0% found this document useful (0 votes)
65 views18 pages

Cuprins: The UN in Moldova

The UN World Summit on Sustainable Development was held in Johannesburg from August 26 to September 4. Key outcomes included commitments to increase access to clean water, sanitation, energy, and healthcare, as well as protect biodiversity and ecosystems. The Summit's Plan of Implementation set targets and timelines to halve the proportion of people without access to clean water and sanitation by 2015 and phase out toxic chemicals by 2005. The Republic of Moldova participated in the Summit and follow-up meetings to promote projects and attract assistance to achieve development goals.

Uploaded by

Irina Ţurcanu
Copyright
© © All Rights Reserved
We take content rights seriously. If you suspect this is your content, claim it here.
Available Formats
Download as PDF, TXT or read online on Scribd
0% found this document useful (0 votes)
65 views18 pages

Cuprins: The UN in Moldova

The UN World Summit on Sustainable Development was held in Johannesburg from August 26 to September 4. Key outcomes included commitments to increase access to clean water, sanitation, energy, and healthcare, as well as protect biodiversity and ecosystems. The Summit's Plan of Implementation set targets and timelines to halve the proportion of people without access to clean water and sanitation by 2015 and phase out toxic chemicals by 2005. The Republic of Moldova participated in the Summit and follow-up meetings to promote projects and attract assistance to achieve development goals.

Uploaded by

Irina Ţurcanu
Copyright
© © All Rights Reserved
We take content rights seriously. If you suspect this is your content, claim it here.
Available Formats
Download as PDF, TXT or read online on Scribd
You are on page 1/ 18

The UN in Moldova

Contents Cuprins

3 ................ The World Summit Summit-ul Mondial pentru


on Sustainable Development – Dezvoltarea Durabil㠖 o
an Opportunity oportunitate pentru
s for a Sustainable Future un viitor durabil ....................... 3

4 ..... World Bank Lends Record Banca Mondialã împrumutã


Amount to Europe o sumã record Europei
and Central Asia ºi Asiei Centrale ....................... 5

6 .................... UNDP Launches PNUD a lansat Raportul Global


the 2002 Global al Dezvoltãrii Umane
Human Development Report pentru 2002 ............................ 7

8 .............. UNICEF: Eradication UNICEF: Eliminarea maladiilor


of Iodine Deficiency Disorders – iodo-deficitare – salvarea
CMYK PAG. 2

Protecting Children’s Brains creierelor copiilor..................... 9

10........... Moldova Adopts Law Moldova a adoptat legea privind


on Refugee Status statutul refugiaþilor ................ 11

12... Education For All in Action Educaþia pentru toþi în acþiune 13

14................ Cultural Heritage: Tezaur cultural:


The Moldovan Carpet Covorul moldovenesc ............. 15

16.................................. News ªtiri ....................................... 18

Editor/ Redactor: Articles by/Autori: “The UN in Moldova” is a quarterly magazine published by the office of the
Ludmila Þîganu UN Resident Coordinator, 131, 31 August 1989 St., Chisinau, MD 2012,
Violeta Cojocaru Moldova, tel: (373-2) 22 00 45, fax: (373-2) 22 00 41;
Yoko Akasaka Internet: http://www.un.md.
English language editor/ The articles in this magazine do not necessarily reflect the official views or
Redactor versiunea englezã: Larisa Virtosu
policies of the United Nations or any of its Agencies. Articles may be freely
Janice Knutson Varvara Buzila reproduced.
Svetlana Alexandrova “ONU în Moldova” este o revistã trimestrialã publicatã de oficiul
Design by / Design: Coordonatorului Rezident al ONU, str. 31 August 1989, 131, Chiºinãu,
Cover/Copertã: MD 2012, Moldova, tel: (373-2) 22 00 45, fax: (373-2) 22 00 41;
Ion Axenti Carpet „ Girls’ Ring Internet: http://www.un.md.
Circulation / Tiraj: 500 copies Dance”, middle of XVIII Articolele din revistã nu întotdeaua reflectã opiniile sau politicile oficiale
century/ Covor „Hora ale Naþiunilior Unite sau a uneia din Agenþiile sale. Articolele pot fi liber
Printed by / Tipografie:
reproduse.
“Florilegiu” SRL fetelor”, mijl. sec. XVIII

2 July - September 2002


ONU în Moldova

THE WORLD SUMMIT ON SUSTAINABLE DEVELOPMENT –


AN OPPORTUNITY FOR A SUSTAINABLE FUTURE
The World Summit on Sustainable Development The Summit has also generated concrete partner-
(WSSD), held from August 26 to September 4 in ship initiatives by and between governments, citi-
Johannesburg, concluded with significant commitments zen groups and businesses. These partnerships are
to improve the lives of people living in poverty and to bringing with them additional resources and exper-
reverse the continuing degradation of the global envi- tise to attain significant results where they matter—
ronment. in communities across the globe.
An official delegation of the Republic of Moldova,
“This Summit makes sustainable development a
headed by Gheorghe Duca, Minister of Ecology,
reality,” United Nations Secretary-General Kofi
Constructions and Territorial Development, partici-
Annan said at a closing press conference in
pated in the Summit as well as a series of meetings
Johannesburg. “This Summit will put us on a path
and events aimed at the promotion of the formula-
that reduces poverty while protecting the environ-
tion and implementation of various projects, attrac-
ment, a path that works for all peoples, rich and
tion of technical assistance and investments to pur-
poor, today and tomorrow.”
sue the recommendations and actions to achieve
The overriding theme of the Summit was to pro-
the Millennium Development Goals.
mote action and major progress was made in
Johannesburg to address some of the most pressing
concerns of poverty and the environment. Com-
mitments were made to increase access to clean wa-
ter and proper sanitation, to increase access to en-
ergy services, to improve health conditions and ag-
riculture, and to better protect the world’s biodiversity
and ecosystems.
The major outcome document, the Plan of Imple-
mentation, contains targets and timetables to spur
action on a wide range of issues, including halving
the proportion of people who lack access to clean

CMYK PAG. 3
water or proper sanitation by 2015, to restoring de-
pleted fisheries and preserving biodiversity by 2015,
and phasing out of toxic chemicals by 2005.

SUMMIT-UL MONDIAL leme ce þin de sãrãcie ºi mediul înconjurãtor.


Participanþii ºi-au asumat obligaþiunea de a spori ac-
PENTRU DEZVOLTAREA cesul la apã curatã ºi condiþii sanitare adecvate, la
electricitate, de a îmbunãtãþi starea sãnãtãþii ºi agricul-
DURABILà – O tura, ºi de a proteja mai eficient biodiversitatea ºi eco-
sistemele globale.

OPORTUNITATE PENTRU Documentul final principal, Planul de Implemen-


tare, cuprinde sarcini ºi termeni concreþi pentru între-
prinderea mãsurilor în mai multe domenii prioritare,
UN VIITOR DURABIL inclusiv reducerea în jumãtate a numãrului de oameni
fãrã acces la apã curatã sau condiþii sanitare adecvate
Summit-ul Mondial pentru Dezvoltarea Durabilã
cãtre 2015, restabilirea resurselor piscicole reduse în
(SMDD), care s-a desfãºurat între 26 august - 4
biodiversitate cãtre 2015 ºi lichidarea chimicalelor toxice
septembrie la Johannesburg, s-a încheiat cu obligaþiuni
cãtre 2005.
semnificative pentru îmbunãtãþirea vieþii oamenilor
Summit-ul a mai rezultat în iniþiative concrete de
sãraci ºi stoparea deteriorãrii continue a mediului în-
parteneriat de cãtre ºi dintre guverne, societatea civilã
conjurãtor la nivel global.
ºi sectorul privat. Aceste parteneriate vor genera resurse
„Acest Summit face dezvoltarea durabilã o reali- suplimentare ºi experienþã pentru atingerea unor rezu-
tate”, a accentuat Kofi Annan, Secretarul General al ltate semnificative în comunitãþile din toatã lumea.
ONU, la conferinþa de presa din Johannesburg. „Ac- O delegaþie oficialã a Republicii Moldova, condusã
est Summit ne va îndrepta pe calea reducerii sãrãciei, de Gheorghe Duca, Ministrul Ecologiei, Construcþiilor
în acelaºi timp protejând mediul ambiant, o cale în ºi Dezvoltãrii Teritoriale, a participat la lucrãrile Sum-
favoarea tuturor popoarelor, sãrace ºi bogate, astãzi ºi mit-ului ºi la un ºir de întrevederi ºi discuþii, care au
mâine”. avut drept scop elaborarea ºi implementarea diferitor
Tema principalã a Summit-ului a fost promovarea proiecte, atragerea asistenþei tehnice ºi investiþiilor pen-
acþiunilor ºi progrese mari au fost înregistrate la Jo- tru realizarea recomandãrilor ºi acþiunilor ce þin de
hannesburg în abordarea celor mai stringente prob- Obiectivele Milenare ale Dezvoltãrii.

Iulie - Septembrie 2002 3


The UN in Moldova

WORLD BANK LENDS RECORD AMOUNT


TO EUROPE AND CENTRAL ASIA
Europe And Central Asia Region Announces Operational Results For Fiscal Year 2002
New World Bank commitments1 in FY02 to the folio with sev- IBRD/IDA Lending for ECA Region
countries of Europe and Central Asia2 (ECA) totaled a en new pro- in FY02 by Sector
record US$5.5 billion for 52 projects. This figure jects totaling
includes loans made by the International Bank for US$31.5 mil-
Reconstruction and Development (IBRD) and the In- lion.
ternational Development Association (IDA) for mid- Operations
dle-income countries, and special funding for Kosovo during fiscal
and FR Yugoslavia. The total compares with US$2.7 year 2002 in
billion in FY01 and US$3.0 billion in FY00. the ECA Re-
In FY02, which ended June 30, 2002, IBRD loan gion contin-
commitments amounted to US$4.9 billion for 20 ued to empha-
projects. Some US$629 million in IDA credits sup- size invest-
ported another 28 projects. This compares with IBRD ments, policy
commitments in FY01 of US$2.2 billion for 27 projects reforms and
and IDA commitments of US$539 million for 27 institutional
projects. In addition, in FY02, 5 projects in FR Yu- development
goslavia3 and Kosovo received grants totaling US$26 to underpin
million. Further, significant additions were made to sustained growth and poverty reduction. These also
the Region’s Global Environment Facility (GEF) port- included an accelerated structural reform program in
crisis-stricken Turkey. Indeed, the considerable in-
IBRD/IDA Loan Commitments for ECA Region FY92- crease in the Bank’s lending to ECA in FY02 is due
FY02 (US$ billion) Fiscal year: July 1 - June 30 in part to the significant support level of support to
CMYK PAG. 4

Turkey, which totaled some US$3.55 billion.


