eexccaena ee 16 Intunericul si vrdjmaga a lumini, Inedtflecare serie fe ta fa Tea Tul flcind [fopte} bune, fie, fieind un manuscris impotriva Adin Uk, Deci, este un manuscris impotriva noastrs™, sera hinile noastre, ednd facem rele gi este wn manuscris fn favo FAbasta cin facem [fapte] bune. sare corup serisori fn eontracte gi fas erele) scrisorilor in [actele] de eumparare a javni salut gi fn diverse tranzacti, geriind atdtea care Bustlnere prin lovada scrisoritor, $i uni ca acegia veri rata, foneind juclecata dieapts cl la siraci gi apucand cele ale sirman viduva spre prada gi onfanul spre edt, Astf we intmpla cuceritorilor la pravzite din rizboaie, cdvora Ser Ita leaminteste: «Ce vor face fn xiua cercetdvin? ra sen dee spe atl de depart, Me Pi a ee icparte deine Nu estes nce ca oo eisai tn cer i neo va aduce? Nic ns ete dincolo de tre ec Cine va seat petro pd neal de mare a lit ne-o adued gi auzind-o st 0 {mplinim? Aproape de tine est en tul, in gura ta gi in inima tan'**, $i Domnul nostra ue ene ler vl tite glee amr ear dees opr Noite pone fot prt fire ist cae cel se fo Supra Babiana Cane unde -a ze earn Siam lat Arabi Barer ‘si Samaria. In felul in care le-am luat pe acestea, voi toate stépaniriler*™* re ee A 3 © ie ah ca dn Apes mene poewepigrphoram ae super i ee nace soe open Ce shots sua ‘4 Din aura lini nea Jv osnion, ru tort dept ace edn cae ee owitoare a poporii™. Dat, deopant st acertia perth Auvtaifirs nua socout co fot dat ene patter inporull care eAca lege dineziet ce ater lo eg Und Inzestraj eu veo putere [oa feu aceasta, Ide ceort Iilamati de Scriptura: irienilor, care suntefi tolagul Ml Mele, (care icalta pedepsitoare, nu act! (ac oie el sunt ads prin Tucravea Cell ca clo vrednic she loi angi rie ext mate oi urge “Mu tn wigia Ta 3d Faget Dect pcspas bl nel ete nnd scien a Mou vor trimiteasupra neanuia fed de legen Voi cue ilapsh popontui caren ine i tine claps tegen eae fat FUNGI. a poporului Meu it voi porunci si farce pritzin'™®, Din iy ea {Sa} cle oament Bunul Dumnezew i numeste ines al Siu pe: ol eae est hr cde lege, Clive urgia petra ed oe pent ch unt oda prin legren pinion seognge EHUrmesenstua, De acea, spune: xt] vo porunc! si acd eda Wile cole cecal sa te facd pulberce coed nent Dhusre] triste pe care le stern, le suponam din pore Heneax [Durnezeu) nu per ul, une aduph a este clap ite a fim Lsagi pat rele gi ped nan ont de put alin jurul eclor moth e vest, fle vreo alta podoabs are pnt dup wena ovingion nal prade pe Intel so ips eae pulbere ne foal ai irre masurapedepnto fale Inge Prizie sunt ect cre meal Hull th abo, fe ame fy 18,48 caleecetaie Wei Roy XVI Wek Vi Sapeuaginay 2) Wink ‘COMENTANID A EAIETEA PROFFTULUI AKA a7 25. «Darel wa cugetat aga gl cu sufletul na socotit aso", ct 1 flit tn euget, nu a gi cin poporul arf Esat lui din cauza pica- Ih, ci semetie in cuget gl indepirtandu-gi din propria minte rafiu- thea (cuvintul) adevirata, crede c& este [suficient de} putemic s8 iceasct nu pusine neamuri®. $i pentru c’ supuii lu, fatindu-L i lingusindul, fi spun: «Tw singur est! conducdtor», spune cétre ei Uh peur ar vrbifronic «Nu am lat fra de deasupro Babin i Calne»; zice:,inc& nu m-am ficut stapanul tucuror’, au seépat tle impariia mea fara de deasupra Babilonului i Calne, «unde s-a visit turnuby. Pomeneste de turnul acela vechi, pe care -au zidit in fmpia Senaar, iednd: «Veniti sti ne zidim cetate si turn, tnaince sa hie despartim unii de alti al cdrui vars fie pad la cers”, Numele dle Calne nu este obisnuit in intrebuinjarea Scripturit™®, Conside rim ese afld undeva in Babilonia, pentru c& este supranumit Babi Jon dupa confuzia limbilor, pe care lea amestecat Domina, rupand imfonia cea spre riu, Cicispune Seriptura: «s-¢ chemat numele fo culul aceluia amestee, far in ebraict Babels'™. Dar, spune, «am luat Arabia si Damascul si Samaria. In felul