Romanian Journal of Cognitive and Behavioral Psychotherapies,

Vol. 2, No. 2, September 2002, 105-122.

SCALA DE ATITUDINI SI CONVINGERI II

(ABS II) - DATE PRELIMINARE PENTRU
POPULATIA DE LIMBA ROMNA / A
ROMANIAN ADAPTATION OF THE
ATTITUDES AND BELIEFS SCALE II (ABS
II)
Bianca MACAVEI1
Universitatea Babes-Bolyai / Babes-Bolyai University
Cluj-Napoca, Romnia
Abstract
The results obtained following administration of the Attitudes and Beliefs Scale II (ABS II)
(DiGiuseppe, Leaf, Exner, & Robin, 1988) to a Romanian sample are, on the whole, consistent with
those obtained in earlier normative studies involving American samples. The scale was administered
to two different groups - normal population (i.e., teenagers and adults) and in-patients at a hospital
for mental disorders, diagnosed with clinical depression. In a sample of normal subjects (N=350),
internal consistency coefficients (Alpha Cronbach) for the four belief processes and the global score
ranged from .60 to .87, which are adequate for reporting reliable results. A pilot study on
discriminative validity revealed the ABS II discriminated between normal and clinical groups, as
well as between groups with extreme scores on the short version of BDI. Norms for the Romanian
version of the scale are also included.

Key words: REBT, irrational beliefs, Romanian norms for the Attitudes and Beliefs
Scale II

Normele Scalei de Atitudini si Convingeri

II (ABS II) pentru populatia de limba
romna
ntre formele de terapie cognitiv-comportamentala (CBT), terapia rational-emotiva si
comportamentala (REBT) ocupa un loc privilegiat, att datorita radacinilor istorice care o
plaseaza la originea celei mai influente abordari terapeutice cunoscute pna n prezent - CBT- ct
si din perspectiva solidei sale ancorari n practica. n opinia ntemeietorului sau, Dr. Albert Ellis,
relatia dintre REBT si CBT este una de incluziune; astfel, forma generala de REBT se suprapune
peste ceea ce astazi numim CBT, pe lnga aceasta mai existnd si asa numitul REBT "elegant",
1

Correspondence concerning this article should be addressed to Bianca Macavei, licensed

psychologist; E-mail: [email protected]. Autoarea doreste sa multumeasca domnului Dr. Daniel
David pentru sugestiile si sfaturile utile oferite si Lenutei Dragosin pentru ajutorul acordat la
colectarea datelor.

avnd ca finalitate modificarea perspectivei filozofice asupra vietii si, deci, flexibilizarea
personalitatii pacientului/clientului (Ellis, apud Weinrach, 1996).
n 1955, Albert Ellis elabora o metoda terapeutica pe care o numeste "rationala", datorita
accentului pus pe identificarea si modificarea trasaturilor irationale si ilogice ale gndiri clientilor sai. Desi
accentul cade pe componenta cognitiva, nca de la nceput Ellis adopta un "eclecticism" metodologic,
folosind o gama larga de tehnici emotive si comportamentale, care s-a diversificat si mbogatit n timp.
Aceasta caracteristica duce, n 1970, la schimbarea denumirii din terapie rationala (RT) n terapie rationalemotiva (RET). Ulterior, n 1993, la insistentele psihologilor interesati de dezvoltarea si eficientizarea
tehnicii, numele acesteia va deveni "terapia rational-emotiva si comportamentala (REBT)", reflectnd
paleta larga de tehnici utilizate n reducerea distresului pacientilor (Ellis & Dryden, 1997; Weinrach,
1996).

Se poate spune deci, ca de-a lungul a mai bine de trei decenii REBT a cunoscut o evolutie
ascendenta, rezultat al optimizarii si perfectionarii constante prin efortul mai multor generatii de
practicieni si cercetatori (DiGiuseppe, 1996).
n general, terapia cognitiv-comportamentala considera problemele psihologice ca fiind raspunsuri
dezadaptative nvatate, sustinute de cognitii disfunctionale. n consecinta, se accentueaza necesitatea
identificarii si modificarii cognitiilor dezadaptative si nlocuirea comportamentelor disfunctionale (Ellis &
Dryden, 1997).
Conform teoriei avansate de Albert Ellis (pentru detalii vezi Ellis & Dryden, 1997), la baza
tulburarilor emotionale sta tendinta individului de a face evaluari absolutiste si rigide ale evenimentelor
percepute. Aceste evaluari iau adesea forma lingvistica a lui "trebuie cu necesitate", "este obligatoriu",
"este absolut necesar", (demandigness - DEM -). Din aceste cognitii absolutiste centrale deriva apoi un
nucleu de credinte irationale (IB):

convingeri catastrofice (un eveniment care a avut loc desi "nu trebuia sa aiba loc" este evaluat ca
fiind mai mult de 100% negativ), (awfulizing - AWF -);

toleranta scazuta la frustrare (o persoana crede ca nu poate fi deloc fericita daca apare ceva ce " nu
trebuia sa apara n nici un caz"), (low frustration tolerance - LFT -);

deprecierea si evaluarea globala (ex. etichetarea globala a propriei persoa-ne, a celorlalti, sau a
vietii ca fiind "mizerabile", daca lucrurile nu merg asa cum trebuie), (self-downing and/or global
evaluation - SD/GE -). Aceste procese se leaga ntre ele, fiind "fete diferite ale aceleiasi monede"
(Ellis & Dryden, 1997).