Angajamentele de creditare ale BIRD/AID pentru Finance, agriculture and social protection were the
regiunea EAC AF92--AF02 (miliarde dolari SUA) top sectors in terms of lending (see box). Funding for
Anul fiscal: 1 iulie - 30 iunie projects in the financial sector (including financial sec-
tor development and technical assistance) rose to US$2.6
billion from US$853 million in FY01. Lending for
agricultural projects rose to US$717 from US$235 mil-
lion in FY01 and lending for social protection projects
(including social safety nets, pensions, and social funds)
amounted to US$698 from US$439 million in FY01.
In FY02, IBRD and IDA disbursements amounted
to US$2.19 billion. In FY01, IBRD and IDA dis-
bursements totaled US$2.7 billion. Since 1991, the
Bank has committed US$49.2 billion to borrowers in
the ECA Region.

1 New commitments reflect new lending approved by the World Bank’s Board; disbursements reflect funds paid out on
existing loan commitments.
2 The following 28 countries are grouped into the World Bank’s Europe and Central Asia (ECA) region: Albania, Armenia,
Azerbaijan, Belarus, Bosnia and Herzegovina, Bulgaria, Croatia, Czech Republic, Estonia, Georgia, Hungary, Kazakhstan,
Kyrgyz Republic, Latvia, Lithuania, Former Yugoslav Republic of Macedonia, Moldova, Poland, Romania, Russian Federa-
tion, Slovakia, Slovenia, Tajikistan, Turkey, Turkmenistan, Ukraine, Uzbekistan, and the Federal Republic of Yugoslavia.
3 Prior to membership

1 Noile angajamente reflectã împrumuturile noi aprobate de Consiliul Bãncii Mondiale; debursarea reflectã mijloacele
eliberate în contextul noilor angajamente de creditare.
2 Urmãtoarele 28 de þãri sunt grupate în regiunea Europei ºi Asiei Centrale (EAC) a Bãncii Mondiale: Albania, Armenia,
Azerbaijan, Belarus, Bosnia ºi Herzegovina, Bulgaria, Croaþia, Republica Cehã, Estonia, Georgia, Ungaria, Kazakhstan,
Republica Kyrgyz, Latvia, Lituania, Fosta Republicã Iugoslavã a Macedoniei, Moldova, Polonia, România, Federaþia Rusã,
Slovacia, Slovenia, Tajikistan, Turcia, Turkmenistan, Ucraina, Uzbekistan ºi Republica Federalã a Iugoslaviei.
3 Înainte de a deveni membru.

4 July - September 2002


ONU în Moldova

BANCA MONDIALÃ ÎMPRUMUTÃ O SUMÃ


RECORD EUROPEI ªI ASIEI CENTRALE
Regiunea Europei ºi Asiei Centrale anunþã rezultatele operaþionale pe anul fiscal 2002
Noile angajamente1 ale Bãncii Mondiale în anul fis- Debursãrile Împrumuturile BIRD/AID pentru regiunea EAC
în AF02, pe sectoare
cal 2002 (AF02) vis-a-vis de þãrile Europei ºi Asiei Bãncii Inter-
Centrale2 (EAC) au atins un nivel record de 5,5 miliarde naþionale pentru
dolari SUA pentru 52 proiecte. Cota respectivã in- Reconstrucþie ºi
clude împrumuturile Bãncii Internaþionale pentru Dezvoltare
Reconstrucþie ºi Dezvoltare (BIRD) ºi ale Asociaþiei (BIRD) ºi ale
Internaþionale pentru Dezvoltare (AID), acordate þãrilor Asociaþiei Inter-
cu venituri medii, precum ºi finanþarea specialã pentru naþionale pentru
Kosovo ºi RF Iugoslavia. Suma totalã este comparabilã Dezvoltare
cu nivelul de 2,7 miliarde dolari SUA în AF01 ºi 3,0 (AID) în AF02
miliarde dolari SUA în AF00. au atins cota de
În AF02, care a luat sfârºit la data de 30 iunie 2002, 2,19 miliarde
angajamentele de creditare ale BIRD au atins cifra de dolari SUA. În
4,9 miliarde dolari SUA pentru 20 proiecte. AF01 debursãrile
Împrumuturile AID în sumã de 629 milioane dolari BIRD ºi ale
SUA au susþinut alte 28 proiecte. Aceste cote sunt AID au consti-
comparabile cu angajamentele BIRD în AF01 în valoare tuit 2,7 miliarde
de 2,2 miliarde dolari SUA pentru 27 proiecte ºi dolari SUA. Începând cu anul 1991, Banca ºi-a asumat
angajamentele AID în valoare de 539 milioane dolari angajamente în valoare de 49,2 miliarde dolari SUA
SUA pentru 27 proiecte. Suplimentar la aceasta, 5 vis-a-vis de þãrile creditate în regiunea EAC.
proiecte în RF Iugoslavia3 ºi Kosovo au beneficiat în

CMYK PAG. 5
AF02 de granturi în sumã de 26 milioane dolari SUA. IBRD/IDA Lending for ECA Region in FY02 by Country
Mai mult decât atât, portofoliul Fondului Ecologic (US$ million)
Global (abr. În engl.-GEF) a fost completat considerabil Împrumuturile BIRD/AID pentru regiunea EAC în AF02,
prin intermediul a 7 proiecte noi în valoare de 31,5 pe þãri (milioane dolari SUA)
milioane dolari SUA.
Operaþiunile realizate în regiunea EAC pe parcursul
anului fiscal 2002 au continuat sã se axeze pe investiþii,
reforme ale politicilor ºi dezvoltare instituþionalã, în
vederea susþinerii creºterii economice durabile ºi reducerii
sãrãciei. Operaþiunile în cauzã au inclus, de asemenea,
un program accelerat de reforme structurale în Turcia,
aceasta fiind afectatã de crizã. Într-adevãr, majorarea
substanþialã în volumul creditãrii oferite de cãtre Bancã
regiunii EAC în AF02 se datoreazã, în parte, nivelului
considerabil de susþinere acordate Turciei, care a
constituit o sumã de 3,55 miliarde dolari SUA.
Sectorul financiar, agricol ºi al protecþiei sociale au
beneficiat de cele mai multe împrumuturi (Vezi tabelul
de mai jos). Finanþarea proiectelor din sectorul financiar
(inclusiv dezvoltarea sectorului financiar ºi asistenþa
tehnicã) s-a majorat pânã la suma de 2,6 miliarde dolari
SUA, comparativ cu 853 milioane dolari SUA în AF01.
Volumul împrumuturilor pentru proiectele în agriculturã
a sporit, atingând cota de 717 milioane dolari SUA,
spre deosebire de 235 milioane dolari SUA în AF01, iar
împrumuturile destinate proiectelor de protecþie socialã
(inclusiv reþelele de protecþie socialã, pensiile ºi fondurile
de asigurãri sociale) s-au majorat pânã la un nivel de
698 milioane dolari SUA, comparativ cu 439 milioane
dolari SUA în AF01.

Iulie - Septembrie 2002 5


The UN in Moldova

UNDP LAUNCHES THE 2002 GLOBAL


HUMAN DEVELOPMENT REPORT
UNDP is the UN’s global development network, advocating for change and connecting countries to knowledge, experience and resources
to help people build a better life. We are on the ground in 166 countries, working with them on their own solutions to global and national
development challenges. As they develop local capacity, they draw on the people of UNDP and our wide range of partners.

On July 24, 2002 the Global Human Development Report In addition, PROGRESS OF HUMAN DEVELOPMENT
(HDR) 2002, commissioned by the United Nations Devel- this Report pro- INDEX, Republic of Moldova
opment Programme (UNDP), was launched in many coun- vides a country- PROGRESUL INDICELUI DEZVOLTÃRII
tries. The principal launch took place in Manila with the by-country assess- UMANE, Republica Moldova
UNDP Administrator and the Philippine President. This ment of trends to-
year’s Report, with the theme “Deepening Democracy in a wards meeting the
Fragmented World”, is about the political dimension of hu- Millennium De-
man development, about political freedom and participa- velopment Goals
tion as a goal or an end and about democracy as an impor- (MDG), two
tant means to advancing social and economic progress. years since world
The Report says that the second stage of democratic re- leaders set mea-
forms, following the democratic wave of the 1980s and 1990s, surable objectives
should be deepening democracy by giving ordinary people a for development
greater say in both national and global policy making. It ex- and poverty eradi-
amines the emergence of new forms of participation through cation by 2015.
civil society at local, national and global levels, and the growing HDR2002 was
influence of global non-governmental organization networks. launched in Moldo-
In addition, a chapter focuses on the challenge of demo- va with the partici-
cratic control of the security sector and warns against com- pation of the rep-
promising human rights and support for democracy in the resentatives of
fight against global terror. mass media, civil
CMYK PAG. 6

As in previous years, the Report ranks 173 countries ac- society and NGOs.
cording to their level of human development. It shows sub- The agenda of the
stantial progress over the last decades in the level of human launch also included a presentation of the UNDP 2002 Annual
development in most parts of the world but the Report calls Report and a summary of the status of the achievement of MDG
attention to tragic exceptions in Eastern and Central Eu- in Moldova.
rope, the former Soviet Union and sub-Saharan Africa, where More information on the Human Development Report
many countries actually have a lower HDI today than they 2002 is available on www.undp.md
did at the start of the 1990s. Ludmila TIGANU
Communications Officer
PROGRESS TOWARDS MILLENNIUM DEVELOPMENT GOALS

...

6 July - September 2002


ONU în Moldova

PNUD A LANSAT RAPORTUL GLOBAL AL


DEZVOLTÃRII UMANE PENTRU 2002
PNUD este reþeaua globalã a Naþiunilor Unite pentru Dezvoltare, care promoveazã schimbarea ºi conecteazã þãrile la surse de
cunoºtinþe, experienþã ºi resurse pentru a ajuta oamenii sã-ºi construiascã o viaþã mai bunã. Prezent în 166 de þãri, PNUD conlucreazã
cu ele în identificarea soluþiilor proprii pentru realizarea sarcinilor de dezvoltare la nivel global ºi naþional. În timp ce þãrile îºi dezvoltã
capacitãþile locale, ele beneficiazã de experienþa experþilor PNUD ºi partenerilor sãi.