in care le-am luat pe acestea, voi lua toate stipdnirilen*®. De aceca, pentru ed sia asumat e8 poate s4 supuna toate cetaile gi mi a cuge- {at e4 nu (a cucerit pe oameni prin puterea proprie, ci le-a fost su- perior prin iconomia lui Dumnezeu Cel care ti disciplineaza pe cet tare pictues, de aceea cuvéntul profetc il arats vrednic de plans. OX is X10 9 Fa, XL, em lactis dea inex br uo eta inch (pon canoe son Kallan Ky sa Tell fa Xi, De fp nee ea Inn etl i fer ea ce Se cheat neice popular, un oc de cv, {i empfeaieelagBb evai in este psn er cu verb ‘teat ola aesten Amster ior rs seat de earacterl cosmopole ‘et Rut, Tun abo ete elo a mare ig tata blo det eel Sa, aK 8an tugs Si Vas eu 240. «Fipari, fidott) cloplitt ail Tesiaalinn cin Samaria 4 an feu Samar’ fszaeuor eure de mt alee, ca 0 4H Ferus cu plated, sau din orice alts materie, Imagini de oame in gas de dure wens, Dec late de sau fide sto din cares hip: nevaizut demon placeres prin locutile piefelor, un pring! de Aoelrilor si statuilor ere le sunt dedicate, Probabil sunt hrdnite oarecum corpuni tle foe, saw Aeyilor rats ci puterea demonilor st lang’ stat Ciel aw tut, spune, cei dealt neam*® Intros tn cele avute de Dagon. $s-au #4 lat Dago ati ai lava din jurul chivotului tai Dumnezeu, Cand Hpac tras jos Mi Kon AW Ofe Wentien HOw: igen, Se 10, Af Vase cone ll ene foe aer Ante ren {elomete de WAAL alimulu gh idoitor tis, vor fipa {idol eiopli fare sunt Ricuti din Lem gh and megtesugul a formae sau de animale eu patra picioare sau de pi ‘cum sunt statuile egiptenilor?! lar (ipatul care reda durerea inimii printr-n sunet ‘cum vor tipa {idol ciopliti? Pentru cd in lemnele mo ini omenest, sau pietrele, sau chiar si aurul gi angi I, sau altele asemenea din materie de cinste sau de ne [iui] idolii adoragi de neamuri, tritoa in acestea stay care zboard tntracolo, desfitindu-se iresmelor [de jerti]. Dupa cum cifet! lacomi hil se afla singe®, la fel si demoniilaco lestitarea din singe gi fumul jertfelor, se string, in ju lor de aer sau eh amestecate'™. Fiindes i ist dedicate chivotul lal Durmezeu st sculat cei din Azot a doua, on ena clizut pe fai a pamdnts'*®, Desigur, Dagon far cel care a cdizat pe fata [era] demonul, inving acesta a eizut pe din ambele elemente eussine gi [idolul]ficut dle rman tl gic demon (Eta maria, tap ne alse. Part a ti, FIBMOR, Wr oh, te fon terme ine zr nn pose hi ie crp come dn ae a py pn) Pa la nen Sepayint ISAIA, 9 Coma GARTEA PRONE VLDISN din care {s-a varsat] libafia bea din cupa ee peace {idol} ciophiti vor tip, adie8 demonli (care a Hm tn el (Rn se vor cera gor vor gi ool ea Jor din adane, la venirea Domnului, De cep sat a Teel cme ve fc fia ep stuat. ur al minor mete Caml fern mest ene i's er I yedepsitoare, pe care le-a indurat prin [faptul] c& a esetrlonapot Scriptura’ ameningc& mut lovers supra ‘Batt srr Pena ea semi in eget ret oa vate os a pepe pace ‘Meal tmpotr erase din eauzaaceste ropa 6 “1 Xo Con X30 Xt Deut XX Kh Vg XVI 9 9ato bs ups ulin theraror care apna, oa Ib lilt Meer or Este marcela el ‘inte, mai deyraba decat mare potsvitn Pe linga aceasta, pentru ed este o obignuit Seripturit si urn opine celor mulji in denumire, a spus sminte mare”, fit aflime maretia potrivie fri, ci ehemdnd-o eto denun a BB gst Ds ace Soars eum as Mohn spine acresinc-se ming ele at ee Hild plters nelncd dere aria ac em Maple ocr, ctor ce, ana Be nest nth ae eae I [drept) pai ee Rips recun qarcece cee ces Sel ‘Mope ptimdne»™” si icononvul cel nedrept a lucrat cu pricepere gf ea ota rt nc race oad Poxell se sclsie fra a ea fe ant Hermon ant cero T8 ol Sex, Alp ony XXL Ale vine dela verbal foi pada feet Le XVi A CoMINTANIULACARTUA PRONETULUNINA. am 4 cinagloo pe Ba tn vielen is! Cel a arate storia i atribu- {e-o pricepere blamabild sarpelu, inlocuind priceperea [adevarata] tu vielen", Astfl gi minten mare nu [este