Predispozitia spre patologie este data de patternurile de gndire absolutista vis a vis de sine,
ceilalti si viata. Conform acestei teorii, daca o persoana detine un pattern de gndire absolutista, iar viata i
confirma aceste asteptari irationale (caz rar!), atunci persoana traieste emotii pozitive (desi in viitor este
vulnerabila la distres). Daca, nsa, asteptarile persoanei sunt infirmate de conditiile de viata (ceea ce este
cu att mai probabil cu ct persoanele sunt mai irationale, se dezvolta reactii emotionale negative
blocante/dezadaptative ca stari depresive, anxietatea, sentimentele de culpa si/sau agresivitatea. Pe de alta
parte, prezenta credintelor rationale (flexibile), de genul "Mi-as dori ca lucrurile sa decurga astfel, dar nu e
obligatoriu sa se ntmple chiar asa", chiar n conditiile unor conditii de viata adverse, genereaza emotii
negative adaptative, stenice.

Asadar, credintele irationale:

-

sunt cognitii evaluative (adica relevante pentru scopurile individului), cu semnificatie personala,
de natura absolutista, dogmatica;

genereaza emotii negative dezadaptative;

sunt irationale deoarece sunt rigide si blocheaza atingerea scopurilor.

Corespondentele rationale ale lor:

sunt cognitiile evaluative cu semnificatie personala, de natura preferentiala, nonabsolutista;

duc la emotii pozitive sau negative adaptative;

sunt rationale deoarece sunt flexibile si nu se interpun n calea atingerii scopurilor individului.
(Ellis & Dryden, 1997).

Scurt spus, o credinta irationala se defineste prin faptul ca este incorecta din punct de vedere
logic, este incongruenta cu realitatea obiectiva si blocheaza atingerea scopurilor individului. Prin contrast,
credintele rationale se bazeaza pe realitatea empirica, faciliteaza atingerea scopurilor persoanei si respecta
principiile logicii (Maultsby apud DiGiuseppe, 1996).
n esenta, ideile care fundamenteaza aceasta teorie, reflectndu-se si n interventia terapeutica, pot
fi sintetizate astfel (Walen, apud Weinrach, 1996):
(1) Cognitiile sunt cel mai important determinant al emotiilor la oameni;
(2) Gndirea disfunctionala este cauza principala a distresului emotional; mare parte din
psihopatologie este rezultatul gndirii disfunctionale;
(3) Daca tulburarile emotionale sunt cauzate de mentinerea unor credinte irationale, modalitatea
optima de a nlatura distresul este modificarea acestor credinte;
(4) Printre factorii etiologici ai gndirii irationale si psihopatologiei se numara influente genetice si
de mediu;
(5) REBT pune accent mai ales pe rolul evenimentelor din prezent (mai degraba dect trecut) n
generarea psihopatologiei, n special deoarece oamenii si ntretin tulburarile prin perpetuarea
unui mod disfunctional de gndire;
(6) Credintele irationale pot fi schimbate, desi modificarea acestora implica efort si perseverenta din
partea individului.
ABS II evalueaza convingerile irationale si rationale descrise n teoria lui Albert Ellis. Scala a fost
conceputa de catre DiGiuseppe, Leaf, Exner si Robin n 1988 si este o masura valida a constructelor
centrale n REBT (DiGiuseppe, Robin, Leaf, & Gormon, 1989). Eficienta instrumentului este sporita de
faptul ca permite calcularea unor scoruri separate pe diferite tipuri de credinte irationale, precum si
estimarea unor valori globale de rationalitate / irationalitate. Mai mult, comparativ cu alte teste clinice,

contine un numar relativ mic de itemi (72) formulati ntr-un limbaj accesibil, fiind usor de administrat si
cotat; n situatiile n care nu este posibila administrarea integrala, scala permite selectarea itemilor care
evalueaza doar un anumit tip de credinte irationale, putndu-se calcula un scor individual pentru acestia.
n concluzie, ABS II este unul dintre cele mai eficiente instrumente de evaluarea a credintelor
irationale / rationale, disponibile la ora actuala. Scopul studiului de fata este de a oferi persoanelor
interesate o prima varianta n limba romna a ABS II. Vor fi prezentate date referitoare la consistenta
interna a scalei, validitatea discriminanta a acesteia, precum si un etalon orientativ construit pe populatie
nonclinica. Fiind o prima tentativa n acest sens, studiul de fata nu are pretentia de a fi reusit sa realizeze o
investigatie comprehensiva a proprietatilor psihometrice ale scalei; limitele acestuia vor fi discutate n
sectiunea de concluzii.

Prezentarea generala a scalei

Scala cuprinde 72 de itemi (de la 5-76) dispusi ntr-o matrice (4x3x2) alcatuita din trei factori:
(1) primul factor se numeste "procese cognitive" (cognitive processes) si are patru nivele,
reprezentnd patru procese de gndire irationala:
-

imperativul "trebuie" (DEM)

deprecierea si evaluarea globala (SD/GE)

toleranta scazuta la frustrare (LFT)

gndirea catastrofica (AWF);

(2) cel de-al doilea factor se numeste "arii de continut" (content / context) si are trei nivele,
reprezentnd convingeri legate de aprobare, realizare si confort;
(3) cel de-al treilea factor se numeste "mod de frazare" (irrationality / rationality) si are doua nivele,
reprezentnd modul de formulare a itemilor: irational / rational.
Fiecare item este structurat n functie de cei trei factori. De exemplu, itemul 6: "Daca oameni
importanti pentru mine nu ma plac, asta mi arata ca sunt o persoana lipsita de valoare" este:
-

frazat irational (IR);

are un continut care se refera la aprobare;

vizeaza procesul cognitiv de autoevaluare (SD/GE).