La 24 iulie, în mai multe þari a avut loc lansarea Raportului Raportul mai
Global al Dezvoltãrii Umane pentru 2002, elaborat de efectueazã o evalu-
Programul Naþiunilor Unite pentru Dezvoltare (PNUD). are a fiecãrei þãri în
Lansarea principalã a Raportului a avut loc la Manila cu ce priveºte tendin-
participarea administratorului PNUD ºi preºedintelui insulelor þele de realizare a
Filipine. Raportul din anul curent, cu tema “Aprofundarea Obiectivelor Mile-
democraþiei într-o lume fragmentatã”, este axat asupra dimensiunii nare ale Dezvoltãrii
politice a dezvoltãrii umane, libertãþii politice ºi participãrii (OMD), dupã doi
ca scop sau final ºi asupra democraþiei ca mecanism impor- ani de la elaborar-
tant pentru promovarea progresul social ºi economic. ea obiectivelor mã-
Raportul afirmã cel de-al doilea val de reforme democrati- surabile pentru dez-
ce, urmat de cele din anii 1980 ºi 1990, ar trebui sã se concen- voltare ºi eradicare
treze asupra aprofundãrii democraþiei, ceea ce ar însemna a sãrãciei cãtre
participarea oamenilor la elaborarea politicilor naþionale ºi 2015 de cãtre liderii
globale. El abordeazã apariþia noilor forme de participare prin mondiali.
intermediul societãþii civile la nivel local, naþional ºi global ºi
influenþa în creºtere a reþelelor globale de organizaþii neguv- RDU2002 a fost
ernamentale. Suplimentar, un capitol al Raportului este ded- lansat în Moldova
icat oportunitãþii controlului democratic în domeniul securitãþii cu participarea re-
ºi avertizeazã despre compromiterea drepturilor omului ºi prezentanþilor mass
susþinerea democraþiei în combaterea terorismului global. media, societãþii

CMYK PAG. 7
Ca ºi în anii precedenþi, Raportul clasificã cele 173 de þãri civile ºi ONG-lor.
conform nivelului de dezvoltare umanã. El indicã un progres Agenda lansãrii a
esenþial pe parcursul ultimelor decade în nivelul dezvoltãrii inclus ºi prezentãri pe marginea Raportului Anual al PNUD
umane în mai multe þãri ale lumii. Însã Raportul mai pentru 2002 ºi realizãrii OMD de cãtre Moldova.
atenþioneazã ºi asupra excepþiilor triste din Europa Centralã Informaþia suplimentarã despre Raportul Dezvoltãrii
ºi de Est, fosta Uniune Sovieticã ºi Africa sub-Saharanã, unde Umane 2002 poate fi accesatã la www.undp.md
multe þãri au un nivel mai scãzut al indicelui dezvoltãrii umane
Ludmila ÞIGANU
decât la începutul anilor 1990. Coordonator relaþii cu presa

PROGRESUL SPRE REALIZAREA OBIECTIVELOR MILENARE ALE DEZVOLTÃRII

Iulie - Septembrie 2002 7


The UN in Moldova

UNICEF: ERADICATION OF IODINE DEFICIENCY


DISORDERS – PROTECTING CHILDREN’S BRAINS
The Republic of Moldova is one of the countries with requirement. Universal salt iodization has prevented
an environment poor in iodine. As a result, the rates of new cases of cretinism and eliminated iodine deficiency
iodine deficiency disorders (IDD) are high. According when measured by testing iodine in the urine. Salt is
to the National Nutrition Survey conducted by UNICEF universally consumed at reasonably consistent rates and
and the Ministry of Health, over 37% of children aged 8 the amounts added are safe and nearly unnoticeable in
to 10 have visible or palpable forms of goiter, the degree salt.
of the disease being higher in the central (41.6%) and There has been dramatic progress towards elimina-
northern (39.1%) parts of Moldova as compared to the tion of iodine deficiency. Of 130 endemic countries,
southern part of the country. 75% have salt iodization legislation in place (WHO,
1999). Unfortunately, the level of iodized salt con-
sumption in Eastern Europe and the CIS is the
lowest in the world – only 25% of the popula-
tion. In this region, the situation for many coun-
tries worsened following the loss of central control
of salt iodization. Many countries, including
Moldova, are dependent on imported salt and are
without a simple means to control iodization lev-
els.
According to the Multiple Indicators Study, car-
ried out by the National Center of Preventive Medi-
cine with UNICEF support, only two thirds of
households in Moldova use adequately iodized salt.
Mihai Magdei, Director of the National Center
of Preventive Medicine, stated during the round
table that the National Programme for the Eradi-
cation of IDD, approved by the Government in
1998, did not accomplish its objectives due to the
CMYK PAG. 8

lack if a proper legal framework, inadequate bud-


Viorica Berdaga, UNICEF Programme Officer, presenting the
strategy for elimination of iodine deficiency disorders
get and funding for the program, inefficient inter-
sector cooperation and the low level of the population’s
Viorica Berdaga, coordonator de program UNICEF, prezintã
jurnaliºtilor strategia de abordare a problemei deficientei de iod
awareness of the problem.
UNICEF in Moldova is supporting the National
Programme for the Eradication of IDD at various levels:
According to experts, 90% of the most horrific effects
of iodine disorders are completely hidden - all kinds of Support in the drafting of laws and standards
mental disorders, from mental retardation to cretinism, for improvement of the legal framework in this field;
congenital anomalies, and the reduction of intellectual Support to the largest private company in the field
capacity. For example, tests have shown that human IQ of salt import and supply with respect to production
goes down by 10-15% because of iodine deficiency in
the human body. technologies of iodized salt and proper equipment
supply for salt iodization;
Recently, UNICEF and the National Center of Pre-
ventive Medicine organized a round table on “Iodine Strengthening of the monitoring systems of iodized salt
Deficiency Disorders and Perspectives of their Preven- quality through revising evidence forms, accountability
tion in Moldova” with the participation of the media. of various services, development of laboratory capacities
UNICEF invited Robin Houston, international con- and the creation of a computer control system.
sultant from the Preventive Medicine Center in Atlanta
(USA) to address the round table. She stated that over Training of staff in all involved services – sanitation,
the centuries iodine deficiency was the major cause of preventive medicine, importers and distributors
evitable intellectual losses in the world. Goiters are seen and customs – to increase national capacity;
in both Mother and Child in Renaissance paintings, Organize a public awareness campaign by the end of the
and even earlier in Asian sculptures. Iodine was recog- year to promote the consumption of iodized salt among
nized as an essential nutrient only a century ago.
the population and launch the campaign through various
International practice since the early 1920’s shows
media channels and commercial entities.
that iodized salt is the most efficient and rational means
from the point of view of investment for the prevention One of the most important tasks is the creation of a
of this disease. In 1993, the World Health Organization partnership of all those involved in the process: the
(WHO) and UNICEF recommended universal salt health care sector, food industry, customs department,
iodization as a key strategy in fighting iodine deficiency salt importers, distributors and consumers.
disorders. The solution has been tested and is safe: small Violeta COJOCARU
amounts of iodine added to salt provide the physiologic Communications Officer

8 July - September 2002


ONU în Moldova

UNICEF: ELIMINAREA MALADIILOR IODO-


DEFICITARE – SALVAREA CREIERELOR COPIILOR
Republica Moldova este una din þãrile cu mediu natural ºi a eliminat carenþa de iod, fapt demonstrat prin testele de
sãrac în iod. Drept urmare, sunt înregistrate rate înalte ale laborator privind conþinutul de iod în urinã; sarea este
afecþiunilor caracteristice carenþei de iod. Potrivit Studiului consumatã în mod universal în cantitãþi egale ºi rezonabile;
“Starea de Nutriþie în Republica Moldova”, realizat de cantitãþile de iod cu care este suplimentatã nu sunt periculoase
UNICEF ºi Ministerul Sãnãtãþii, peste 37% de copii de ºi sunt aproape de neobservat în sare.
vârsta de 8-10 ani prezintã forme vizibile sau palpabile de Drept rezultat, a fost înregistrat un progres evident în
guºã, frecvenþa afectãrii fiind mai mare în regiunile centrale eliminarea deficitului de iod. Din cele 130 de þãri endemice,
(41.6%) ºi de nord (39.1%) comparativ cu partea de sud a 75% au adoptat legislaþia necesarã în domeniul promovãrii
Moldovei. sãrii iodate (OMS, 1999). Din pãcate, în regiunea Europei
Însã, potrivit experþilor, 90% dintre consecinþele carenþei de Est ºi a Statelor CSI nivelul consumului de sare iodatã
de iod rãmân ascunse, acestea fiind ºi cele mai dramatice - este cel mai redus din întreaga lume – doar 25% din
deficienþã mentalã de diferite grade, de la înapoierea mentalã populaþie. În aceastã regiune, situaþia în multe þãri s-a înrãutãþit
pânã la cretinism, anomalii congenitale, deficienþe în ultimul deceniu, în urma pierderii controlului centralizat
psihomotorii la nou-nãscuþi, ºi pierderi intelectuale. Testele asupra iodãrii sãrii. Multe state, printre care ºi Moldova,
au demonstrat cã coeficientul de inteligenþã (IQ) uman sunt dependente de importurile de sare fãrã a avea instrumente
scade cu pânã la 10-15% în rezultatul deficienþei de iod în de control a nivelului de iodare.
organism. În Republica Moldova, doar o treime din familii folosesc
Reprezentanþa UNICEF ºi Centrul naþional ºtiinþifico- pentru consum sare adecvat iodatã, fapt demonstrat de Studiul
practic de medicinã preventivã au organizat recent o masã de Indicatori Multipli, realizat de Centrul naþional de medicinã
rotundã cu reprezentanþii presei, cu tema “Maladiile provocate preventivã, cu sprijinul UNICEF.
de deficienþa de iod ºi perspectivele de prevenire a acestora Mihai Magdei, directorul Centrului naþional de medicinã
în Moldova”. preventivã, a declarat în cadrul mesei rotunde cã Programul
Potrivit consultantului internaþional invitat de UNICEF, Naþional de eradicare a maladiilor iododeficitare, aprobat de
Robin Houston, de la Centrul de prevenire a maladiilor din Guvern în 1998, nu ºi-a atins deocamdatã obiectivele, în
Atlanta (SUA), deficienþa de iod a fost cauza principalã a special din cauza lipsei cadrului legal adecvat, a estimãrii
pierderilor intelectuale evitabile în întreaga lume timp de inadecvate a bugetului programului ºi sub-finanþãrii cronice,