Tnitigat]drept ceva Tiudabi, ups eum raniduise exi care cerceteaz la elni sensu, spunind cX mintea este pricepere adunati ci {apare sub nume fal. Hie minundndu-se de sine insusi, fe ind chemat aga de Isudator, ste numit acum fag] de Scripta. Tar aceast#minte mare, pentra e& tie c8 och Infleptuli eu et adevirattngelept~ sunt in cap, I slaves ochi, ca una ‘are it prvegte fn jos, nei la cele pimantesti ci se ocupl de cele alte sii dice tail sus. Aste sunt Ineleieinilor, care isi duc viata ivalind-se tn patimile ruginoase ale trupulut, dar cercetand Cele despre cer gi aste, fenomene eterice"™ 5 ariene, Imbricindu- ecu vreo sla oarecare in propri lor och 239. «Cat a zis: Cu puter voi face gi cuInelepciunea prcepei voi tua hotarele neamurilr gi vl prida purerea for. $i voi eutremura tetifilelocuite si voi lua fntreaga lume in mand ea pe un eub sca pe nie oud prdsteo vot rdica $i mu va fi cine si seape de mine gi cine se giiased mpotriva meas". ‘Acum talewieste Iamurit de ceil numeste ,minte mare” si de ce ameninfa c& aduce pedepse asupraIniltimitslavei ochilor lui gi ‘alrobrea cuvintelor lu, de care se folosea impotriva celor mai sab ‘Coat iuimea ameniny2ndwi cu tot flu de distugert, spunind ‘ci puter Tui este de neinvins gi de neoprit. Cie se Iiuda cd ar i tlomn al [eaturor] dupa cum doreste si -ar (putea) Implini cu totul {cele} dupa vote. ,Fiindc& am multé putere fn cai stn pedestrasi gi himeni nt i se sdie8impotriva, si pentru dispun de Tnjelepctu- he neatinsi in cele strategice gi de pricepere desivaryits, de aceea, pune; «voi lua hotarele nearrilor voi prada puterea lor». Caci nd toate neamasiles8 se plece sub jugulimparatiel mele, voi face eo nCor Xh3 pos end Agila Symachus avepV< aati de acolo de ae.us Aunsigur hotae al tutueon ej ‘Acur fecare este x ali dle cealaltd prin granifele prop Beaded, hudnducte hota Jo-voinl pe toate x fe sub sceptaul mpvaiet mele” sft voi pra puterea lor», Se numgte .prad Polite Invingitori a celor captarate ‘ind ving nb impart prin tragere la sory fie persoanele’™ captive ie unt He animale, fle altceva pentru trai i flecare este vredinie de o tin prac dupa rangul atribuit tui, asfet luand parte la (egg Ulin zbo. $i, spune, voi eutremura acum cetiile intemeiate ‘inti, [le] voi tulbura prin puterea mea gi voi lua intreaga lu hid ca pe un cuib”. Caci ce truda este siei in mand puii fii Aheilaiti tn cuib cle pisiite care fi hrinesc, care nu pot ss fl fs la fg nei de arp, nici de picioare? Apoi,intnzandus [lef la oameni si marindu-i putetes,spune ci nu in humea ot ‘uel; el, a pe nigte oud pirisite. «$i nu va fi cine sa scape de ‘gine sd griasedimporriva mews", 240: In [sensul] dup litera, conducstorul asitienilor § letsten semetindu-se in cuget prin biruinta impotriva lu Fiamarict pi creztnd ct va cuceri tnts-o campanie toate neami ‘eh lien’ fi va sta cu bray impowiva"™, ci toate hotarele ‘ution vor deshintate prin putea lig tata lamea va fg WW ie fica vert sale; far cet care ajunge in mand este mal ‘Me prins decit put de pasive, mai lesne de distrus prin paterey Fare eerveteaza toatd lumen de sub soare decat atunci cind el ‘lin ode, lipste [ind acestea} de pasiten care le inedzegte avian. Davy vreme ce truta [fi paren 9 fe mai mare dct A oamentlos, uni socotese eX aceste cuvinte se potrivese celal soviat rufay, care gra tnalat gata impotriva Cela atorpute ‘ll nesupus gl apostar gi care le-a atras th revo {ate f pe duburite rele care rau wrmat Cackacela ered despre si fl este 0 minte mare g-s inchipuie ed ar contempla [lucrurt ial as i, Vas cnn My Rix, ee arp in IV Hap XVI, 1 9, ca an sete noara ate LE aate cit] ee areas oe ‘pus s-mi stea impotriva. $i, fatd, Mihail, unil dintre cérmuitorié de fqrecilor vine»"*®, De aceea, poate, dack acestea sunt spuse de per- Pare ete ws St tsa Sg, cde Be vena p SeptuaginteH Vasu cmt oy us wSie va sla oare secure aoe 0 