Posibilitatile de raspuns ale subiectilor sunt:
A - puternic mpotriva
B - partial mpotriva

C - neutru
D - partial de acord
E - puternic de acord
Cotarea se face pentru 36 dintre itemi direct si pentru 36 invers.
Cotare directa: A=0, B=1, C=2, D=3, E=4
Cotare inversa: A=4, B=3, C=2, D=1, E=0
Altfel spus, itemii cotati direct sunt cei formulati irational, pe cnd cei cotati invers sunt formulati
rational. Rezulta ca un scor global (Total) mic nseamna credinte irationale putine, iar un scor mare
credinte irationale multe. Scorurile se pot calcula si separat, pentru irationalitate si rationalitate. n plus, se
pot calcula diferite scoruri rezultate din combinatii pe scale si subscale.
Scorul pentru fiecare subscala se realizeaza prin nsumarea scorurilor itemilor care o compun.
Numarul minim de puncte ce poate fi realizat este zero (adica la toti itemii directi = frazati irational s-a
raspuns cu "puternic mpotriva" si la toti itemii inversi = frazati rational s-a raspuns cu "puternic de
acord"). Numarul maxim de puncte este 288 (72 itemi x 4 puncte).
Utiliznd doar factorul "procese cognitive" (ca si factor de varianta), rezulta 4 subscale:
DEM - 18 itemi (9 directi si 9 inversi);
SD/GE - 18 itemi (9 directi si 9 inversi);
LFT - 18 itemi (9 directi si 9 inversi);
AWF - 18 itemi (9 directi si 9 inversi).
n acelasi fel, utiliznd ca si factor de varianta "modul de frazare" rezulta 2 subscale:
Rationalitate (RB) - 36 itemi;
Irationalitate (IB) - 36 itemi.
Asadar, scorurile luate n discutie n aceasta lucrare ca si masura a credintelor subiectilor sunt:
(1) Total (masura a irationalitatii);
(2) IB (credinte irationale);
(3) RB (credinte rationale);
(4) DEM (imperativul "trebuie");
(5) SD/GE (autodeprecierea/evaluarea globala)

(6) LFT (toleranta scazuta la frustrare);

(7) AWF (gndirea catastrofica).
Metodologie

Subiectii cuprinsi n studiu sunt n numar de 381, dintre care: 369 de persoane sunt elevi de liceu,
studenti si angajati cu studii medii si superioare din diferite ntreprinderi (muncitori, informaticieni,
secretare, functionari), iar 12 persoane sunt pacienti ai spitalelor de psihiatrie din Cluj-Napoca.

Un numar de 350 de persoane, 167 de barbati si 183 de femei, cu vrste cuprinse ntre 16 si 49 de
ani (m=20,11) au format lotul utilizat n estimarea consistentei interne a scalei. Toti subiectii au
fost voluntari, grupul fiind eterogen din punct de vedere ocupational si al nivelului educational
(cuprinznd de la elevi de liceu la persoane cu studii postuniversitare). Acestia au completat ABS
II, n grup si fara limita de timp. Subiectii au primit instructiunea de a raspunde ct mai sincer la
afirmatiile prezentate n chestionar, specificndu-se ca nu exista raspunsuri bune sau rele.
Testarea s-a facut n varianta hrtie-creion.
Dintre cele 350 de persoane, 104 au completat si Inventarul de Depresie Beck (BDI), varianta
scurta (13 itemi). Testul a fost administrat n aceeasi maniera, imediat dupa completarea ABS II.
Alte 19 persoane, cu vrste cuprinse ntre 17 si 51 de ani au completat ABS II, precum si BDI,
varianta lunga (21itemi). Testele au fost administrate individual, fara limita de timp, n varianta
hrtie-creion, nti ABS II iar apoi BDI. Aceste 19 persoane au fost astfel selectate nct sa aiba
un scor scazut la BDI (9 sau mai mic), conform standardelor recomandate pentru "formarea" unui
lot nondepresiv (Solomon, Haaga, Brody, Kirk & Friedman, 1998).
Un alt grup de 12 persoane a fost format din pacienti ai spitalelor de psihiatrie din Cluj-Napoca
(ex. Clinical de Ergoterapie), diagnosticati cu depresie (episod depresiv major sau reactii
depresive cu simptome specifice episodului depresiv major). Subiectii au completat ABS II
precum si BDI, varianta lunga (21itemi). Testele au fost administrate individual, fara limita de
timp, n varianta hrtie-creion, nti ABS II iar apoi BDI. Toti subiectii au nregistrat un scor de
16 sau mai mare la BDI, ceea ce indica prezenta depresiei de nivel clinic.
Rezultate
Rezultatele obtinute utiliznd o populatie nonclinica (N=350) arata ca:
(1) Nu se constata diferente semnificative n functie de vrsta sau sex;
Tabelul 1. Comparatii pe scale, n functie de vrsta si sex (N=350)

Scala

Comparatii n functie de:

Vrsta
(adulti
/ Sex (M/F)
adolescenti)

DEM
SD/GE
AWF
LFT
Total

t=-.89 / p=0.36
t=-.68 / p=0.49
t=-1.67 / p=0.09
t=.48 / p=0.63
t=-.93 / p=0.35

t=.07 / p=0.93
t=1.17 / p=0.23
t=.68 / p=0.49
t=-1.55 / p=0.12
t=.34 / p=0.73

(2) Scorurile la cele patru subscale ale testului (DEM, LFT, SD, AWF) coreleaza (corelatie liniara)
puternic ntre ele (toate valorile p<0.01) si cu scorul total, constituind o noua dovada n sprijinul
ideii conform careia toate credintele irationale sunt relationate din punct de vedere psihologic
(DiGiuseppe et al., 1989);