CMYK PAG. 9
secole. Guºa endemicã poate fi vãzutã atât la mamã cât ºi la a colaborãrii intersectoriale insuficiente, dar ºi a nivelului
copil în pictura din perioada Renaºterii ºi în sculptura timpurie redus de cunoºtinþe a populaþiei în domeniu.
din Asia. Abia acum un secol iodul a fost recunoscut drept Reprezentanþa UNICEF în Moldova susþine Programul
un nutrient esenþial. Naþional de eradicare a maladiilor iododeficitare la diverse
Experienþa internaþionalã a demonstrat cã iodarea sãrii niveluri:
este cea mai eficientã ºi raþionalã din punct de vedere a Pentru perfecþionarea cadrului legal în domeniu, a fost susþinutã
investiþiilor mãsurã de prevenire a maladiilor, fiind aplicatã elaborarea unui proiect de Legi ºi a actelor normative în domeniu;
cu succes încã din anii 1920. În 1993, OMS ºi UNICEF
au recomandat iodarea universalã a sãrii drept strategie de Tehnologiile de producere a sãrii iodate au fost susþinute prin
bazã pentru combaterea maladiilor iododeficitare. Soluþia livrarea de echipament pentru iodarea sãrii pentru cel mai mare
este verificatã ºi este sigurã: cantitãþi mici de iod pot fi agent privat din sectorul de import ºi livrare a sãrii;
suplimentate în sare ºi pot acoperi necesitãþile fiziologice; Fortificarea sistemelor de monitorizare a calitãþii sãrii iodate se
iodarea universalã a sãrii a prevenit noi cazuri de cretinism face prin revizuirea formelor de evidenþã, a responsabilitãþii
diverselor servicii, fortificarea bazei de laborator, crearea
sistemului computerizat de supraveghere
Pentru creºterea capacitãþilor naþionale se lucreazã
la module de instruire a personalului ºi trainingul
personalului din toate serviciile implicate – sanitar,
de medicinã preventivã, al importatorilor
ºi distribuitorilor, precum ºi vamal;
Pânã la sfârºitul acestui an va fi lansatã o campanie
masivã de comunicare pentru promovarea consumului
de sare iodatã în rândurile populaþiei. Campania va fi
lansatã pe diverse canale media ºi în unitãþile comerciale.
Una din cele mai importante sarcini la moment
este crearea unei alianþe largi a tuturor subiecþilor
implicaþi în proces – sectorul medical, cel alimentar,
departamentul vamal, importatorii ºi distribuitorii de
Mihai Magdei, Director of the National Center of Preventive Medicine,
explains the situation of iodine deficiency disorders in Moldova sare, precum ºi consumatorii.
Mihai Magdei, directorul Centrului naþional de medicina preventiva, explicã
Violeta COJOCARU
situaþia în domeniul maladiilor iodo-deficitare în Moldova Coordonator relaþii cu presa

Iulie - Septembrie 2002 9


The UN in Moldova

MOLDOVA ADOPTS LAW


ON REFUGEE STATUS
On July 25, 2002 the Parliament of the Re-
public of Moldova adopted with 81 votes to none,
the Law on Refugee Status, voted by all the par-
liamentary parties. The draft law was examined
and approved by Parliament in its first reading
on May 10, 2001 and a number of amendments
and suggestions concerning the draft were sub-
mitted to the Permanent Commissions and Le-
gal Department of the Parliament Administra-
tion. Further to the adoption of the 1951 Con-
vention relating to the Status of Refugees and
the 1967 Protocol, ratified by the Parliament on
November 23, 2001, a number of amendments
were put forward by the Commission for Hu-
man Rights and National Minorities, aimed to 1951 Convention - Legal tool viable for Moldova
adjust the law in accordance with the provisions Convenþia din 1951 - un instrument juridic viabil si pentru Moldova
of the 1951 Convention. The vote during the sec-
ond reading is a major achievement and precondition for the UN High Commissioner for Human Rights and delega-
the implementation of the 1951 Convention/1967 Protocol tions from Romania, Ukraine, Slovakia and Belarus. Simi-
and the implementation of the Constitutional rights to asy- lar events in Parliament have been organized in the previ-
lum. The adoption of the law positively reflects the under- ous three years by UNHCR with participation by experts
standing by Parliament and the Government of the Repub- from neighbouring countries.
lic of Moldova of the benefit of having refugee legislation.
On June 30, 2002 UNHCR in cooperation with the Ju-
The UNHCR Representative in the Republic of Moldova,
CMYK PAG. 10

ridical Training Center, organized a seminar with the same


Mr. Lars Jonsson, stated that “this is an important achieve- topic for judges, lawyer, prosecutors, notaries, and juridical
ment by Moldova towards aligning the legislation and prac- consultants in Speia village. On August 20, 2002 a similar
tice in asylum matters with Europe and is likely to attract seminar with the topic, “International and National Frame-
increased cooperation with major donor countries and in- work on Asylum” was organized in Edinet district.
ternational organizations. UNHCR greatly appreciates this
positive development and reconfirms its continuous sup-
port to the Government of Moldova”.
PHOTO EXHIBITION
The photo exhibition “Do Not Forget The Less Fortu-
UNHCR CONTINUES TO PROVIDE nate” organized by the “Society for Refugees”, an UNHCR
Implementing Partner, was part of events dedicated to the
TRAINING SUPPORT commemoration of the World Refugee Day in 2002. The
On June 28 - 29, 2002 the UNHCR Branch Office orga- project was made possible due to the support provided by
nized the international seminar “Implementation of the 1951 the SOROS Foundation in Moldova and UNHCR. It dis-
Convention and 1967 Protocol relating to the Status of Refu- plays photos representing UNHCR activity in Moldova and
gees in the Republic of Moldova”, which was held under the draws attention to the destiny of refugees and asylum seek-
auspices of the Speaker of the Parliament of the Republic of ers all over the world.
Moldova, Ms. Eugenia Ostapciuc. The traveling photo exhibition, displayed for the first time
The Republic of Moldova, in an effort to respect appli- at the Writers’ Union after which it will be displayed at
cable international standards related to human rights, is com- UNICEF, UNHCR, the Free International University of
mitted to adjust its practice and legislation. The protection Moldova, the State University of Moldova and Dorotcaia
extended to asylum seekers and refugees in the Republic of village during the period September - December 2002. At
Moldova and their legal status is one of the obligations that the end of the exhibition, the photo exhibit will be donated
Moldova endeavours to fulfil in order to demonstrate its to the collection of the “M. Kogilniceanu” Romanian Lit-
resolve to deal with problems in this field. The entry into law erature Museum. The official opening event was attended
of the 1951 Convention Relating to the Status of Refugees by government officials, members of the Parliament,
on May 1, 2002 constitutes the cornerstone for international UNHCR implementing partners and mass media represen-
protection of refugees. Moldova became the 142nd State Party tatives.
to the Convention and assumed responsibility to protect World Refugee Day events included a party for refugees
refugees pursuant to international standards. It also con- and asylum seekers sponsored by the Charity Center for
firmed its intention to implement Article 19 of the Consti- Refugees. The refugees and asylum seekers displayed their
tution, which guarantees the right to asylum and adoption national cultures by performing national dances and playing
of national legislation. national music.
The event was attended by officials from the Govern- Yoko Akasaka
ment of the Republic of Moldova, as well as by experts from Protection Officer

10 July - September 2002


ONU în Moldova

MOLDOVA A ADOPTAT LEGEA


PRIVIND STATUTUL REFUGIAÞILOR
ÎN A DOUA LECTURÃ
La 25 iulie 2002, Parlamentul Republicii Moldova a
adoptat cu 81 de voturi pro ºi nici un vot contra Legea lui, îºi asumã obligaþii de a ajusta practica ºi legislaþia sa.
privind la Statutul Refugiaþilor, aceasta fiind votatã de Protecþia acordatã solicitanþilor de azil ºi refugiaþilor în
cãtre toate fracþiunile parlamentare. Proiectul de lege a Republica Moldova ºi statutul lor juridic este una din
fost examinat ºi aprobat de cãtre Parlament în prima obligaþiile pe care Republica Moldova încearcã sã le real-
lecturã la 10 mai 2001. Un numãr de amendamente ºi izeze pentru a demonstra dorinþa sa de a aborda proble-
sugestii privind acest proiect au fost prezentate Comisiei mele din acest domeniu. Intrarea în vigoare a Convenþiei
Permanente ºi Departamentului Juridic al administraþiei privind statutul refugiaþilor la 1 mai 2002, constituie
Parlamentului. În urma adoptãrii Convenþiei privind Stat- piatra fundamentalã a protecþiei internaþionale a
utul Refugiaþilor ºi Protocolului din 1967, ratificatã la 23 refugiaþilor. Moldova a devenit cel de-al 142lea stat parte
noiembrie 2001, un numãr de amendamente au fost la aceastã Convenþie ºi îºi asumã responsabilitatea de a
înaintate Comisiei pentru Drepturile Omului ºi proteja refugiaþii în conformitate cu standardele
Minoritãþile Naþionale, cu scopul de a ajusta legislaþia în internaþionale. Astfel, ea a mai confirmat intenþiile sale
conformitate cu prevederile Convenþiei din 1951. Votul de a implementa articolul 19 al Constituþiei, care asigurã
în a doua lecturã este o realizare importantã ºi o precondiþie dreptul la azil ºi la adoptarea legislaþiei naþionale.
pentru a implementa Convenþia din 1951/Protocolul din La acest eveniment au participat funcþionari ai Guv-
1967, cât ºi implementarea dreptului constituþional la ernului din Republica Moldova, experþi ai Înaltului
azil. Adoptarea legii demonstreazã faptul cã Parlamentul Comisariat ONU pentru Drepturile Omului ºi delegaþii
ºi Guvernul Republicii Moldova au realizat avantajele din România, Ucraina, Slovacia ºi Belorus.
unei legislaþii în domeniul refugiaþilor. Evenimente de acest gen au fost organizate de cãtre
Reprezentantul ICNUR în Repubica Moldova, Lars ICNUR pe parcursul ultimilor trei ani în Parlament cu
Jonsson, a menþionat c㠓aceasta este un pas important participarea experþilor din statele vecine. La 30 iunie
al Moldovei spre armonizarea legislaþiei ºi practicii în 2002, ICNUR în cooperare cu Centrul de Perfecþionare
materie de azil la standardele europene ºi are drept scop a Cadrelor Justiþiei a organizat un seminar cu aceiaºi
promovarea unei cooperãri active cu donatorii cei mai temã pentru judecãtori, avocaþi, procurori, notari si
importanþi ºi familia ONU. ICNUR apreciazã înalt aceastã consultanþi juridici în satul Speia. La 20 august 2002 un
seminar similar cu tema “Cadrul legal internaþional ºi

CMYK PAG. 11
realizare pozitivã ºi reconfirmã acordarea asistenþei în
continuare Guvernului Moldovei”. naþional cu privire la azil” a fost organizat la Edineþ.