tale cu oa? Sa ae frst fora cel ce 1 tager sul, Hidied tolagul sau Seriptura este critics faa de nema eonducdtorulul ase {Ge ndogt despre tine, cind tal nestle gi lst stp Fo WotHior? Cl astfel si securea s-arcrede mare, cdind doboa {cel mai) masivi diese copaci la paring feristrl, cn pat Ale cole [mai] tari trainice Femne. Dar nici securea nu tale Jnl: nel ferdstrsul nu poate si tae rd cel care il tage scab Hennnele eu meptepug pentru vieo trebuings De aceea, dct este [eineva] laudabil, acesta este] cel care Josegte secures gi cel care trage eu dibiicieferistraul, Ase, Te ful care a fost ransformat in seep trebuie sk se bucure de vi Mel lea eoncluce, ct cel care ia acestea fn man ea simbol al at ninlice Hi revine De aceea si eu te-am Iuat ca pedeapsi a poporului care a pi ‘ttl, flosindi-te de crucime cade o secure gun ferdstriu pent alseplinarea dreapes a poporutui si Ricutd spre olosul hi iim: la-tribunale cali put si pedepseascs nu sunt spa Hnunt- nei nu fae ceva din propria putere sau autoritate, cl peed fate lesuntatrbuite de a tela el gi [nearmll asirienilor na ‘ineaM puternic, nici nu poate face ceva cela sine, ei dup mm Poms Iii cle etre Cel care Se tngriegte de cel care au paeituit ‘Tefolositpentr lcrarea pedepse Aa4ae$i 1 aga, ci vatrimite Domnul Savaos la cinstew ta nee He lslave ta foc arzdtor se va aprinde. $va fi lumina hi Isr, Hill ve sfing tn foe arzator git va consuma para ea iarban™, Aceasta este 0 isp Pentru ea tog Autnit minte mare Lilindu-te gi teat bucurat de insltimea sav Gehilor; va trimite Domnul la cinstea ta necinste gi la slava ta fi Pentru eh at ameningat ct vei tua hotatele neamurior, vel zqudl Fett locuite gi vei lua tntreaga lume ca pe un euib 9 ea pe nite SUA pte vei vidica, fia s4 seape nimeni gi fra 4 se Import in "Ia Xb COMBNFARIULA CANTHA PRONETULUL INAS aly vinden focrder seve arn huni i vel va fi foon'™, . = ee ee een a ora ear onal vie arene ee eS aie occas a Rte ssi ed fs pe ae n legatura cu focul, luminarea gi arderea, [partea] cea dulce $i ial une Ic inl sid asupra lui, iar [partea] cea amara gi dureroasa va fi impartita celui Manyara | We pret) unc nr aepoe ee hua wet : i yuma pddurea ca iarban, sit sf fc erator ta conse [sept] aa ire focal ect cuioare. Chi va ein prints fo araltr Dar cu shinee fc? Dees of conan fhe cia Day dc Dune rst ee fo me torn’, va mistui, desigur, materia’ si patimile care vin din mate- Toft ere mu petrcen dh cin trp Trebui, dat tc& Sie erat eae ire cae) 3 left dnl Jas le a La fl Tel rene pi ycnted”spundnd cl ural esto ontecare POE cage eh ay aaven Oeetna ey ces aot arate i partea celor de fata [ca] rasplatire pentru [lucruri] care nu sunt de~ loc acceptabile™, ee rr ears te are aT SLY vor fi consumate de fa suflet pand la trup»'*, naar geste aa cea eT a see Hees eg ae deg TE ay ipea ana eer eee eciee Ue eat pi rdeea cl fe ee tt pr et ee ee a eee eo cave sunt col pms gt, ha pent uu sie18ie@ yi care consuma ea po ta Ppeatolor atlas (ace Alunel mistuindiose materia care Macdra pedtepsitoar avalftryiaryi, spune, mungi st dealueie gl pldurte gi va tnceta Incenclulut care a consumat sia mista toate, incepsind de law hajungaind pana la trup. Nimin Soripturi ca pe cei care se bucurd de foarte multi foameni)s& obignuiased $3 IH ca pe cei neroditor si crescut fra rost uni Ling ali, ca Gum aravea viaja automata $f nedesSvaryité gi nu sunt sii din ‘ilu aclovdratului Cultivator, si-i numeascd ppiduri” f ‘Totusl, focul ii cuprinde pe tofi, incepand dle Ia sullet | prinduse apoi la trupuri. Chi pacatete care se all pind [lan {all eujerutu, cam ar A aduttera in propria inima, sunt in sulle muterie vrednicd si fe ars de foc, dar cele care aj, pa a fap Ppheatele find pastorite cu lucriile [fice prin trup si fap Avextea ered ci sunt peate[propria-zise] Incepand de la sullet AjungAnd tn inka, ginducite rele nu se mirginesc Ia