Tabelul 2. Corelatiile ntre scorurile subscalelor si scorul total (N=350)

AWF
DEM
SD
LFT
Total

AWF
1.000
.492
.547
.606
.824

DEM

SD

LFT

Total

1.000
.277
.559
.701

1.000
.417
.723

1.000
.812

1.000

(3) n tabelul 3 sunt prezentate comparativ mediile si abaterile standard pentru lotul romnesc si un
lot american format din studenti (DiGiuseppe et al., 1989). Dupa cum se observa, valorile obtinute
pe populatia de limba romna sunt mai mari, nsa aceasta diferenta ar putea fi explicata de
numarul diferit de subiecti din cele doua loturi, precum si de componenta diferita a acestora
(studenti pentru lotul american, elevi, studenti si adulti pentru lotul romnesc);
Tabelul 3. Mediile (m) si abaterile standard (SD) pentru un lot romnesc si unul american

Scale

Lotul
romnesc
(N=350)
Total
m=113.02
(SD=27.683)
AWF m=28.95
(SD=8.66)
DEM m=32.44
(SD=7.67)
SD
m=20.06
(SD=9.99)
LFT m=31.56
(SD=8.92)

Lotul
american
(N=764)
m=84.88
(SD=36.73)
m=21.18
(SD=10.80)
m=24.43
(SD=9.90)
m=12.82
(SD=10.80)
m=26.80
(SD=10.80)

(4) Etalonul orientativ pentru scorul total, construit n baza datelor obtinute pe populatie nonclinica
(N=350) este prezentat mai jos.
Irationalitate foarte
scazuta
Irationalitate scazuta
Irationalitate medie

0-91
92-107
108-

Irationalitate ridicata
Irationalitate foarte
ridicata

121
122127
136288

Consistenta interna a scalei

Studiile psihometrice efectuate pe populatie americana indica o consistenta interna adecvata
utilizarii instrumentului; astfel coeficientii alfa pentru cele patru procese si trei subscale de continut
variaza ntre .92 si .86. Majoritatea subscalelor discrimineaza ntre grupurile clinice si cele de control (fara
psihopatologie) (DiGiuseppe et al., 1989).
Studiile pilot anterioare efectuate pe populatie romneasca indica o fidelitate test-retest si o
consistenta interna adecvate: r = .7340 (N=80); Cronbach =.8654 (N=80) (Niculas, 2000).
Datele obtinute n urma acestui studiului efectuat pe un esantion de 350 vorbitori de limba romna
indica valori comparabile cu cele obtinute n investigatia initiala efectuata pe populatie americana,
adecvate utilizarii n conditii bune a scalei.
Tabelul 4. Coeficientii Cronbach pentru scalele testului si scorul total (N=350)
Scale
Total
AWF
DEM
SD
LFT

Coeficient
.8792
.6795
.6063
.7924
.7221

Numar de itemi
72 itemi
18 itemi
18 itemi
18 itemi
18 itemi

Validitatea discriminativa
Itemii n limba engleza ai scalei au fost conceputi, n baza unei definitii anterior formulate, de o
echipa de experti (terapeuti n cadrul Institutului de Terapie Rational Emotiva din New York); constructul
de credinte irationale si rationale a fost examinat cu succes n numeroase cercetari (Ellis & Dryden, 1997).
Varianta finala a instrumentului contine doar acei itemi care au ntrunit acordul tuturor expertilor
convocati. Analiza factoriala efectuata asupra scalei releva existenta unui factor general si a altor trei
factori, numiti de autori rationalitate, confort si irationalitate. Studiile de validare efectuate pe populatie
americana indica faptul ca majoritatea subscalelor discrimineaza ntre loturile clinice si cele de control
(fara psihopatologie) (DiGiuseppe et al., 1989).
n studiul nostru, dintre cele 350 de persoane care au completat scala ABS II, 104 au primit, de
asemenea, BDI, varianta scurta (13 itemi). Pe baza rezultatelor la BDI, au fost selectate doua grupe
extreme (N=15 si N=17), utiliznd formula m1SD, care au fost ulterior comparate n functie de scorurile
la ABS2. Diferentele constatate sunt semnificative la pragul de .004 (t=3.102).

Totodata, am efectuat comparatii ntre un lot de persoane cu diagnostic clinic de depresie

(N=12) si un grup de control, constituit din subiecti care nu au avut niciodata un diagnostic
psihiatric (N=19). Aceste 19 persoane au fost astfel selectate nct sa aiba un scor scazut la BDI

(9 sau mai mic), conform standardelor recomandate pentru formarea unui lot nondepresiv
(Solomon et al., 1998). Rezultatele obtinute sunt sintetizate n tabelul 5.
Tabelul 5. Comparatii ntre mediile la ABS II ale unui grup de subiecti depresivi (N=12) si ale unui grup de control
(N=19)
Scala
Total
DEM
LFT
SD
AWF
IB
RB

t
6.850
4.017
3.756
6.186
5.578
7.165
3.187

p
.0001
.0004
.0008
.0001
.0001
.0001
.0034

Desi grupele de subiecti cu care s-a lucrat sunt mici, datele obtinute constituie un argument n
plus, aratnd ca ABS II este un instrument care discrimineaza ntre grupe de populatie cu nivele diferite
ale simptomatologiei depresive, precum si ntre persoane cu depresie clinica si subiecti fara
psihopatologie. Aceste rezultate ncurajatoare justifica si stimuleaza investigatiile viitoare orientate spre
validarea ABS II.
Studiile efectuate pe populatie americana indica faptul ca scorurile la ABS II coreleaza puternic cu
rezultatele obtinute la alte teste (pentru detalii privind aceste instrumente vezi DiGiuseppe et al., 1989) ca:
forma scurta a BDI (Beck & Beck,1972), the General Health Questionnaire (Goldberg, 1972), the General
Psychological Well Being Scale (DuPue, 1988), the Spielberger Trait Anger Scale si the Spielberger Trait
Anxiety Scale (DiGiuseppe et al., 1989). Din datele obtinute pe populatie romneasca rezulta ca
majoritatea subscalelor ABS II coreleaza cu forma scurta a BDI.