ICNUR CONTINUÃ SÃ OFERE EXPOZIÞIE DE FOTOGRAFIE


Expoziþia de fotografie “Sã nu uitãm de cei mai triºti
ASISTENÞà ÎN DOMENIUL INSTRUIRII ca noi”, organizatã de “Societatea pentru Refugiaþi”,
La 28 - 29 iunie 2002, Reprezentanþa Înaltului Comis- partener de implementare al ICNUR, a constituit o parte
ariat al Naþiunilor Unite pentru Refugiaþi a organizat a evenimentelor dedicate comemorãrii Zilei Internaþionale
seminarul internaþional “Implementarea Convenþiei din a Refugiaþilor în 2002.
1951 ºi Protocolului din 1967 privind Statutul Refugiaþilor Realizarea proiectului a fost posibilã datoritã asistenþei
în Republica Moldova”, care s-a desfãºurat sub auspiciile oferite de Fundaþia SOROS în Moldova ºi ICNUR. Ea
Preºedintelui Parlamentului Republicii Moldova, dna reprezintã fotografii, ce reprezintã activitatea ICNUR în
Eugenia Ostapciuc. Moldova, ºi atrage atenþia asupra destinului refugiaþilor ºi
Republica Moldova, în efortul sãu de a respecta stan- solicitanþilor de azil în toatã lumea.
dardele internaþionale aplicabile privind drepturile omu- Expoziþia itinerantã a fost expusã pentru prima datã la
sediul Uniunii Scriitorilor ºi urmeazã a fi expusã
la UNICEF, ICNUR, Universitatea Liberã
Internaþionalã în Moldova, Universitatea de Stat
din Moldova ºi la Doroþcaia pe parcursul perioa-
dei septembrie - decembrie 2002. La final, colecþia
de fotografii va fi donatã Muzeului de Literaturã
Român㠓Mihai Kogîlniceanu”.
La evenimentul de inaugurare oficialã au partic-
ipat oficialitãþi ai Guvernului Republicii Moldova,
membri ai Parlamentului, partenerii de implemen-
tare ai ICNUR ºi reprezentanþi mass media.
Ziua Internaþionalã a Refugiaþilor a fost marcatã
de asemenea prin organizarea unei sãrbãtori pentru
refugiaþi ºi solicitanþii de azil la Centrul de Caritate
pentru Refugiaþi. Refugiaþii ºi solicitanþii de azil au
prezentat cultura naþionalã prin prezentarea dan-
surilor ºi interpretarea muzicii naþionale.
Refugee children participated at the inauguration of the exhibition
“Do not forget the less fortunate” Yoko Akasaka
Copiii refugiaþi au participat la inaugurarea expoziþiei “Sã nu uitãm de cei mai triºti ca noi”. Consilier protecþie

Iulie - Septembrie 2002 11


The UN in Moldova

EDUCATION FOR ALL IN ACTION


The “Education for All” Project started in 2002 as a major priorities have been determined in regard to EFA:
follow up to the International Conference in Dakar. At Quality early childhood care and education
the Dakar conference, all countries were requested to
prepare or strengthen their national education develop- Access to quality formal basic education, with
ment plans by incorporating EFA goals and strategies. focus on children in very difficult circumstances
In December 2001, the Moldovan Government in co- Appropriate non-formal education and learning
operation with UN Moldova, civil society and private opportunities
sector convened a National Conference on Education The actions and measures undertaken within each
for All in order to determine public opinion regarding compartment will be addressed from the perspective of
EFA issues, to discuss current educational problems and the following intervention areas: legislative, normative
to set up a National EFA Forum. and institutional framework; human, financial, material,
Significant progress has been achieved. With the informational-didactic resources; community services.
joint effort of all relevant partners, the National EFA The next step was to prepare a credible EFA plan in
Strategy has been completed and submitted for approval accordance with the national macro-economic frame-
to Government. work and sector development policies and strategies. In
line with this, on September 4, a national seminar on
Goals of the EFA Strategy: Result-Based Management and Management for Educa-
tion for All was organized in the framework of the UN
1. To increase the coverage with early childhood programs up to Project “Education for All.” The three-day seminar or-
75% for 3-5 year old children, and up to 100% for 6-7 year old
children by the year 2007. During the same period, reduce
ganized by UNESCO Paris in co-operation with UNDP
disparities between rural and urban areas to less than 5% as Moldova, UNICEF Moldova and the Ministry of Edu-
well as between children from disadvantaged groups versus the cation was aimed at introducing the education specialists
general population. of the Ministry of Education and other national stake-
2. To achieve universal access to and quality, basic education, by holders to some of the modern techniques of strategic
ensuring that recognized and measurable outcomes are achieved planning and result-based management in education. The
CMYK PAG. 12

by all, especially in literacy, numeracy and essential life skills, emphasis was placed on how to translate the Strategy
including health education, vocational training, etc. by the year Framework into a credible and measurable action plan
2007. for the achievement of EFA Goals. ‘How-To’ tech-
3. To ensure that by 2015, all children, especially children in difficult niques and tools for EFA planning were discussed and
circumstances and those belonging to ethnic minorities, have illustrated by applying the Logical Framework. By the
access to and are able to complete education that is free,
end of the workshop, participants acquired the know-
compulsory and of good quality.
how for planning medium and long-term EFA actions
4. To promote a comprehensive inclusive education that addresses
in terms of problem analysis, stakeholder analysis, out-
the needs of the pupils with special education needs (SEN) and
provides support and guidance to schools, particularly with regard comes, verifiable indicators, risk analysis, costing and
to pupils with emotional and behavioral difficulties (EBD). budgeting, monitoring and evaluation.
5. To increase or at least to maintain the current level of adult Larisa VIRTOSU
literacy (95 percent) by 2007 and to provide access to all families EFA Project Manager
to family education programs that would allow them to develop
better parental skills and communication with their children,
leading to the fulfillment of children’s rights.
6. To ensure the development of skilled human resources for a
democratic social and economic life through the provision of
appropriate learning opportunities, especially for youth and adults
in difficult circumstances

The key goal of the EFA Strategy in the Republic of


Moldova is to provide access to high quality early basic
education to all children, especially, children in very
difficult circumstances: orphans, children lacking pa-
rental care, children with physical or mental disabilities,
street children, children from socially vulnerable fami-
lies, refugee children, children in conflict with the law,
EPT The participants of the seminar are discussing the modalities
neglected and abused children, etc. for planning medium-term EFA actions
Taking into account the main educational objectives Participanþii la seminar discutã modalitãþile de planificare pe termen
and the actual state of the educational system, three mediu a acþiunilor

12 July - September 2002


ONU în Moldova

EDUCAÞIA PENTRU TOÞI ÎN ACÞIUNE


Proiectul “Educaþia pentru Toþi (EPT)” a demarat în
2002 drept proces de monitorizare a Conferinþei
internaþionale de la Dakar. În cadrul conferinþei de la
Dakar, toate þãrile ºi-au asumat obligaþiunea de a elabora
sau consolida planurile naþionale de dezvoltare a educaþiei
prin integrarea scopurilor ºi strategiilor EPT. În decembrie
2001, Guvernul Republicii Moldova în colaborare cu
reprezentanþa ONU în Moldova, societatea civilã ºi
sectorul privat au organizat o conferinþã naþionalã EPTcu
scopul de a sensibiliza opinia publicã despre problemele
EPT, de a discuta problemele educaþionale curente ºi de
a constitui Forumul naþional EPT.
Un progres semnificativ a fost înregistrat în aceastã
perioadã. Datoritã eforturilor comune a tuturor partenerilor National experts from the judets (districts) of the country
implicaþi, Strategia Naþionalã EPT a fost finalizatã ºi are discussing the credibility of the EFA National Action Plan
înaintatã Guvernului pentru aprobare. Experþii din judeþele republicii discutã credibilitatea planului naþional
de acþiuni EPT

Scopurile Strategiei Naþonale EPT: educaþiei ºi situaþia actualã a sistemului de învãþãmânt,


1. Majorarea cãtre anul 2007 a ratei de înrolare în programele au fost identificate trei prioritãþi principale ale EPT:
preºcolare pânã la 75% pentru copiii cu vârsta de 3-5 ani ºi pânã Asistenþã timpurie ºi educaþie de calitate
la 100% pentru copiii de 6-7 ani, precum ºi reducerea în aceeaºi
perioadã a discrepanþelor dintre regiunile rurale ºi urbane, dintre Accesul la o educaþie de bazã de calitate, în special
grupele dezavantajate ºi cele cu venituri medii la mai puþin de a copiilor aflaþi în situaþii deosebit de dificile
5%. Educaþie non-formalã adecvatã ºi oportunitãþi
2. Asigurarea pânã în anul 2007 a accesului tuturor copiilor la educaþia educaþionale de alternativã

CMYK PAG. 13
calitativã de bazã, educaþie ce le va asigura dezvoltarea Acþiunile ºi mãsurile întreprinse în cadrul fiecãrui
deprinderilor esenþiale pentru viaþã, inclusiv educaþia pentru
sãnãtate, educaþia civicã, educaþia pentru viaþa în familie, instruirea
compartiment vor vi abordate din perspectiva urmãtoarelor
profesionalã etc. domenii de intervenþie: cadrul legislativ, normativ ºi
3. Asigurarea cãtre 2015 a accesului tuturor copiilor, în special a
instituþional; resurse umane, financiare, materiale ºi
celor ce trãiesc în condiþii dificile sau aparþin minoritãþilor etnice, informativ-didactice; servicii comunitare.
la o educaþie completã, liberã, obligatorie ºi de calitate. Urmãtorul pas a constat în elaborarea unui plan de
4. Promovarea politicilor de integrare a copiilor cu necesitãþi acþiuni EPT credibil în conformitate cu cadrul macro-
educaþionale speciale în sistemul educaþional comun, elaborarea economic naþional ºi politicile ºi strategiile de dezvoltare
suportului metodic adecvat, în special pentru instruirea elevilor sectoriale. În acest context s-a înscris ºi seminarul repub-
cu dificultãþi emoþionale ºi de comportament. lican “Planificarea învãþãmîntului bazatã pe rezultat ºi
5. Creºterea sau cel puþin menþinerea cãtre anul 2007 a nivelului managementul programului “Educaþie pentru toþi”, care a
actual de 95% al gradului de ºtiinþã de carte ºi asigurarea accesului avut loc la 4 septembrie curent. Seminarul a fost organizat
tuturor adulþilor la programele de educaþie în familie, programe în cadrul programului ONU “Educaþie pentru toþi” în
ce le vor permite sã-ºi dezvolte aptitudinile paterne ºi abilitãþile colaborare cu UNESCO Paris, PNUD Moldova, UNICEF
de comunicare cu copiii, vor asigura respectarea drepturilor Moldova ºi Ministerul Educaþiei. Acþiunea a avut drept
copiilor.
scop familiarizarea specialiºtilor din Ministerul Educaþiei
6. Dezvoltarea potenþialului uman al fiecãrui cetãþean pentru o cât ºi a altor parteneri educaþionali din þarã cu unele tehnici
viaþã socialã ºi economicã activã, oferind în acest scop trasee ºi
ºi strategii moderne de planificare strategicã ºi cu
oportunitãþi educaþionale de alternativã, în special pentru tinerii
ºi adulþii aflaþi în circumstanþe dificile. managementul educaþional bazat pe rezultat. Accentul a
fost pus pe mechanisme de transpunere a cadrului strate-
gic EPT într-un plan de acþiuni credibil ºi verificabil
Scopul cheie al Strategiei EPT în Republica Moldova pentru atingerea obiectivelor EPT. Au fost discutate
constã în asigurarea accesului la educaþia de bazã de conceptul ºi tehnicile cadrului logic ºi simulate politici
calitate pentru toþi copiii, în special a copiilor aflaþi ãn educaþionale. La sfârºitul seminarului, participanþii au
situaþii deosebit de dificile: orfanii, copiii privaþi de îngrijire obþinut abilitãþi de planificare pe termen mediu ºi lung a
pãrinteascã, copiii cu deficienþe fizice sau psihice, copiii acþiunilor EPT în probleme de analizã, rezultate, indicatori
strãzii, copiii din familii socialmente vulnerabile, copiii verificabili, analizã a riscului, costuri ºi buget, monitorizare
refugiaþi, copiii în conflict cu legea, copiii neglijaþi ºi ºi evaluare.
abuzaþi etc. Larisa VIRTOSU
Luând în consideraþie obiectivele principale ale EFA Project Manager