aceasta, ek FHaplectndusse, pitrund tn teup gi se ara pe dinafaré. Dac cin egies facto ucidere, dar nu o nfiptuieste,uciderea nt Joie din inima. $i cine a privt o femeie casi pottenses™, dar n Hibient temple tui Dumnezeu, nici mu a ficut din madulanele lf Hratox micularele uncidesfranate™,lacela] igi face inima sa ca Hota alpcatuui, ect gAndul rau nut iegt din inima aceluia, Urebule spus gi despre hotie, despre idolatrie, despre vidjtore 41a Talat feluti de pacate, de vreme ce nu sunt plstate de trup, ce yi en dintr-un vas eripat ajung afar My HS cel ceva fag va fcacel ce fuge de flac arztoare, ‘0 vor ramdne din ei vor fl un numar {mic} si un copii cries", Dupa arderea eu foe ior, dealurilor gi piduriloy [erfprura) spune e& [numarul} color seapayi va fi mice, $i ast pune, multimea lor ge va schimba inte umd mie, ined ei pot f alt Si, Vasce n prog nung MV an Fun Vi " commis reer NAA , ee ee its Cad onus op ce oben 0 ee Stee rp pn ea na yedeapsa fuge ca de o flacdra arzatoare. vetlel ramagt vor fut nami] nu numa pentre 8 sunt ular sume ns pent 3a lap i am arate pentru sunt al vedic Pama aft nas Numer cop feel bt cena a et Pal an met i bond nal 2a a ep enn, (lay erau numati cei de fa douszet de annus in capil de i Joi", Si toi cei intai-nascufi din Israel sunt numérafi, de i's ate man dels hn 5 laches dean pet eee it, nici batran ~ fi va serie pe unil ca Dan oP a conterice ef sunt natant dn Bsr, a wyate de Ge arearal wre Je cerceteazi pe cele ascunse ale i fot ror ee ol x acl ea cua fot fe wa nse pe ene au at neni $2 aaa clin curren ca un foc mistultor al materi ut filr care se ghsepe [n ell. Pe une aceta xp pet cot cmt ei fs 1c Pe dno ie mara de rept Cell Pre tilor “a id schimbaea fnseann pot una suo ie nace Se ‘tri poset ait thle narra in deta de ers nen psn tence (720 ep. Nash 9 UL wn ‘one ponscies, fui aa tpt De ca pate ber: thao atc pie, aca Bee 1. Vasile atest pracsatis Sh Vastu CHU MA {naltixecuvine s-Ltngeleger po Serb geen manta Cel ear Primogte impreund cu dreptii gi le PUNE Th enrtea cerurilor num Relor powsiti de la faptele cele relay Chel, pune, «Bucurapiovd, numele voastre sunt inscrise in cerurix'™, De aceea, ce copil pow fb serio In ceruri numee coor svi, da nu Acela despre Care spss Prune Sa ndiscut nowd, Fiu S-a dat mouth"? Pruncul el {cela Caria magi sa inchinat, Acca cae Sa cobordt in Ei ‘a ureat iardgi fn pamantal lui Israel", De aceea, dintre multe ff {eles ul nostra si Mantuitorulu sus Histoscugeta despre Fl unl este facela de] Prune Care fi va serie pe cel ce sf prin posing la cunoagcerea lui Dummnezeu, 2s «va fin ua aceea cn se va mai aduga rma ‘stuel yi cei mania ti lacob ru vor mai nd spre cet cove Miedreprajea, ci se vor increde in Dumnezeu, Sfdnt ll lerel th ‘ailevar. $i va fi rdmasita tui tacob : spre Dumnezeul cel puternicn'®, AAcestea fac reerire in mod ear Ia cel cave at renunat lah {aw Fe gi yaw mutat propria nidejde la Dammezeul eet vin By tA ne atagim de cei potrvnici gi ne tneredem In eel are Harepratesc. O armati rea de demon [ne] inconjoard,ristarnd Aullefele noastre prin momelile placer, Ne atagam de acegtia, Tistw eopit find minte de negutitorii de sclav, care etee Artin judo de cop, ingalé pe acegta gi duc devore 8 ucurie pregtindiclerobie ama eee acetla se ataged de cel care Ht nedeeptiese: $1 a xtidione ce momeala pliceri, ne indepirtim de Dursacven Hw atncti tn greaua tianie a demondhul neinduplecat, care pe Ti eate condamnat la focul vepnic, se bucurd sh alka pe rel sonulamnati cael De aceea, [Scriptural spun despre cei ‘imag i mancuii nu vor mai fi aagay de 1M Vor:mai lui in cl se vor ineredetn Du nivel eu adevivat. Feict este eel care “un Poet, ci eek are Ti nedreptitese 5) Sfimeul Iu a lepaidat de orice nidejde COMINTAMIUJA.CARTEA PRONRTULULINAIA tide asa doar pe Durmeze, In cele ale acestet lumi gi Il are ea nacejee Hu Peete mee he dpc bse