Concluzii
Interesul tot mai crescut de care se bucura REBT la noi n tara, n ultimii ani, precum si orientarea
sustinatorilor acesteia spre furnizarea de date empirice, n masura sa confirme predictiile teoriei de la baza
ei, justifica ncercarea noastra de a oferi populatiei de limba romna un prim instrument valid de evaluare
a credintelor irationale.
Datorita limitelor studiului anterior prezentat (loturi mici de subiecti, esantionare aproximativa,
modalitati putine de aproximare a validitatii si fidelitatii scalei) datele furnizate trebuie privite ca fiind
orientative, utile nsa n a oferi directii investigatiilor viitoare.
Timpul si resursele limitate avute la dispozitie nu au permis selectarea unui esantion reprezentativ;
de aceea, am optat pentru acele categorii de subiecti indicate ca fiind cel mai vulnerabile la stres: elevi si
studenti, adulti de vrsta mijlocie, confruntati n mod direct cu situatia socio-economica instabila din
Romnia. De asemenea, estimarea validitatii discriminante s-a facut ntr-un studiu pilot care va trebui
extins n viitor.
Proprietatile psihometrice adecvate, comparabile cu cele gasite n studii similare efectuate pe
populatie americana, permit utilizarea n conditii bune a variantei romnesti a ABS II. Totusi, recomandam

prudenta n extinderea concluziilor la categorii de vrsta si socio-profesionale nereprezentate n esantionul

utilizat; cuprinderea n studiu a acestora ramne ca si scop al unor investigatii viitoare.
BIBLIOGRAFIE SELECTIV

DiGiuseppe, R. (1996). The nature of irrational and rational beliefs: Progress in Rational Emotive
Behavior Therapy. Journal of Rational - Emotive & Cognitive Behavior Therapy, 14, 528.
DiGiuseppe, R., Leaf, R, Exner, T., & Robin, M.V. (1988). The development of a measure of
rational/irrational thinking. Paper presented at the World Congress of Behavior Therapy,
Edinburg, Scotland.
DiGiuseppe, R., Robin, M.W., Leaf, R. & Gormon, B. (1989). A discriminative validation and
factor analysis of a measure of rational /irrational beliefs. Paper presented at the World
Congress of Cognitive Therapy, Oxford, UK.
Ellis, A. & Dryden, W. (1997). The Practice of Rational Emotive Behavior Therapy.London:
Springer Publishing Company.
Niculas F. (2000). Relatia convingeri irationale - strategii de coping. Lucrare de diploma/License Dissertation.
Oradea State University, Oradea.
Solomon A., Haaga, D.A.F., Brody C., Kirk, L., & Friedman, D.G. (1998). Priming irrational beliefs in recovered depressed people. Journal of Abnormal Psychology, 107, 440-449.
Weinrach, S.G. (1996). Nine experts describe the essence of Rational-Emotive Therapy while standing on one foot.
Journal of Counseling and Development, 74, 626-632.
Primit spre publicare n 15 Martie, 2002 / Received March 15, 2002
Acceptat pentru publicare n 23 Iunie, 2002 / Accepted (final revision) June 23, 2002

ANEXA 1
Scala de Atitudini si Convingeri II (ABS II)
Note:

1. Itemii scalei sunt formulati la genul masculin; adaptarea itemilor la sexul celui/celei
caruia/carei i se administreaza scala este necesara;
2. Itemii 1-4 pot fi adaugati de cercetator/clinician. Acestia: (a) sunt itemi de " ncalzire"; (b) nu
se iau in calcul la cotarea scalei;
3. Recomandam adaugarea a 8 itemi care sa masoare credintele irationale (4 itemi: dem, awf, lft,
sd/ge) si credintele rationale (4 itemi) specifice fiecarei situatii relevante pentru cercetarea sau
interventia clinica n care se foloseste ABS II. Acesti itemi se interpreteaza separat si acesta
interpretarea se coroboreaza cu scorurile la ABS II. Nu este nsa obligatorie construirea
itemilor specifici pentru utilizarea ABS II!
Scala de Atitudini si Convingeri II (ABS II)
Cititi cu atentie urmatoarele afirmatii. Alegeti apoi, pentru fiecare afirmatie, unul dintre urmatoarele
raspunsuri care corespunde cel mai bine atitudini dv. fata de situatiile descrise.

A. daca sunteti PUTERNIC MPOTRIV

B. daca sunteti PARIAL MPOTRIV
C. daca sunteti NEUTRU
D. daca sunteti PARIAL DE ACORD
E.

daca sunteti PUTERNIC DE ACORD

Nu lasati ca raspunsul dv. la un item sa influenteze raspunsul dv. la un alt item. Nu exista
raspunsuri corecte sau incorecte; suntem interesati doar in atitudinile dv. intr-o serie de
situatii descrise mai jos. Notati pe foaia de raspuns, pentru fiecare afirmatie n parte, litera
care corespunde raspunsului ales de dumneavoastra.

5.