Iulie - Septembrie 2002 13


The UN in Moldova

Cultural Heritage

THE MOLDOVAN
CARPET
The traditional carpet is unique to the cultural heri-
tage of the Republic of Moldova. The art of the
Moldovan carpet has its origins in an ancient tradition
– decorative weaving. In the 16th and 17th centuries,
resulting from cultural exchanges between European
and Asian countries, carpet weaving acquired new uses
for interior design. The exchanges took place through
the privileged classes and spread rapidly in the urban
and rural areas. By the end of the 18th century carpet
weaving in Moldova formed a distinct part of tradi-
tional art.
Carpets became indispensable in the traditional life
style. The most valuable carpets decorated “casa mare”
(room for ceremonies, special events and parties), the
oldest or the simplest ones covered the walls and the
furniture in the living room. Carpets became presti-
gious objects. They were woven and given to girls as a
dowry when they married and they were carefully pre-
served and handed down from one generation to an-
other. Gradually carpets became an important artistic
Carpet, 19th century/ Covor, sec. 19.
expression with designs distinct from the textile tradi-
CMYK PAG. 14

tion of other countries. as explored by the traditional art. Nations with a tu-
Old carpets had geometric or strongly stylized veg- multuous past have a wonderful account of their his-
etable motifs tory through the artistic imagination of their artists.
with a high level By the end of the 19th century, the wool was dyed
of artistic expres- with natural colorants using old and complicated tech-
sion. Animal and niques. The use of the colorants allowed the creation
ancient motifs of many shades. The most typical carpets contain about
were also used 15 to 25 shades. After hundreds of years, the color of
but were less nu- these old carpets becomes more harmonious, lustrous
merous. The ab- and shining.
stract style pre- Basarabian carpets were presented at the first Euro-
served in our na- pean exhibitions and noticed by connoisseurs. Carpets
tional art and in with a blue background and maroon motifs were the
our carpets oc- most solicited. At the end of the 19th century, chemical
curred much colorants replaced the natural ones and the old decora-
later than in the tions were substituted with nature images. In the same
art of other Euro- period, museum curators began to collect the most pre-
pean countries. cious carpets to save them. In 1903 the first book fea-
The artistic art turing Basarabian carpets was published; in 1912, a
perpetuated second, both aimed at promoting the tradition of this
through centu- art. In towns, workshops for producing carpets using
ries, which con- old motifs and natural colorants were created in the
tinues to en- monasteries and in the mansions of the upper class.
chant admirers, Today, modern craftsmen are working on the revitaliza-
is an indirect tion of this heritage. Various museum collections in
proof of the sur- Moldova hold over 1,000 authentic carpets.
Carpet, beginning of 20th century
vival of the spirit Varvara BUZILA
Covor, începutul sec. 20.

14 July - September 2002


ONU în Moldova

Tezaur Cultural

COVORUL
MOLDOVENESC
noastrã popularã, inclusiv în cea a covorului, mult mai
târziu decât în arta altor popoare europene. Mãiestria
artisticã perpetuatã prin veacuri care mai continuã ºi
acum sã încânte ochiul privitorului este o dovadã
indirectã a spiritului de supravieþuire antrenat în
permanenþã de geniul popular. Popoarele cu istorie
zbuciumatã au produs o artã sublimã în raportul cu
imaginarul artistic.
Pânã cãtre sfârºitul secolului al XIX-lea lâna
covoarelor era vopsitã cu coloranþi naturali, dupã
tehnici strãvechi, destul de dificile. Utilizarea acestor
coloranþi permitea obþinerea multor nuanþe. Cele mai
reprezentative covoare conþin în jur de 15 – 25 nuanþe.
Dupã sute de ani cromatica vechilor covoare devine
tot mai armonioasa, mai pastelatã ºi mai strãlucitoare.
Covoarele basarabene au fost prezentate la primele
expoziþii europene, fiind remarcate de cunoscãtori. În
special erau cãutate covoarele cu fundal realizat în
nuanþele albãstrui iar motivele în cele ale ocrului,
maroului. Dupã ce cãtre sfârºitul secolului al XIX-lea
coloranþii naturali au început a fi înlocuiþi cu cei chimici
aproape concomitent a început ºi înlocuirea vechilor

CMYK PAG. 15
ornamente cu imagini naturaliste. Tot atunci
Covorul tradiþional conferã multã identitate muzeografii au început sã colecþioneze cele mai
patrimoniului cultural naþional al Republicii Moldova. valoroase covoare pentru a le salva. În 1903 a apãrut
Arta covorului moldovenesc are la origine o strãveche primul album de covoare basarabene, în 1912 al doilea,
ocupaþie casnic㠖 þesutul ornamental – care prin ambele având scopul de a promova tradiþia acestei
secolele XVI-XVII, în rezultatul schimburilor culturale arte. În oraºe la conacele boiereºti ºi pe lângã mãnãstiri
dintre þãrile europene ºi cele asiatice, a asimilat noi au fost create ateliere de producere a covoarelor dupã
forme textile destinate decorãrii interioarelor. Schimbul vechile motive ºi cu utilizarea coloranþilor naturali.
s-a produs prin intermediul claselor privilegiate ºi pe Artizanii contemporani se orienteazã spre revitali-
contul similitudinilor locale s-a rãspândit repede în zarea acestui patrimoniu. În colecþiile muzeale ale
mediul urban ºi rural. Cãtre sfârºitul secolului al XVIII- republicii se pãstreazã în jur de 2000 de covoare
lea þesutul covoarelor în Moldova s-a constituit într- autentice.
un domeniu distinct al artei populare. Varvara BUZILÃ
Covoarele devin indispensabile modului de viaþã
tradiþional. Cele mai valoroase decoreazã interiorul
casei mari (camerei ceremoniale?), cele mai vechi sau
mai simple acoperã pereþii ºi mobilierul în camera de
locuit. Covoarele devin obiecte de prestigiu. Sunt
þesute pentru a fi date fetelor de zestre în timpul
cãsãtoriei, sunt pãstrate cu mare grijã ºi transmise din
generaþie în generaþie. Treptat covoarele au devenit
un apogeu artistic al textilelor. Ele au cãpãtat
particularitãþi artistice distincte în raport cu tradiþia
textilã a altor popoare.
Covoarele de veche tradiþie aveau motive geometrice
sau vegetale puternic stilizate, aduse pânã la un înalt
grad al expresivitãþii artistice. Prin prisma stilizãrii au
fost realizate ºi motive zoomorfe ºi cele antropomorfe,
mai puþin numeroase decât primele douã. Aceastã
manierã de stilizare ºi abstractizare s-a pãstrat în arta
Carpet, middle of 19 century/ Covor, mijlocul sec. 19

Iulie - Septembrie 2002 15


The UN in Moldova

News ªtiri News ªtiri News ªtiri News ªtiri News

NEW RESIDENT REPRESENTATIVE OFICIUL FMI DE LA CHISINAU ARE UN


FOR IMF OFFICE IN CHISINAU NOU REPREZENTANT PERMANENT
The International Monetary Fund has appointed Edgardo Edgardo Ruggiero a fost numit în funcþia de Reprezentant
Ruggiero as the new Resident Representative for Moldova. Permanent al FMI la Chiºinãu. A absolvit Universitatea Bocconi
Mr. Ruggiero graduated from the Bocconi University (Milan) din Milan în 1987 cu teza “Înaintarea în vârstã a populaþiei ºi
in 1987. The subject of his thesis was “Population cheltuielile sociale în Italia - 1990-2025” ºi a fãcut
Ageing and Social Expenditures in Italy: 1990 - studii postuniversitare la ªcoala de Economie din
2025”. He completed postgraduate studies at Londra cu specializare în economia pentru
the London School of Economics specializing in dezvoltare.
Development Economics. A lucrat în calitate de analist de piaþa (valutele ºi
Mr. Ruggiero worked as a market analyst bonurile europene) la I.D.E.A, Londra (1990) ºi în
(European currencies and bonds) at I.D.E.A, calitate de economist european pentru Carnegie
London (1990) and as European Economist for (broker cu sediul in Londra; 1991).
Carnegie (London-based stockbroker, 1991). A început sa lucreze la Fondul Monetar
He joined IMF in mid - 1992, serving with Internaþional la mijlocul anului 1992. A activat la
the Fiscal Affairs Department (FAD) until 1999 Departamentul Fiscal (DAF) pânã în 1999, dupã care
when he joined the EU2 Department, working Eduardo Ruggiero, IMF a lucrat la Departamentul Europa II fiind economist
on the Ukraine and the Kyrgyz Republic. While Resident Representative principal pentru Ucraina ºi Republica Kirghizã.
in FAD, Mr. Ruggiero worked on Uzbekistan, in Moldova/ Reprezentant La DAF, a asistat urmãtoarele þãri: Uzbekistan,
Permanent FMI în Moldova
Pakistan, Hungary, Uganda, Romania, Bosnia, Pakistan, Ungaria, Uganda, România, Bosnia,
Mongolia and Uzbekistan. Mongolia si Uzbekistan.
Edgardo Ruggiero began his assignment as Resident Dl Edgardo Ruggiero a intrat în exerciþiul funcþiunii la biroul
Representative of IMF in Moldova on July 8, 2002. FMI la Chiºinãu la 8 iulie 2002.

NEW UNHCR REPRESENTATIVE NOU REPREZENTANT


ACCREDITED TO MOLDOVA AL ICNUR
Lars Jonsson, UNHCR Representative in the LA CHIªINÃU
Republic of Moldova, took up his duties in Chisinau Lars Jonsson, Reprezentant ICNUR în Republica
as of 15 July 2002. He graduated the Uppsala
CMYK PAG. 16

Moldova, a intrat în exerciþiul funcþiunii la 15 iulie


University (Sweden) in 1974 and completed the 2002. A absolvit universitatea Uppsala (Suedia) în
postgraduate studies at the same University in Lars Jonsson, UNHCR 1974 ºi a urmat studiile postuniversi-tare la aceiaºi
1978. He is working with UNHCR for 23 years Resident Representative Universitate în 1978. Activeazã în cadrul ICNUR de
and has been posted in 10 different countries in in Moldova / 23 de ani ºi a deþinut posturi în 10 þãri diferite în
Europe, Africa and Asia. Reprezentant Permanent
ICNUR în Moldova Europa, Africa ºi Asia.

