![ Copilăria[modificare | modificare sursă]
S-a născut în mahalaua Cărămidarilor din
București (zona Palatul Copiilor – Parcul
Tineretului), fiind al treilea copil al Anei
Munteanu, originară din comuna Cârța, județul
Sibiu (Țara Făgărașului) și al florarului Ion
Coandă Tănase (1877-1958), din satul Mierea-
Birnici, jud. Dolj (azi Mierea, com. Crușeț,
jud. Gorj), de pe valea Amaradiei. A avut o soră și
un frate: Aurica (n. 1910) și François (zis Franz, n.
1911).](https://image.slidesharecdn.com/mariatnase-160330085743/85/Maria-Tanase-3-320.jpg)
![ Debuturi
În mai 1934 se angajează la Teatrul „Cărăbuș”. Pe 2 iunie debutează în revista Cărăbuș-
Express (a lui N. Kirițescu) cu pseudonimul Mary Atanasiu, ales de Constantin Tănase.[1] În
același an imprimă Mansarda (romanță de Nello Manzatti) la casa de discuri „Lifa Record”,
aceasta fiind prima imprimare a artistei.[2]
În vara anului 1937 imprimă primele cântece populare la casa de discuri „Columbia”,[3] sub
supravegherea etnomuzicologilorConstantin Brăiloiu și Harry Brauner, primele două
fiind Cine iubește și lasă și M-am jurat de mii de ori, pe care le-a imprimat cu
acompaniamentul tarafului Costică Vraciu din Gorj.[4]
Data de 20 februarie 1938 reprezintă debutul radiofonic al artistei. Acompaniată de taraful Ion
Matache din Argeș, a prezentat „pe viu” un program de cântece românești la emisiunea „Ora
satului”: M-am jurat de mii de ori, Șapte săptămâni din post, Ce-i mai dulce ca alvița, Cine
iubește și lasă, Geaba mă mai duc acasă, Mărie și Mărioară,Țigăneasca, Când o fi la moartea
mea.[5] La această emisie, taraful lui Ion Matache era format din doi violoniști, un basist,
un țambalist și un cobzar. După comentariile cronicarilor muzicali, prilejuite de debutul la
radio și ecoul puternic în rândurile auditorilor emisiunilor radiofonice, Maria Tănase continuă
să fie programată aproape săptămânal de Radio România.[6]
În 1938, Maria Tănase cântă în renumitul restaurant de lux „Luxandra”, acompaniată de
orchestra violonistului Petrică Moțoi.](https://image.slidesharecdn.com/mariatnase-160330085743/85/Maria-Tanase-4-320.jpg)
![ Activitatea artistică
Pe 17 august 1938 cântă la încheierea cursurilor de vară ale Universității
populare de la Vălenii de Munte (Prahova), unde istoricul Nicolae Iorga o
supranumește Pasărea măiastră.[8] În același an se angajează la Teatrul
„Alhambra” al lui Nicolae Vlădoianu. În septembrie lansează cu mare
succes cântecele Mi-am pus busuioc în păr (cântec în stil popular) și Habar
n-ai tu (ambele având muzica compusă deIon Vasilescu) în
revista Constelația Alhambrei,[9] pe care le imprimă apoi la „Columbia”.[10]
Pe 16 aprilie 1939 pleacă la Expoziția Universală de la New York (New
York World’s Fair) amenajată în cartierul Flushing Meadows din
sectorul Queen. Inaugurarea oficială a pavilioanelor a avut loc la 5
mai 1939. Cântă împreună cu orchestra lui Grigoraș Dinicu și cu
naistulFănică Luca la Casa românească (unul din
pavilioanele României).[11] Aici, Maria Tănase are ocazia să-i cunoască
pe George Enescu și pe Constantin Brâncuși. La această expoziție au mai
participat Dimitrie Gusti, arh. Octav Doicescu, arh. George Matei
Cantacuzino ș.a. Maria Tănase se întoarce în țară în luna iulie.](https://image.slidesharecdn.com/mariatnase-160330085743/85/Maria-Tanase-5-320.jpg)
Maria Tănase
- 2. Maria Tănase (n. 25 septembrie 1913, București ― d. 22 iunie 1963, București) a fost o interpretă română de muzică populară, ușoară, lăutărească, romanțe și teatru de revistă. A fost supranumită Pasărea măiastră (de Nicolae Iorga) și Regina cântecului românesc.