Este insuportabil sa ma simt tensionat sau nervos, si nu pot tolera starile acestea atunci cnd
le am.

6.

Daca oameni importanti pentru mine nu ma plac, asta mi arata ca sunt o persoana lipsita de
valoare.

7.

Este dezamagitor sa nu fiu placut de oameni importanti pentru mine, dar stiu ca asta este doar
neplacut si nu ceva ngrozitor.

8.

Atunci cnd ma simt tensionat, nervos sau inconfortabil, ma gndesc ca asta arata ce om
lipsit de valoare sunt.

9.

Daca oameni importanti pentru mine nu ma plac, este din cauza ca sunt o persoana
nesuferita.

10. Este insuportabil sa esuez n lucrurile importante, si nu suport sa nu reusesc sa le duc la bun
sfrsit.
11. Este regretabil atunci cnd exista necazuri n viata mea, dar nteleg ca a avea parte de
necazuri este numai dezamagitor si nu ceva ngrozitor.
12. Va fi un dezastru daca nu ndeplinesc bine lucrurile importante.
13. mi doresc foarte mult sa fiu placut de anumite persoane, dar nteleg ca nu trebuie neaparat
ca acestea sa ma placa.
14. Atunci cnd oameni importanti pentru mine nu ma plac, nteleg ca aceasta nu se rasfrnge
asupra valorii mele ca persoana.
15. Trebuie in mod absolut sa fac bine lucrurile importante, si nu voi accepta sa nu le fac bine.
16. Nu mi face placere sa ma simt inconfortabil, tensionat sau nervos, dar pot suporta starile
acestea atunci cnd apar.
17. Atunci cnd nu reusesc ntr-o sarcina importanta, ma pot accepta pe mine nsumi cu greselile
si limitele mele, si pot sa nu ma condamn pentru ca nu am reusit.
18. Este ngrozitor sa ai performante slabe n sarcini importante, si cred ca este un dezastru daca
obtin rezultate slabe.
19. Pot suporta ca oameni importanti pentru mine sa nu ma placa sau sa nu fie de acord cu mine.
20. Sunt o persoana buna, valoroasa si ma pot accepta pe mine nsumi chiar daca esuez n unele
sarcini importante pentru mine.
21. Atunci cnd viata este grea si ma simt inconfortabil, nteleg ca a te simti inconfor-tabil sau
tensionat nu este ngrozitor ci doar neplacut, iar viata merge nainte.
22. Nu pot suferi sa fiu tensionat sau nervos si cred ca aceste stari sunt de nesuportat.
23. Daca nu ndeplinesc bine sarcinile foarte importante pentru mine, este din cauza ca sunt o
persoana incapabila si lipsita de valoare.

24. Nu vreau sa esuez n sarcinile importante pentru mine, dar nteleg ca nu este absolut
obligatoriu sa le ndeplinesc perfect doar pentru ca vreau eu asta.
25. Este neplacut sa fii tensionat, dar pot suporta o astfel de neplacere.
26. Nu pot suferi sa nu fiu placut de oamenii importanti pentru mine, si este insuportabil daca
acestia nu ma plac.
27. Este ngrozitor sa nu fiu placut de oamenii importanti pentru mine, si este un dezastru daca ei
nu ma plac.
28. Nu suport sa nu ndeplinesc bine sarcinile importante pentru mine.
29. Este important sa fiu placut de anumiti oameni, dar nteleg ca ei nu trebuie sa ma placa
numai pentru ca vreau eu asta.
30. Este o dezamagire daca nu ndeplinesc bine sarcinile importante pentru mine, dar nteleg ca
nu este ngrozitor sau cel mai rau lucru de pe fata pamntului daca nu le ndeplinesc bine.
31. Am valoare ca persoana, chiar daca nu ndeplinesc intotdeauna bine ndatoririle importante
pentru mine.
32. Chiar si atunci cnd ma simt tensionat, nervos sau inconfortabil, stiu ca sunt la fel de valoros
ca si ceilalti.
33. Este esential sa ndeplinesc bine sarcinile importante pentru mine; asa ca trebuie cu
necesitate sa le fac bine.
34. Uneori cred ca certurile si nemultumirile vietii de zi cu zi sunt ngrozitoare si sunt cea mai
rea parte din viata mea.
35. Este important sa ai o viata placuta n cea mai mare parte a timpului; totusi, nteleg ca nu este
absolut obligatoriu sa am o viata placuta numai pentru ca vreau eu asta.
36. Este dezamagitor daca nu sunt placut de unii oameni pe care eu i plac, si nteleg ca daca ei
nu ma plac este doar regretabil, nu si ngrozitor.
37. Trebuie cu necesitate sa fiu placut de oamenii importanti pentru mine si nu voi accepta sa nu
fiu placut de ei.
38. Daca nu voi reusi in ceea ce fac, chiar att de bine ct mi-as dori, aceasta va fi doar o
dezamagire si ceva regretabil.
39. Nu pot accepta sa nu ndeplinesc bine sarcinile importante, iar esecul este insuportabil.