YOUNG PEOPLE AGAINST HIV/AIDS TINERII ÎMPOTRIVA HIV/SIDA


Last summer, 30 young people from Moldova came În vara anului curent, 30 de tineri din Moldova au participat
together to participate in a Training of Trainers (ToT) cursul de formare de formatori “Educaþia de la egal la egal în
course “Peer education in HIV/AIDS prevention”. This prevenirea HIV/SIDA”. Acest curs a fãcut parte din activitãþile
course was one of the activities planned within “Peer planificate în cadrul Reþelei de educaþie de la egal la egal în
education network in HIV/AIDS and STI prevention” prevenirea HIV/SIDA ºi BTS, susþinutã de UNICEF. La curs
supported by UNICEF. The course involved volunteers au participat voluntari de la 7 ONG-uri pentru tineri. Cursul
from seven youth serving NGO’s. Peer trainers from a fost condus de tineri formatori de la YouthCo, organizaþie
YouthCo, a Canadian youth driven NGO addressing HIV/ neguvernamentalã canadianã de tineri, care abordeazã
AIDS issues conducted the course. problemele HIV/SIDA.
The training created a team of national peer-trainers În rezultatul cursului, a fost formatã o echipã de formatori
equipped with appropriate skills and good knowledge care dispun de capacitãþile ºi cunoºtinþele necesare în domeniul
about HIV/AIDS. Youth discussed HIV/AIDS and sexuality, HIV/SIDA. Participantii au abordat probleme ce þin HIV/
peer education and harm reduction, facilitation skills and SIDA ºi sexualitate, educaþia semenilor ºi reducerea noxelor,
workshop design. The course used interactive au învãþat modele de facilitare ºi de elaborare a structurii
methodologies such as brainstorming, case studies, small unui training. Cursul a utilizat metode interactive, aºa ca
groups, games etc. and focused on team-building activities. dezbateri, studii de caz, lucrul în grupuri mici, jocuri, ºi s-a
The aim was to develop teaching and communication axat asupra activitãþilor de formare a spiritului de echipã.
skills in the participants so that each trainer could conduct Scopul a constat în formarea aptitudinilor de predare ºi
courses as a follow-up activity for other youth at the comunicare a participanþilor, astfel încât fiecare dintre ei sã
country level. Participants will be part of a volunteer poatã organiza cursuri pentru tineri în alte localitãþi.
network in the country to provide peer education Participanþii vor face parte dintr-o reþea de voluntari, care
activities. va organiza activitãþi de instruire a semenilor în toatã þara.
During the course, a training package on HIV/AIDS Pe parcursul cursului, a fost compilat un set de materiale
was compiled based on the peer-education approach. pentru instruire în domeniul HIV/SIDA în baza metodei “de la
The Training of Trainers course represents just one of a egal la egal”. Cursul de formare d eformatori reprezintã una
series of events launched by UNICEF in response to the din acþiunile lansate de UNICEF drept rãspuns la situaþia
alarming HIV/AIDS situation in the country as it relates alarmantã în domeniul HIV/SIDA, care-i afecteazã în special
adolescents and young people in particular. pe adolescenþi ºi tineri.

16 July - September 2002


·
·

ONU în Moldova

News ªtiri News ªtiri News ªtiri News ªtiri News


PSYCHODRAMA AS A TOOL DRAMA CA INSRUMENT AL EDUCAÞIEI
OF PEER EDUCATION DE LA EGAL LA EGAL
In August, Chisinau hosted a Training of Trainers Course În august curent, Chiºinãul a gãzduit un curs de formare
“Community communication and psychosocial animation”. It de formatori cu tema “Comunicarea comunitarã ºi dialogul
was organized by the Center for Information and psiho-social”. Cursul a fost organizat de Centrul pentru
Documentation on Children’s Rights in collaboration with the Informare ºi Documentare privind Drepturile Copilului, în
Italian Consortium of Solidarity, the Catholic University “Sacro colaborare cu Consorþiul Italian al Solidaritãþii, Universitatea
Cuore” of Milano with support by UNICEF. Guglielmo Schinina Catolic㠓Sacro Cuore” din Milano, ºi cu susþinerea UNICEF.
and Laura Cicognani from the University “Sacro Cuore” Guglielmo Schinina ºi Laura Cicognani de la Universitatea
conducted the activity. Beneficieries of the activity were “Sacro Cuore” au condus seminarul, benficiarii cãruia au
teachers, psychologists, actors and NGO volunteers from fost profesori, psihologi, actori ºi voluntari ai ONG-lor de
Chiºinãu, Ungheni, Bãlþi, Leova, Cahul, Fãleºti, ªtefan-Vodã, la Chiºinãu, Ungheni, Bãlþi, Leova, Cahul, Fãleºti, ªtefan-
Bobeica and Bieºti. The course had several objectives: to pass Vodã, Bobeica and Bieºti. Cursul a avut câteva obiective:
on a methodology of creative community-based interventions adoptarea unei metodologii a intervenþiilor creative în
with social goals on identified subjects that are easily comunitãþi, care pot fi liber reproduse, ºi care ar adresa
reproduced; to work on stereotypes, prejudices and taboos domenii sociale, prejudecãþi ºi tabu-uri în domeniul HIV/
related to HIV/AIDS using a creative and playful approach; to SIDA; multiplicarea experienþei personale a voluntarilor în
work on the personal experience of HIV and its pluralization;. domeniul prevenitii HIV; crearea Forumurilor teatralizate
to develop Theatre Forums on the subject of HIV/AIDS, which în tematica HIV/SIDA, care ar putrea fi reproduse de
can be reproduced by participants in their communities; and participanþi în localitãþile lor; ºi crearea unei reþele de
to create a network of people, organizations and activities persoane, organizaþii ºi activitãþi, care ar folosi aceste
using similar approaches around the country. metode în toatã þara.
The method of psychosocial animation is a new concept Metoda dialogului psiho-social reprezintã un concept
for Moldova and uses tools such as theatre animation, video nou pentru Moldova, ºi foloseºte asemenea mijloace ca
animation, psychodrama and community psychology. This teatrul, dialogul video ºi psihodrama. Acest curs de instruire
particular ToT course focused on the theater method and a instructorilor s-a axat pe metoda teatrului ºi a inclus
involved relational games, role-playing techniques, simulations jocuri relaþionale, tehnici de joc, simulãri ºi lucru în grup.
and group work. At the end of the course, participants organized La finele cursului, participanþii au organizat un forum teatral
an open Theater Forum on HIV/AIDS. Members of the audience deschis cu tema HIV/SIDA. Publicul a avut posibilitatea de

CMYK PAG. 17
had the opportunity of replacing actors in order to propose a-i înlocui pe actori pentru a propune soluþiilor proprii la
their own solutions to the problems presented. The Forum problemele prezentate. Forumul a fost prezentat celor 101
was presented to 101 participants of the Youth Parliament membri ai Parlamentului Tinerilor, care au contribuit cu
who participated with comments and suggestions. It is planned comentarii ºi sugestii. Prezentarea forumurilor similare este
to present similar Forums in other locations in Moldova. preconizatã ºi în alte localitãþi din Moldova.

SAC-III: DECLARATION of EFFECTIVENESS SAC-III: DECLARAÞIA DE INTRARE ÎN VIGOARE


On August 8, the World Bank has declared the SAC III La 8 august 2002, Banca Mondialã a declarat intrarea în vigoare
credit effective and is proceeding to disburse the first tranche. a Creditului SAC-III ºi a procedat la eliberarea primei tranºe a
Two issues had been delaying effectiveness: privatization acestuia.
advisor and electricity tariffs revision. First, the Bank is pleased Intrarea în vigoare a Creditului a fost amânatã din douã motive:
to learn that the Government is concluding the necessary lipsa consultantului financiar pentru privatizare ºi procesul revizuirii
arrangements for having a privatization advisor in place for tarifelor la energia electricã. În primul rând, Banca Mondialã este
the privatization of the electricity distribution networks still mulþumitã de faptul cã Guvernul Moldovei finalizeazã aranjamentele
under Government ownership. Second, the Bank has also necesare în vederea angajãrii consultantului financiar pentru privatizarea
reviewed ANRE Resolution No. 67 dated August 1, 2002, reþelelor de distribuþie a energiei electrice care, deocamdatã, se aflã
announcing increases in the electricity tariff. In a formal sense, în proprietatea statului. În al doilea rând, Banca a examinat, de
this meets the requirement related to ANRE’s independence asemenea, Hotãrârea Agenþiei ANRE nr. 67 din data de 1 august
in fulfilling its role as a regulatory agency. Consequently, the 2002, care stipuleazã majorarea tarifelor la livrarea energiei electrice.
SAC III is made effective. În esenþã, aceasta corespunde cerinþei privind independenþa Agenþiei
While in a formal sense ANRE has fulfilled its role as ANRE în îndeplinirea rolului sãu de reglementare. Ca urmare, a fost
regulatory agency, the protracted and politicized process for declaratã intrarea în vigoare a Creditului SAC-III.
arriving at ANRE’s decision has raised serious concerns. The Deºi în mod formal Agenþia ANRE a îndeplinit rolul sãu de
World Bank is aware that there is a process that would allow reglementare, procesul prelungit ºi politizat, prin intermediul cãruia
interested parties to potentially challenge the results of ANRE’s s-a luat decizia ANRE, a condus la apariþia unor îngrijorãri majore.
work. It is a firm believes of the institution that in order to Banca Mondialã este conºtientã de faptul cã procesul respectiv ar
putea oferi pãrþilor cointeresate posibilitatea contestãrii potenþiale a
promote an efficient energy sector, the letter and spirit of
rezultatelor în cauzã emise de ANRE. Opinia fermã a instituþiei este,
current contractual arrangements as well as the Letter of
cã litera ºi spiritul aranjamentelor contractuale curente, precum ºi
Development Policy should be strictly observed.
Scrisoarea cu privire la politica de dezvoltare, trebuie sã fie respectate
The Bank looks forward to the full, committed implemen-
întru totul pentru a promova un sector energetic eficient.
tation of the Government’s Letter of Development Program
Banca aºteaptã cu nerãbdare implementarea deplinã, angajantã a
and Credit agreement signed by Moldova and the World Bank.
programului guvernamental inclus în Scrisoarea cu privire la politica de
Only a strong commitment and proper implementation will dezvoltare ºi a Acordului de credit semnat între Moldova ºi Banca
contribute to sustained development and poverty reduction. Mondialã. Numai un angajament ferm ºi o implementare adecvatã vor
The Bank will demand strict compliance to previously agreed contribui la o dezvoltare durabilã ºi la reducerea sãrãciei. Banca va
commitments. solicita respectarea cu stricteþe a angajamentelor convenite anterior.