- 3. Copilăria[modificare | modificare sursă] S-a născut în mahalaua Cărămidarilor din București (zona Palatul Copiilor – Parcul Tineretului), fiind al treilea copil al Anei Munteanu, originară din comuna Cârța, județul Sibiu (Țara Făgărașului) și al florarului Ion Coandă Tănase (1877-1958), din satul Mierea- Birnici, jud. Dolj (azi Mierea, com. Crușeț, jud. Gorj), de pe valea Amaradiei. A avut o soră și un frate: Aurica (n. 1910) și François (zis Franz, n. 1911).
- 4. Debuturi În mai 1934 se angajează la Teatrul „Cărăbuș”. Pe 2 iunie debutează în revista Cărăbuș- Express (a lui N. Kirițescu) cu pseudonimul Mary Atanasiu, ales de Constantin Tănase.[1] În același an imprimă Mansarda (romanță de Nello Manzatti) la casa de discuri „Lifa Record”, aceasta fiind prima imprimare a artistei.[2] În vara anului 1937 imprimă primele cântece populare la casa de discuri „Columbia”,[3] sub supravegherea etnomuzicologilorConstantin Brăiloiu și Harry Brauner, primele două fiind Cine iubește și lasă și M-am jurat de mii de ori, pe care le-a imprimat cu acompaniamentul tarafului Costică Vraciu din Gorj.[4] Data de 20 februarie 1938 reprezintă debutul radiofonic al artistei. Acompaniată de taraful Ion Matache din Argeș, a prezentat „pe viu” un program de cântece românești la emisiunea „Ora satului”: M-am jurat de mii de ori, Șapte săptămâni din post, Ce-i mai dulce ca alvița, Cine iubește și lasă, Geaba mă mai duc acasă, Mărie și Mărioară,Țigăneasca, Când o fi la moartea mea.[5] La această emisie, taraful lui Ion Matache era format din doi violoniști, un basist, un țambalist și un cobzar. După comentariile cronicarilor muzicali, prilejuite de debutul la radio și ecoul puternic în rândurile auditorilor emisiunilor radiofonice, Maria Tănase continuă să fie programată aproape săptămânal de Radio România.[6] În 1938, Maria Tănase cântă în renumitul restaurant de lux „Luxandra”, acompaniată de orchestra violonistului Petrică Moțoi.
- 5. Activitatea artistică Pe 17 august 1938 cântă la încheierea cursurilor de vară ale Universității populare de la Vălenii de Munte (Prahova), unde istoricul Nicolae Iorga o supranumește Pasărea măiastră.[8] În același an se angajează la Teatrul „Alhambra” al lui Nicolae Vlădoianu. În septembrie lansează cu mare succes cântecele Mi-am pus busuioc în păr (cântec în stil popular) și Habar n-ai tu (ambele având muzica compusă deIon Vasilescu) în revista Constelația Alhambrei,[9] pe care le imprimă apoi la „Columbia”.[10] Pe 16 aprilie 1939 pleacă la Expoziția Universală de la New York (New York World’s Fair) amenajată în cartierul Flushing Meadows din sectorul Queen. Inaugurarea oficială a pavilioanelor a avut loc la 5 mai 1939. Cântă împreună cu orchestra lui Grigoraș Dinicu și cu naistulFănică Luca la Casa românească (unul din pavilioanele României).[11] Aici, Maria Tănase are ocazia să-i cunoască pe George Enescu și pe Constantin Brâncuși. La această expoziție au mai participat Dimitrie Gusti, arh. Octav Doicescu, arh. George Matei Cantacuzino ș.a. Maria Tănase se întoarce în țară în luna iulie.