40. Daca cineva important pentru mine nu este de acord cu mine sau ma respinge, mi dau seama
ca pot accepta si suporta faptul ca el / ea nu ma place.
41. Vreau sa ndeplinesc bine unele lucruri, dar nu este absolut obligatoriu sa iasa bine numai
pentru ca mi doresc eu asta.
42. Daca nu ndeplinesc perfect lucrurile importante pentru mine aceasta va fi un dezastru.
43. Trebuie cu necesitate sa am o viata placuta si confortabila aproape tot timpul, si nu pot
accepta viata atunci cnd aceasta este plina de necazuri si esecuri.
44. Daca sunt respins de cineva pe care eu l/o plac, pot sa ma accept pe mine nsumi si sa mi
recunosc valoarea ca fiinta umana.
45. Atunci cnd ma simt tensionat sau nervos, ma gndesc ca este numai neplacut sa te simti
astfel, si nu ceva ngrozitor.
46. Este neplacut sa nu mi ndeplinesc bine sarcinile importante, dar pot suporta disconfortul de
a fi facut lucrurile mai putin bine dect mi-ar fi placut mie.
47. Nu pot suferi cearta n viata mea.
48. Vreau sa fiu placut si acceptat de oamenii pe care i plac, dar nteleg ca nu este obligatoriu ca
ei sa ma placa doar pentru ca vreau eu asta.
49. Este ngrozitor sa existe cearta n viata unui om, si este un dezastru sa fii certat.
50. Nu pot suferi sa nu fiu placut de anumiti oameni, si nu suport ideea ca ei s-ar putea sa nu ma
placa.
51. Este de dorit sa fii placut de anumiti oameni, dar nteleg ca este doar regretabil daca acestia
nu ma plac.
52. Este absolut esential sa fii placut de oamenii importanti pentru tine, si nu voi accepta ca
acestia sa nu ma placa.
53. Cred ca este ngrozitor si nspaimntator sa traiesti n tensiune, nervozitate sau nemultumire,
si sa traiesc asemenea stari este cel mai rau lucru care mi se poate ntmpla.
54. Ma supar daca nu mi ndeplinesc bine sarcinile importante, dar pot suporta supararea
provocata de esecul n lucrurile importante.
55. Vreau sa mi ndeplinesc bine sarcinile importante, dar nteleg ca nu este absolut obligatoriu
sa reusesc n aceste sarcini numai pentru ca mi doresc eu asta.

56. Trebuie cu necesitate sa am o viata placuta si nu voi accepta problemele atunci cnd nu le
doresc.
57. Daca nu sunt placut de unii oameni importanti pentru mine, mi dau seama ca pot suporta
faptul ca ei nu ma plac.
58. Este neplacut sa fii certat, dar pot suporta aceasta nemultumire.
59. Este ngrozitor si nspaimntator sa fiu respins de oamenii care trebuie sa ma placa.
60. Atunci cnd ma confrunt cu certuri si / sau cnd viata mea este neplacuta, cred ca sunt o
persoana fara valoare pentru ca am parte de certuri si / sau o viata neplacuta.
61. Este nemultumitor sa nu mi ndeplinesc bine unele sarcini, dar stiu ca pot suporta
nemultumirea de a le ndeplini mai putin bine.
62. As fi o persoana lipsita de valoare daca as obtine rezultate slabe la sarcinile foarte importante
pentru mine.
63. Trebuie cu necesitate sa fiu placut si acceptat de persoanele care vreau sa ma placa, si nu voi
accepta ca ele sa nu ma placa.
64. Atunci cnd ma simt tensionat, nervos sau inconfortabil, nteleg ca nu e obligatoriu sa ma
simt confortabil numai pentru ca vreau eu asta.
65. Nu voi fi o persoana cu valoare daca continui sa am esecuri la serviciu, la scoala sau n alte
activitati importante pentru mine.
66. Atunci cnd oamenii pe care eu i plac ma resping sau nu ma plac, este deoarece sunt o
persoana rea si lipsita de valoare.
67. Cnd oamenii care vreau eu sa ma placa nu sunt de acord cu mine sau ma resping, nu pot
suporta aceasta situatie.
68. Atunci cnd n viata mea exista disconfort si cearta, am tendinta sa cred ca nu sunt o
persoana buna.
69. Cnd ma confrunt cu multe necazuri, mi dau seama ca necazurile sunt parte a vietii si ca nu
este obligatoriu ca ele sa dispara doar pentru ca vreau eu asta.
70. Daca nu reusesc n sarcinile importante pentru mine, nteleg ca este doar o dezamagire sa nu
reusesti, si nu ceva ngrozitor.
71. Nu trebuie sa ma simt tensionat, nervos sau inconfortabil, si cred ca n-as putea accepta sa ma
simt astfel.

72. Atunci cnd oamenii care vreau eu sa ma placa nu sunt de acord cu mine, stiu ca ramn n
continuare o persoana valoroasa.
73. Chiar si atunci cnd viata mea este grea si dificila, nteleg ca sunt o persoana la fel de buna
ca oricare alta, chiar daca ma confrunt cu certuri sau necazuri.
74. Trebuie absolut sa am succes n activitatile pe care le consider importante, si nu voi accepta
altceva dect reusita.
75. Daca cei iubiti sau prietenii ma resping, acest lucru nu este doar neplacut, ci este cel mai rau
lucru care mi s-ar putea ntmpla mie.
76. Atunci cnd viata mea devine dezagreabila, nteleg ca sunt n continuare o persoana buna,
chiar daca ma simt inconfortabil.
ANEXA 2
Scala de Atitudini si Convingeri II - ABS II
Foaie de raspuns

Nume si prenume:__________________________________________ Data:__________

Vrsta:_________ Nivel de studii:______________________________Sex:___ M___F
Pentru fiecare dintre afirmatiile de mai jos, marcati cu un "X" spatiul corespunzator raspunsului ales:

A. daca sunteti PUTERNIC MPOTRIV

B. daca sunteti PARIAL MPOTRIV
C. daca sunteti NEUTRU
D. daca sunteti PARIAL DE ACORD
E.

daca sunteti PUTERNIC DE ACORD

A B C D E
5. __ __ __ __ __

A B C D E

A B C D E

30. __
__

__

__

__

55. __
__

__

__

__

31. __
__

__

__

__

56. __
__

__

__

__

32. __
__

__

__

__

57. __
__

__

__

__

33. __

__

__

__

58. __

__

__

__

6. __ __ __ __ __
7. __ __ __ __ __
8. __ __ __ __ __

9. __ __ __ __ __
A B C D E

__

__

34. __
__

__

__

__

59. __
__

__

__

__

10. __ __ __ __ __
A B C D E

A B C D E

11. __ __ __ __ __
12. __ __ __ __ __
13. __ __ __ __ __
14. __ __ __ __ __

A B C D E
15. __ __ __ __ __

35. __
__

__

__

__

60. __
__

__

__

__

36. __
__

__

__

__

61. __
__

__

__

__

37. __
__

__

__

__

62. __
__

__

__

__

38. __
__

__

__

__

63. __
__

__

__

__

39. __
__

__

__

__

64. __
__

__

__

__

16. __ __ __ __ __
A B C D E

A B C D E

17. __ __ __ __ __
18. __ __ __ __ __
19. __ __ __ __ __

40. __
__

__

__

__

65. __
__

__

__

__

41. __
__

__

__

__

66. __
__

__

__

__

42. __
__

__

__

__

67. __
__

__

__

__

43. __
__

__

__

__

68. __
__

__

__

__

44. __
__

__

__

__

69. __
__

__

__

__

A B C D E
20. __ __ __ __ __
21. __ __ __ __ __
22. __ __ __ __ __
23. __ __ __ __ __
24. __ __ __ __ __
A B C D E
25. __ __ __ __ __

A B C D E

A B C D E

45. __
__

__

__

__

70. __
__

__

__

__

46. __
__

__

__

__

71. __
__

__

__

__

47. __
__

__

__

__

72. __
__

__

__

__

48. __
__

__

__

__

73. __
__

__

__

__

49. __

__

__

__

74. __

__

__

__

26. __ __ __ __ __
27. __ __ __ __ __
28. __ __ __ __ __
29. __ __ __ __ __

__

__
A B C D

A B C D E

E
__

__

__

__

__

75. __
__

__

50. __
__

__

__

__

__

__

76. __
__

__

51. __
__
52. __
__

__

__

__

53. __
__

__

__

__

54. __
__

__

__

__

Codurile itemilor pentru cotare sunt:

Item
1-5
2-6
3-7
4-8
5-9
6-10
7-11
8-12
9-13
10-14
11-15
12-16
13-17
14-18
15-19
16-20
17-21
18-22
19-23
20-24
21-25
22-26
23-27
24-28
25-29
26-30
27-31
28-32
29-33
30-34

Rationalitate R/
Irationalitate (IR)
IR
IR
R
IR
IR
IR
R
IR
R
R
APROBARE
SD/GE
IR
R
R
IR
R
R
R
IR
IR
R
R
IR
IR
IR
R
R
R
R
IR
IR

Continut

Proces

CONFORT
APROBARE
APROBARE
CONFORT
APROBARE
REALIZARE
CONFORT
REALIZARE
APROBARE

LFT
SD/GE
AWF
SD/GE
SD/GE
LFT
AWF
AWF
DEM

REALIZARE
CONFORT
REALIZARE
REALIZARE
APROBARE
REALIZARE
CONFORT
CONFORT
REALIZARE
REALIZARE
CONFORT
APROBARE
APROBARE
REALIZARE
APROBARE
REALIZARE
REALIZARE
CONFORT
REALIZARE
CONFORT

DEM
LFT
SD/GE
AWF
LFT
SD/GE
AWF
LFT
SD/GE
DEM
LFT
LFT
AWF
LFT
DEM
AWF
SD/GE
SD/GE
DEM
AWF

31-35
32-36
33-37
34-38
35-39
36-40
37-41
38-42
39-43
40-44
41-45
42-46
43-47
44-48
45-49
46-50
47-51
48-52
49-53
50-54
51-55
52-56
53-57
54-58
55-59
56-60
57-61
58-62
59-63
60-64
61-65
62-66
63-67
64-68
65-69
66-70
67-71
68-72
69-73
70-74
71-75
72-76

R
R
IR
R
IR
R
R
IR
IR
R
R
R
IR
R
IR
IR
R
IR
IR
R
R
IR
R
R
IR
IR
R
IR
IR
R
IR
IR
IR
IR
R
R
IR
R
R
IR
IR
R

CONFORT
APROBARE
APROBARE
REALIZARE
REALIZARE
APROBARE
REALIZARE
REALIZARE
CONFORT
APROBARE
CONFORT
REALIZARE
CONFORT
APROBARE
CONFORT
APROBARE
APROBARE
APROBARE
CONFORT
REALIZARE
REALIZARE
CONFORT
APROBARE
CONFORT
APROBARE
CONFORT
REALIZARE
REALIZARE
APROBARE
CONFORT
REALIZARE
APROBARE
APROBARE
CONFORT
CONFORT
REALIZARE
CONFORT
APROBARE
CONFORT
REALIZARE
APROBARE
CONFORT

DEM
AWF
DEM
AWF
LFT
LFT
DEM
AWF
DEM
SD/GE
AWF
LFT
LFT
DEM
AWF
LFT
AWF
DEM
AWF
LFT
DEM
DEM
LFT
LFT
AWF
SD/GE
LFT
SD/GE
DEM
DEM
SD/GE
SD/GE
LFT
SD/GE
DEM
AWF
DEM
SD/GE
SD/GE
DEM
AWF
SD/GE