Iulie - Septembrie 2002 17


The UN in Moldova

News ªtiri News ªtiri News ªtiri News ªtiri News


2002 WORLD INVESTMENT REPORT LA CHIªINÃU A FOST LANSAT RAPORTUL
LAUNCHED IN CHISINAU MONDIAL AL INVESTIÞIILOR PENTRU 2002
On September 17, the UN Office and the La 17 septembrie curent, reprezentanþa ONU ºi
Moldovan Export Promotion Organization (MEPO) Organizaþia pentru Promovarea Exporturilor în
launched the 2002 World Investment Report, Moldova (MEPO) au lansat la Chiºinãu Raportul
commissioned by the United Nations Conference Mondial al Investiþiilor pentru 2002, elaborat de
on Trade and Development (UNCTAD), in Conferinþa Naþiunilor Unite pentru Comerþ ºi
Chisinau. Dezvoltare (UNCTAD.
This year’s Report “Transnational Corporations Raportul din 2002 cu tema “Corporaþiile transna-
and Export Competitiveness” examines the role of þionale ºi competitivitatea exporturilor” abordeazã
the trans-national corporations (TNCs) in making rolul corporaþiilor transnaþionale (CTN) în sporirea
the exports of developing and transition nivelului de competitivitate a exportului în
countries more competitive. It highlights þãrile în curs de dezvoltare ºi tranziþie. În el
the strategies used by TNCs in their sunt menþionate strategiile utilizate de CTN
international production networks. And în reþelele internaþionale de producere.
it aims to help countries – especially the Raportul mai are scopul de a ajuta þãrile – în
least developed countries – adopt sound special cele mai puþin dezvoltate – sã adopte
policies, attract foreign investment and politici eficiente, sã atragã investiþii strãine ºi
sã integreze exporturile sale ca component
make their exports, as they surely
principal al strategiei de realizare a Obiecti-
should be, a key part of their strategy velor Milenare ale Dezvoltãrii.
to achieve the Millennium Development Conform Raportului, producþia internaþio-
Goals. nalã continuã sã creascã deoarece corpora-
According to the Report, internatio- þiile transnaþionale (CTN) îºi extind rolul în
nal production continues to grow as economia în globalizare. Estimãrile recente
transnational corporations expand their sugereazã faptul cã astãzi existã aproximativ
role in the globalizing world economy. Recent 65 000 de corporaþii transnaþionale, cu aproximativ
estimates suggest there are about 65,000 TNCs 850 000 de afiliaþi strãini pe întreg globul. Influxurile
today, with about 850,000 foreign affiliates across cãtre (27 miliarde dolari SUA) ºi ieºirile de fluxuri
the globe. FDI inflows to ($27 billion) and outflows dinspre (4 miliarde dolari SUA) Europa Centralã ºi de
CMYK PAG. 18

from ($4 million) Central and Eastern Europe Est au rãmas la niveluri comparabile celor din anul 2000.
remained at levels comparable to those of 2000. FDI Influxurile de ISD au crescut în 14 þãri din cele 19 þãri
inflows increased in 14 of the ale regiunii, iar partea regiunii din
region’s 19 countries, and the influxurile mondiale a crescut de la
region’s share of world FDI 2% în 2000 la 3,7% în 2001.
inflows rose from 2 per cent in Raportul evidenþiazã cã o priori-
2000 to 3.7 per cent in 2001. tate a þãrilor – fie ele bogate sau
The Report also highlights sãrace – este modernizarea ºi
that a priority among countries – durabilitatea exporturilor, astfel ca
whether rich or poor – is to þãrile sã contribuie mai mult la
upgrade and sustain exports so dezvoltare. Pentru atragerea de in-
that they contribute more to vestiþii strãine directe orientate spre
development. In order to attract export ºi pentru a avea siguranþa cã
export-oriented FDI and to ensure aceste investiþii se traduc în câºtiguri
that such investment translates Launch of the 2002 World Investment Report in Chisinau în domeniul dezvoltãrii, þãrile vor
into development gains, countries Lansarea Raportului Global al Investiþiilor 2002 la Chiºinãu trebui sã gãseascã cele mai eficiente
need to find the most effective modalitãþi pentru ca poziþiile lor
ways to make their locations more conducive to geografice sã conducã la tipul de export pe care doresc
the kind of export activities they aim to foster. sã îl abordeze.
UNCTAD’s FDI Potential Index ranks countries Indicele UNCTAD al Potenþialului Investiþiilor Strãine
according to their potential for attracting FDI. Intrate clasificã þãrile în conformitate cu potenþialul lor
According to it, the Republic of Moldova ranks 109. de a atrage investiþii strãine directe. Conform lui,
Republica Moldova se plaseazã pe locul 109. În 2001
In 2001 the inward FDI in Moldova constituted $114
intrãrile investiþilor directe în Moldova a atins nivelul
million as compared to $ 83 million in 2000. Among
de 114 milioane dolari SUA, faþã de 83 milioane dolari
the major investors to the country are the Russian SUA în anul 2000. Printre principalii investitori în
Federation, Spain, United States, Germany and France. Moldova sunt Federaþia Rusã, Spania, SUA, Germania
Commenting on the actions needed to attract foreign ºi Franþa. Referindu-se la mãsurile necesare pentru
investments to Moldova, MEPO experts stressed that atragerea investiþiilor strãine în Moldova, experþii MEPO
the country has to provide facilities to investors, au menþionat cã þara trebuie sã acorde facilitãþi
create an environment conducive to investments as investitorilor, sã creeze condiþii favorabile pentru
well as develop strategies in this field. investiþii ºi sã elaboreze strategii în acest domeniu.
More information about the World Investment Reports Informaþia suplimentarã despre Raportul Mondial
is available at www.unctad.org/wir al Investiþiilor este accesibilã la www.unctad.org/wir

18 July - September 2002


ONU în Moldova

UN REFERENCE CENTER IN MOLDOVA (UNRC) CENTRUL DE REFERINÞE al ONU în MOLDOVA


The UN Reference Center Centrul de Referinþe al ONU
was created as a result of the (CR ONU) a fost creat în 1999 în
establishment of the UN House rezultatul deschiderii Casei Naþi-
in 1999. It plays a major role unilor Unite la Chiºinãu. Acest
in the collection and dissemina- Centru are un rol important în
tion in Moldova of information colectarea ºi distribuirea informa-
related to all areas of the UN þiei despre toate sferele de activi-
work. The Center’s collection tate ale ONU în Moldova. Colecþia
includes an array of UN official Centrului include o gamã vastã de
documents and public infor- documente oficiale ale ONU, pre-
mation materials including cum ºi materiale informative publi-
periodicals, reports, reference books, audio- ce, presã ºi ediþii periodice, rapoarte, lucrãri de
visual materials and posters produced by the referinþã, materiale audio-video ºi diverse postere
United Nations and its entities. The Center keeps elaborate de Naþiunile Unite ºi structurile ei. Centrul
official records of the General Assembly, Security dispune de înregistrãrile oficiale ale ºedinþelor Adunã-
Council, Economic and Social Council as well as rii Generale, Consiliului de Securitate, Consiliului
publications on international peace and security, Economic ºi Social, precum ºi publicaþii despre pacea
sustainable development, human rights, ºi securitatea internaþionalã, dezvoltarea durabilã,
environment, gender equality, economic and drepturile omului, protecþia mediului, egalitatea
social development etc. genurilor, dezvoltarea economico-socialã º.a.

UNRC WORKING HOURS: PROGRAMUL DE LUCRU AL CR ONU:


Visitors are welcome to visit the UN Reference Centrul de Referinþe al ONU este deschis
pentru vizitatori în zilele de luni, marþi ºi joi, de la

CMYK PAG. 19
Center Monday, Tuesday, Thursday from 10.00 am
ora 10.00 pânã la 13.00 ºi de la ora 14.00 pânã la
to 1.00 pm and from 2 pm to 4.00 pm.; 16.00. În zilele de miercuri Centrul este deschis de
Wednesday – from 10.00 am to 1.00 pm. The la ora 10.00 pânã la ora 13.00. Centrul este închis
Center is closed for visitors Friday-Sunday as well pentru vizitatori în zilele de vineri-duminicã,
precum ºi în zilele de sãrbãtori naþionale
as during the official national and UN holidays.
ºi sãrbãtori oficiale ale ONU.

LIST OF NEW PUBLICATIONS AVAILABLE AT THE UN REFERENCE CENTER


LISTA PUBLICAÞIILOR NOI ACCESIBILE LA CENTRUL DE INFORMAÞII AL ONU
n Building Partnerships. Cooperation between the n Rebuilding Effective Government: Local-Level
United Nations System and the Private Sector. – UN, Initiative in Transition. – UNDP/RBEC, 2002. – 60 p. – Eng.
2002. – 2352 p. – Eng. n World Conference against Racism, Racial Discri-
n Human Development Report 2002. Summary. – UNDP, mination,Xenophobia and Related Intolerance.
2002. – Eng. Declaration and Programme of Action. – UN, 2002. –
n Refugium. – No. 7(iulie) 2002.- UNHCR Moldova. – 15 p. – 145 p. – Eng.
Rom.=Rus. n Ïåðåñòðîéêà ãîñóäàðñòâåííûõ ñòðóêòóð: Ìåòîäû è
n A Turning Point for Volunteers. The UN General ïîäõîäû. Ïîñòêîììóíèñòè÷åñêèå ñòðàíû â ïåðåõî-
Assembly Debate on Government and United Nations äíûé ïåðèîä. – ÏÐÎÎÍ\ÐÁÅÊ, 2002. – 94 ñòð. – Ðóñ.
System Support for Volunteering. New York, 5 December n Ðåôîðìà Ãîñóäàðñòâåííîãî óïðàâëåíèÿ: Èíñòèòóöè-
2002. – UN, 2002. – 40 p. – Eng.- àëèçàöèÿ êîíñóëüòàöèé ìåæäó èíñòèòóòàìè âëàñòè è
n UNDP – 2002 Annual Report. – UNDP, 2002. – 24 p. – íåïðàâèòåëüñòâåííûìè îðãàíèçàöèÿìè â ñòàíàõ ÑÍÃ.
Eng., Fr. Óñëîâèÿ, ôîðìû, ïðàêòèêà. – UNDP/ Open Society
n Multilateral Treaty Framework: An Initiative to Institute, 2002. – 118 ñòð. – Ðóñ.
Universal Participation. Focus 2002: Sustainable n Áîðüáà ñ êîððóïöèåé â ïîñò-êîììóíèñòè÷åñêèõ
Development. Johannesburg Summit 2002. – UN, 2002. ãîñóäàðñòâàõ: óðîêè ïðàêòèêè. – ÏÐÎÎÍ 2002. – 44 ñòð.
– 131 p. – Eng=Fr. – Ðóñ
n Necesitati Tehnologice si Priopitati de Dezvoltare. n World Investment Report 2002. Transitional
Raportul Elaborat in Cadrul Conventiei Natiunilor Unite Corporations and Export Competitiveness. –
Privind Schimbarea Climei. – Chisinau, 2002. – 175 p. – Rom. UNCTAD, 2002. – 350 p. – Eng.
·

Iulie - Septembrie 2002 19

You might also like