ete omar re nies no fot ya state le se spit pe Don Tt tu tel apd peste ada ic spe, se vor Inrde fx Durne Sp ecu adevtras™,Nejea in Daneze nu Pema nce, i aml mpi tf ahr Lh Ups cll te ost eent n avers a omens ve tag aka dat gL pune pe El ca nidejde, eae acela] se lase cu adevarat fn ajutorul de la Durnerey, fv ‘une, rindi ac spre Durnezel cl puter’. Acts ieee mo cr find led pre F jupa cum arata urmatoarele. pages ome dee pol cc pl mario ini nn Ct iva se ce 9 sate nd Domnul ve face un cuvant scurtat in toatalumeas"". = a contr peat e sci alah te Ty Mctene? usa aj detraducerie™, de care nel mean stefan xl ome preci a tet, C9 el or {3c pall mat gab ce eeoes apostolic In si ide Co yee eer ‘Shu sev ek na al ev ia pi Nua Stam nine clr nami cv oni mul a mane ion tars pr confi penr pn deus def poporal a Tal ca nisl mario rams oe XVI ka am ee Rm 3 8 bon, lek etn adversely de ae ibs re— far dvr oor derma ii nto su 4H maine cn ramagga ete ala pin har. Dae eat Modul mAntuirii? Cdci «cuvdneul, spungese Moheie gi se seurt reptrtes’ Cel care cuprinde intregu docu Poros incon ghd” Wayilae de cite Doma, acela va fi mintuts entra cast Het pe Domnul Dumnexcul edn, as ube pe aproapele tt Perine hsuto™, win aceste dout porunci sunt cprins ntreaga eH proetin™: Cel eave stirgeqte cual, cl care {i} nlc pH MI scurteazd ca gi cum ar rezuma lrgimea lal th por Marte seurte, acesta este rimagita mantuitd. Fiinde’, spune, «tog file Wats vd fact voud oamenty gi voi facet lr avemenet Meeusta este Lege! Profeis™. Vert cain acest ineles natural Aunt intreg este incheit gi scurtat in dreptate. «et Dom Page un cuvint seureat in touts tumeas. Totus, Apostola sp Doninul va face pe pide. Symmachus i Theodotion cone fave nijloculintregului pad. Gee co este greu cle respectat din Lege: «Nu lua, nu gusta, Heatinges"®*, poruncile despre sirbitori, despre zile, despre ardet ‘He tot despre curafiri, despre ispigire, toate sunt scurtate int “Hapitol seurt yi ugor de respectat, incdt lope nis ities dup Fvanghelie. was. i, Van en Mla Kan Pr Ait snus. Lo mM XM ME AAI 4 mM Mi i Mole Poe ecu i Engh COMMNFANIU LA CARTEA PROFIEFULO DAWA 291 CAPITOLULXI fas a7 ftv tn rug ceca rdcina li les’ SE ti stéipaneased neamurilen™. ‘Scriptura ni-L binevesteste pe Hristos Cel din simanga lui Da- vid Insta seeea, aie Tn impel otra cu mat inate wn ‘yremea dinainte stabilita, va fi rédacina lui lesei, In alta parte spune: “ert alg en rca al eset] ale flare din racing in en, contderdn tla ca stp, ia floae” ca ventea [ta cu deagoste buna pent tol, Spent a of ara Tetpsl pe seure i represne ene opi oaecum in rece- ter Dar le apne eva fo dicing all fesel Bi atent ta efi Nia spune pues sel spares fie dupa devi: ev fm Chel mi Cpl ehipule il dupe pre Salut tuple ie dup lei Be acca, va ft idicina ll les, adic alt up din lesei va fi dup adevir gi Se va ipostazia’™. $i Cel ce Se ridicd es- tee ldo Bile eldlcnd ea se, petra crap p= (br de Dumtesns st lat dn soar eh Cece Sed do sdpdnewed neamurin™. De aces, ne rig ultn EL dup eum este artat de Bier il Hise Cede nemo Ci ean din nen" pn Inu pttsind popoal uiay. Acelora len lsat moarte, iat feamunlorlea dik inven Pentru ch unl au srg: flr tiguto™™ angele Lal esupra oasis asipre color "rh rea pra vticdochetii (de a Ford pen contesan posi te vine sk pwn nent mater pin Inupae De isc nea Tt nt dew re sparen : 2G Sor de unde vinta lps’ pera emma ve ar if. dona dv mM XAVIL anse moytts™, da cella Law prime pe Hy fst ns (para prin wingele Lui de ta moat —" . fl spune, odihna Liu eaten!’ Aceasts odin a I Hirlitos este cinstea celor care Il cinstese drept Cuvantul lui Duy ‘oz 4 Inelepciunea hui Dumnezeu g puterea®™" Cl ere I od Hee pe Hristos marturisesteimpreunadcinstirea Lui cu Cel eate La IMscu, comuniunea de vednici,existentafrt™ din vepniele Da {aro e ingrijese wi pseasedvorbe de necinste nu spun cele pet {uot lt Hristos. Totus, se poate ea elena ilar en con cu care Se odiimeqteHrstos dela cei care Il slavese cl {cu care fi va odin pe cei care I iubese, dup cum est sr liv th slovese pe cei ce Mit iubese»'**. Odihna cu care fi odihney Domnul este cinstea care dupa dreapta judecati a tai Dumnezeu, fi Impirfita dupa vrednici or inf’iptuite, fi va cinsti pe uni ¢ ‘Slipitivi mai mari, iar pe altii cu [unele} mai modeste, de vreme ce. ‘Hei lifer de falta) stea in slava!™”, $i pentru cd sunt multe loca Uy Tova, ti va-odithni pe unii in stari mai sus-puse gi mai inalte, He alin uncle} mai mic, Totuy, datories ‘insti toti vor a has, So a48 «$i v0 fi tn zlua aceea ct Domnul va continua si a manasa». ail Mina Domnutui sa aritat diferit la fecare generate, prin {18 putea s&primeascdhucrarea minunilor. Mat itd maul fwanat in Ft, apo! in pusti, apo in impart hi iss Navi Apo In [timpall judecatorlor gi al profior care i} math Dar acum spuine ese arati mina Dom nluitorulul nostra, Care vindecd toats boala gi toatdslbickune cy Sip Vastu en MAB Me xxv, a5 eX 7c. Ale vou Ting. 9, rnc uv Fe diferente "non von) ‘COMUNTARLA CARTHA PRONWTULIINALA an Ain popor s face toate eee propavidulte tn Hvangheie, Cet Dom- nul contnint arte acest per, pen ele de dinate nau part suficientes ade pe poporul cel necredincios la eaanoasterea lui Dumnezeu ‘Carma lsat « poporului sie zloasav". De acee, va continua si-[$i] arate mana, ca 84 aduct la zel rimasiga poporul tare spune ef este imas® in vat de la rizboae. Si sensi mei mea eclor care sau rizboit: Asvia, Egiptul, Babilonia, Exopia, Hain cei de la risritul soareli si Arabia, Itora este pln, vor- bind despre etiopien: «$i aieit asupra li Zerahetiopianul eu oaste deo mie de mi ite sute de care. $1 Asa Fa ist ntntdmpinae si a Strigt etre Domnul: Doar, Tie nu Ii este cu neputings sd izba- est nici mul nck putin. Intdrestene, Doamne, Dumnezeu nos- tra, pentru eth Tine ne incredem sn numele Tau am port asupra tcestei mari multi, Doanne, Dumnezeulnostru, sm se tntdreas- fd asupra Ta vreun omls™, Astieniierau cei care ia eucerit™ si “xiptenii ce care {au tnrobit de la ineeput™ si Nabucodonosor era tin Babifonia™, Elamiit sunt an neam al partilor, care impreuni ‘cu clin Mesopotamia [gi] Sica anavitadesea in Israel™®, Arabi Sunt un neam rézboinic, tot timpul rézboindu-se cu Israe!™. Dec, {oti acestia sunt cei care s-au rizboit eu siminfa nobis, uni find wing, alti invingandui. $i pentru e& Frau fnvins si sau sdxguit fm rule eazne, primesc o asemenea réspat3, si vada arstaren conti- Po XW, 9 810 Ray XV, 250 6 oe IV Rog XXI 1 Fas Xv Resse repel ela Toni stare vorbin, lami rt tae find ao datas apres, De apt, per {pein comin muses la 3 reall Ansan ar pee nada, Spite pres pie yp Bion tld arbi Ae i Quart ‘ont dct a ost pvr vor i ne alt ri dios— Hua mln ui Dumnezee, Do acu dp bravura 94 chinusie alurnte vor zelog ‘ 9+ Siva ridica, spune, un emi tee near 9i ti ve ad Beco plerdut a dui Israel gi pe cei rsiplfial tl dud ti ve seed ‘ble patru coltur ale pamaneutuiv™. De acoea Riccina lui tesei, Cel rdicat (inviat) ca si stp ‘ease mean iia un senmntntre neamusi ca si fe ad el riipiti ai li Istael, Cicé «iv! Omului a venie ca sit eaute 4 imdnculased pe cel pierdu™, Dar acesta este semnul pe care il va ridlica inte near Dro care se vorbeyte on Ai. Vasu er Ma d Evangheli: «or vedea semnul Fiului Or Jule; despre cave maivturisesti e3 este Crucea Domnului nostri fi bs, prin care lumea este ristignita faa de sfingi gi ei fad ume’ sin care (Scriptural spune ex [se afta] puterea semnulel De ce se implineyte iconomia Tntrupatit prin Cruce? Ca din le patra colturi ale pimaneul si se adune cei maineuiti CSc par tvell'e impart In pairs, ca fiecare s8 se tndrepte spre cele pa Prt ale lumi, De aceea a fost preferati moartea prin eruee, fe ate partite si fie rinduite pentru mantuire prin paqile crac, Pentru ci {naince de crucea de lemn a fost rastignita una duhov ‘oeakel* mpreund eu intreaga lume, cele patru piri ale integul And unite ka mijloc, ca puterea de Ia mijloe si fe implinit’ tn ce Patru part De aceea, find acest semn ridicat, cei pierdui ai lui Israel Yor acluna g coi risipti ai lui tuda se vor stringe din cele patra co {irl ole pimantutul, Fin ridicat semrual ~ penteu e& [Hrstos) AVI putere de distrugere a st8panirior gi puterlor, pe care lea bi Hult pe lemn, lea dezbritat gi le-a aruneat vegmAntul pe care no} AVEAM, caw zicem aga, Yesut de ele ~ a dezbricatstapanitile # pu Farle gi leva dato n vizul tuturor, bituindu-le prin lemn™ eo axa Lexi ML XXIV, 9, ge ona Glin be en Pn ne oat a ae 9 i a, Infelegind semnul ridicat de lisus pentru neamuti, a aler- ae eee eater be dat eens Ws Donut nots fw How, Dap adam cor pe Sit eles fot sp de aco iy ot sr Dv recs mae hi inmate ua fed mi ink, Dap eet caste nso anata core srt dup st dara re spit all ada, ese va serge zll (gelozia) li Efraim i Seman udevor pi i os ‘a50. Observa insa cd se spune ci Israel s-a pierdut, iar ee si Doren onan sto Cleaetpc e wey mine ppc ec cpr oe fi'™*, sunt indepartate patimile, care mai inainte conduceau | en bea dsbnare’ ee ace Ef nv lanl pe fae fader nal va necdji pe Efiaime™?, pentsu e’ dugmania dlintre ei va pier: Mai ales pizma (ell) pre le cae de dude pent wulfi. lar pizma (zelul) este spus de Scriptura nu (oh ere ue {lucrurilor] bune, ci [ca] gelozie pe bundstarea Iota. ee Wn mento a siderite! Nine pec regi {pein fre fumos pe mae seni i apa is erent eee aval eter pe Bare ; a hl pes pe exe Apes ion cnet eens Fale pane cee pr, eid ep pe in el nee pe mre le see amis pect trata pare ann rae— — Ain) vaten plangerit?™. Poate ea foaatre sunt numite Ibi ate color de ale neam»™, pantewemy sunt incudlte cu con Attia sufleculu CAci trupul mu se-mipune ogi tui Dumnezed! olaite Impotriva duhului™. Dat se spune ed acest Mumeea, aici stapsinese peste lucruite phiintegt is pun nih JH Moab, Moab se tlcuieste yin tati"™™. Dec, edtre acestia a Donut «Voi sunteti din tata vostru, diavotul dori 3d facet for voscrus"™. [Ce din eimai] pun mainte pe acest ea Iicratea for bund sai faes supusi. Apoi «fi tui Amon se vor sup {ntdin: Amon se ticuieste .poporul eu noi", Probabil cd hth Aupun cuvantului cei care aw riutatea mai mics, inainte de cel Saya mult yi revirsata mai mule 451 Apoiadaupa: «va pustii Dorm marea Egiptuts", Dupi cum lezechiel spune ed sunt réuri ale Egiptul pe farwonul pretinde cd fea ficut™, ta fel sala numegte uk pe care bunul Dumnezeu o va pusti, Caci este binefacere pus 4 [uerurior netrebnice adus la timp potivt. DupS cum «va Pomnul marca Fgiptutai yi-$i va pune fmdna peste rdul eu vant, Aermien ta fol wv fovi supe vai ale gipeuluis™. i atunct cineva ‘Piston sa treacd incilfat rdul Egipeuui, Inseamn’ putindtaten a nr Cc va fl tat de putin sau chiar va scat comp Thelt nu va mai wimdne umezeala din casza edveia eineva sh Gbligat st treacs riul deztegindu-s! [sandal]. Sau poate, ins, Mpme-ce ui Moise gi ui Tosua™ li sa spas wii declege san Pervitxcan, att saa cv acer coments a an, Savy Pate Fe ie un jc decane, wines TM Pain x ean Teh wo Sh Vas cn My 9 ony Mow ee psn optic 4m v amen inna este expt prin 8 a inal COMBNTANIU UA CAITEA PRONETULUIISNTA = din pion pentru ct pital pe ere tea ii ntl lene prota, prunes eae ul ea rg vont sandal, : “eigen find spn de Duh nal) pti de Dunner De see i ap ete neve pines fps foal a snr ere teceau, De unde gl exlor care mnc Piel a pons ob ands 3 mujeto scorpion, sanalle [eb : fan rl eae Soper. Dar cid dea sage dj Trl ln te! se deze co Apostle ‘apa st el sande”. ; are gna a nul caf tua cin el din pant Bip Iui»"™", Fiindea gi atunci au trecut Marea Rosie cu sandalele, dupa eo ive ptemi a wea 9 fone Le ‘ital pind tap newda, nd ot amezeala a fgi a cereal en Xl mel 15 XI ao AI ont